+ All Categories
Home > Documents > CURSUL 2

CURSUL 2

Date post: 19-Dec-2015
Category:
Upload: andreeanicoleta
View: 215 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
eficienta
22
EFICIENŢA INVESTIŢIILOR Prof. Dr. Daniela Zirra Universitatea Româno-Americană
Transcript
Page 1: CURSUL 2

EFICIENŢA INVESTIŢIILOR

Prof. Dr. Daniela Zirra Universitatea Româno-Americană

Page 2: CURSUL 2

Cursul 2 Modulul 1 INVESTIŢIILE - CONCEPT,

TIPOLOGIE, FUNCŢII 1.1. Fundamentarea teoretică generală a conceptului

de investiţii 1.2. Tipologia investiţiilor 1.3. Finanţarea investiţiilor şi rolul lor în economie

3/4/2014 2

Page 3: CURSUL 2

1.3. Finanţarea investiţiilor şi rolul lor în economie

Realizarea de investiţii presupune existenţa surselor de finanţare şi a unui mediu economic stabil, care stimulează agenţii economici în acest sens.

3/4/2014 3

Page 4: CURSUL 2

Finanţarea investiţiilor se poate efectua din diverse surse:

capitalul propriu al firmei – depinde de gradul de solvabilitate al agentului economic, care influenţează capacitatea de a obţine credite şi de a avea independenţă în relaţiile cu terţii;

sursele împrumutate (credite) – credite propriu zise, obţinute de la bănci sau de la alte instituţii financiar – bancare, specializate în activitatea de investiţii, sau obţinute prin emisiunea de obligaţiuni;

warantul – emisiuni de titluri de valoare, care îi conferă posesorului dreptul de a cumpăra acţiuni ale emitentului într-o perioadă de timp determinată;

leasingul – instituţii financiare specializate, sau chiar bănci, achiziţionează bunuri pe care le închiriază clientului (la sfârşitul contractului de leasing, clientul poate cumpăra bunul la un preţ prestabilit, care poate fi spre ex. valoarea reziduală a bunului).

3/4/2014 4

Page 5: CURSUL 2

Dezvoltarea economică şi socială a unei ţări depinde în mod hotărâtor de dinamica, volumul şi “calitatea” investiţiilor realizate.

Efectele realizării investiţiilor: Efecte economice: Efecte sociale:

3/4/2014 5

Page 6: CURSUL 2

Efecte economice: stimulează creşterea cererii de bunuri şi servicii; creşterea şi diversificarea ofertei agenţilor economici; creşterea cifrei de afaceri, a veniturilor şi profitului; favorizează circulaţia capitalurilor; creşterea gradului de participare a ţării la circuitul

economic internaţional; accelerează promovarea progresului tehnic, dezvoltarea,

retehnologizarea şi înnoirea capacităţilor de producţie existente; stimulează creşterea eficienţei şi toate domeniile; îmbunătăţirea mediului economic, etc.

3/4/2014 6

Page 7: CURSUL 2

Efecte sociale: creşterea calităţii vieţii şi a nivelului de trai; creşterea numărului de locuri de muncă şi a

gradului de ocupare a forţei de muncă; reducerea şomajului; dezvoltarea culturii şi educaţiei; creşterea calităţii forţei de muncă; ocrotirea sănătăţii; protecţia mediului, etc.

3/4/2014 7

Page 8: CURSUL 2

Să ne aducem aminte de macroeconomie:

În orice societate, rezultatele activităţii economice se concretizează în bunuri şi servicii.

De cantitatea şi calitatea bunurilor realizate de agenţii economici depind nivelul de trai al populaţiei, progresul economico-social şi bunăstarea naţiunii.

3/4/2014 8

Page 9: CURSUL 2

Aceste rezultate se evaluează cu ajutorul a două categorii de indicatori:

Indicatori utilizaţi la nivel microeconomic pentru evaluarea performanţelor economico-financiare la nivel de firmă;

Indicatori calculaţi la nivel macroeconomic, sau mezoeconomic, pentru cuantificarea rezultatelor realizate de economia naţională în ansamblul ei sau la nivel de ramură.

3/4/2014 9

Page 10: CURSUL 2

Există două modalităţi principale de măsurare a performanţelor economice la nivel de ţară:

Modelul bazat pe teoria factorilor de

producţie aşa cum rezultă din sistemul conturilor bancare naţionale (PGB, PIB, PIN, PNB şi PNN).

Sistemul balanţei economiilor naţionale.

3/4/2014 10

Page 11: CURSUL 2

Modelul bazat pe teoria factorilor de producţie Elementele componente ale indicatorilor prezentaţi în Tabelul

1a, care de regulă se determină pentru perioade limitate de timp, de regulă un an, au următorul conţinut:

Cp = cheltuieli cu consumul personal de bunuri şi servicii sau

consumul populaţiei/gospodăriilor; Cg = cheltuielile instituţiilor publice sau achiziţii guvernamentale

de bunuri şi servicii, care se mai numesc şi cheltuieli guvernamentale;

In = investiţii nete, adică elemente de capital fix noi, procurate în anul de calcul;

A = amortizarea anuală, calculată pentru elementele de capital fix procurate în perioadele precedente, care este denumită şi consumul de capital fix din perioada pentru care se calculează indicatorii;

3/4/2014 11

Page 12: CURSUL 2

Celelalte elemente sunt: In + A = Ib = investiţii brute, rezultate din însumarea

investiţiilor nete cu amortizarea; Ci = consumul intermediar, adică volumul sau valoarea

bunurilor şi a serviciilor care utilizate pentru crearea altor bunuri şi servicii;

+Sb = soldul balanţei relaţiilor comerciale externe, care se mai numeşte şi export net din cauza faptului că se calculează ca diferenţă între exporturi şi importuri;

+VAB = valoarea adăugată brută realizată de firmele naţionale în afara graniţelor, din care se scade valoarea adăugată brută realizată de firmele străine în interiorul graniţelor sau în ţară.

3/4/2014 12

Page 13: CURSUL 2

Ce este consumul intermediar? spre exemplu, dacă un producător

realizează o anumită cantitate de zahăr, ◦ o parte ajunge direct pe piaţă pentru consumul

final personal sau guvernamental, fiind ambalată fie în plicuri, cutii sau pungi de un kilogram, etc., ◦ cealaltă parte este livrată producătorilor de

dulciuri, conserve, produse de patiserie şi cofetărie, băuturi răcoritoare, băuturi alcoolice, etc., constituind consumul pentru producţie, respectiv intermediar

3/4/2014 13

Page 14: CURSUL 2

Notă:

Indicatorii macroeconomici, care se determină conform primului model, au un algoritm de calcul foarte simplu (prezentat în Tabelul 1a) deoarece au multe elemente în comun.

3/4/2014 14

Page 15: CURSUL 2

Tabelul 1a Indicatorii macroeconomici – calcul Notă: PNN exprimat în preţul factorilor reprezintă Venitul Naţional

Indicator Componente

1 2 3 4 5 6 7

PGB Produs Global Brut

Cp Cg In A Ci - -

PIB Produs Intern Brut

Cp Cg In A - +Sb -

PIN Produs Intern Net

Cp Cg In - - +Sb +VAb

PNB Produs Naţional Brut

Cp Cg In A - +Sb +VAb

PNN Produs Naţional Net

Cp Cg In - - +Sb -

3/4/2014 15

Page 16: CURSUL 2

Tabelul 1b Indicatorii macroeconomici – semnificaţie

Indicator Semnificaţie

PGB Cuprinde rezultatele întregii activităţi economice dintr-o ţară, realizată într-o perioadă de timp, de regulă un an

PIB Cuprinde bunurile şi serviciile destinate consumului final, personal şi public, realizate de către agenţii economici autohtoni într-o perioadă determinată

PIN Are aceeaşi semnificaţie ca PIB, doar că nu mai conţine consumul de capital fix, respectiv amortizarea elementelor de capital fix procurate în perioadele precedente

PNB Cuprinde valoarea bunurilor şi a serviciilor realizate şi destinate consumului final într-o perioadă de timp, la care se adaugă/scade diferenţa dintre valoarea adăugată brută realizată de firmele naţionale în afara graniţelor şi valoarea adăugată brută realizată de firmele străine în interiorul graniţelor sau în ţară

PNN Are aceeaşi semnificaţie ca PNB, dar fără consumul de capital fix, respectiv amortizare 3/4/2014 16

Page 17: CURSUL 2

Să reţinem că: Dacă dacă soldul balanţei relaţiilor comerciale

externe are o valoare pozitivă, atunci valoarea indicatorilor macroeconomici creşte. În situaţia în care performanţele economice internaţionale sunt scăzute, valoarea indicatorilor macroeconomici în a căror compoziţie intră soldul balanţei relaţiilor comerciale externe este afectată negativ.

Dacă valoarea adăugată brută are o valoare pozitivă, atunci nivelul indicatorilor macroeconomici creşte. În situaţia în care valoarea adăugată brută este negativă, atunci valoarea indicatorilor macroeconomici în a căror compoziţie intră este afectată negativ.

3/4/2014 17

Page 18: CURSUL 2

Precizăm că: În componenţa indicatorilor

macroeconomici, investiţiile deţin un rol extrem de important : ◦ cu cât investiţiile nete sunt mai consistente, cu

atât valoarea globală a indicatorilor creşte, ◦ amortizarea investiţiilor influenţează evoluţia

pe termen lung a indicatorilor macroeconomici, astfel că valoarea lor creşte cu atât mai mult cu cât cresc investiţiile din exerciţiile financiare precedente.

3/4/2014 18

Page 19: CURSUL 2

Precizăm că:

surplusul de venit, care rămâne în posesia agenţilor economici după acoperirea necesităţilor de consum, se va orienta către realizarea de investiţii doar dacă rata rentabilităţii în domeniile în care se fac investiţii are o valoare superioară în raport cu rata dobânzii practicată pe piaţa monetară;

rentabilitatea economică în domeniile vizate trebuie să fie confortabil mai mare decât câştigul care se poate realiza pe piaţa monetară deoarece în economia reală intervine factorul risc;

investiţiile sunt cheltuieli certe prezente, realizate cu scopul obţinerii unor venituri incerte în viitor.

3/4/2014 19

Page 20: CURSUL 2

TEMA 1 Dinamica PIB în perioada 2009-2013 – ponderea investiţiilor nete

şi a amortizării în total PIB – statistici, grafice, comentarii Sursa datelor: http://unctad.org/en/Pages/Statistics.aspx http://www.imf.org/external/data.htm http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database http://stats.oecd.org/ ttp://data.worldbank.org/ https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/ Notă: pentru acest subiect, se recomandă statisticile UNCTAD sau FMI http://unctadstat.unctad.org/TableViewer/tableView.aspx http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2012/02/weodata/download.aspx

3/4/2014 20

Page 21: CURSUL 2

Abrevieri: Organisation for Economic Co-operation and Development –

OECD; International Monetary Fund – IMF; United Nations Conference on Trade and Development

UNCTAD; The Directorate-General of the European Commission located

in Luxembourg. Its main responsibilities are to provide statistical information to the institutions of the European Union (EU) and to promote the harmonisation of statistical methods across its members – Eurostat.

3/4/2014 21

Page 22: CURSUL 2

Cum vă simţiţi după cursul 2?

Optimism temperat

timp Dezamăgire Optimism Politeţe Panică Furie Ură


Recommended