Home >Documents >Curs5 Botanica

Curs5 Botanica

Date post:30-Dec-2015
Category:
View:121 times
Download:4 times
Share this document with a friend
Description:
Curs5 Botanica
Transcript:
  • BOTANICA FARMACEUTICACURS NR 5

  • HISTOLOGIAHistos = tesut; logos = stiinta, vorbireCompartimentul morfologic care se ocupa cu studiul tesuturilor si aici particular la planteIn urma diviziunii celulare:A) cele 2 celule nou formate se pot separa una de cealalta fiecare ducand o viata independenta = ORGANISME UNICELULAREB) celulele nu se separa, raman asociate alcatuind masive celulare, unde celulele au forma (aparent identica), aceeasi functie fiziologica si origine comuna.Tesuturile caracterizeaza plantele superior organizate

  • In testuri celulele isi pierd in mare masura individualitatea si autonomia se specializeaza in indeplinirea anumitor functii fiziologice; specializarea este cu atat mai avansata cu cat organismele sunt situate pe trepte superioare in scara filogenetica a regnului vegetalSpecializarea este dependenta si de pozitia pe care o ocupa celulele in alcatuirea organismelor celulele asezate superficial s-au specializat pentru functia de protectie fata de conditiile de mediu, pe cand cele din profunzime s-au specializat pt indeplinirea unor functii de nutritie, sustinere, reproducere

  • Caractere generale si clasificarea tesuturilor1. dupa forma celulelor din alcatuirea lor, tesuturile pot fi: simple/complexeparenchimatice/prozenchimatice Tesuturi simple = dintr-un singru fel de celule (ex: parenchim, colenchim, sclerenchim)Tesuturi complexe = dintr-o asociere de celule de forme diferite (ex: tesut lemnos, tesut liberian)

  • Tesuturile parenchimatice Cele mai raspandite atat pe scara filogenetica a plantelor cat si in alcatuirea fiecarui organism in partesunt formate din celule mai mult sau mai putin izodiametrice cu membrana celulozicasunt specializare pentru indeplinirea celor mai variate functii (asimilatie, depozitare de substante de rezerva, acumulare de apa, aer)ocupa toate spatiile dintre celelalte tesuturi ale plantelor

  • Tesuturile prozenchimaticeformate din celule: anizodiametrice alungite, tubulare sau poliedrice cu membrana ingrosata prin impregnare cu lignina sau celulozamai putin raspandite si s-au adaptat la functii de sustinere sau de conducere a sevei brute sau elaborateIntre aceste doua categorii de tesuturi nu exista o delimitare precisa, existand forme de trecere din una in altaCazuri particulare - tesuturi false ex: la Claviceps purpurea pseudoparenchim = impletire de hife (celule tubulare lungi, incolore in sectiune transversala au aspect de tesut parenchimatic). In cazul in care hifele se impletesc lax tesut fals numit plectenchim.

  • 2. Dupa gradul de diferentiere si dezvoltare a celulelor: - tesuturi de origine si definitiveTesuturi de origine = meristeme sau meristematice caracterizate prin: capacitatea de diviziune activa, permanentadimensiunea mica a celulelorperete subtire si celulozicabundenta in citoplasmavolumul mare al nucleuluilipsa de spatii intre celule

  • Tesuturi definitive se formeaza din cele de origine putand fi primare/secundare functie de tesutul care le genereazaele nu se mai divid activsunt formate din celule variabile ca dimensiune (functie de rolul pe care il indeplinesc)peretele lor poate fi impregnat cu diferite substantesunt mai sarace in citoplasmanucleul lor e mai micin citoplasma exista una sau mai multe vacuole mari

  • 3. Dupa functia fiziologica:Tesuturi de origine (meristeme, embrionare sau formative)Tesuturi de aparare (protectie, epidermale)Tesuturi trofice Asimilatoare = clorofiliene = clorenchimuriAerifere = aerenchimuriAcvifereDe depozitare de materii de rezervaTesuturi mecanice (de sustinere)Tesuturi conducatoareTesuturi secretoare (si celule)Tesuturi senzitive

  • Tesuturi de origine (meristeme)

    Caracteristic: celule in plina activitate de diviziune Subimpartire: Dupa felul tesuturilor la care dau nastere Dupa locul pe care il ocupa in structura organelor

    I. MERISTEME: 1) PRIMORDIALE 2) PRIMARE 3) SECUNDAREII. MERISTEME: 1) APICALE 2) LATERALE 3) INTERCALARE In afara acestora mai pot apare cazuri speciale = meristeme speciale (ex: in cazul caderii frunzelor, fructelor si ramurilor; vindecarea traumatismelor)

  • I.1. MERISTEME PRIMORDIALECele mai tinere tesuturi ce se intalnesc in embrionul rezultat din diviziunea celulei ou (zigot) sau in varfurile vegetative ale radacinii si tulpinii Meristemele primordiale din varfurile vegetative se pot prezenta fie:Sub forma unei singure celule initiale forma tetraedrica (ex: ferigi, Equisetum)Sub forma unui grup de celule initiale ( 2 la Gymnosperme, 3 la Angiosperme); fiecare celula da nastere prin diviziune la cate un tesut meristematic primar (Angiosperme)

  • I.2. MERISTEME PRIMARE- sunt plasate la o anumita distanta fata de varful vegetativ, provenind din functionarea meristemelor primordiale apicale prin diviziunea celulelor meristemele primare vor da nastere la primele tesuturi definitive din organele plantelor = tesuturi primare care determina cresterea in lungime a organelor

    Meristemele primare = foite histogeneA) protoderm (dermatogen) genereaza epiderma si anexeleB) procambiu (plerom) genereaza tesuturile mecanice si conducatoareC) meristemul fundamental (periblem) genereaza toate parenchimurile primare

    Caliptrogen intalnit la radacina genereaza piloriza sau caliptra (scufia) care apara varful radacinii

  • Dupa locul de plasare al meristemelor la nivelul organelor: Meristeme apicale (terminale) conuri de crestere; sunt acoperite la tulpina de foliolele mugurelui terminal, iar la radacina de scufie sau caliptraMeristeme intercalare portiuni de meristem apical separate prin zone de tesut permanent se dispun deasupra si dedesubt la nodurile tulpinilor ( ex: Poaceae)Meristeme laterale plasate in interiorul (grosimea) organelor, paralel cu axa organului ex: cambiul, felogenul si periciclul ( radacini secundare si radacini adventive)

  • Meristeme apicale

  • I.3. MERISTEME SECUNDAREProvin din celule parenchimatice ale tesuturilor definitive ce isi recapata proprietatea de a se divideGenereaza tesuturi secundare din structurile organelor si acestea se suprapun celor primare1. Cambiul = zona generatoare libero-lemnoasameristem care prin diviziune da nastere la liber si lemn secundarformat din celule mici, tabelare alcatuind o zona continua sau intrerupta intercalata intre tesutul liberian si cel lemnos primarfunctioneaza bifacial alternativ si periodic (primavara/toamna) deci se diferentiaza: Liber secundar exteriorLemn secundar interiorRaze medulare secundare

  • 2. Felogenul = zona generatoare subero-felodermicaPrin diviziunea celulelor componente care se face tot bifacial, alternativ si periodic genereaza: Suber secundarScoarta secundaraAtat cambiul cat si felogenul participa la ingrosarea secundara a organelor plantelor (radacina, tulpina la Gimnosperme si Angiospermele dicotiledonate care traiesc mai multi ani)

  • Meristeme secundare

  • Tesuturi de aparare (de protectie, de acoperire)tesuturi definitive plasate la suprafata organelor, pe care le protejeaza impotriva factorilor de mediu (abiotici) sau biotici (animale, boli, daunatori)Clasificare: dupa origineprovin din meristeme primare (protoderma)=> EPIDERMA SI RIZODERMA (+ anexe, formatiuni)provin din meristeme secundare (felogen)=> tesuturi de aparare secundara (SUBER, PERIDERM SI RITIDOM)

  • EPIDERMAtesut primar de aparare, format de obicei dintr-un singur strat de celule. Exceptii: pluristratificata (Ficus elastica Fam. Moraceae, Nerium oleander Fam. Apocynaceae, Peumus boldus Fam. PiperaceaeDurata de viata:- tot timpul vietii (plantele anuale si cele care nu prezinta ingrosari secundare)- se exfoliaza la organe batrane se inlocuieste cu alte tesuturi protectoare (secundare)

    Epiderma tristratificata in frunza de Nerium oleander

  • EPIDERMAForma celulelor - variabila:poliedrica, strans lipite intre ele, fara meaturi; Ex: Zebrina pendula ep. superioaracu peretii sinuosi (ondulati) prezinta un edificiu mai rezistenti. Ex:Solanaceae (Atropa belladonna, Solanum sp.)de forma tabelara, alungita; Ex: Iris germanica (crestere mai accentuata in lungime)

  • Celulele epidermei:Sunt vii, au citoplasma si nucleu, o vacuola mare centrala, lipsite de pigmenti. Exceptii: plante de umbra, acvatice si unele ferigi (contin cloroplaste deci epiderma e verde); vacuola cu antociani sau alti pigmenti (Zebrina pendula, Brassica oleracea, Beta vulgaris)

  • EPIDERMARolul fiziologic reglarea transpiratieirezervor de aparol de protectie fata de factorii nefavorabili din mediu extern, fata de animalele care doresc sa consume plante, agenti fitopatogeniFata de aceste functiuni un aport considerabil in sporirea capacitatii de aparare - impregnare cu cutina, ceara, substante anorganice - formatiuni anexe: stomate, peri

  • Cutinizarea impregnarea cu cutina a celulelor epidermice; epiderma devine impermeabila si mai rezistentase face numai la nivelul peretilor externi, usor bombatiapare si un strat continuu dispus la suprafata epidermei cuticula. Aceasta caracterizeaza in special epiderma organelor aeriene, plantelor submerse, plantelor de climat secetos, de climat mediteranean, de zona alpinaCuticula groasa mai des intalnita la fructe, frunze, tulpini suculente

  • Cerificareaimpregnarea epidermei cu ceara la organe aeriene (tulpini, frunze, fructe)3 tipuri dupa aspect morfologic al depunerii ceroase:forma granulara (frunze de Poaceae, Liliaceae, Iridaceae)forma de bastonase perpendicular pe suprafata organului (Arundo donax trestie de mare, Saccharum officinarum trestia de zahar, Musa paradisiaca bananier)forma de cruste sau placi plante tropice max 5 mm: Ceroxylon andicola palmier de

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended