1

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

“ In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care

se hraneste rational”

(I. Gontea)

2

Una din cele mai importante sarcini ale îngrijirii bolnavului este

alimentaţia. Asigurarea aportului caloric necesar pentru susţinerea forţelor fizice ale

bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea condiţiilor de

vindecare şi administrarea alimentelor pe cale naturală sau artificială, constituie sarcini

elementare ale îngrijirii oricărui bolnav spitalizat.

Definitie

Alimentatia rationala(stiintifica)=aportul de alimente in concordanta cu nevoile

organismului,diferentiate dupa varsta,munca,stare de sanatate sau de boala,stare

fiziologica

Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:

-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesare

cresterii la copii sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult

-asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului

normal,cresterii la copii si celorlalte functii

-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave

-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli

cronice si aparitia recidivelor

-consolidarea rezultatelor terapeutice

Calcularea ratiei alimentare

Definitie–proportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav

pe 24/h .

Ratia alimentara se calculeaza in functie de :varsta,sex,greutate corporala,munca

prestata,stare de sanatate sau boala;ea trebuie sa corespunda atat cantitativ cat si

3

calitativ;sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului.

Ratia alimentara se masoara in calorii.

Necesarul caloric/24h se calculeaza in functie de:

activitate:

-in repaus absolut-25 calorii/kg corp

-in activitate minima-35-40cal/kg corp

-in activitate medie-40-45 cal/kg corpIn activitate

-activitate intensa-45-60cal/kg corp

varsta:

-plus 20-30%pentru copii

-minus 10-15%pentru varstnici

Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:

-1g glucide=4,1calorii

-1g proteine=4,1 calorii

-1g lipide=9,3 calorii

Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g

lipide/24h(1g/kg corp/24h);70g proteinein 24h(1g/kg corp/24h).

Echilibrul intre principiile nutritive

-50-55% hidrati de carbon

-10-15% proteine

-30-40% lipide

Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animala:

-40% protein de origine animala

-60%proteine de origine vegetala

-35%lipide de origine animala

-65%lipide de origine vegetala

4

stare de sanatate sau boala

-stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare+30%

-stare febrila necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de

temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)

-In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii

Intocmirea foii de alimentatie zilnica

Foaia de alimentatie zilnica=document in care se centralizeazaregimurile alimentare

zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.

Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza

numarul de regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.

Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de

alimentatie la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.

Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.

Exemplu de foaie de masa

Clinica CHIRURGIE

FOAIE DE MASA

Ziua……….luna……….anul…

Regim Nr.portii Observatii referitoare la hrana din ziua precedenta

HidricHidrozaharatSemilichid Renal Cardiovascular Diabet Mixt 1000caloriiTotal

10 10 3 5 5 5 20 2 60

Medic … Asistenta sefa ….

5

Regimurile dietetice

Regimurile dietetic=regimul alimentar al unui bolnav satabilit in functie de boala si

de necesitatile sale.

Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o

compun :

Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :

- hipocalorice

-hipercalorice

Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.

Regimurile dietetice urmaresc:

punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:

regim de crutare a intestinului gros – in dizenterie

regim de crutare a mucoasei bucale – stomatita

regim de crutare a stomacului – gastrita, ulcer gastric

regim de crutare a ficatului – hepatita, ciroza

regim de crutare a rinichiului – nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala

acuta;

echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:

in colita de fermentatie – regim bogat in proteine;

in colita de putrefactie – regim bogat in carbohidrati;

in insuficienta cardiaca – restrictie de lichide

compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:

se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde

acestei tolerante;

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

in boli infectioase – regim bogat in vitamine;

6

afectiuni osoase – regim bogat in calciu;

in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali – regim bogat in proteine;   

indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:

mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau

morcovi;

Regimurile alimentare

Hidric Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta

Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de

orez,supe diluate si degresate din carne,apa fiarta si racita

Hidro-

zaharat

Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala

acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila

a bolilor infectioase

Alimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de

compot,zeama de orez

Semilichid Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei

epidemice,ciroza hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale

infarctului de miocard

Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de

legume,fructe coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici

cantitativ si frecvente

lactat Indicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in

primele zile dupa hemoragie digestiva superioara; alimente

permise:1000-2000ml lapte,eventual imbogatit cu frisca sau

smantana

Lacto- Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe

7

fainos

vegetarian

stomac

Alimente permise:branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri de

legume,smantana,frisca,fainoase

Hepatic Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica

decompensata,neoplasm hepatic

Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba

fiarta,paine alba prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe

de fainoase,unt1og/zi,ulei20-30g/zi

Renal Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala

Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude

coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu

mere,cas,branza de vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare

Cardio-

vascular

Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct

miocardic acu in a doua saptamana de boala;.

alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de

sfecla,fructe crude sau coapte,compot,aluat de

tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g

Diabet Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;

alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume

uscate,fructe;

necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara

faina,ulei

Hipocaloric Indicatii –obezitate,hipertensiune arteriala

Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza

de vaci,carne alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente

Modurile de alimentatie a bolnavului

8

În funcţie de starea pacientului, alimentarea se face:

activ – pacienta mănâncă singură în sala de mese sau în salon

pasiv – necesita ajutor

artificial – alimentele sunt introduse în organism pe cale artificiala.

Ordinea de servire a mesei :

-se va distribui mai intai regimul comun,apoi regimurile tip si la urma se va dispune

aducerea regimurilor individuale

-vor lua masa mai intai pacientii care se vor alimenta singuri,apoi cei care necesita

ajutor.

Alimentatia activa si pasiva

Obiective

Asigurarea necesitatilor calorice si calitative in functie de varsta si starea

organismului

Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice si

prevenirea cronicizarii unor imbolnaviri

Pregatirea materialelor

- Vesela si tacamuri

- Cana simpla

- Cana speciala cu cioc sau in functie de starea pacientului, tub pentru administrarea

lichidelor

- Tava, carucior pentru alimente

- Alimente conform regimului recomandat

- Servetele de masa

- 2 prosoape (servete) pentru protectia lenjeriei de corp si pat

Pregatirea pacientului

9

Culegera datelor

- Afectiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese

- Posibilitatile de mobilizare, daca pacientul este imobilizat, daca are indicatie de

repaus

- Posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie (se poate

alimenta singur-activ, sau este alimentat de alta persoana- pasiv)

- Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restrictii alimentare

inainte sau dupa acestea

- Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dupa masa

- Preferintele alimentare ale pacientului

psihica

- se stimueaza autonomia

- se explica pacientului importanta alimentatiei si a respectarii regimului pentru

evolutia favorabila a bolii

fizica

- se respecta recomandarile cu privire la mobilizarea lui,se asigura pacientul de ajutor

- se ajuta pacientul sa se spele pe maini

-se aseza pacientul intr-o pozitie confortabila in raport cu starea sa generala:

       •Sezand la masa in salon sau in pat

       •Semisezand pentru pacientul care se poate ridica putin

       •In decubit lateral stang daca pacientul este dreptaci, cu capul usor ridicat

Efectuare:

- se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit,

10

au fost indepartate plostile si urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon

-se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat

- se ajuta pacientul sa-si spele mainile

-porţiile aranjate estetic sunt aşezate pe mese mici (4 persoane-in sala de mese).

-se invită pacientii la masă,

-felurile de mâncare se servesc pe rând, vesela folosită se ridică imediat.

- nu se ating alimentele cu mâna.

-se pregatesc alimentele pe o tava acordand atentie aspectului esthetic pentru

alimentarea in salon

-se imbraca un halat curat si manusi

Alimentarea activă se poate face:

în sala de mese,

în salon;

la masă sau la pat.

În salon la masă:

-se îndepărtează tot ce ar putea influenţa negativ apetitul pacientului

(tăviţă,scuipători, ploscă).

-se invită pacientul să se spele pe mâini, se ajută să se aşeze la masă;

servirea mesei se face ca si în sala de mese.

În salon, la pat:

-se pregăteşte salonul ca pentru alimentarea în salon la masă.

-se aseaza pacientul in pozitie confortabila sezand sau semisezand

-se Protejeaza enjeria pacientului cu ajutorul unui prosop daca este cazul

-se aseza tava cu alimente in fata pacientului sau se adapteaza o masuta speciala

-se ajuta pacientul sa taie alimentele daca este necesar

-se observa daca pacientul consum toate alimentele

11

La pat in decubit lateral stang(daca pacientul este dreptaci) :

-se aseaza bolnavul in decubit lateral stang ,cu capul sprijinit pe o perna

-se spala pe maini

- se protejeaza lenjeria de pat cu o aleza iar a bolnavului cu un prosop curat

-se aseaza tava la marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului

-se servesc alimentele pe rand,se taie cele solide

-lichidele se servesc in cani special cu cioc sau cu paiul

Alimentarea pasivă - Când starea generală a bolnavilor nu le permite să se

alimenteze singuri, trebuie să fie ajutaţi.

Scop:

vor fi hrăniţi bolnavii

- imobilizaţi

- paralizaţi

- epuizaţi , adinamici

- în stare gravă

- cu uşoare tulburări de deglutiţie

Efectuare

se asezapacientul in pozitie sezand (daca are membrele superioare afectate) sau

semisezand (daca este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava)

se protejaza lenjeria de pat si de corp folosind prosoape curate

se plaseaza tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet sau pe o masuta

adaptabila la pat

12

asezare in partea dreapta a pacientului (de regula) pe un scaun, si se verifica

temperatura alimentelor

se ridica cu o mana (stanga) capul bolnavului cu perna si se administreaza supa

cu lingura pe jumatate plina

se asigura ca pacientul a inghitit inainte de a administra o noua cantitate

se rezerva suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie

se taie alimentele in bucati mici fara a le atinge cu mana

se incurajeaza pacientul sa consume alimentele purtand o discutie agreabila

se foloseste lingurita sau o pipeta daca pacientul este in stare foarte grava sau

are tulburari de deglutitie

se bserva permanent faciesul pacientului

Ingrijiri dupa tehnica

se aseza pacientul in pozitie comoda daca nu poate singur

se reface patul, se indeparteaza eventualele firmituri sau se schimba lenjeria

daca este necesar

se verifica daca prezinta senzatie de greata

se ajuta pacientul sa-si faca toaleta cavitatii bucale

Reorganizare

se indeparteaza vasele muradare si resturile alimentare

se aeriseste salonul

Notarea procedurii in dosarul de ingrijire

13

Notati in dosarul de ingrijire cantitatea de alimente si lichide ingerate

Modificarile de apetit: disparitia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor,

nu-i place mancarea, respecta restrictiile religioase, refuza anumite alimente

Prezinta sete exagerata

Acuza senzatie de greata, de rau in timpul mesei sau dupa masa

Acuza senzatia de plenitudine

Refuza regimul recomandat, consuma alimente nepermis

Recomandari speciale care trebuie comunicate turei urmatoare: mese mici si

dese, in timpul noptii, restrictie alimentare pentru examinarile din zilele

urmatoare

Evaluarea eficacitatii procedurii

Rezultate asteptate/dorite:

Pacientul consuma intreaga cantitate de alimente si se hidrateaza

corespunzator

Exprima stare de confort

Respecta regimul alimentar, o parte din simptome au disparut

Rezultate nedorite / Ce faceti

Pacientul nu consuma intreaga cantitate de alimente

Cercetati cauzele: apetit diminuat, conditii necorespunzatoare de servire a

14

mesei, nu-i plac alimentele, consuma alimente aduse de apartinatori, isi

respecta religia

Pacientul refuza anumite alimente, acuza greata

Se consemneaza observatiile si se anunta medical

Alimentarea artificiala

Alimentatia artificial= introducerea alimentelor în organismul pacientului prin

mijloace artificiale.

Se realizeaza prin următoarele procedee:

sondă gastrică sau intestinală

gastrostomă

clismă

parenteral

Scop:

-hrănirea pacienţilor inconştienţi

-cu tulburări de deglutiţie

-cu intoleranţă sau hemoragii digestive

-operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe

-cu stricturi esofagiene sau ale cardiei

-în stare gravă; negativism alimentar

15

Alimentarea prin sondă gastrica

Materiale

- de protecţie: aleză, prosoape

- sterile : sondă naso-gastrică, seringi de 5-10 cm, pensă hemostatică

- nesterile : pâlnie, tăviţă renală

- bulion alimentar : să nu prezinte grunji, să fie la temperatura corpului, să aibă

valoare calorica

Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)

Execuţie

- în caz de stază gastrică , se aspiră conţinutul şi se efectuează spălătură gastrică

- se ataşează pâlnia la capătul sondei şi se toarnă lichidul alimentar 200-400 ml

până la 500 ml, încălzit la temperatura corpului

- se introduc apoi 200-300 ml apă şi o cantitate mică de aer pentru a goli sonda

- se închide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor în faringe de

unde ar putea fi aspirate determinând pneumonia de aspiraţie – complicaţie gravă

- se extrage sonda cu atenţie

la pacienţii inconştienţi cu tulburări de deglutiţie sau care trebuie alimentaţi

mai mult timp pe această cale , sonda se introduce endonazal.

sondele de polietilen se menţin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc

16

maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)

raţia zinică se administrează în 4-6 doze foarte încet, de preferinţă cu aparatul

de perfuzat utilizând vase izoterme

Alimentarea prin gastrostomă

Gastrostoma =deschiderea şi fixarea operatorie a stomacului la piele în scopul

alimentării printr-o sondă în cazul în care cale esofagiană este întreruptă

-în cazul stricturilor esofagiene , după arsuri sau intoxicaţii cu substanţe caustice ,

când alimentaţia artificială ia un caracter de durată şi nu se poate utiliza sonda

gastrică , alimentele vor fi introduse în organism prin gastrostomă

-în stomă, este fixată o sondă prin intermediul căreia alimentele sunt introduse cu

ajutorul unei seringi sau prin pâlnie

-respectându-se aceleaşi principii se introduc şi aceleaşi amestecuri alimentare ca în

cazul alimentaţiei prin sondă gastrică

-alimentele vor fi introduse în doze fracţionate la intervale obişnuite , după orarul de

alimentaţie al pacienţilor , încălzite la temperatura corpului

-cantitatea introdusă o dată nu va depăşi 500 ml

-după introducerea alimentelor sonda se închide pentru a împiedica refularea acestora

-tegumentele din jurul stomei se pot irita sub acţiunea sucului gastric care se prlinge

adesea pe lângă sondă , provocând uneori leziuni apreciabile

-de aceea , regiunea din jurul fistulei se va păstra uscată, acoperită cu un unguent

protector şi antimicrobian, pansată steril cu pansament absorbant

17

Alimentarea prin clismă

-se poate asigura hidratarea şi alimentarea pe o perioadă scurtă de timp

-deoarece în rect nu sunt fermenţi pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluţii

izotonice, substanţele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacţie

alimentarea se face prin clisme picătură cu picătură cu soluţie Ringer, glucoză 47‰

cu rol hidratant.

Alimentarea parenterală

Materile necesare

-de protecţie-pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză;

-pentru dezinfecţia tegumentului tip I

-instrumentar şi materiale sterile - seringi şi ace de unică folosinţă(se verifică

integritatea ambalajului, valabilitatea, lungimea şi diametrul acelor) - în funcţie de

scop; pense, mănuşi , tampoane

-alte materiale-garou sau bandă Esmarch, fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii

perfuzabile, tăviţă renală

perfuzor = trusă de perfuzie

pompă de perfuzie automată-cu reglare programată a volumului şi ratei de flux

robinete cu două sau mai multe căi

branulă(cateter i.v.)

18

fluturaş

benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) şi a tubului perfuzorului de

pielea bolnavului

Se face cu substanţe care:

-Au valoare calorică ridicată

-Pot fi utilizate direct de ţesuturi

-Nu au proprietăţi antigenice

-Nu au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor

Pe cale i.v. pot fi introduse soluţii izo- sau hipertone : glucoză 10-20-33-40% ,

fructoză 20% , hidrolizate proteice

Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii / 24h şi a raţiei de

lichide în care pot fi dizolvate principiile nutritive

Nevoia de lichide este completatăcu ser fiziologic sau sol. glucozate şi proteice

Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia preparatului, starea

pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h