Cursul 4.

Neutralizarea riscurilor în APSS:

PREVENŢIA ŞI DISPENSARIZAREA

PROGRAME DE SĂNĂTATE -SCREENING ŞI SUPRAVEGHERE

EPIDEMIOLOGICĂ

Prevenţia şi Dispensarizarea

ORIENTORIENTĂĂRI MODERNE ÎN APSSRI MODERNE ÎN APSS

•• Morbiditatea de toate cauzele înregistrează valori ridicate, Morbiditatea de toate cauzele înregistrează valori ridicate, inclusiv în ţările dezvoltate.inclusiv în ţările dezvoltate.

•• Riscurile pentru sRiscurile pentru săănnăătate state s--au diversificat, impunând adaptarea au diversificat, impunând adaptarea metodelor metodelor prevenţionaleprevenţionale..

•• APSS APSS –– rol în elaborarearol în elaborarea unor unor programeprograme cuprinzând obiective pe cuprinzând obiective pe termen lung pentru prestaţii termen lung pentru prestaţii prevenţionaleprevenţionale, atât pentru BT cât şi , atât pentru BT cât şi BNT.BNT.

• Prevenţia a fost dominantă în medicina antică (medicina chineză, în urmă cu peste 2000 de ani, aprecia activitatea medicului în raport de eficienţa practicilor de protecţie a sănătăţii; medicina arabă considera că “scopul medicinei este de a întreţine şi apăra sănătatea şi, uneori, de a vindeca boala”);

• Prevenţia a devenit un imperativ pentru protecţia sănătăţii (sec XXI : ideea de sănătate a omului ca individ a fost înlocuită cu cea a sănătăţii colectivităţilor umane - sănătatea comunitară);

• Prevenţia (profilaxia) = totalitatea metodelor şi mijloacelor folosite în scopul cunoaşterii riscurilor pentru sănătate, a neutralizării acţiunii acestora, depistării grupurilor populaţionale cu risc crescut, evitării constituirii proceselor epidemiologice şi identificării cât mai precoce a stărilor de preboală şi boală.

TREPTELE PREVENŢIEI

• În raport de obiective : • primară

• secundară

• terţiară

1.1. Prevenţia primarăPrevenţia primară = t= totalitatea masurilor care urmotalitatea masurilor care urmăăresc prevenirea resc prevenirea unei boli sau a unor fenomene epidemice, cât şi promovarea unei boli sau a unor fenomene epidemice, cât şi promovarea factorilor factorilor sanogenisanogeni

-- preocupare major preocupare majoră ă a MOS (MP, MC) a MOS (MP, MC) -- în absenta stărilor de în absenta stărilor de preboalpreboalăă / / boalboalăă-- ex: acţiuni aplicate prenupţial, gravide, copii, în condiţii deex: acţiuni aplicate prenupţial, gravide, copii, în condiţii deşcolarizare, ocupaţional, armată, cataclisme etc.şcolarizare, ocupaţional, armată, cataclisme etc.

Obiective principale:Obiective principale:-- depistarea factorilor de agresiune pentru sdepistarea factorilor de agresiune pentru săănnăătatetate →→ supravegherea supravegherea epidemiologicepidemiologică ă comunitarcomunitară ă activactivăă, multidisciplinar, multidisciplinarăă, prin screening , prin screening (triaj)(triaj);;-- depistarea indivizilor/ grupurilor cu risc major fadepistarea indivizilor/ grupurilor cu risc major faţţă ă de acde acţţiunea iunea posibilposibilă ă a unor factori de agresiune;a unor factori de agresiune;-- elaborarea, aplicarea elaborarea, aplicarea şşi evaluarea eficieni evaluarea eficienţţei medicale ei medicale şşi sociali social--economice a unor metode economice a unor metode şşi mijloace de neutralizare a factorilor de i mijloace de neutralizare a factorilor de agresiune la nivelul comunitagresiune la nivelul comunităăţţii (eii (ex: x: imunizimunizăări).ri).

2. 2. Prevenţia secundară = urmăreşte depistarea dezechilibrelor şi diagnosticarea precoce a stărilor de preboală, înaintea apariţiei semnelor clinice de debut sau de evolutivitate.

- inclusă în preocupările MOS- se execută concomitent cu acţiuni de prevenţie primară.

Obiective principale:- depistarea indivizilor sau a grupurilor din populaţie

care au suferit anumite agresiuni → dezechilibre homeostatice în stadii reversibile, fără evidenţe clinice = stări de preboală;- instituirea de programe de reechilibrare, refacere a sănătăţii → ambulator, dispensarizare

33. Prevenţia terţiară = urmăreşte limitarea progresiei bolii manifeste, evitarea recăderilor sau recidivelor şi întârzierea instalării incapacităţii sau decesului.

- parţial → MOS

Obiective principale:- folosirea concomitentă a acţiunilor de prevenţie primară şi secundară pentru depistarea “activă” a stării de boală, în diferite stadii de evoluţie: compensată, atipică, ignorată (acţiuni dependente de entitatea nosologică şi nivelul educaţional al individului/ comunităţii);- spitalizare (MOB) pentru terapie reparatorie – recuperatorie;- urmărirea ameliorării indicatorilor de calitate a vieţii.

DISPENSARIZAREA ŞI TREPTELE SALE

• Dispensarizarea – metoda de supraveghere activă, complexă de protecţie sau refacere a sănătăţii → realizată multidisciplinar prin acţiuni medicale şi nemedicale.

• asigură inserţia şi reinserţia socială a unor indivizi sau grupuri populaţionale

• are funcţii: preventive, terapeutice, recuperatorii• în relaţie cu treptele prevenţiei → treptele dispensarizării:

de protecţie, reechilibrare, recuperare

1. 1. Dispensarizarea de protecţiecaracter prevenţionaloperaţiuni medicale → nemedicaledurată variabilăselecţia persoanelor sănătoase incluse în acţiuni:

• criteriul vârstă (0-1 an, 1-4 ani, adolescenţi, tineri, vârstnici)• criteriul stării fiziologice (gravide, mame în perioada lehuziei/

alăptării)• ocupaţional (noxe)• indivizi sau grupuri cu risc crescut la acţiunea unor factori de

agresiune pentru sănătate depistaţi cu ocazia acţiunilor de prevenţie primară

asigură condiţii optime de: dezvoltare somato-psihică; ocupaţionale; de mediuinserţia socială păstratăefectuată exclusiv de medicul de familie

2. Dispensarizarea de reechilibrare

caracter prevenţionaldependentă de rezultatul prevenţiei primare şi secundareselecţia persoanelor aparent sănătoase incluse în acţiuni:

• indivizi sau grupuri cunoscute a fi suportat unele agresiuni asupra sănătăţii

• indivizi cu dezechilibre reversibile (funcţionale, biochimice, pre-boală) depistaţi prin screening

ambulator, programe: examen clinic, laborator, educaţie pentru comportamente sanogeneintervenţii medicale în ambulator asociate cu eventuale modificări ocupaţionaleefectuată în colaborare de medicul de familie şi de alte specialităţi

3. Dispensarizarea de recuperare

- parţial → MOS: depistare precoce a bolii- spitalizare → MOB (relaţii: MOS-MOB)- realizată în timpul prestaţiilor de prevenţie primară şi secundară- beneficii pentru MOB- implicaţii familiale: medicale şi socio-economice

Dispensarizarea, ca şi prevenţia:→ particularizări pentru diferite structuri demografice:

vârstă, sex, medii, ocupaţional, categorii speciale (armată, sport, detenţie etc.)→ particularizări: BT, BNT şi pe entităţi nosologice

Ecosistemul uman global şi principalii factori “de presiune”Ecosistemul uman global şi principalii factori “de presiune”

• Industrializarea • Agricultura intensivă• Urbanizarea • Modificări în structura demografică• Mecanizarea • Brasajul populaţiei• Chimizarea • Schimbarea precipitată a modului de viaţă• Transformarea

brutală a naturii

Mediulsocial

Mediulnatural

Populaţia umană

Treptele Prevenţiei şi Dispensarizării

MOS

TERŢIARĂ

Recuperare pentru reinserţie socială

De protecţie a grupurilor populaţionale cu risc crescut faţă

de FR

SECUNDARĂ

PRIMARĂ

PREVENŢIE

de echilibrare homeostaticăa cazurilor de preboală

DISPENSARIZARE

MOB

Educaţia pentru ÎNGRIJIRE în reţea Decesesănătate cu sistemele evitabile

medico-sociale

Compartimente

Vârstă şi sexFactori genetici

Mediu:fizico-chimicifactori socialibiologici

Morbiditate

Consecinţe• deficienţe• incapacităţi• dezavantaje Deces

Prevenţie primară Prevenţie secundară Prevenţie primară Prevenţie secundară Prevenţie terţiarăPrevenţie terţiară

SISTEME DE ÎNGRIIJRE

ambulator spital

Structura sistemului de asistenţă a stării de sănătate a unei populaţii

SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICSUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂĂÎN MEDICINA COMUNITARĂÎN MEDICINA COMUNITARĂ

“informaţie pentru acţiune”“informaţie pentru acţiune”

Definiţie - proces continuu şi sistematic de colectare, prelucrare, analiza, interpretare a datelor şi diseminare a informaţiei pentru iniţierea acţiunilor prin măsuri de prevenire şi control.

Bolile supuse sistemului de supraveghere sunt cele cu: frecvenţă crescută în populaţie sau impact medical/ social/ economic particular.

Terminologie :supravegherea epidemiologică (sănătatea publică) ≠ supravegherea medicalăsupravegherea epidemiologică ≠ cercetarea epidemiologicăsupravegherea epidemiologică ≠ sistemele de informare medicală

Scopuri : Scopuri :

1. 1. urmurmăărirea unor probleme de srirea unor probleme de săănnăătatetate (descrierea istoriei naturale a (descrierea istoriei naturale a bolii; a modului de manifestare în populaţie a procesului bolii; a modului de manifestare în populaţie a procesului epidemiologic; urmepidemiologic; urmăărirea instalrirea instalăării unor schimbrii unor schimbăări de tipul rezistenţei ri de tipul rezistenţei microorganismelor la antibiotice sau a scmicroorganismelor la antibiotice sau a scăăderii imunitderii imunităăţii ţii organismelor gazdorganismelor gazdăă; schimb; schimbăări în practica asistenţei de sănătate ).ri în practica asistenţei de sănătate ).

2. 2. realizarea legrealizarea legăăturii cu intervenţia de sănătate publică turii cu intervenţia de sănătate publică (stabilirea (stabilirea unor prioritunor priorităăţi bugetare; unor măsuri de prevenire şi/ sau control; ţi bugetare; unor măsuri de prevenire şi/ sau control; evaluarea unor noi strategii; prognozarea tendinţelor de evoluţievaluarea unor noi strategii; prognozarea tendinţelor de evoluţie a e a unor boli în populaţie)unor boli în populaţie)

3. verificarea unor ipoteze3. verificarea unor ipoteze

4. arhivarea datelor privind manifestarea bolii la nivel populaţ4. arhivarea datelor privind manifestarea bolii la nivel populaţionalional

Caracteristicile sistemului de supraveghere:Caracteristicile sistemului de supraveghere:

SimpluSensibilFlexibil

AcceptabilOportun

ReprezentativValoare predictivă pozitivă

Etapele supravegherii:

Culegerea datelor Prelucrarea

Interpretarea Difuzarea concluziilor

Tipul de date: mortalitate, fertilitate, morbiditate, din studii speciale, indicatori ai bolii (date demografice, absenteism, de mediu, consum de medicamente de alte produse sau prestaţii …).Culegerea datelor :

- sistem activ - operativ, simplu, accesibil, sensibil- sistem pasiv – raportări, înregistrări, consemnări în registre- sistem santinelă – supravegherea pe eşantioane omogene, bine

precizate, din zone prestabilite …Calitatea datelor :

- înaltă;- administrarea corectă a documentelor cu înregistrarea datelor

(corectitudine, confidenţialitate);- prezentarea finală a datelor:- arhivarea datelor.

Interpretarea Interpretarea

RaportareaRaportarea: : tabele, grafice, htabele, grafice, hăărţi, analiza matematicărţi, analiza matematică

Difuzarea informaţieiDifuzarea informaţiei: caracter de urgenţă : caracter de urgenţă

POPULAŢIE POPULAŢIE

DIFUZAREA REZULTATELORDIFUZAREA REZULTATELOR CULEGEREA INFORMAŢIILORCULEGEREA INFORMAŢIILOR

REŢEAUA DE APSSREŢEAUA DE APSSPRELUCRARE ŞI STOCARE PRELUCRARE ŞI STOCARE

Persoane expuse

Testare

Bolnavi in incubaţie; forme atipice; asimptomatici

Pozitivi

Persoane contaminate

Bolnavi : perioada de stare, forme tipice

RaportareSupraveghere:Supraveghere:Iceberg – ul BT

Supraveghere prin laborator

Supraveghere clinică

Depistare pasivă

Supraveghere comunitară

Depistare activă

Studii serologice : screening

ORGANIZAREA SISTEMULUI DE ORGANIZAREA SISTEMULUI DE SUPRAVEGHERE A BOLILOR SUPRAVEGHERE A BOLILOR

NETRANSMISIBILENETRANSMISIBILE(Ex : CARDIOVASCULARE )(Ex : CARDIOVASCULARE )

PREMISEPREMISE

ROMÂNIA : caracteristici epidemiologiceROMÂNIA : caracteristici epidemiologice

Declinul tardiv al mortalitDeclinul tardiv al mortalităă şi fertilităţiişi fertilităţiiţii generale ţii generale

Întârzierea intrării în stadiul de declin al bolilor cronice Întârzierea intrării în stadiul de declin al bolilor cronice

Persistenţa:Persistenţa:

creşterii mortalităţii cardiovasculare, creşterii mortalităţii cardiovasculare,

speranţei de viaţă scăzute,speranţei de viaţă scăzute,

crizelor economice şi sociale.crizelor economice şi sociale.

ARGUMENTEARGUMENTE

UE – ţările Uniunii Europene ; ECE – ţările Europei Centrale şi de Est ; RO -România;

FUS – ţările Fostei Uniuni Sovietice

280

540698

785

0

200

400

600

800

UE ECE RO FUS

Aparat circulator (%000)

Rata deceselor prin bolile aparatului circulator, 2000(dupa MSF-CSSDM)

0

10

20

30

40

50

60

19681970197219741976197819801982198419861988199019921994

ani

%Accidente vasculareBoala coronarianaToate BCVAlte cauze Declinul bolilor Declinul bolilor

cardio şi cardio şi cerebrovascularecerebrovasculare

în SUA în SUA --consecinţăconsecinţă a a introducerii introducerii sistemului sistemului organizat de organizat de supraveghere şi a supraveghere şi a programelor de programelor de prevenţie primară prevenţie primară

şi secundarăşi secundară..

Evoluţia Evoluţia morbiditmorbidităăţii şi ţii şi mortalitmortalităăţii ţii prin BCV în prin BCV în ansamblu şi ansamblu şi pe diverse pe diverse entitentităăţi ţi clinice, în clinice, în România, în România, în ultimele ultimele deceniidecenii

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1970

1980

1989

1990

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

dece

se %

000 Accidente vasculare

Boala coronarianaToate BCVAlte cauze

0

1

2

3

4

5

6

1970 1980 1989 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

inci

dent

a %

Toate BCV

SOLUSOLUŢŢIIII

Dezvoltarea Sistemului de Dezvoltarea Sistemului de Supraveghere a Bolilor Supraveghere a Bolilor

Cardiovasculare prin APSSCardiovasculare prin APSS

Populaţia generală

Bolnavi – stadiul clinic manifest(monitorizare, spitalizare)

Bolnavi – stadiul preboală

Bolnavi – stadiul complicaţiilor

Grupuri din populaţia generală purtătoare de FR

Bolnavi – stadiul inaparent(boala nedepistată, ignorată)

DECESSupraveghere:Supraveghere:

Monitorizare

Prevenţie secundară şi terţiară

Depistare

Prevenţie secundară

Depistare

Prevenţie primară şi secundară

Depistare

Prevenţie primară

Monitorizare

Prevenţie terţiară

Identificarea problemelor

Iceberg –ul BNT

INTERVENINTERVENŢŢIONALIONALĂĂ

PREVENPREVENŢŢIONALIONALĂĂ

Etape Propuse

1.1. Identificarea prioritIdentificarea priorităăţilor ţilor

2.2. Definiţia de caz: Definiţia de caz: expunerea la factorii de risc /boalaexpunerea la factorii de risc /boala

3.3. Culegerea informaţiilor: Culegerea informaţiilor: algoritm al algoritm al sistsist. de raportare. de raportare

4.4. Analiza datelorAnaliza datelor

5.5. FeedbackFeedback--ul acţiunilorul acţiunilor

11. . Identificarea priorităţilor:Etapa 1. Culegerea informaţiilor anterioare privitoare la prevalenţa BCV şi FR (istoria naturală a BCV în teritoriu).

Etapa 2. Studiu transversal pentru actualizarea evaluării prevalenţei FR cardiovasculari la nivelul populaţiei asistate.

Etapa 3. Studiu prospectiv pentru ierarhizarea FR specifici, după puterea de asociere cu BCV (RR sau OR >2 ).

2. 2. Definiţia de cazDefiniţia de cazEtapa 1. Verificarea ca fiecare FR identificat sa corespundă definiţiei : ex - obezitatea este definită ca “obezitate abdominală prin măsurarea Indicelui Abdomino-Fesier (IAF) sau prin determinarea IMC”.

Etapa 2. Evaluarea diagnostică corectă şi încadrarea formei clinice după definiţia de caz : ex – HTA.

Definiţia şi Clasificarea nivelelor hipertensiunii arteriale (după Ghidul Soc.Europ.Cardiol, 2003)

Optimă <120 / <80 mmHgNormală 120-129/ 80-84 mmHgNormal înaltă 130-139 / 85-89 mmHgHTA grad I (uşoară) 140-159 / 90-99 mmHgHTA grad II(moderată) 160-179 / 100-109 mmHgHTA grad III (severă) ≥180 / ≥ 110 mmHgHTA sistolica izolată ≥140 / <90 mmHg

DSP; ISP;UMFCNAS

MPMS MF MP MS MF

MinisterulSănătăţii

OMS; CDCalte..

Nivel periferic

Nivele intermediare

Nivel central

Nivel internaţional

3. Algoritmul Sistemului de Raportare

4. Analiza datelor

Etapa1. Crearea bazei de date şi verificarea înregistrării corecte a informaţiilor.

Etapa 2. Aplicarea algoritmului de calcul al riscului global şi stratificarea acestuia pentru cuantificarea prognosticului prin intermediul unor soft-uri adaptate.

Factori ce influenţează prognosticul (după Ghidul Societăţii Europene de Hipertensiune,2003)

Factori de risc cardiovascular

Afectare de organ ţintă Diabet zaharat Condiţii clinice asociate

Niveluri sistolice şi distolice ale TA

Bărbaţi peste 55 aniFemei peste 65 aniFumatulDislipidemia (colesterol

total > 6.5 mmol/l , > 250 mg/dl*, sau LDL-colesterol > 4.0 mmol/ l, > 155 mg/dl* sau HDL-colesterol M < 1.0, F < 1.2 mmol/l, M< 40, F < 48 mg/dl)

Istoric familial de boală cardiovasculară prematură (la vârsta < 55 ani M, < 65 ani F)

Obezitatea abdominală (circumferinţa abdominală M ≥ 102 cm, F ≥ 88 cm)

Proteina C-reactivă ≥ 1 mg/dl

Hipertrofie ventriculară stângă (electrocardiograma: Sokolov-Lyon > 38 mm; Cornell > 2440 mm*ms; ecocardiogramă: LVMI M ≥125, F ≥ 110 g/m2)

Dovezi ultrasonice de îngroşare a peretelui arterial (IMT carotidă ≥ 0.9 mm) sau placă aterosclerotică

Uşoară creştere a creatininei serice (M 115-133, F 107-124 mg/mmol/l; M 1.3-1.5, F 1.2-1.4 mg/dl)

Microalbuminuria (30-300 mg/24 h; raportul albumină/ creatinină M ≥ 22, F ≥ 31mg/dl; M ≥ 2.5, F ≥ 3.5 mg/mmol)

Glocoza plasmatică à jeune7.0 mmol/l (126 mg/dl)

Glucoza plasmatică postprandială > 11.0 mmol/l (198 mg/dl)

Boala cerebrovasculară: accident vascular ischemic; hemoragie cerebrală; atac ischemic tranzitor

Boala cardiacă: infarct miocardic; angină; revascularizare coronariană; insuficienţă cardiacă congestivă

Boală renală: nefropatie diabetică; insuficienţă renală (creatinina serică M > 133, F > 124 mmol/l; M > 1.5, F > 1.4 mg/dl); proteinurie (> 300mg/24h)

Boală vasculară periferică Retinopatie avansată:

hemoragii sau exsudate, papiledem

M, masculin; F, feminin; LDL, low-density lipoprotein; H, high-density lipoprotein; LVMI, index masa ventriculară stângă; IMT, intima-media thickness.* Nivele mai scăzute de colesterol total şi de LDL –colesterol sunt cunoscute ca marcând creşteri de risc, dar nu au fost folosite în clasificare

Stratificarea riscului în cuantificarea prognosticuluiTensiunea arterială (mmHg) (după Ghidul Societăţii Europene de Hipertensiune, 2003)

Alţi factori de risc şi istoric de boală

NormalăTAs 120-129 sau

TAd 80-84

Înalt normalăTAs 130-139 sau

TAd 85-89

Grad 1TAs 140-159 sau

TAd 90-99

Grad 2TAs 160-179

sauTAd 100-109

Grad 3TAs ≥ 180

sauTAd ≥ 110

Nici un alt factor de risc

Risc obişnuit Risc obişnuit Risc adiţional scăzut

Risc adiţional moderat

Risc adiţional

înalt

1-2 factori de risc Risc adiţional scăzut

Risc adiţional scăzut

Risc adiţional moderat

Risc adiţional moderat

Risc adiţional

foarte înalt

3 sau mai mulţi factori de risc sau AOT sau DZ

Risc adiţional moderat

Risc adiţional înalt

Risc adiţional înalt

Risc adiţional înalt

Risc adiţional

foarte înalt

CCA Risc adiţional înalt

Risc adiţional foarte înalt

Risc adiţional foarte înalt

Risc adiţional foarte înalt

Risc adiţional

foarte înalt

CCA – condiţie clinică asociată; AOT – afectare de organe ţintă; TAS – tensiune arterială sistolică; TAD – tensiune arterială diastolică

55.. Feedback-ul Acţiunilor

Risc mediu de BCV• consiliere în vederea renunţării la fumat; dietă şiactivitate fizică• prima doză redusă de thiazidă• reevaluare: 1-2 luni

TA ≥ 140 şi ≥ 90• consiliere în vederea renunţării la fumat; dietă şi activitate fizică• reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale• creşterea dozei (1)sau adăugarea unuimedicament nou(2)• reevaluare: 1-2 luni

TA < 140 sau < 90• consiliere în vederea renunţării la fumat; dietă şi activitate fizică• reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale• continuarea terapiei• reevaluare: 1-2 luni

TA ≥ 140 sau ≥ 90•continuarea consilierii pentru dietă şiactivitate fizică•reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale•prima doză redusă detiazidă•reevaluare: 3-4 luni

TA < 140 şi < 90• continuarea consilierii pentru dietă şiactivitate fizică• reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale• dacă apar şi alţi factoride risc în timpul supra-vegherii: se decidemodificarea tratamentuluiprivind protocolul pentruevaluarea riscului în BCV

Risc înalt de BCV• consiliere în vederea renunţării la fumat; dietă şiactivitate fizică• prima doză redusă de

tiazidă (1)• se adaugă al doilea medicament• reevaluare: 2-3 săptămâni

Risc scăzut de BCV• consiliere pentru dietă şi activitate fizică• reevaluare: 6 luni

TA ≥ 140 sau ≥ 90•consiliere în vederea renunţării la fumat; dietă şiactivitate fizică•reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale•creşterea dozelor 1 şi 2 sau adăugarea unui medicamentnou (3)•reevaluare: 1-2 luni

TA< 140 şi < 90•consiliere în vederea renunţării la fumat; dietă şiactivitate fizică•reevaluarea IMC şi circumferinţei abdominale•continuarea terapiei pentrumenţinerea TA ţintă• a se lua în consideraţie adăugarea aspirinei•reevaluare: 3-4 luni

Protocol pentru managementul riscului de boală cardiovasculară(Medici şi personal specializat de asistenţă medicală)(după Ghidul Societăţii Europene de

Hipertensiune, 2003)VVIIZZIITTAA11

VVIIZZIITTAA22

VVII

ZZ

II

TT

AA

33

Protocol pentru consilierea privind dieta şi activitatea fizicăProtocol pentru consilierea privind dieta şi activitatea fizică(după Ghidul Societăţii Europene de Hipertensiune,2003)

ConsiliazConsiliază ă pacientul pentru:pacientul pentru:

O dietO dietă ă pentru o pentru o Încetarea Încetarea O activitate O activitate inim inimă ă ssăănnăătoastoasăă fumatuluifumatului fizicfizică ă normalnormalăă

SAREA (clorSAREA (clorurură ă de sodiu)de sodiu) Activitatea fizicActivitatea fizicăă-- mai puţin de 5 g (1 linguriţă) pe zimai puţin de 5 g (1 linguriţă) pe zi-- reducerea consumului de sare mai ales în semipreparate şi alimereducerea consumului de sare mai ales în semipreparate şi alimente tip fast nte tip fast foodfood -- creşterea progresivăcreşterea progresivă

FRUCTE ŞI LEGUMEFRUCTE ŞI LEGUME a unei activita unei activităăţi fiziceţi fizice-- 5 5 gustgustăări (400ri (400--500 g) pe zi 500 g) pe zi moderate: mers susţinut,moderate: mers susţinut,-- 1 1 gustare este echivalentgustare este echivalentă ă cu o portocalcu o portocalăă,un m,un măăr, un mango ori o bananr, un mango ori o banană ă sau ciclism, sau ciclism, pâpânnă ă la 30 minutela 30 minute pepe zizi

3 linguri de legume preparate3 linguri de legume preparate

GRGRĂĂSIMISIMI-- limitarea consumului de carne gras limitarea consumului de carne grasăă, gr, grăăsime din lapte şi ulei pentru gătitsime din lapte şi ulei pentru gătit(mai puţin de două linguri pe zi)(mai puţin de două linguri pe zi)

-- înlocuirea uleiului extras din nuci de cocos sau alţi palmieri înlocuirea uleiului extras din nuci de cocos sau alţi palmieri cu ulei de mcu ulei de măăsline, soia, cereale,sline, soia, cereale,rapiţă sau şofranrapiţă sau şofran

-- înlocuirea cărnii grase cu cea de pui (fără piele)înlocuirea cărnii grase cu cea de pui (fără piele)

PEŞTEPEŞTE-- a se consuma peşte cel puţin de 3 ori pe săptămână, preferabil a se consuma peşte cel puţin de 3 ori pe săptămână, preferabil peşte în ulei ca: ton, macroupeşte în ulei ca: ton, macrou ppăăstrstrăăvv

ALCOOLALCOOL-- a se evita consumul de alcool a se evita consumul de alcool concentratconcentrat ((bbăărbaţi: maxim 2 doze pe zi; femei: maxim o doză pe zi)rbaţi: maxim 2 doze pe zi; femei: maxim o doză pe zi)