Tehnici de kinetoterapieTehnici de kinetoterapie

Curs 3Curs 3

Forţa 5Forţa 5 NormalăNormală Forţa unui muşchi capabil să mobilizeze Forţa unui muşchi capabil să mobilizeze segmentul pe toată amplitudinea de mişcare, segmentul pe toată amplitudinea de mişcare, împotriva unei rezistenţe maxime, aplicate pe împotriva unei rezistenţe maxime, aplicate pe segmentul mobilizat, cât mai distalsegmentul mobilizat, cât mai distal

Forţa 4Forţa 4 BunăBună Forţa unui muşchi capabil să mobilizeze Forţa unui muşchi capabil să mobilizeze segmentul în amplitudine completă şi segmentul în amplitudine completă şi împotriva unei rezistenţe cu valoare medieîmpotriva unei rezistenţe cu valoare medie

Forţa 3Forţa 3 AcceptabilăAcceptabilă Forţa unui muşchi capabil să mobilizeze Forţa unui muşchi capabil să mobilizeze segmentul în amplitudine completă împotriva segmentul în amplitudine completă împotriva gravitaţiei, fără alte mijloace rezistivegravitaţiei, fără alte mijloace rezistive

Forţa 2Forţa 2 MediocrăMediocră Permite muşchiului să mobilizeze segmentul Permite muşchiului să mobilizeze segmentul în amplitudine completă numai cu eliminarea în amplitudine completă numai cu eliminarea gravitaţieigravitaţiei

Forţa 1Forţa 1 SchiţatăSchiţată Sesizarea contracţiei muşchiului prin Sesizarea contracţiei muşchiului prin palparea lui sau a tendonuluipalparea lui sau a tendonului

Forţa 0Forţa 0 ZeroZero Muşchiul nu realizează nicio contracţie Muşchiul nu realizează nicio contracţie evidentăevidentă

Poziții fundamentale și derivatePoziții fundamentale și derivate Poziții fundamentalePoziții fundamentale

Stând – poziție ortostaticăStând – poziție ortostatică• Bărbie anteriorBărbie anterior, privirea anterior, umerii relaxa, privirea anterior, umerii relaxațți, trunchiul drept, i, trunchiul drept,

brabrațțele relaxate lele relaxate lâângngăă corp, palmele corp, palmele îîn pozin pozițție ie intermediară de intermediară de pronosupinațiepronosupinație, coapsele, genunchii extin, coapsele, genunchii extinșși, picioarei, picioarelle orientate e orientate anterior, canterior, căălclcââiele iele șși vi vâârfurile apropiate; ca variantrfurile apropiate; ca variantăă - c - căălclcââiele se iele se apropie, iar vapropie, iar vâârfurile se deprfurile se depăărteazrteazăă la un unghi de maxim 45° la un unghi de maxim 45°

• Are cea mai mică bază de susținere Are cea mai mică bază de susținere • Centrul principal de greutate e în poz cea mai înaltă, se Centrul principal de greutate e în poz cea mai înaltă, se

proiectează anterior de articulația talocruralăproiectează anterior de articulația talocrurală• Cea mai instabilă poziție, solicită musc posturală și reflexeleCea mai instabilă poziție, solicită musc posturală și reflexele• Indicată: reeducare deficiențe fizice globale, segmentare, mers și Indicată: reeducare deficiențe fizice globale, segmentare, mers și

echilibruechilibru

Poziții fundamentalePoziții fundamentale AșezatAșezat

Subiect pe un scaun cu flexie de 90Subiect pe un scaun cu flexie de 90°° a șoldurilor a șoldurilor și genunchilor, genunchii ușor depărtați, picioare și genunchilor, genunchii ușor depărtați, picioare în sprijin pe sol, orientate anterior, călcâiele și în sprijin pe sol, orientate anterior, călcâiele și vârfurile apropiate, vf la max de 45vârfurile apropiate, vf la max de 45°°

Caracteristici:Caracteristici:• baza mai mare de susbaza mai mare de susțținereinere• PoziPozițție fixatoare pentru coloana lombarie fixatoare pentru coloana lombarăă șși bazin;i bazin;• centrul principal de greutate mai jos situatcentrul principal de greutate mai jos situat

PoziPozițție comodie comodă șiă și odihnitoare, men odihnitoare, mențținere cu inere cu consum energetic scconsum energetic scăăzut.zut.

Centrul de greutate se proiecteazCentrul de greutate se proiecteazăă spre partea spre partea posterioarposterioarăă a bazei de sus a bazei de susțținere, realizinere, realizâând spre nd spre anterior o stabilitate mai bunanterior o stabilitate mai bunăă a corpului a corpului

"pe genunchi""pe genunchi" - cu trunchiul drept, b- cu trunchiul drept, băărbia rbia orizontalorizontalăă, privirea anterior, umerii relaxa, privirea anterior, umerii relaxațți, i, membrele superioare pe lmembrele superioare pe lâângngăă trunchi, palmele trunchi, palmele îîn pronosupinan pronosupinațție, degetele uie, degetele ușșor flectate, or flectate, genunchii flectagenunchii flectațți, sprijinul realizi, sprijinul realizâându-se pe fandu-se pe fațța a anterioaranterioarăă a gambelor a gambelor șși fai fațța dorsala dorsalăă a a picioarelor, menpicioarelor, mențținute inute îîn extensie maximn extensie maximăă..

Caracteristici:Caracteristici:• bazbazăă mare de sustinere; mare de sustinere;• centrul de greutate situat jos, centrul de greutate situat jos, îîn apropierea solului.n apropierea solului.

Stabilitatea corpului este mai bunStabilitatea corpului este mai bunăă spre posterior, spre posterior, centrul de greutate proiectcentrul de greutate proiectâându-se direct pe suprafandu-se direct pe suprafațța a de sprijin.de sprijin.

MenMențținerea acestei poziinerea acestei pozițțiiii== incomod incomodăă; trunchiul inferior ; trunchiul inferior șși pelvisul se pot mobiliza cu ui pelvisul se pot mobiliza cu ușșurinurințăță..

Poziții fundamentalePoziții fundamentale

DDecubit dorsalecubit dorsal - cu membrele inferioare apropiate, - cu membrele inferioare apropiate, extinse din extinse din șșold old șși genunchi, picioarele cu vi genunchi, picioarele cu vâârfurile rfurile orientate orientate îîn sus, membrele superioare de-a lungul n sus, membrele superioare de-a lungul corpului, palmele corpului, palmele îîn pronan pronațție sau pronosupinaie sau pronosupinațție.ie.

Punctele de sprijin sunt reprezentate de: regiunea occipitalPunctele de sprijin sunt reprezentate de: regiunea occipitalăă, , partea dorso-superioarpartea dorso-superioarăă a trunchiului, regiunea fesier a trunchiului, regiunea fesierăă șși i ccăălclcââie.ie.

Caracteristici:Caracteristici:• baza de susbaza de susțiținere mare; ,nere mare; ,• centrul de greutate foarte aproape de suprafacentrul de greutate foarte aproape de suprafațța de sprijin.a de sprijin.

Este poziEste pozițția cea mai odihnitoare, relaxantia cea mai odihnitoare, relaxantăă, , îîn care corpul are o n care corpul are o mare stabilitate.mare stabilitate.

MenMențținerea ei inerea ei îîndelungatndelungată→ă→ efecte osteoporo efecte osteoporoticetice generale, generale, deoarece oferdeoarece oferăă gravita gravitațției posibilitatea aciei posibilitatea acțțiunii pe o suprafaiunii pe o suprafațăță întinsăîntinsă

Poziții fundamentalePoziții fundamentale

AAttârnârnatat - corpul - corpul îîn rectitudine, membrele n rectitudine, membrele superioare abduse peste 90° din umeri, superioare abduse peste 90° din umeri, coatele extinse, mcoatele extinse, mââinile prind bara, fiind inile prind bara, fiind orientate orientate îîn pronan pronațție sau supinaie sau supinațție; ie; membrele inferioare apropiate, extinse din membrele inferioare apropiate, extinse din șșold, genunchi old, genunchi șși picioare, nu ating solul.i picioare, nu ating solul. Caracteristici:Caracteristici:

• PoziPozițția atia atârnârnat (suspenat (suspenddat)at) centrul de greutate este centrul de greutate este situat sub suprafasituat sub suprafațța de sprijin (de susa de sprijin (de susțținere);inere);

• MenMențținerea impune un efort mare.inerea impune un efort mare. PoziPozițția atia atârnârnat menat mențține coastele ridicate ine coastele ridicate șși i

trunchiul utrunchiul ușșor extins; blocheazor extins; blocheazăă respira respirațția ia îîn n inspir inspir șși sti stâânjenenjeneșște circulate circulațția, de aceea este ia, de aceea este contraindicatcontraindicatăă bolnavilor pulmonari bolnavilor pulmonari șși i cardiovasculari.cardiovasculari.

Poziții fundamentalePoziții fundamentale

PoziPozițții derivateii derivate

PoziPozițțiile derivate se obiile derivate se obțțin din poziin din pozițțiile iile fundamentale prin modificarea:fundamentale prin modificarea:

bazei de susbazei de susțținere (suprafeinere (suprafețței de sprijin);ei de sprijin); PoziPozițției trunchiului iei trunchiului șși/sau a capului;i/sau a capului; PoziPozițției membrelor superioare;iei membrelor superioare; PoziPozițției membrelor inferioare;iei membrelor inferioare; CombinaCombinațții parii parțțiale sau totale ale iale sau totale ale

posibilitposibilitățăților anterioare, realizilor anterioare, realizâând nd modificmodificăări complexe.ri complexe.

Derivate din StândDerivate din Stând modificarea bazei de susmodificarea bazei de susțținereinere: : pe vpe vâârfuri, crfuri, căălclcââie, pe ie, pe

marginea internmarginea internăă sau extern sau externăă a piciorului; cu un picior a piciorului; cu un picior îîn fan fațța a celuilalt; stceluilalt; stâând depnd depăărtat rtat

modificarea pozimodificarea pozițției trunchiului iei trunchiului șși/sau a capului:i/sau a capului: trunchiul trunchiul îînclinat anterior (pnclinat anterior (pâânnăă la 30°), cu capul la 30°), cu capul îîn extensie; trunchiul n extensie; trunchiul aplecat (paplecat (pâânnăă la 90°); trunchiul la 90°); trunchiul îîndoit anterior (peste 90°); ndoit anterior (peste 90°); ttrunchiul runchiul șși capul i capul îîn extensie; trunchiul n extensie; trunchiul îînclinat sau rnclinat sau răăsucit sucit dreapta sau stdreapta sau stâânganga

modificarea pozimodificarea pozițției membrelor superioare:iei membrelor superioare: cu coatele cu coatele extinse se menextinse se mențțin lateral sau anteriorin lateral sau anterior; ; se flecteazse flecteazăă din coate, din coate, mâmâinile se meninile se mențțin: pe umeri, la ceafin: pe umeri, la ceafăă, pe vertex; coatele extinse , pe vertex; coatele extinse se se îîncrucincrucișșeazeazăă anterior sau posterior anterior sau posterior

modificarea pozimodificarea pozițției membrelor inferioareiei membrelor inferioare = = modificarea modificarea suprafesuprafețței de sprijin;ei de sprijin;

modificmodificăări complexeri complexe: : sstâtând pe vnd pe vâârfuri,rfuri, genunchii si coapsele genunchii si coapsele extinse, capul menextinse, capul mențținut lainut la verticalverticalăă, m, mââinile pe inile pe șșolduri (creste olduri (creste iliace), coateleiliace), coatele flectate, braflectate, brațțele abduse, trunchiul ele abduse, trunchiul îînclinat nclinat dreaptadreapta

AAșșezat ezat - derivate- derivate modificarea suprafeței de sprijinmodificarea suprafeței de sprijin: : așezat la marginea mesei așezat la marginea mesei

de reeducare; așezat pe o fesă (hemi-așezat); așezat pe de reeducare; așezat pe o fesă (hemi-așezat); așezat pe podea podea

modificarea pozimodificarea pozițției truniei trunchiului chiului șși/sau a capuluii/sau a capului: : aașșezat ezat pepe scaun cu trunchiul scaun cu trunchiul șși capul i capul îîn extensie; cu trunchiul aplecat n extensie; cu trunchiul aplecat peste coapsepeste coapse sau sau îîntre coapse ntre coapse

mmodificarea poziodificarea pozițției membrelor superioareiei membrelor superioare: : idem poziidem pozițția ia ststâând;nd;

modificarea poziției membrelor inferioaremodificarea poziției membrelor inferioare : : așezat pe podea așezat pe podea cu coapsele și genunchii flectați; un genunchi flectat și celălalt cu coapsele și genunchii flectați; un genunchi flectat și celălalt extins; așezat pe podea cu membrele inferioare depărtateextins; așezat pe podea cu membrele inferioare depărtate

modificmodificăări complexeri complexe: : aașșezat pe podea cu sprijin posterior pe ezat pe podea cu sprijin posterior pe antebraantebrațțe e șși anterior pe plante (membrele inferioare flectate i anterior pe plante (membrele inferioare flectate din genunchi din genunchi șși i șșold), trunchiul old), trunchiul șși capul i capul îîn extensie; aceean extensie; aceeașși i pozipozițție, numai ca sprijinul se realizeazie, numai ca sprijinul se realizeazăă pe m pe mââini; aini; așșezat cu ezat cu sprijin posterior pe msprijin posterior pe mââini, trunchiul ini, trunchiul șși capul se meni capul se mențțin in îîn n rectitudine, un membru inferior extins din genunchi rectitudine, un membru inferior extins din genunchi șși celi celăălalt lalt flectat flectat șși sprijinit pe planti sprijinit pe plantee

"Pe genunchi" "Pe genunchi" - derivate- derivate modificarea suprafemodificarea suprafețței de sprijinei de sprijin: : pe genunchi cu sprijin pe palme, pe genunchi cu sprijin pe palme,

trunchiul la orizontaltrunchiul la orizontalăă, sub sau deasupra ei, pozi, sub sau deasupra ei, pozițție numitie numităă patrupediepatrupedie: : suprafasuprafațăță mare de sprijin, centru de greutate mare de sprijin, centru de greutate îîn pozin pozițție medie (stabilitate ie medie (stabilitate relativrelativăă), elibereaz), elibereazăă coloana, facilit coloana, facilitâând astfel mobilizarea. nd astfel mobilizarea.

modificarea pozimodificarea pozițției trunchiului iei trunchiului șși/sau i/sau a a capuluicapului:: genunchi cu genunchi cu trunchiul trunchiul îînclinat anterior, capul mennclinat anterior, capul mențținut inut îîn rectitudine; n rectitudine; sau sau cu trunchiul cu trunchiul șși capuli capul î înclinate lateral dreapta sau stnclinate lateral dreapta sau stâânga nga

modificarea poziției membrelor superioaremodificarea poziției membrelor superioare:: membrele superioare cu membrele superioare cu coatele extinse se mențin lateral sau anterior; se flectează din coate, iar coatele extinse se mențin lateral sau anterior; se flectează din coate, iar mâinile se mențin: pe umeri, la ceafă, pe vertexmâinile se mențin: pe umeri, la ceafă, pe vertex

modificarea pozimodificarea pozițției membrelor inferioareiei membrelor inferioare: : pe genunchi cu membrele pe genunchi cu membrele inferioare depinferioare depăărtate sau cu un genunchi anterior fartate sau cu un genunchi anterior fațăță de cel de celăălalt lalt

modificmodificăări complexeri complexe:: pe genunchi cu sprijin pe palme, cu trunchiul pe genunchi cu sprijin pe palme, cu trunchiul deasupra orizontalei, capul flectat, mdeasupra orizontalei, capul flectat, mââna na șși genunchiul de aceeai genunchiul de aceeașși parte i parte (homolateral) sau de partea opus(homolateral) sau de partea opusăă (hetero- sau controlateral) situate (hetero- sau controlateral) situate anterior; pe genunchi cu sprijin pe coate, trunchiul sub orizontalanterior; pe genunchi cu sprijin pe coate, trunchiul sub orizontalăă, capul , capul flectat; pe un genunchi, sprijin pe palme, celflectat; pe un genunchi, sprijin pe palme, celăălalt membru inferior extins lalt membru inferior extins din din șșold old șși genunchi, capul i genunchi, capul șși trunchiul i trunchiul îîn extensie; pe genunchi n extensie; pe genunchi depdepăărtat cu trunchiul rtat cu trunchiul îîn extensie; pe genunchi n extensie; pe genunchi îîn sprijin pe antrebran sprijin pe antrebrațțe, e, ggââtul tul îîn extensien extensie

Decubit Decubit - derivate- derivate modificarea suprafemodificarea suprafețței de sprijinei de sprijin

decubit lateraldecubit lateral (DL) (DL) este o pozieste o pozițție stabilie stabilăă: are baza mare: are baza mare de susde susțținere inere șși i centrcentruul de greutate jos situat.l de greutate jos situat.

• folositfolosităă îîn reeducarea neuromotorie a marilor disabilitn reeducarea neuromotorie a marilor disabilitațați,i, pregătire pregătire pentru pentru activitactivitățăți uzuale:i uzuale: îm îmbrbrăăcat, micat, mișșccăări libere ri libere îîn pat;n pat;

decubitul ventraldecubitul ventral (DV)(DV) are baza mare de susținere (menton sau partea are baza mare de susținere (menton sau partea laterală a feței, fața anterioară a toracelui, coapselor, gambelor, fața laterală a feței, fața anterioară a toracelui, coapselor, gambelor, fața dorsală a picioarelor) și centrul de greutate aproape de suprafața de dorsală a picioarelor) și centrul de greutate aproape de suprafața de sprijin.sprijin.

modificarea pozimodificarea pozițției trunchiului:iei trunchiului: culcat rezemat, cu trunchiul la culcat rezemat, cu trunchiul la diferite grade de extensie "chaise longue"; sunt pozidiferite grade de extensie "chaise longue"; sunt pozițții ii relaxante;relaxante;

modificarea pozimodificarea pozițției membrelor superioareiei membrelor superioare: : decubit dorsal, decubit dorsal, membrele superioare cu coatele extinse, bramembrele superioare cu coatele extinse, brațțele depele depăărtate de rtate de trunchi (abduse); decubit dorsal cu mtrunchi (abduse); decubit dorsal cu mââinile pe vertex, umeri, inile pe vertex, umeri, sub axile, pe sub axile, pe șșold; decubit dorsal cu membrele superioare old; decubit dorsal cu membrele superioare îîncrucincrucișșate anterior;ate anterior;

Decubitul și derivateDecubitul și derivate modificarea pozimodificarea pozițției membrelor inferioare:iei membrelor inferioare:

decubit dorsaldecubit dorsal (DD) (DD) cu membrele inferioare dep cu membrele inferioare depăărtate rtate (abduse) la diverse amplitudini;(abduse) la diverse amplitudini;

modificări complexe:modificări complexe: DL cu genunchii flectați, trunchiul în rectitudine, capul DL cu genunchii flectați, trunchiul în rectitudine, capul

flectat, sprijinit pe antebrațul de partea decubitului flectat, sprijinit pe antebrațul de partea decubitului (cotul flectat; decubit dorsal cu genunchii flectați, sprijin (cotul flectat; decubit dorsal cu genunchii flectați, sprijin pe plante, membrele superioare cu mâinile la ceafă)pe plante, membrele superioare cu mâinile la ceafă)

DLDL cu membrul inferior contralateral cu membrul inferior contralateral îîn flexie, trunchiul n flexie, trunchiul îîn rectitudine, capul n rectitudine, capul îîn extensie;n extensie;

DV DV cu sprijin pe coate, trunchiul cu sprijin pe coate, trunchiul șși capul i capul îîn exten n exten sie, este asa numita "postursie, este asa numita "posturăă a p a păăpupușșii", folositii", folosităă îîn n reeducareareeducarea n neuromotorie pentru tonificarea mueuromotorie pentru tonificarea mușșchilor chilor extensori ai cefei,extensori ai cefei, s spatelui patelui șși soldului.i soldului.

AtAtâârnat - derivaternat - derivate modificarea suprafeței de sprijinmodificarea suprafeței de sprijin: : modificarea prizei; sprijinul se modificarea prizei; sprijinul se

realizează cu o mână orientată, în pronație sau supinație sau cu realizează cu o mână orientată, în pronație sau supinație sau cu două mâini, dar cu menținerea coatelor în flexie; se poate folosi două mâini, dar cu menținerea coatelor în flexie; se poate folosi și sprijinul pe vârful picioarelor;și sprijinul pe vârful picioarelor;

modificarea pozimodificarea pozițției trunchiuluiiei trunchiului: cu : cu fafațța la spalier; ma la spalier; mââinile inile îîn n pronapronațție, trunchiul extins, ie, trunchiul extins, îînclinat sau rnclinat sau răăsucit dreapta-stsucit dreapta-stâânga;nga;

modificarea pozimodificarea pozițției membrelor superioareiei membrelor superioare: : modificarea modificarea suprafesuprafețței de sprijin;ei de sprijin;

modificarea pozimodificarea pozițției membrelor inferioareiei membrelor inferioare: : atatâârnat cu membrele rnat cu membrele inferioare depinferioare depăărtate (abduse), rtate (abduse), îîncrucincrucișșate (adduse), flectate din ate (adduse), flectate din șșold old șiși genunchi; at genunchi; atâârnat cu membrele inferioare extinse din rnat cu membrele inferioare extinse din genunchi genunchi șși flectate la 90° din i flectate la 90° din șșold old

modificmodificăări complexeri complexe: : atatâârnat cu mrnat cu mââinile inile îîn supinan supinațție, trunchiulie, trunchiul flectat,flectat, capul capul îîn rectitudine, membrele inferioare adduse; atn rectitudine, membrele inferioare adduse; atâârnat rnat cucu mmââinile inile îînn pronapronațție, trunchiulie, trunchiul ș și capul ri capul răăsucite dreapta-ssucite dreapta-stâtânga, nga, membrele inferioare cu genunchii membrele inferioare cu genunchii șși i șșoldurile flectate la 90° oldurile flectate la 90°

Structura exercițiului fizicStructura exercițiului fizic

1.1. Poziția de start –poz fundamentală sau Poziția de start –poz fundamentală sau derivatăderivată

2.2. Execuția mișcării – contracție Execuția mișcării – contracție concentrică a agoniștilor, excentrică a concentrică a agoniștilor, excentrică a antagoniștilor și statică a fixatorilorantagoniștilor și statică a fixatorilor

3.3. Menținerea poziției obținute – contracție Menținerea poziției obținute – contracție statică, izometricăstatică, izometrică

4.4. Revenirea la poziția de start – inversarea Revenirea la poziția de start – inversarea agoniștilor și antagoniștiloragoniștilor și antagoniștilor

Poziția de startPoziția de start Depinde de starea funcțională a pacientului și de Depinde de starea funcțională a pacientului și de

mișcările ce urmează a fi efectuatemișcările ce urmează a fi efectuate Poziția stabilăPoziția stabilă

Suprafață de susținere mareSuprafață de susținere mare Perpendiculara din centrul de greutate să se proiecteze în centru Perpendiculara din centrul de greutate să se proiecteze în centru

suprafeței de sprijinsuprafeței de sprijin Distanța de la centru de greutate la suprafața de sprijin cât mai Distanța de la centru de greutate la suprafața de sprijin cât mai

micămică Unghiul de stabilitate mareUnghiul de stabilitate mare Greutatea corpului susținută de cât mai multe articulațiiGreutatea corpului susținută de cât mai multe articulații

Pt contracții izometrice – poziții care încarcă articulația Pt contracții izometrice – poziții care încarcă articulația prin greutatea corpului sau permit compresiunea în axprin greutatea corpului sau permit compresiunea în ax

Pt contracții izotonice – poziții care lasă articulațiile libere Pt contracții izotonice – poziții care lasă articulațiile libere și permit chiar tracțiuni ușoare în ax, ale segmentelorși permit chiar tracțiuni ușoare în ax, ale segmentelor

Tehnici kinetologice de bază

AKINETICE

IMOBILIZAREA

De punere în repaus

De contenție

De corecție

POSTURAREA

Corectivă

De facilitare

KINETICE

I. STATICE

Contracție izometrică

Relaxare musculară

II. DINAMICE

ACTIVE PASIVE

Reflexe Tracțiuni

Prin asistență

Sub anestezie

Voluntare Autopasivă

Pasivo-activă

Prin manipulare

TEHNICI AKINETICE Imobilizarea- menţinerea şi fixarea

artificială, pentru o anumită perioadă de timp, a unui segment , a unei porţiuni de corp sau a corpului în întregime într-o anumită poziţie.

Imobilizarea: implică anularea mişcării articulare permite numai contracţia izometrică a

muşchilor din jurul articulaţiei respective

Imobilizarea:► de punere în repaus , cu indicaţii în:

traumatisme: cerebrale, medulare, toracice, Infarct miocardic

procese inflamatorii localizate: artrite, tendinite, miozite, arsuri, algii de mobilizare

Pentru segmentul respectiv pe pat, suporturi speciale, în eșarfe

► de contenţie blochează un segment sau o parte a unui segment, cu

menţinerea cap la cap a suprafeţelor osoase utilizează un sistem de fixaţie externă : aparat gipsat,

atele, corsete, orteze tehnica este folosită:

• Fracturi• Luxaţii• Entorse

► de corecţie • constă în menţinera unei poziţii corectate sau

hipercorectate pentru o anumită perioadă de timp

• cu scopul de a reduce sau corecta o atitudine vicioasă

• Postură prelungită în timp• Se corectează posturile ce țin de structuri moi

(capsulă, tendon, mușchi) și nu de os (doar când osul e în creștere)

• indicaţii:• deviaţiile coloanei vertebrale (scolioze, cifoze) • deviaţii articulare

• în cadrul unor reumatisme inflamatorii (retracturi)• posttraumatice (rupturi tenomusculare)

• neurologice

ReguliReguli Aparatul să nu jeneze circulația, să nu provoace leziuni Aparatul să nu jeneze circulația, să nu provoace leziuni

ale tegumentelor sau dureriale tegumentelor sau dureri Să nu permită jocul liber al segmentelor imobilizate (să fie Să nu permită jocul liber al segmentelor imobilizate (să fie

bine mulat)bine mulat) Segmentele să fie poziționate în timpul imobilizării în Segmentele să fie poziționate în timpul imobilizării în

poziții funcționalepoziții funcționale Sub aparat să se mențină tonusul musculaturii prin Sub aparat să se mențină tonusul musculaturii prin

contracții izometricecontracții izometriceDEZAVANTAJEDEZAVANTAJE Induce hipotrofii musculare de inactivitateInduce hipotrofii musculare de inactivitate Redori articulare greu reductibileRedori articulare greu reductibile Tulbură circulația de întoarcere, apărând edeme și Tulbură circulația de întoarcere, apărând edeme și

tromboze venoasetromboze venoase Tulburări trofice: escareTulburări trofice: escare Discomfort fizic și psihicDiscomfort fizic și psihic

Posturarea - atitudinea impusă unui segment, unei părţi a corpului sau a corpului în întregime în scop profilactic sau terapeutic, pentru a preveni/corecta unele poziţii vicioase/deformări sau pentru a facilita un proces fiziologic

Corectivă cu adresabilitate doar părţilor moi utilizată la persoanele adulte Corectare devieri osoase doar copii și adolescenți în creștere Nu trebuie să provoace dureri indicaţii: reumatism inflamator (poliartrita reumatoidă, spondilita

anchilozantă), reumatism degenerativ (coxartroza, gonartroza), lombosacralgia de cauză mecanică, pareze sau paralizii centrale sau periferice

Posturi seriate cu orteze amovibile pe măsură ce se câștigă din deficitul de corectat

Noaptea favorabil – corecție sau păstrare amplitudine de mișcare câștigată în timpul zilei prin kinetoterapie

Din punct de vedere tehnic, posturile corective pot fi:

1. Posturări libere (autocorective)• atitudini impuse pacientului şi adoptate voluntar de

acesta, pentru corectarea progresivă a limitărilor amplitudinilor articulare

• indicate mai ales în retracţiile musculotendinoaseCaracteristici:

• nu necesită aparate sau instalaţii• solicită participarea pacientului la actul recuperator;

el trebuie conştientizat asupra atitudinii vicioase pentru a-şi însuşi efectuarea corectă a posturii, încât aceasta să fie menţinută, chiar dacă este neconfortabilă

• se utilizează mai ales pentru membrul inferior• şedinţele se completează cu masajul părţilor moi,

crioterapie, aplicaţii de parafină

•Posturările autocorective folosesc greutatea unui segment sau a întregului corp:

• posturări segmentare, menţinute prin greutatea unui segment sau a unui membru în totalitate. • Se utilizează de obicei pentru reducerea flexum-ului

genunchiului. • Se efectuează mai ales din decubit ventral. • Pentru aceasta subiectul se poziţionează cu genunchiul

în afara suprafeţei de sprijin. • Postura se menţine în medie 2-3 ore;

• posturări realizate prin greutatea corpului; • se efectuează din poziţia şezând. • De ex, într-o redoare a gleznei cu deficit de extensie se

menţine sprijinul pe antepicior. • Pentru aceasta, se utilizează doar o parte a greutăţii

corpului, pe o durată de aproximativ 15-20 minute.

2. Posturări liber-ajutate prin suluri, chingi etc sau realizate manual Aceste posturări impun:

• cunoaşterea şi respectarea biomecanicii articulare• fixarea segmentului de membru nemobilizabil,

pentru a evita intervenţia compensatorie a acestuia; fixarea se poate realiza manual, pe un plan înclinat (pentru braţ sau pumn), în chingi, manşoane rigide etc.

Posturările manuale reprezintă tehnica de elecţie pentru articulaţiile:

membrului superior: pumn, degete, police Membrului inferior: tibiotarsiene,

mediotarsiene și subastragaliene.

3. Posturări fixate posturi exteroceptive

restabilesc mobilitatea articulară întrebuinţează aparate sau instalaţii:

• directe (săculeţi de nisip, suluri, perne), plasate proximal sau distal de articulaţia mobilizată

• indirecte, aplicate prin intermediul montajelor cu scripeţi

Aceste posturări solicită intens articulaţia, de aceea se folosesc mai ales pentru articulaţiile mari (genunchi şi şold), pentru celelalte putând fi chiar nefaste.

Menţinerea nu depăşeşte 15-20 de minute.

Posturarea de facilitare

Posturările induc efecte de facilitare asupra organelor interne.

În vederea facilitării unui proces fiziologic perturbat de boală, poziţionarea corpului într-o anumită postură poate reprezenta un tratament de o anumită valoare.

antideclive (antigravitaţionale) facilitează circulaţia de întoarcere venoasă şi limfatică

la nivelul extremităţilor au rol profilactic sau curativ în edemele de stază pentru membrele superioare se adoptă voluntar sau cu

ajutorul pernelor sau sulurilor, astfel încât antebraţul să realizeze un unghi ascuţit cu braţul, iar mâna să fie în poziţie verticală. (favorabilă atât repausului, cât şi evitării edemului)

Pentru membrele inferioare cu ajutorul părților mobile și reglabile ale patului (bolnavi spitalizați), sau cu ajutorul pernelor, sulurilor, astfel încât membrele inferioare să fie ridicate la 30° față de planul patului

prodeclive (gravitaționale) facilitează circulaţia arterială în capilare şi se obţin prin

menţinerea extremităţilor în sens gravitaţional

Posturările cu efect asupra aparatului cardiovascular

Posturările cu efect asupra aparatului respirator

profilactice previn instalarea unor afecţiuni pulmonare secundare scăderii

ventilaţiei bazelor şi zonelor hilare. astfel, în imobilizări la pat, trunchiul se va ridica treptat cu ajutorul

unor perne aşezate „în trepte” sau se vor adopta poziţii de decubit lateral.

Aceste posturi ale trunchiului favorizează drenajul bronşic al diferitelor segmente pulmonare asigurând o ventilaţie mai bună.

terapeutice, de drenaj bronşic favorizează eliminarea secreţiilor bronşice din lobii şi segmentele

pulmonare afectate în caz de: bronşite cronice, bronşiectazii, abces pulmonar etc.

Asocierea percuţiilor toracice şi masajului vibrator creşte eficienţa drenajului bronşic.

TEHNICI KINETICE STATICE

A. Relaxarea musculară

reprezintă starea inversă contracţiei musculare, când muşchiul îşi păstrează „tonusul muscular”, menţinut de activitatea permanentă a fibrelor intrafusale, în timp ce fibrele extrafusale sunt relaxate.

reprezintă o atenuare a oricărei tensiuni: nervoasă, psihică, somatică, cu realizarea unui echilibru optim tonico-emoţional

Relaxarea poate fi:• - generală: proces legat de relaxarea psihică • - locală: proces legat de un grup muscular

Relaxarea muscularăRelaxarea musculară

Mijloace de realizare: conştientizarea stării de relaxare ca stare

inversă contracţiei musculare posturarea segmentului în sprijin absolut masaj manual blând, vibrator asupra

muşchiului contractat medicaţie miorelaxantă

  

Contracţia izometricăContracţia izometrică

muşchiul lucrează contra unei rezistenţe muşchiul lucrează contra unei rezistenţe egale cu forţa sa maximă, lungimea fibrei egale cu forţa sa maximă, lungimea fibrei lui rămânând constantălui rămânând constantă

contracţia izometrică se realizează fără contracţia izometrică se realizează fără deplasarea segmentelor, executându-se în deplasarea segmentelor, executându-se în anumite unghiuri articulare, în funcţie de anumite unghiuri articulare, în funcţie de rolul static sau dinamic al muşchiului în rolul static sau dinamic al muşchiului în activitatea profesională sau viaţa zilnicăactivitatea profesională sau viaţa zilnică

Contracţia izometricăContracţia izometrică

Forța dezvoltată de mușchi este maximă și Forța dezvoltată de mușchi este maximă și datorită apariției oboselii se menține perioade datorită apariției oboselii se menține perioade limitate de timp, contracții izometrice întrerupte limitate de timp, contracții izometrice întrerupte de pauze → lucru mecanic static intermitentde pauze → lucru mecanic static intermitent

durata contracţiei este de 5-6 sec, în grupaje de durata contracţiei este de 5-6 sec, în grupaje de 3-5 contracţii, cu pauză de 2 minute3-5 contracţii, cu pauză de 2 minute

lungimea muşchiului la care se realizează lungimea muşchiului la care se realizează contracţia izometricăcontracţia izometrică S-a constatat că în poziţia „lungă” a muşchiului S-a constatat că în poziţia „lungă” a muşchiului

contracţia izometrică dă rezultatele cele mai bunecontracţia izometrică dă rezultatele cele mai bune determină hipertrofia muşchiuluidetermină hipertrofia muşchiului

Avantajele contracţiei Avantajele contracţiei izometrice:izometrice:

Simplitate în execuţie, nu necesită dotări specialeSimplitate în execuţie, nu necesită dotări speciale

Nu solicită articulația- utilă sub aparat gipsat: Nu solicită articulația- utilă sub aparat gipsat: fracturi, entorse, în articulații dureroase, inflamațiifracturi, entorse, în articulații dureroase, inflamații

Nu determină dureri articulareNu determină dureri articulare

Necesită durată scurtă de execuţieNecesită durată scurtă de execuţie

Randament crescutRandament crescut

Dezavantajele contracţiei Dezavantajele contracţiei izometrice:izometrice:

Reduce mobilitatea articulară și nutriția periarticularăReduce mobilitatea articulară și nutriția periarticulară

Creşte munca ventriculului stâng, determinând creşterea tensiunii Creşte munca ventriculului stâng, determinând creşterea tensiunii arterialearteriale

Tonifică muşchii doar la nivelul unghiului de activare, deci nu Tonifică muşchii doar la nivelul unghiului de activare, deci nu ameliorează coordonarea inervaţiei musculareameliorează coordonarea inervaţiei musculare

Scad elasticitatea mușchiului, acesta e supus permanent unei Scad elasticitatea mușchiului, acesta e supus permanent unei tendințe de scurtaretendințe de scurtare

Scad circulația în mușchi, se realizează datorie mare de Oxigen și Scad circulația în mușchi, se realizează datorie mare de Oxigen și acumulare acid lactic, de aceea se limitează durata la 6 sec pentru acumulare acid lactic, de aceea se limitează durata la 6 sec pentru neantrenați și 12 pentru antrenațineantrenați și 12 pentru antrenați

Nu se poate stabili cu precizie şi urmări evoluţia antrenamentului Nu se poate stabili cu precizie şi urmări evoluţia antrenamentului izometric (doar cu aparatură specială de tipul dinamometrului)izometric (doar cu aparatură specială de tipul dinamometrului)

Exerciţiile izometriceExerciţiile izometrice

Contracţiile izometrice pot fi executate pe toate Contracţiile izometrice pot fi executate pe toate grupele musculare.grupele musculare.

Excepţii:Excepţii: acei muşchi care formează substratul lezional.acei muşchi care formează substratul lezional. fractura incomplet consolidată, când contracţia unui fractura incomplet consolidată, când contracţia unui

muşchi, prin inserţiile sale, ar putea mobiliza capetele muşchi, prin inserţiile sale, ar putea mobiliza capetele osoaseosoase

Contracţiile izometrice pot fi executate pe muşchiiContracţiile izometrice pot fi executate pe muşchii antagonişti celor lezaţi, determinând conform legii inducţiei antagonişti celor lezaţi, determinând conform legii inducţiei

reciproce a lui Sherington, decontracturarea agonistului reciproce a lui Sherington, decontracturarea agonistului (deci a muşchiului lezat(deci a muşchiului lezat ).).

Tehnicile kinetice dinamiceTehnicile kinetice dinamice

Mobilizarea pasivăMobilizarea pasivă se realizează fără travaliu muscular, cu se realizează fără travaliu muscular, cu

ajutorul unei forţe exterioare în momentul ajutorul unei forţe exterioare în momentul unei inactivităţi musculare totale unei inactivităţi musculare totale (determinată de boală) sau a unui maxim (determinată de boală) sau a unui maxim de inactivitate musculară-determinată de inactivitate musculară-determinată voluntar (D. Gardiner)voluntar (D. Gardiner)

Condiţii de realizareCondiţii de realizare a mobilizărilor pasive: a mobilizărilor pasive:

1.1. cunoaşterea diagnosticului şi a statusului cunoaşterea diagnosticului şi a statusului funcţional al pacientuluifuncţional al pacientului

2.2. executarea se va face numai de către cadre executarea se va face numai de către cadre bine instruite, cu cunoştiinţe bune în domeniubine instruite, cu cunoştiinţe bune în domeniu

3.3. colaborarea pacientului pentru realizarea colaborarea pacientului pentru realizarea acestei tehniciacestei tehnici

4.4. poziţionarea corectă, astfel încât să existe poziţionarea corectă, astfel încât să existe confort tehnic atât pentru fizikinetoterapeut cât şi confort tehnic atât pentru fizikinetoterapeut cât şi pentru pacient - fiziokinetoterapeutul va fi plasat pentru pacient - fiziokinetoterapeutul va fi plasat de aceeaşi parte cu segmentul de mobilizat, iar de aceeaşi parte cu segmentul de mobilizat, iar pacientul va urmări cu privirea mişcarea pacientul va urmări cu privirea mişcarea (important mai ales în patologia neurologică)(important mai ales în patologia neurologică)

5.5. pregătirea prin aplicaţii miorelaxante saupregătirea prin aplicaţii miorelaxante sau//şi şi antalgice: electroterapie, masaj, termoterapieantalgice: electroterapie, masaj, termoterapie

6.6. mişcarea se va realiza pe direcţiile fiziologice mişcarea se va realiza pe direcţiile fiziologice de mişcarede mişcare

7.7. mişcarea prezintă parametrii de execuţie: mişcarea prezintă parametrii de execuţie: forţă, forţă, viteză, duratăviteză, durată, , frecvenţăfrecvenţă, ce vor fi adaptaţi , ce vor fi adaptaţi stării localestării locale

8.8. nnu trebuie să provoace durere, pentru a nu u trebuie să provoace durere, pentru a nu declanşa reflexele musculare, inducând declanşa reflexele musculare, inducând contracturi ce nu vor mai permite mobilizarea contracturi ce nu vor mai permite mobilizarea ulterioarăulterioară

9.9. Priza şi contrapriza fiziokinetoterapeutului Priza şi contrapriza fiziokinetoterapeutului se vor realiza astfel:se vor realiza astfel: →→prizapriza trebuie plasată cât mai distal de trebuie plasată cât mai distal de

articulaţia mobilizată, pentru a crea un braţ articulaţia mobilizată, pentru a crea un braţ cât mai mare al pârghieicât mai mare al pârghiei

→→contrapriza contrapriza este cât mai aproape de este cât mai aproape de articulaţia respectivă, pentru a realiza o mai articulaţia respectivă, pentru a realiza o mai bună stabilitatebună stabilitate

→→între ele nu trebuie să existe decât între ele nu trebuie să existe decât articulaţia vizată; nu se va mobiliza o articulaţia vizată; nu se va mobiliza o articulaţie prin intermediul alteia.articulaţie prin intermediul alteia.

Efectele mobilizărilor pasiveEfectele mobilizărilor pasive::

Asupra aparatului locomotor:Asupra aparatului locomotor: menţin amplitudinile articulare normale şi troficitatea menţin amplitudinile articulare normale şi troficitatea

structurilorstructurilor cresc amplitudinile articulare prin asuplizarea cresc amplitudinile articulare prin asuplizarea

structurilor capsulo-ligamentare, întinderea structurilor capsulo-ligamentare, întinderea tendomusculară, ruperea aderenţelor tendomusculară, ruperea aderenţelor

menţin sau chiar cresc excitabilitatea muscularămenţin sau chiar cresc excitabilitatea musculară scad contractura-retractura musculară prin întindere scad contractura-retractura musculară prin întindere

musculară progresivămusculară progresivă declanşează stretch-reflexul prin întinderea bruscă a declanşează stretch-reflexul prin întinderea bruscă a

muşchiuluimuşchiului

Asupra sistemului nervos:Asupra sistemului nervos: menţin memoria kinestezică pentru segmentul menţin memoria kinestezică pentru segmentul

mobilizat (de o mare importanţă în patologia mobilizat (de o mare importanţă în patologia neurologică)neurologică)

contribuie la îmbunătăţirea tonusului psihic al contribuie la îmbunătăţirea tonusului psihic al pacientului, mai ales prin prezenţa pacientului, mai ales prin prezenţa fiziokinetoterapeutuluifiziokinetoterapeutului

Asupra aparatului cardiovascular:Asupra aparatului cardiovascular: efect de pompaj asupra circulaţiei efect de pompaj asupra circulaţiei

venolimfatice de întoarcerevenolimfatice de întoarcere profilaxia sau îndepărtarea stazelor şi profilaxia sau îndepărtarea stazelor şi

edemelor de imobilizareedemelor de imobilizare hiperemie locală şi un răspuns neurovegetativ hiperemie locală şi un răspuns neurovegetativ

cu o uşoară tahicardiecu o uşoară tahicardie

Asupra altor aparate şi sisteme:Asupra altor aparate şi sisteme: contribuie la menţinerea troficităţii ţesuturilor contribuie la menţinerea troficităţii ţesuturilor

localelocale cresc schimburile gazoase la nivel tisular şi cresc schimburile gazoase la nivel tisular şi

pulmonarpulmonar Cresc tranzitul intestinal și ușurează Cresc tranzitul intestinal și ușurează

evacuarea vezicii urinareevacuarea vezicii urinare Indicaţiile mobilizărilor pasive:Indicaţiile mobilizărilor pasive:

afecţiuni neurologiceafecţiuni neurologice afecţiuni ortopediceafecţiuni ortopedice afecţiuni reumatismaleafecţiuni reumatismale diverse patologii ale copilului mic şi sugaruluidiverse patologii ale copilului mic şi sugarului

ModalităţiModalităţi tehnice de realizare a tehnice de realizare a mobilizărilor pasive:mobilizărilor pasive:

1.1. tracţiuniletracţiunile

2.2. mobilizarea forţată sub anesteziemobilizarea forţată sub anestezie

3.3. mobilizarea pură asistatămobilizarea pură asistată

4.4. mobilizarea autopasivămobilizarea autopasivă

5.5. mobilizarea pasivă mecanicămobilizarea pasivă mecanică

6.6. mobilizarea pasivo-activămobilizarea pasivo-activă

7.7. manipulareamanipularea

1.1. TracţiunileTracţiunile mobilizări în ax ale unui segment, mobilizări în ax ale unui segment,

putându-se executa manual sau putându-se executa manual sau cu diferite instalaţiicu diferite instalaţii

ClasificareClasificare:: tracţiuni continuetracţiuni continue (extensii (extensii

continue)continue) cu ajutorul unor instalaţii cu cu ajutorul unor instalaţii cu

contragreutăţi, arcuri, scripeţi, plan contragreutăţi, arcuri, scripeţi, plan înclinatînclinat

aplicarea tracţiunii continue se face aplicarea tracţiunii continue se face prin broşe transosoase, benzi prin broşe transosoase, benzi adezive la piele, corsete de fixaţie, adezive la piele, corsete de fixaţie, manşoane, ghetemanşoane, ghete

IndicaţiiIndicaţii:: decoaptări articulare, cu scop de scădere a decoaptări articulare, cu scop de scădere a

presiunii intraarticulare, generatoare de durerepresiunii intraarticulare, generatoare de durere corectarea articulaţiilor blocate şi deviate în corectarea articulaţiilor blocate şi deviate în

flexieflexie realinierea segmentelor osoase fracturate și realinierea segmentelor osoase fracturate și

pentru deplasări ale capetelor articularepentru deplasări ale capetelor articulare întindere muscularăîntindere musculară

Elementele caracteristice: Elementele caracteristice: forţa şi durataforţa şi durata, , dependente de mărimea segmentului, masa dependente de mărimea segmentului, masa musculară, intensitatea dureriimusculară, intensitatea durerii

tracţiuni discontinuetracţiuni discontinue se realizează cu ajutorul unor instalaţii, mâinii se realizează cu ajutorul unor instalaţii, mâinii

fiziokinetoterapeutului.fiziokinetoterapeutului.

Indicaţii:Indicaţii: redori articulareredori articulare articulaţii dureroase cu contractură articulaţii dureroase cu contractură

muscularămusculară procese inflamatorii articulareprocese inflamatorii articulare

Tracţiunile vertebraleTracţiunile vertebrale procedeu terapeutic care constă în exercitarea unei forţe de-a lungul procedeu terapeutic care constă în exercitarea unei forţe de-a lungul

axei coloanei vertebrale cu ajutorul unor aparate. axei coloanei vertebrale cu ajutorul unor aparate. Mod de aplicare:Mod de aplicare: tracţiunea lombară se face pe o masă corespunzătoare, uneori chiar tracţiunea lombară se face pe o masă corespunzătoare, uneori chiar

în pat.în pat. Depărtare de 1,5 mm –tracțiune 330 kg (175 kg-contracararea frecării pe Depărtare de 1,5 mm –tracțiune 330 kg (175 kg-contracararea frecării pe

masa de elongație, 10 kg pentru întinderea ligamentelor și discurilor și masa de elongație, 10 kg pentru întinderea ligamentelor și discurilor și 145 kg pentru cedarea forței musculare)145 kg pentru cedarea forței musculare)

Tracțiune 5 min se obține un max de depărtare intervertebrală la L5-Tracțiune 5 min se obține un max de depărtare intervertebrală la L5-S1=2,5 mm, L4-L5=1,5 mm, L3-L4=1,3 mm distanțare ce se pierde la 30 S1=2,5 mm, L4-L5=1,5 mm, L3-L4=1,3 mm distanțare ce se pierde la 30 min după încetarea tracțiuniimin după încetarea tracțiunii

Elongație pe verticală (fără frecare pe masă) – tracțiune de 135-150 kg Elongație pe verticală (fără frecare pe masă) – tracțiune de 135-150 kg pe coloana lombară pentru a obține un ecartament intervertebralpe coloana lombară pentru a obține un ecartament intervertebral

Se obțin rezultate pozitive și fără asemenea forțe – întinderi țesuturi Se obțin rezultate pozitive și fără asemenea forțe – întinderi țesuturi musculotendinoasemusculotendinoase

Coloana cervicală – tracțiune 10 kg pe verticală șterge lordoza iar Coloana cervicală – tracțiune 10 kg pe verticală șterge lordoza iar >>12 kg 12 kg = distanțare intervertebrală C4-C5, C5-C6= distanțare intervertebrală C4-C5, C5-C6

tracţiunea cervicală se poate face pe o masă, prin suspendare pe un tracţiunea cervicală se poate face pe o masă, prin suspendare pe un plan înclinat, în poziţie aşezat sau pe pat.plan înclinat, în poziţie aşezat sau pe pat.

TracţiuneaTracţiunea poate fi:poate fi: continuăcontinuă- -

Ore sau zileOre sau zile Forța de tracțiune slabă- durata prelungită face să Forța de tracțiune slabă- durata prelungită face să

cedeze rezistența muscularăcedeze rezistența musculară Se utilizează mai frecvent tracțiunea continuă de scurtă Se utilizează mai frecvent tracțiunea continuă de scurtă

durată (minute) dar cu forță crescutădurată (minute) dar cu forță crescută se face la pat, de mai multe ori pe zi sau până la de 2 ori se face la pat, de mai multe ori pe zi sau până la de 2 ori

pe săptămână, cu durată de 20-30 de minutepe săptămână, cu durată de 20-30 de minute

DiscontinuăDiscontinuă Forța de tracțiuneForța de tracțiune se crește progresiv, atinge un maxim se crește progresiv, atinge un maxim

la care se menține câteva minute, apoi se scade la care se menține câteva minute, apoi se scade progresiv până la zero apoi se reia progresiv până la zero apoi se reia

Poziții de culcat, șezut, ortostatismPoziții de culcat, șezut, ortostatism Aparataj: Aparataj:

Forța de tracțiune – greutatea parțială a corpului prin alunecare Forța de tracțiune – greutatea parțială a corpului prin alunecare pe plan înclinat sau la verticalăpe plan înclinat sau la verticală

ContragreutățiContragreutăți Tamburi de tracțiune manipulați prin manivele sau cu comandă Tamburi de tracțiune manipulați prin manivele sau cu comandă

automatăautomată Contratracțiunea=căpăstru, chingiContratracțiunea=căpăstru, chingi în apă caldă datorită efectului decontracturant al acesteia, dar cu în apă caldă datorită efectului decontracturant al acesteia, dar cu

dificultăți de poziționare și menținere a poziției contra tendinței dificultăți de poziționare și menținere a poziției contra tendinței de ridicare la suprafața apeide ridicare la suprafața apei

Ameliorarea/ dispariția durerii → tehnica a fost corectăAmeliorarea/ dispariția durerii → tehnica a fost corectă Durata = 10-15 min pentru coloana cervicală și 20-30 Durata = 10-15 min pentru coloana cervicală și 20-30

pentru coloana lombară (la aceste durate se ajunge pentru coloana lombară (la aceste durate se ajunge progresiv)progresiv)

1 ședință pe zi sau 3 pe săptămână1 ședință pe zi sau 3 pe săptămână

Indicaţii:Indicaţii: radiculalgiileradiculalgiile comune de origine vertebrală: nevralgie comune de origine vertebrală: nevralgie

cervico-brahială, crurală, sciatica.cervico-brahială, crurală, sciatica. Un număr mare de nevralgii cervico-brahiale sau sciatici, Un număr mare de nevralgii cervico-brahiale sau sciatici,

care nu pot fi tratate prin manipulare datorită care nu pot fi tratate prin manipulare datorită inaplicabilităţii regulii nondolorităţii şi a mişcării contrare inaplicabilităţii regulii nondolorităţii şi a mişcării contrare beneficiază de tracţiuni.beneficiază de tracţiuni.

Contraindicații:Contraindicații: Hiperalgii cervicale sau lombareHiperalgii cervicale sau lombare Fenomene neurologiceFenomene neurologice Devieri vizibile ale coloanei vertebraleDevieri vizibile ale coloanei vertebrale Vârstnici Vârstnici >> 60 ani 60 ani Persoane anxioase, labile psihicPersoane anxioase, labile psihicSupraveghere continuă Supraveghere continuă

Tracţiuni-fixaţii alternanteTracţiuni-fixaţii alternante

tracţiunea nu se face în ax, ci oblic, pe segmentele tracţiunea nu se face în ax, ci oblic, pe segmentele adiacente articulaţiei.adiacente articulaţiei.

sistemul de tracţionare este realizat prin tije cu şurub sau sistemul de tracţionare este realizat prin tije cu şurub sau alte sisteme de tracţionare treptată, prinse în aparate alte sisteme de tracţionare treptată, prinse în aparate rigide amovibile, confecţionate din piele, plastic sau gips, rigide amovibile, confecţionate din piele, plastic sau gips, care care ininfăşoară segmentele respectivefăşoară segmentele respective

Indicaţii:Indicaţii: corecţia deviaţiilor articulare date de cicatrici retractile corecţia deviaţiilor articulare date de cicatrici retractile redori articulare datorate retracturilor ţesuturilor moi.redori articulare datorate retracturilor ţesuturilor moi.

2.2. Mobilizarea forţată sub Mobilizarea forţată sub anestezieanestezie

este apanajul medicului ortoped, cu scopul de a este apanajul medicului ortoped, cu scopul de a rupe aderenţele din părţile moirupe aderenţele din părţile moi

RRiscuriiscuri:: fracturile epifizare (copii)fracturile epifizare (copii) smulgeri de ligamentesmulgeri de ligamente rupturi cutanaterupturi cutanate

OOdată făcută, după aproximativ 48 de ore dată făcută, după aproximativ 48 de ore trebuie începută mobilizarea pasivă, făcându-se trebuie începută mobilizarea pasivă, făcându-se în acest interval profilaxia edemului local în acest interval profilaxia edemului local articular. articular.

3.3. Mobilizarea pasivă pură asistatăMobilizarea pasivă pură asistată Mobilizare manualăMobilizare manuală Forma cea mai precisă a mobilizării pasiveForma cea mai precisă a mobilizării pasive ParametriiParametrii

Poziția pacientului și a FKTPoziția pacientului și a FKT Prizele și contraprizelePrizele și contraprizele Manevrele de mobilizareManevrele de mobilizare Forța și ritmul de mobilizareForța și ritmul de mobilizare

Poziția pacientuluiPoziția pacientului DD, DL, DVDD, DL, DV Poziția FKT comodă,neobositoarePoziția FKT comodă,neobositoare

Prizele și contraprizelePrizele și contraprizele Priza = poziția mâinii pe segmentul care va fi mobilizatPriza = poziția mâinii pe segmentul care va fi mobilizat

La distanță de articulația de mobilizat pt un braț al pârghiei lungLa distanță de articulația de mobilizat pt un braț al pârghiei lung Redori postfractură prize scurte pentru a nu solicita focarul de Redori postfractură prize scurte pentru a nu solicita focarul de

consolidareconsolidare Contrapriza= poziția mâinii care va fixa segmentul imediat Contrapriza= poziția mâinii care va fixa segmentul imediat

proximal acestuiaproximal acestuia Membrul trebuie să fie perfect relaxat și suspendat deci forță Membrul trebuie să fie perfect relaxat și suspendat deci forță

mare a kinetoterapeutului→ suspendare în chingimare a kinetoterapeutului→ suspendare în chingi

Mobilizări lente, progresive, pe toate amplitudinile posibileMobilizări lente, progresive, pe toate amplitudinile posibile Uneori mobilizări simultane mai multe articulații ca în activități Uneori mobilizări simultane mai multe articulații ca în activități

cotidiene, sportivecotidiene, sportive Secvența mișcării de la distal la proximal cu favorizarea Secvența mișcării de la distal la proximal cu favorizarea

întoarcerii veno-limfatice, la pacienții neurologici, sens întoarcerii veno-limfatice, la pacienții neurologici, sens proximo-distal corespunzător instalării controlului motor proximo-distal corespunzător instalării controlului motor

Schimbarea prizelor lent, blândă Schimbarea prizelor lent, blândă Suspendare în caz de durere, contractură, febră, stare de Suspendare în caz de durere, contractură, febră, stare de

enervare, obosealăenervare, oboseală Forța Forța aplicată la nivelul maxim de amplitudine dozată în aplicată la nivelul maxim de amplitudine dozată în

funcție de apariția dureriifuncție de apariția durerii VitezaViteza: mișcarea lentă și insistentă scade tonusul : mișcarea lentă și insistentă scade tonusul

muscular, mișcarea rapidă crește acest tonusmuscular, mișcarea rapidă crește acest tonus Ritmul mișcăriiRitmul mișcării: simplu, pendular sau în patru timpi la : simplu, pendular sau în patru timpi la

capetele mișcării menținându-se întindereacapetele mișcării menținându-se întinderea Durata Durata 10 min x 2-3 ori /zi10 min x 2-3 ori /zi

4.4. Mobilizarea autopasivă Mobilizarea autopasivă reprezintă tehnica prin care pacienții îşi mobilizează un reprezintă tehnica prin care pacienții îşi mobilizează un

segment prin intermediul celuilat sănătos sau cu segment prin intermediul celuilat sănătos sau cu ajutorul unor scripeţi.ajutorul unor scripeţi.

Modalităţi de execuţieModalităţi de execuţie:: prin presiunea corpului sau a unui segment al corpuluiprin presiunea corpului sau a unui segment al corpului

Ex: Picior equin – apăsarea cu greutatea corpului pe piciorul Ex: Picior equin – apăsarea cu greutatea corpului pe piciorul posteriorposterior

prin acţiunea membrului sănătosprin acţiunea membrului sănătos Ex: hemiplegie – cu mâna sănătoasă mobilizează cea bolnavăEx: hemiplegie – cu mâna sănătoasă mobilizează cea bolnavă

prin intermediul unei instalaţii „coardă-scripete”prin intermediul unei instalaţii „coardă-scripete” Mobilizarea braț în redori de umăr cu mâna opusă, ce trage o Mobilizarea braț în redori de umăr cu mâna opusă, ce trage o

coardă legată la o chingă de prins brațul, trecută peste un coardă legată la o chingă de prins brațul, trecută peste un scripetescripete

prin intermediul unei instalaţii de mecanoterapieprin intermediul unei instalaţii de mecanoterapie Mobilizată de pacient printr-o manivelă, roată sau leviereMobilizată de pacient printr-o manivelă, roată sau leviere

5. Mobilizarea pasivo-activăMobilizarea pasivo-activă pacientul nu poate iniţia activ mişcarea, dar odată ce pacientul nu poate iniţia activ mişcarea, dar odată ce

este ajutat în prima parte a mişcării, execută liber restul este ajutat în prima parte a mişcării, execută liber restul amplitudinii de mişcareamplitudinii de mişcare

Nu se utilizează pentru asuplizări articulare ci pt Nu se utilizează pentru asuplizări articulare ci pt refacerea forței muscularerefacerea forței musculare

6. Manipularea6. Manipularea mişcare forţată, aplicată direct sau indirect pe o mişcare forţată, aplicată direct sau indirect pe o

articulaţie sau un ansamblu de articulaţii, care poartă articulaţie sau un ansamblu de articulaţii, care poartă brusc elementele articulare peste jocul lor fiziologic brusc elementele articulare peste jocul lor fiziologic obişnuit, fără a depăşi limitele impuse de mişcarea lor obişnuit, fără a depăşi limitele impuse de mişcarea lor anatomică.anatomică.

Este un impuls brusc, unic, care trebuie să fie executat Este un impuls brusc, unic, care trebuie să fie executat plecând de la sfârşitul jocului pasiv normal.plecând de la sfârşitul jocului pasiv normal.

Mobilizarea activăMobilizarea activă

Implică contracția musculară proprie Implică contracția musculară proprie segmentului ce se mobilizeazăsegmentului ce se mobilizează

Contracția e reflexă sau voluntară Contracția e reflexă sau voluntară →mobilizare activă reflexă sau voluntară→mobilizare activă reflexă sau voluntară

ReflexăReflexă se realizează prin contracţii se realizează prin contracţii musculare reflexe, necontrolate şi musculare reflexe, necontrolate şi necomandate voluntar de către pacient. necomandate voluntar de către pacient.

Mişcările apar ca răspuns la un stimul, prin Mişcările apar ca răspuns la un stimul, prin reflexe motorii.reflexe motorii.

VoluntarăVoluntară este mişcarea comandată, ce se realizează este mişcarea comandată, ce se realizează prin prin contracţie musculară izotonicăcontracţie musculară izotonică, dinamică, muşchiul , dinamică, muşchiul modificându-şi lungimea prin apropierea (contracție modificându-şi lungimea prin apropierea (contracție concentrică) sau îndepărtarea capetelor de inserţie concentrică) sau îndepărtarea capetelor de inserţie (contracție excentrică).(contracție excentrică).

Scopul mobilizărilor active voluntare:Scopul mobilizărilor active voluntare: menţinerea sau creşterea amplitudinii articularemenţinerea sau creşterea amplitudinii articulare menţinerea sau creşterea forţei muscularemenţinerea sau creşterea forţei musculare recăpătarea sau dezvoltarea coordonării recăpătarea sau dezvoltarea coordonării

neuromusculareneuromusculare Menținerea unei circulații normaleMenținerea unei circulații normale Menținerea sau creșterea ventilației pulmonareMenținerea sau creșterea ventilației pulmonare Ameliorarea condiției psihiceAmeliorarea condiției psihice Menținerea echilibrului neuroendocrinMenținerea echilibrului neuroendocrin

Modalităţi tehnice de realizare a Modalităţi tehnice de realizare a mobilizărilor active voluntaremobilizărilor active voluntare::

Mobilizarea liberă sau activă purăMobilizarea liberă sau activă pură Fără intervenție facilitatoare sau opozantă exterioară (în afara Fără intervenție facilitatoare sau opozantă exterioară (în afara

gravitației)gravitației) Parametrii: direcția de mișcare, amplitudinea, ritmul, forța, durata, Parametrii: direcția de mișcare, amplitudinea, ritmul, forța, durata,

pozițiapoziția Mobilizarea activă asistatăMobilizarea activă asistată

Mușchiul cu forță musculară scăzută (2-3) mișcarea activă va fi Mușchiul cu forță musculară scăzută (2-3) mișcarea activă va fi ajutatăajutată

Pentru protejarea forței musculare, pt o corectă direcție pe toată Pentru protejarea forței musculare, pt o corectă direcție pe toată amplitudinea, pt susținere și poziționare segment mobilizat, sau amplitudinea, pt susținere și poziționare segment mobilizat, sau pt refacerea completă a mobilității unei articulațiipt refacerea completă a mobilității unei articulații

ReguliReguli• Forța exterioară să nu se substituie forței musculare, ci doar să ajuteForța exterioară să nu se substituie forței musculare, ci doar să ajute• Forța exterioară aplicată pe direcția acțiunii mușchiului asistatForța exterioară aplicată pe direcția acțiunii mușchiului asistat• Forța de asistare mai mare la începutul mișcării și la sfârșit (pt Forța de asistare mai mare la începutul mișcării și la sfârșit (pt

↑amplitudine)↑amplitudine)

Mobilizarea activă asistatăMobilizarea activă asistată Forța exterioară:Forța exterioară:

Corzi elastice sau contragreutăți ale instalațiilor de Corzi elastice sau contragreutăți ale instalațiilor de scripețiscripeți

Autoasistare: instalație cu scripete, baston pentru Autoasistare: instalație cu scripete, baston pentru mobilizare cu cealaltă mână sau chiar membrul mobilizare cu cealaltă mână sau chiar membrul sănătossănătos

Suspendare în chingi a unui membru (asistarea= Suspendare în chingi a unui membru (asistarea= anihilarea gravitației)anihilarea gravitației)

Executarea în apă a unor mișcări activeExecutarea în apă a unor mișcări active Mișcarea se face lent, continuu, fără bruscări, la Mișcarea se face lent, continuu, fără bruscări, la

comandă, cu repetiții, necesită bună stabilitate a comandă, cu repetiții, necesită bună stabilitate a corpuluicorpului

Mobilizarea activă cu rezistenţăMobilizarea activă cu rezistenţă reprezintă mişcarea realizată contra unei opoziţii exterioare, reprezintă mişcarea realizată contra unei opoziţii exterioare,

cu scopul de a creşte forţa şi/sau rezistenţa musculară cu scopul de a creşte forţa şi/sau rezistenţa musculară

Reguli de aplicare:Reguli de aplicare: Rezistenţa se aplică pe tot parcursul mişcării activeRezistenţa se aplică pe tot parcursul mişcării active Rezistenţa va fi mai mică decât forţa muşchilorRezistenţa va fi mai mică decât forţa muşchilor Rezistenţa va fi pe faţa segmentului de mobilizat, pentru că Rezistenţa va fi pe faţa segmentului de mobilizat, pentru că

prin presiunea exercitată vor fi stimulaţi exteroceptorii şi prin presiunea exercitată vor fi stimulaţi exteroceptorii şi implicit mişcarea.implicit mişcarea.

După fiecare mişcare cu rezistenţă urmează o scurtă pauză După fiecare mişcare cu rezistenţă urmează o scurtă pauză de relaxarede relaxare

Ritmul mişcărilor active cu rezistenţă va fi în funcţie de Ritmul mişcărilor active cu rezistenţă va fi în funcţie de rezistenţa aplicată, starea pacientului: vârstă, boli asociate, rezistenţa aplicată, starea pacientului: vârstă, boli asociate, grad de antrenamentgrad de antrenament

Poziţia de start trebuie să confere cea mai bună stabilitate Poziţia de start trebuie să confere cea mai bună stabilitate pentru segmentul mobilizat.pentru segmentul mobilizat.

Variante tehnice de realizare a Variante tehnice de realizare a mobilizărilor active cu rezistenţă:mobilizărilor active cu rezistenţă:

rezistenţa prin scripete cu greutăţirezistenţa prin scripete cu greutăţi este cel mai adesesa aplicată este cel mai adesesa aplicată pentru grupele musculare ale membrelor, uneori pentru trunchipentru grupele musculare ale membrelor, uneori pentru trunchi

rezistenţa prin greutăţirezistenţa prin greutăţi este uşor de realizat; are aplicaţii ca şi este uşor de realizat; are aplicaţii ca şi prima variantăprima variantă

Materiale folosite: saci de nisip, discuri metalice, gantere, mingi Materiale folosite: saci de nisip, discuri metalice, gantere, mingi medicinale, bile de plumb etc.medicinale, bile de plumb etc.

să fie cunoscute valorile acestor greutăţi, pentru a aprecia progresiunea să fie cunoscute valorile acestor greutăţi, pentru a aprecia progresiunea creşterii forţei muscularecreşterii forţei musculare

rezistenţa prin arcuri sau materiale elasticerezistenţa prin arcuri sau materiale elastice are o mai mică are o mai mică întrebuinţare în practica medicală, deoarece este greu de adaptat. și întrebuinţare în practica medicală, deoarece este greu de adaptat. și forţa de rezistenţă a arcului creşte pe măsură ce este întins, forţa de rezistenţă a arcului creşte pe măsură ce este întins, comportându-se invers cu forţa musculară fiziologică a muşchiului. comportându-se invers cu forţa musculară fiziologică a muşchiului.

o serie de mici aparate cu arcuri sau elastice, mai ales pentru o serie de mici aparate cu arcuri sau elastice, mai ales pentru recuperarea mobilităţii sau forţei musculare a piciorului. recuperarea mobilităţii sau forţei musculare a piciorului.

Pentru recuperarea prehensiunii se folosesc inele de cauciuc, bureţi sau Pentru recuperarea prehensiunii se folosesc inele de cauciuc, bureţi sau mingi mici de cauciuc.mingi mici de cauciuc.

rezistenţa prin materiale maleabilerezistenţa prin materiale maleabile : ceară, lut, : ceară, lut, plastilină, nisip ud, chit este utilizată pentru recuperarea plastilină, nisip ud, chit este utilizată pentru recuperarea mâinii şi a degetelor, care modelează şi remodelează mâinii şi a degetelor, care modelează şi remodelează diverse forme din aceste materiale.diverse forme din aceste materiale.

rezistenţa prin apărezistenţa prin apă . . Rezistenţa opusă de apă unei mişcări active este cu atât mai Rezistenţa opusă de apă unei mişcări active este cu atât mai

mare cu cât suprafaţa segmentului sau corpului care se mişcă mare cu cât suprafaţa segmentului sau corpului care se mişcă este mai mare şi ritmul sau viteza de execuţie este mai este mai mare şi ritmul sau viteza de execuţie este mai crescută. crescută.

Pentru mărirea suprafeţei se aplică pe membrul respectiv Pentru mărirea suprafeţei se aplică pe membrul respectiv diverse palete, flotoare, scuturi, iar pentru creşterea rezistenţei diverse palete, flotoare, scuturi, iar pentru creşterea rezistenţei opuse de apă, se adaugă diverse substanţe ce cresc opuse de apă, se adaugă diverse substanţe ce cresc vâscozitatea.vâscozitatea.

rezistenţa realizată de fiziokinetoterapeutrezistenţa realizată de fiziokinetoterapeut este cea este cea mai bună tehnică, deoarece se poate grada în funcţie mai bună tehnică, deoarece se poate grada în funcţie de forţa muşchiului în anumite puncte ale arcului de de forţa muşchiului în anumite puncte ale arcului de mişcare.mişcare.

devine obositoare pentru fiziokinetoterapeut, când forţa devine obositoare pentru fiziokinetoterapeut, când forţa musculară a muşchilor pentru care se lucrează are valoare musculară a muşchilor pentru care se lucrează are valoare mare.mare.

rezistenţa opusă de pacient (autorezistenţă)rezistenţa opusă de pacient (autorezistenţă) prin prin membrul sănătos sau prin greutatea propriului corp.membrul sănătos sau prin greutatea propriului corp.

StretchingulStretchingul Reprezintă tehnica prin care ţesutul moale scurtat patologic este Reprezintă tehnica prin care ţesutul moale scurtat patologic este

alungit, crescând astfel amplitudinea articulară.alungit, crescând astfel amplitudinea articulară. Tipuri de stretching:Tipuri de stretching:

stretching balisticstretching balistic - utilizează muşchiul întins ca un resort, ce va arunca - utilizează muşchiul întins ca un resort, ce va arunca corpul (segmentul) în direcţie opusă. corpul (segmentul) în direcţie opusă.

• Ex : exerciţiile de flexie-extensie ale trunchiului făcute în forţă, încercând să se Ex : exerciţiile de flexie-extensie ale trunchiului făcute în forţă, încercând să se treacă brutal peste amplitudinea maximă pasivă şi cu rapiditate. treacă brutal peste amplitudinea maximă pasivă şi cu rapiditate.

• Riscul îl reprezintă leziunile musculare sau declanşarea stretch-reflexului cu Riscul îl reprezintă leziunile musculare sau declanşarea stretch-reflexului cu contracţie musculară consecutivă. contracţie musculară consecutivă.

• Aplicabilitatea sa este mai ales în sportAplicabilitatea sa este mai ales în sport stretching dinamicstretching dinamic - se realizează prin mişcări voluntare lente ale - se realizează prin mişcări voluntare lente ale

segmentului încercând să se treacă blând peste punctul maxim al segmentului încercând să se treacă blând peste punctul maxim al amplitudinii posibile de mişcare. amplitudinii posibile de mişcare.

• Se va creşte gradat fie amplitudinea, fie viteza, fie ambele.Se va creşte gradat fie amplitudinea, fie viteza, fie ambele.• Se fac 10 repetiţii, evitându-se oboseala musculară, care poate induce Se fac 10 repetiţii, evitându-se oboseala musculară, care poate induce

scăderea amplitudinii de mişcare.scăderea amplitudinii de mişcare.• Bun pentru încălzire mușchi înainte de exerc aerobiceBun pentru încălzire mușchi înainte de exerc aerobice

stretching activstretching activ - vizează tot o mişcare voluntară spre amplitudinea - vizează tot o mişcare voluntară spre amplitudinea maximă de mişcare, poziţie în care segmentul este menţinut 10-15 sec. maximă de mişcare, poziţie în care segmentul este menţinut 10-15 sec. prin contracţia agoniştilor care induce reflex relaxarea antagoniștilorprin contracţia agoniştilor care induce reflex relaxarea antagoniștilor

stretching pasiv – stretching pasiv – printr-o forță exterioară (FKT, propria greutate, alte părți printr-o forță exterioară (FKT, propria greutate, alte părți ale corpului, echipament)ale corpului, echipament)

stretching izometricstretching izometric – combinare cel pasiv cu contracție izometrică în poz – combinare cel pasiv cu contracție izometrică în poz de întindere pasivă realizată de kinetoterapeutde întindere pasivă realizată de kinetoterapeut

Stretching realizat activStretching realizat activ

Stretching cu ajutorul aparatelorStretching cu ajutorul aparatelor