+ All Categories

Curser

Date post: 12-Jan-2016
Category:
Upload: catalina-ioana
View: 214 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
dfgs
25
Piata de oligopol 1.Caracteristicile pietei de oligopol: Oligopolul reprez structura de piata cea mai raspnadita in tarile dezvoltate din punct de vedere economic.Pe aceasta piata oferta este asigurata de un nr mic de firme. Fiecare vanzator detine o pondere importanta in oferta totala si are capacitatea de a influenta piata in mod: -direct prin decizii privind pretul,cantitatea,publicitatea. -indirect prin reactiile pe care fiecare le are la actiunile concurentilor Pe aceasta piata cererea este atomizata,iar barierele de intrare pentru
Transcript
Page 1: Curser

Piata de oligopol

1.Caracteristicile pietei de oligopol:

Oligopolul reprez structura de piata cea mai raspnadita in tarile dezvoltate din punct de vedere economic.Pe aceasta piata oferta este asigurata de un nr mic de firme.

Fiecare vanzator detine o pondere importanta in oferta totala si are capacitatea de a influenta piata in mod:

-direct prin decizii privind pretul,cantitatea,publicitatea.

-indirect prin reactiile pe care fiecare le are la actiunile concurentilor

Pe aceasta piata cererea este atomizata,iar barierele de intrare pentru

Page 2: Curser

noi concurenti sunt importante.Acestea pot fi: bariere tehnice,financiare organizatorice.

Caracteristica de baza ce deosebeste fundamental aceasta structura de piata de alte forme ale concurentei perfecte o constituie interdependenta dintre firme.

Rel dintre firmele care actioneaza pe pietele de oligopoly sunt foarte diferite si indeterminabile.

2.Relatiile dintre firmele de tip oligopol:

a.Comportament necooperant: in cazul in care firmele declanseaza intre ele o concurenta deschisa sub forma “razboiului pretului”.Acest comportament poate facilita intrarea in

Page 3: Curser

ramura a unor terte firme.Este intalnit destul de rar.

b.Comportament cooperant: consta in realizarea unor intelegeri de regula confidentiale asupra unor aspect de interes comun situate la limita sau in conflict cu prevederile legale.Pot fi intalnite 3 situatii:

-Formarea unui oligopol coordonat de tip cartel sau trust.

Cartel reprez o intelegere expusa de obicei confidentiala intre firme care au isi pastreaza independent productive si financiara.Ele se inteleg in privinta nivelului preturilor,volumului productiei,impartirea pietelor.

Page 4: Curser

Cartelul isi propune sa maximizeze profitul la nivel general care s ava impartii intre participant in functie de criterii precum: volumul productiei,vanzatorilor,ritmul innoirii sortimentale.

Trustul reprez structura de piata bazata pe faptul ca un grup financiar puternic detine pachteul actiunilor de control la mai multe firme de oligopoly independente d p d v productive.

Piata monopolistica:Oferta provine de la un nr f mare de agenti economici,fiecare avand forta de ec redusa si producand bunuri cu anumite elem de originalitate in cadrul unei grupe de produse aceasta oferta se confrunta cu cerere atomista a uni nr

Page 5: Curser

mare de cumparatori fiecare cu forta ec redusa.

Piata monopolistica intruneste elem care o apropie de piata cu concurenta pura si perfecta si de piata de monopol :

a.Elem care o apropie cu conc pura si perf sunt: atomicitatea,accesul liber la piata,transparenta pietei.

b.Elem de monopol: constau in faptul ca fiecare producator adduce pe piata bunuri cu elem specific personalizate,prin care fiecare marfa oferita de firma este diefrita in raport cu cele oferite de alte firme.

Elementul strategic essential pentru firma monopilistica il constituie fundamentarea produselor si

Page 6: Curser

diferentierea lor de cele concurente,firma monopolistica promoveaza in raport cu celelalte firme similar ca obiect de activitate o concurenta prin produs ,ea atrage clientele prin caract de originaliate ale propriului prod.

Pe aceasta piata intrarea si iesirea sunt facile deoarece restrictiile ec juridice sau de alta natura sunt foarte reduse sau chiar ineistente.

Piata de monopol: acea situatie de piata,in care oferta unui bun este concentrate in fata unui singura vanzator sau producator,care se confrunta cu o cerere atomizata de la mai multi cumparatori,fiecare cu forta individuala si cereri reduse,aceasta

Page 7: Curser

situatie caracterizeaza monopolul pur sau absolut.

In realitate,majoritatea trebuintelor pot fi satisfacute printr-o gama variata de bunuri substituibile de aceea situatiile de monopol sunt intamplatoare si episodice.

Monopolul pur etste o situatie cu totul particulara in realitate existand situatii de cvasimonopol stari de piata in care un ag ec produce si vinde un bun care nu poate fi substituit in totalitate si in mod operativ rapid.

Monopolul isi asigura starea de echilibru la acel volum al prductiei si nivelul pretului care permit maximizarea pretului total si intreg.

Page 8: Curser

Piata de monopol practica cele mai ridicate preturi si asigura cel mai redus nr de satisfacere a trebuintelor clientele.

1.Factorii cererii:sunt reprezentati de toate imprejurarile economice si extraeconomice,care influentea evolutia cererii atunci cand pretul unitar ramane sau este considerant neschimbat.

a.Gusturile si preferintele agentilor ec:modelarea acestr gusturi si preferinte sub incidenta publicitatii vor determina cresterea sau scaderea cererii individuale si a pietei pentru diferite categorii de bunuri economice ca epresie a modificarii sistemului de nevoi ale acestora.

Page 9: Curser

b.Nr de consumatori si structura acestora pe categorii de varsta gen si statut social:acest factor determina evolutia cererii individuale si a pietei daca ecelelalte imprejurari raman neschimbate.

c.Nivelul venitului disponibil pentru consum: influenteaza in mod direct evolutua cererii.de regula pentru bunurile normale cererea este in rel pozitiva cu evolutia venitului daca ceilalti factori de influenta raman neschimbati

d.Evolutia preturilor altor bunuri:determina evolutia cererii unui anumit bun x al carui pret ramane neschimbat.Daca modificarea pretului unui bun y atrage dupa sine modificari in acelasi sens a cererii pentru bunul x cele

Page 10: Curser

2 bunuri sunt substituibile.Daca modificarea pretului unui bun z atrage dupa sine modificarea in sens contrar a cererii pt bunul x cele 2 bunuri sunt complementare.

2.Sesibiliatea cererii:se refera la kodul in care reactioneaza cererea la schimbarea pretului unitar si a altor factori care o influenteaza.

Elaticitatea in raport de pret masoara sesibiliatea cererii si implicit comp cons la variatiie pretului unitar al bunului considerat.

Sensibilitatea cererii poate fi masurata si in rap de venit si de pretul altor bunuri.

a.Elaticitatea in raport de pret:

Page 11: Curser

-cerere elastic >1,inelatica<1,unitara=1,perf elastic este aceea care se modifica f mult la o schimbare nesemnificativa a pretului,cerere perf inelastica:cantitatile cerute nu reactioneaza in nici un fel sau f putin la modif pretului.

b.Elasticitatea cererii in raport de venit exprima sesibiliatea cererii unui consummator pentru bunul x cand venitul sau se modif ceilalti factori ramanand neschimbati.

c.Elasticitate incrucisata a cererii evidntiaza sesibiliatea cantitatii cerute din bunul x in rap cu modif pretului altor bunuri.

Page 12: Curser

Factorii ofertei:reprezinta toate imprejurarile care influenteaza oferta in conditiile in acre pretul unitare este dat si considerat constant.

a.Costul unitar si marginal al bunurlor produse:intre oferta si costul unitar si marginal este o rel negative,diminuarea costului atrage dupa sine cresterea cantitatii oferite la acelasi pret unitar.

b.Pretul altor bunuri:in practica pot aparea urm situatii:

-bunuri concurente care se fabrica cu ajutorul acelorasi factori

-in cazul a doua bunuri x si y,in care y este principal iar x secundar,daca pretul de piata al bunului principal creste se

Page 13: Curser

mareste si oferta si inevitabi creste si oferta bunul secundar.

c.Cond de intrare sau iesire in din ramura: atunci cand aceste conditii sunt facile si se aatenueaza restrictiile ec tehnice oferta creste si invers.

d.Nivelul fiscalitatii:cand fisclitatea se reduce,oferta creste si scade sau stagneaza cand fizcalitatea creste.

e.Subventiile: influenteaza in sens pozitiv oferta.Ea creste cand subventiile se maresc sis cad cand acestea se reduc sau sunt eliminate.

2.Sensibilitatea ofertei

Page 14: Curser

a.Elasticitatea ofertei in raport de pret: elastic la pret inelestica unitara perf inelastica perf elsatica

Capacitatea ofertei de a se modifica in rap de pre teste influentata si de factori ca strategia de piata a fiecarei firme,tehnica de mk adoptata,domeniul de activitate.

Factorii comuni tuturor domeniilor de activitate care influenteaza elasticitatea ofertei in rap de pret ssunt:

-cond de stocare proprii fiecarui prod

-costul stocarii

-perioada care tece de la modif pretului

Page 15: Curser

-usurinta cu care prod pot transfera factorii de productie de la o utilizare la alta

-evolutia costului marginal

b.Elasticitatea ofertei in raport de cost:exprima sensibilitatea ofertei la modif costului unitar si marginal.

3.Legile cererii si ofertei:

a.Cand se produce un soc asupra cererii pretul si cantit de echilibru de modif in acelasi sens cu cererea.

b.Cresterea sau scaderea ofertei fac ca pretul sa se coreleze negative cu modif ofertei iar cantit de echilibru sa se coreleze pozitiv

Page 16: Curser

c.Daca cererea si oferta suporta un soc in acelasi sens cantit de echilibru se coreleaza pozitiv cu socul iar pretul de echilibru se modif in functie de rap dintre intensitatea soului asupra cererii si ofertei.

d.Cand se produce un soc de sens contrar asupra cererii si ofertei pretul se coreleaza pozitiv cu sensul de miscare al cererii iar cantit depinde de rap dintre intensitatea socului asupra cererii si ofertei.

1.Pietele si concurenta

Formele pietei sunt influentate de :

-natura bunurilor comercializate

Page 17: Curser

-modul de combinare a factorilor de productie

-traditiile,institutiile si mentalitatile fiecariu popor

-nivelul de dezvoltare ec

Grupare pietelor:

a.Dupa bunurile care formeaza ob tranzactiilor:piata bunurilor de consum de capital,muncii

b.Dupa valoarea tranzactiilor care se deruleaza: piete dispersate sau descentralizate; piete concentrate sau centralizate

c.Dupa spatial de proveniental al agentilor cererii si ofertei: :locale regionale.nationale,mondiale

Page 18: Curser

d.In functie de gradul de informare al ag ec:

-piete transparente: au un mencanism bine cunoscute de ag ec care sunt permamnent si perfect informati asupra mecanismului si variabilelor pietei.

-piete opace : in cadrul carora participantii detin info reduse iar mecanismul de functionare nu se incadreaza in regula normalitatii.

Concurenta consta in comportamenul ag ec care pentru a-si atinge obiectivele intra in raportui de cooperare si confruntare cu ceilalti.Elem definitorii pentru continutul concurentei:

Page 19: Curser

-o rivalitate dar si o cooperarre in vederea obtinerii de conditii mai bune de productie vanzare achizitie.

-in aceasta cimpetitie fiecare actioneaza din interes

-premisa existentei concurentei o formeaza libertatea pretului rezultat din interactiunea libera a cererii cu oferta.

2.Teorii ale pretului

Pretul reprezinta cantitatea de moneda pe care cumparatorul este dispus si o poate oferi producatorului in schimbul bunului pe care acesta il prezinta pe piata.Acesta reprez pretul absolut.

Page 20: Curser

In teorie si analizele ec alaturi de pretul absolut se utilizeaza si pretul relative sau raport de schimb care reprez preturile mai multor bunuri exprimate in functie de pretul unui bun cosiderat etalon.

Pretul etalon se fixeaza de cele mai multe ori asupra salariului nominal sau asupra unor bunuri representative ptr a aprecia evolutia nivelului de trai si a calitatii vietii oamnelor intr-o anumita etapa istorica.

Principalele teorii ale pretului sunt: clasica neoclasica mixta.

Teoria clasica a pretului :conform acesteia,pretul este det de consumul de

Page 21: Curser

factori de prod necesari obtinerii unui anumit bun ec.

Teoria neoclasica a pretului: conform acesteia pretul este det de utilitatea marginala si raritatea unui bun ec.Pretul va fi cu atat mai mare cu cat bunul ec are o utilitate marginala mai mare si este mai rar.

Teria mixta:conform acestea pretul este det atat de cons de factori de pord cat si de utilitatea marginala si raritatea bunului.

3.Functiile pretului

a.Functia de calcul evaluare si masurare a chelt rezultatelor veniturilor fluxurilor si circuitului de ansamblu care se deruleaza la toate nivelurile si la toti

Page 22: Curser

ag ec: prin intermediul lor,marea diversitate a consumului de resurse si a tranzactiilor sunt eprimate sub forma monetara.

b.Pretul ii informeaza pe ag ec asupra starii de tensiune dintre resurse si nevoi.

c.Pretul este un mijloc de informational utilizat ptr elaborarea deciziilor producatorilor si cons.

d.Pentru producator pretul este principalul instrument prin care isi recupereaza cheltuiulile isi asigura profit si isi creaza perimsele pt cont act ec.

e.In anumite cond pretul este un factor de redistribuire a venitului si

Page 23: Curser

patrimoniului intre diferite categorii de agenti ramuri si sectoare de act

f.In ec de piata pretul este cel care impreuna cu venitul mominal regleaza accesul pers la bunurile ec marfare.

1.Caract pietei cu con pura si perf

A.Caracteristici:

-Atimicitatea pietei

-Omogenitate perfecta

-Intrare iesire libera de pe piata

B. Trasaturi

-Transparenta pietei

-Factorii de productie.

Page 24: Curser

2.Echilibrul firmei cu conc pura si perf reprez acea situatie cand ii permite acesteaia sa obt cele mai bune rezultate in maximizarea profitului.Firma obt cele mai bune rezultate atunci cand vinde un volum de productie pt care costul marginal este egal cu pretul pietei.

3.Echilibrul pietei cu conc pura si perf:

Echilibrul pietei este dynamic si poate fi analizat din mai multe pcte de vedere:

a.Dupa intervalul la care este raportat si capacitatea de actiune a ag ec:

-echilibru instantaneu sis au pe termen f scurt

Page 25: Curser

-pe termen scurt

-lung

b.Comp pietei la actiunea factorilor perturbatori

-echilibru stabil

-instabil

-dezechilibru autoantretinut