Date post: | 06-Feb-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | ana-dorobantu |
View: | 232 times |
Download: | 0 times |
CURS TORACE- 3
APARATUL RESPIRATOR
PROF.DR. IOAN CODOREAN
Semiologie radiologica
Clinica de Radiologie, Imagistica Medicala si Medicina NuclearaSpitalul Clinic de Urgenta Militar Central
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC SI IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR APARATULUI RESPIRATOR
• Examenul radiologic ofera clinicianului informatii cu privire la
sediul,
intinderea,
natura probabila
evolutia proceselor patologice localizate la nivelul
peretelui toracic,
pleurei
sau parenchimului pulmonar.
• Unele afectiuni respiratorii pot fi lipsite de modificari ale imaginii radiologice
- traheo-bronsite acute,
- procese pleurale si pulmonare in stadiu incipient
Modificarile patologice elementare
• Procesele patologice pleuro-pulmonare pot fi evidentiate
radiologic in masura in care modifica transparenta normala a
plamanilor sau aspectul imaginilor vasculare.
• Modificarile radiologice elementare pot fi clasificate in
urmatoarele categorii fundamentale:
• opacitati patologice,
• transparente patologice( hipertransparenţe)
• imagini mixte, formate din asocierea opacitatilor cu
transparentele patologice.
Modificarile patologice elementareI. OPACITAŢI PATOLOGICE-leziuni care cresc absorbtia
razelor X si scad transparenta pulmonara
- inlocuirea aerului alveolar prin medii sau structuri mai dense (lichide, proliferari celulare) sau ingrosari ale unor structuri normale, care in mod obisnuit sunt inaparente in imagine
sunt albe pe Rgf .
II. HIPERTRANSPARENŢE - leziuni care scad absorbtia razelor X si cresc transparenta pulmonara
-recunosc drept principale cauze tulburarile de ventilatie soldate cu cresterea continutului aeric al plamanului, reducerea dimensiunilro si formatiunilor vasculare sau procese patologice care conduc la disparitia tesutului pulmonar si inlocuirea lui prin aer.
sunt negre pe Rgf.
III. LEZIUNI MIXTE
- asocierea de opacitati si hipertransparente(imagini hidroaerice)
IV.LEZIUNI COMPLEXE - modifica arhitectura toracopulmonara
• Sediu• Numar• Forma opacitatilor• Dimensiuni• Contur• Intensitate• Structura• Relatia cu structurile adiacente
Opacitatile patologice
APARATUL RESPIRATOR
Modificarile patologice elementare pot avea sediul
SPAŢIUSPAŢIUL AERIAN BRONHO-ALVEOLAR
SECTOR VASCULARSECTOR VASCULAR
CAVITATEA PLEURALA
PERETII TORACELUI,
MEDIASTIN
DIAFRAGM.
Precizarea sediului necesita examinarea toracelui in cel putin doua planuri de proiectie, perpendiculare
intre ele (incidentele de fata si
SEDIULSEDIUL
1 – regiunea vârfului supra-claviculară, 2,3 – regiunea subclaviculară, 4,5 – regiunea hilară şi axilară, 6,7 – regiunea bazei( medial, lateral)
Divizarea câmpurilor pulmonare
Opacitatile patologice-topografie rgf. de fata
1
23
45
67
Modificarile patologice elementare
• Pentru stabilirea topografiei unei formatiuni opace pe imaginea de fata este descris asa-numitul semn al siluetei (Felson).
• 2 opacitati situate in acelasi plan isi sterg conturul la interfata
• O leziune, situata la distanta in plan antero-posterior nu va sterge conturul, structurilor
mediastinale chiar daca se suprapune peste el.
))
Sediul opacitatilor patologice
Apartine mediastinuluiApartine mediastinului
SEMNUL SILUETEISEMNUL SILUETEI
(FELSON)(FELSON)
Apartine plaminuluiApartine plaminului
Modificarile patologice elementareSEMNUL SILUETEI (FELSON)SEMNUL SILUETEI (FELSON)
Modificarile patologice elementare
Semnul lui Bernou
Sediul opacitatilor patologice
Modificarile patologice elementare
Semnul cervico-toracic: - localizarea leziunii in raport cu proiectia fata de clavicula; sup. - posterior; supraclavicular-
post;subclavicular ant
Sediul opacitatilor patologice
Modificarile patologice elementare
- opacitati
sistematizate (ocupa un teritoriu functional al plamanului)
• opacitatea segmentara
• opacitatea lobara
Sediul opacitatilor patologice
nesistematizate
opacitatea masiva:opacitate intinsa care ocupa teritorii largi ale campurilor pulmonare
Sediu: Numar:
unice: pneumopatii, tum. benigne, maligne multiple): br-pn, metastaze, TBC miliara
(diseminare bronhogena sau hematogena Forma opacitatilor Dimensiuni Contur Intensitate Structura Relatia cu structurile adiacente
Opacitatile patologice
Modificarile patologice elementare
• Numarul opacitatilor :
• Unice - nodulul pulmonar solitar cu etiologie variata: diferite leziuni inflamatori, tumorale
• Multiple:– monomorfe– polimorfe
Modificarile patologice elementare0pacitati unice si multiple
bronhopneumonie
• Sediu: • Numar• Forma opacitatilor• Dimensiuni• Contur• Intensitate• Structura• Relatia cu structurile adiacente
Opacitatile patologice
Modificarile patologice elementare
Forma opacitatilor:
•rotunda: chist hidatic, tumori, tuberculom
•nodulara: pneumoconioze, br-pn
•segmentara: pneumopatii, atelectazii
•liniara (interstitiu, pleura, scizuri)
•reticulara (interstitiu difuz)
•policiclica: adenopatii hilare
•stelata: cicatrici
Modificarile patologice elementare
Forma opacitatilor
• Sediu: • Numar• Forma opacitatilor• Dimensiuni• Contur• Intensitate• Structura• Relatia cu structurile adiacente
Opacitatile patologice
Opacitatile nodulare:
Sunt descrise si clasificate dupa criterii dimensionale foarte diferite» opacitatile punctiforme au diametrul sub 1,5 mm
» opacitatile micronodulare au diametrul cuprins intre 1,5 si 10 mm.» (carcinomatoza miliara).
» opacitatile macronodulare au diametrul cuprins intre 1 si 3 cm; se intalnesc in bronhopneumopatia adultului, in bronhopneumonia tuberculoasa si in unele forme de metastaze pulmonare
» formatiunile opace cuprinse intre 1,5 si 3 mm sunt denumite noduli miliari. Acestia au de regula dimensiuni egale si o distributie simetrica. Substratul lor este reprezentat de procese productive, de natura inflamatorie (tuberculoza miliara) sau tumorala
» opacitatile masive(masele pulm.) au dimensiuni > de 3 cm
Dimensiunile Opacitatilor:
OPACITATI MICRONODULARE (1,5-3mm)OPACITATI MICRONODULARE (1,5-3mm)
MILIARA TBC
Modificarile patologice elementare
opacitatile macronodulare cu diametrul cuprins intre 1 si 3 cm;
Modificarile patologice elementare
Noduli interstit calcificati - silicoza
Modificarile patologice elementare
Pot apartine:
interstitiului pulmonar
parenchimului pulmonar
pleurei
Opacitatile liniare
Opacitati liniare interstitiale
– opacitatile liniare interstitiale pot fi produse prin prezenta exsudatului sau infiltratiei in interstitiul peribronhovascular
– se manifesta Rx prin ingrosarea si accentuarea imaginilor vasculare, care pot fi urmarite pana la periferia campurilor pulmonare si au contururi mai sterse si mai putin regulate.
– ingrosarea interstitiului perilobular si intretaierea liniilor intrestitiale conduce la aspectul de imagini reticulare.
– forme particulare de opacitati interstitiale sunt produse de staza limfatica in vase sau septuri interlobulare (asa-numitele linii Kerley A, B si C).
Opacitati liniare grosiere in ambele campuri pulmonare, cu predominanta bazala.
.
Limfangita carcinomatoasa
opacitatile liniare interstitiale
Modificarile patologice elementare
Modificarile patologice elementare
Opacitatile liniare (ïn banda) parenchimatoase pot fi :
de natura – fibroasa
- atelectatica.
Modificarile patologice elementare
– pot apare la periferia campurilor pulmonare sau pe traiectul unei scizuri;
– se datoreaza ingrosarii foitelor pleurale prin procese inflamatorii sau fibroase.
Opacitatile liniare pleurale
• Contur:– net si liniar: foita pleurala sau nivel hidroaeric– net: chist hidatic– difuz: congestie pulmonara– invadant: cancer exobronsic
• Structura: omogena \ neomogena
• Intensitate: medie \ mare \ mica
• Raporturile cu structurile adiacente:– tractiune: aderente– aspiratie: atelectazie– impingere: bula de emfizem, tumora– modificarea volumelor toracic si pulmonar
Opacitatile patologice
• Conturul opacitatilor
Poate fi: • net, traducand delimitarea procesului patologic printr-un
perete propriu sau o scizura, chistul hidatic, pneumonie lobara
• difuz,-pneumonia segmentara si in procesele de alveolita in general, ca si in revarsatele lichidiene pleurale
• infiltrativ, cu prelungiri in parenchimul pulmonar vecin -unele tumori maligne
•Conturul opacitatilor
net
spiculiform
Net si difuz
policiclic
• Contur:– net si liniar: foita pleurala sau nivel hidroaeric– net: chist hidatic– difuz: congestie pulmonara– invadant: cancer exobronsic
• Structura: omogena \ inomogena
• Intensitate: medie \ mare \ mica
• Raporturi:– tractiune: aderente– aspiratie: atelectazie– impingere: bula de emfizem, tumora– modificarea volumelor toracic si pulmonar
• Functionalitate:– pulsatii, Valsalva, Muller
Opacitatile patologice
Modificarile patologice elementare
Structura opacitatii
omogena in cazul in care formatiunea patologica
absoarbe uniform radiatiile
pe toata intinderea ei
neomogena, daca aceasta formatiune este
constituita din structuri diferit absorbante
• Contur:– net si liniar: foita pleurala sau nivel hidroaeric– net: chist hidatic– difuz: congestie pulmonara– invadant: cancer exobronsic
• Structura: omogena \ inomogena
• Intensitate: medie \ mare \ mica (subcostala,costala, supracostala)
• Raporturi:– tractiune: aderente– aspiratie: atelectazie– impingere: bula de emfizem, tumora– modificarea volumelor toracic si pulmonar
Opacitatile patologice
Modificarile patologice elementareIntensitatea opacitatii
subcostala+costala supracostala
• Contur:– net si liniar: foita pleurala sau nivel hidroaeric– net: chist hidatic– difuz: congestie pulmonara– invadant: cancer exobronsic
• Structura: omogena \ inomogena
• Intensitate: medie \ mare \ mica
• Raporturi:– tractiune: aderente– aspiratie: atelectazie– impingere: bula de emfizem, tumora– modificarea volumelor toracic si pulmonar
• Functionalitate:– pulsatii, Valsalva, Muller
Opacitatile patologice
Modificarile patologice elementare
• deplasari prin impingere sau tractiuni ale diafragmului si arcurilor costale.
• Opacitatea (de regula de intindere mare) poate fi insotita de retractia formatiunilor anatomice adiacente (organe mediastinale, diafragm, coaste) este denumita opacitate retractila si traduce prezenta unui proces atelectatic sau fibros.
• Opacitatile care imping (deplaseaza) formatiunile adiacente sunt proprii unor procese proliferative si revarsatelor lichidiene pleurale in cantitate mare
Raporturi- de vecinatate- la distanta
Modificarile patologice elementare
Raporturi de vecinatate
Pneumonie-impingere Atelectazie-retractie Fibroza-retractie
Bula de emfizem-impingere
Pleurezie masiva
Modificarile patologice elementare
Atelectazie
Raporturi de vecinatate
deplasari prin impingere retractiedeplasare prin
Fibrotorax-retractie
Leziuni elementare pleuro-pulmonare: 1 – opacităţi miliare, 2 – opacităţi micro-nodulare, 3 – opacitate segmentară, 4 – opacităţi nodulare, 5 – opacităţi liniare, 6 –
opacităţi reticulare, 7 – atelectazie lamelară, 8 – cavernă drenată, 9 – opacitate macronodulară, 10 – pleurezie exudativă
Modificarile patologice elementare
Modificarile patologice elementare
I. OPACITAŢI PATOLOGICE
II. HIPERTRANSPARENŢE
III. LEZIUNI MIXTE
IV.LEZIUNI COMPLEXE
• Sunt modificari elementare exprimate prin accentuarea transparentei unei regiuni a plamanului
• Traduc in toate cazurile faptul ca in calea fasciculului de radiatii se afla o cantitate mai mare de aer sau una mai redusa de tesuturi.
• Hipertransparentele au cauze diferite, deseori asociate, care realizeaza fie:
• cresterea continutului aeric al plamanului pe un teritoriu de intindere variabila
• reducerea numarului sau calibrului vaselor din mica circulatie
Modificarile patologice elementare
Hipertransparentele
• Circumscrise: dimensiuni mici, precis delimitate
• Etiologie:– congenitale: bule de emfizem, chiste aerice, plaman polichistic– ulcerativ \ necrotice: caverna TBC, abces pulmonar total evacuat– ventil de tip expirator: bule de emfizem, pneumatocel
posttraumatic
• Difuze: dimensiuni relativ mari, contur imprecis– fara desen pulmonar: pneumotorace, chiste aeriene gigante– cu desen pulmonar: astm bronsic in criza, emfizem pulmonar,
hipovascularizatie pulmonara
Modificarile patologice elementare
Hipertransparente
Circumscrise
Hipertransparenta circumscrisa
Hipertransparenta circumscrisa
Hipertransparenta circumscrisa
Hipertransparenta circumscrisa
Bula de emfizem cu efect compresiv
Modificarile patologice elementare
• Hipertransparentele difuze bilaterale:
- hipertransparentele produse de criza de astm si bronsiolita copilului consecinta a
spasmului bronhiolar si a edemului mucoaselor ;. Vascularizatia pulmonara
nemodificata.
– hipertransparenta produsa de emfizemul pulmonar este reprezentat atat de
distensia alveolara cat si de disparitia unor septuri alveolare, cu formarea de
cavitati aerice de intindere diferita- bulele de emfizem.
– Hipertransparentele produse de reducerea patului vascular,apar in anomaliile
congenitale -hipoplazia arterei pulmonare sau cele care reduc considerabil fluxul
circulator pulmonar (stenoza de artera pulmonara, stenoza de tricuspida).
HIPERTRANSPARENTA PULMONARA BILATERALA
1. EMFIZEMUL OBSTRUCTIV – semne de hiperinflatie difuza bilaterala
CRONIC - diafragm coborat, aplatizat sau concav
- largirea spatiilor intercostale
- cresterea diam. anteroposterior al toracelui
- circ. pulm. redusa sau aspect de
hipertensiune pulm
- cord verticalizat redus de volum
- poate asocia bule
2. ACCESUL ASTMATIC – hiperinflatie severa
ACUT - ingrosarea peretilor bronsiilor (aspect de “sine de cale ferata”)
- nu asociaza modificari circulatorii
- remisiune dupa disparitia atacului propriu-zis
HIPERTRANSPARENTA PULMONARA BILATERALA
3. BRONSIOLITA ACUTA – hiperinflatie bilaterala - reactie interstitiala de tip reticular
- localizare predominet bazala
4. BOALA BULOASA – spatii aerate, avascularePULMONARA - delimitare neta cu pereti subtiri
- leziuni multiple - fara modif. circulatorii pe pulmonul
restant - efect de masa asupra structurilor vecine
5. FIBROZA CHISTICA – hiperinflatie difuza(MUCOVISCIDOZA) - sindrom interstitial major
- episoade de atelectazie sau pneumonie localizata.
Modificarile patologice elementare• Hipertransparentele difuze unilaterale :
• aplazia sau hipoplazia unei ramuri principale a arterei pulmonare (sindromul McLeod).
• Pneumotoraxul cu cantitate mare de aer si presiune intrapleurala ridicata, care colabeaza in totalitate plamanul, absenta totala a opacitatilor vasculare.
• Hipertransparenta difuza unilaterala poate fi simulata de absenta congenitala a unui muschi pectoral, de absenta postoperatorie a unii san (dupa mastectomie), ca si de asimetria toracelui produsa de o scolioza accentuata.
• Emfizem functional (vicariant)
HIPERTRANSPARENTA UNILATERALA DE CAUZA NON PULMONARA
(CIRCULATIE PULMONARA NORMALA)
1. MASTECTOMIA – absenta umbrei sanului
2. ABSENTA MUSCHIULUI – asociaza – absenta opacitatii supraclaviculare si
PECTORAL - a pliului axilar
3. DEFECT DE TEHNICA
RADIOGRAFICA – rotatia pacientului (in special femeile cu sani mari)
- centrarea gresita a fascisolului
Pneumotorax dr.total compresiv
Pneumotorax stg supero-lateral
Difuze
Pneumotorax dr.total compresiv
Pneumotor post tra
Pneumotorax stg.partial asociat cu revarsat lichidian
Pneumotorax stg.total compresivasociat cu revarsat lichidian
BPOC scleroemfizematos
Hipertransparente difuze bilaterale
Hipertransparente difuze bilaterale
Emfizem bulos
Modificarile patologice elementare
• O categorie particulara de hipertransparente localizate, de forma liniara sau in banda produsa de bronhiile aerate al caror lumen devine vizibil datorita contrastului cu peretii ingrosati sau cu parenchimul vecin opacifiat patologic.
• Imaginile de benzi hipertransparente sunt create si• de bronsiile dilatate(bronsiectazii)• bronhiile de drenaj ale cavernelor• bronhiile permeabilizate in cursul resorbtiei proceselor
pneumonice (semnul bronhogramei aerice).
Bronhograma aerica
Bronhograma aerica
Hipertransparenţe : 1 – chist hidatic fisurat, 2 – cavernă cu bronhie de drenaj, 3 – bronhogramă aeriană pe fond de pneumonie, 4 – plămân polichistic supra-infectat, 5 –
chist aerian congenital, 6 – hidro-pneumo-torace lateral stâng, 7 – abces pulmonar după vomică
Modificarile patologice elementare
Modificarile patologice elementare
I. OPACITAŢI PATOLOGICE
II. HIPERTRANSPARENŢE
III. LEZIUNI MIXTE
IV.LEZIUNI COMPLEXE
Modificarile patologice elementare• Imaginile mixte (hidroaerice)
• Traduc prezenta simultana de zone transparente si opace in cadrul aceleiasi imagini patologice
• Prezenta de aer si lichid (rezultata din lichefierea tesutului necrotic) intr-o cavitate formata in parenchimul pulmonar sau in cavitatea pleurala
• In mod caracteristic imaginea hidroaerica, are un contur liniar orizontal sau in forma de menisc, care separa zona opaca (inferior) de o zona hipertransparenta( superior).
- CLASIFICARE: ( criteriul - apartenentei la organ )
PULMON………….chist hidatic, abces, caverna, cancer excavat;
PLEURA……………. hidro-/pio-/hemo-/ pneumotorax;
MEDIASTIN………mediastinite, perforatii esofag;
PERICARD…………hidro-/pio-/hemo-/ pneumopericard;
DE VECINATATE(organ abdominal)…….. eventratii, hernii diafragmatice.
- DESCRIERE: SEDIU; MARIME; FORMA;
Elemente specifice etiologic: -aspectul nivelului lichidian; -aspectul peretilor cavitatii;
-starea parenchimului juxta-lezional.
Modificarile patologice elementare
Imaginile mixte (hidroaerice)
• Sistematizate: tipic imagine cu nivel hidro-aeric– abces pulmonar partial evacuat– chist aerian suprainfectat– chist hidatic fisurat
• Nesistematizate:– nu se pot incadra in formele sistematizate: metastaze
pulmonare, leziuni tuberculoase extinse, fibrotorax mutilant
Modificarile patologice elementareImaginile mixte (hidroaerice)
IMAGINI MIXTEIMAGINI MIXTE
HidropneumotoraxHidropneumotorax
abcesabces
Cancer Cancer abcedatabcedat
HidropneumotoraxHidropneumotoraxBloc pneumonic abcedat
HIDROPNEUMOTORAX DR.
Abces pulm partial evacuat
Chiste aeriene suprainfectate
Chiste aeriene suprainfectate
S mb ondulante( morqio)
Chist hidatic fisurat partial evacuat
Chist hidaticChist hidatic
complicat:complicat:
fisurareafisurarea
Chist hidaticChist hidatic
complicat:complicat:
fisurareafisurarea
SEMNUL SEMILUNEI AERICE
Imaginile mixte
Modificarile patologice elementare
Imaginile mixte nesistematizate
Metastaze excavate
Modificarile patologice elementare
I. OPACITAŢI PATOLOGICE
II. HIPERTRANSPARENŢE
III. LEZIUNI MIXTE
IV.LEZIUNI COMPLEXE
IV.LEZIUNI COMPLEXE TORACO-PULMONARE
Hemitorace opac: pneumonie
atelectazie, fibrotorace, pleurzie
i
Notiuni de topografie radiologica a plamanilor
• . Proiectia lobilor pulmonari.• Pe radiografia de fata, lobul superior drept ocupa spatiul situat
deasupra scizurii orizontale.• Lobul mijlociu cuprinde spatiul dintre scizura orizontala si diafragm,
cu ecceptia sinusului costodiafragmatic.• Lobul inferior se proiecteaza singur numai in sinusul costo-
diafragmatic si in regiunea situata in imediata vecinatate a acestuia; restul lobului inferior se gaseste inapoia celorlalti lobi.
• Lobul superior stang ocupa cu aproximatie spatiul corespunzator lobilor superiori si mijlociu drept.
• Lobul inferior se proiecteaza identic cu omologul sau contralateral.• Pozitia si intinderea reala a lobilor pot fi foarte bine precizate pe
radiografia de profil, pe care ei apar delimitati prin scizuri.• Prezenta unor scizuri supranumerare sau false determina separarea,
de regula incompleta, a unor lobi "accesori".• Astfel, falsa scizura azygos (in realitate mezoul cu traiect
intrapulmonar al venei respective) separa o portiune din regiunea apicala a plamanului drept, descrisa ca "pseudolobul azygos"; acesta este situat in regiunea cea mia interna a varfului.
Radiografia• Este tehnica de prima intentie in investigare a organelor intratoracice.
• Radiografia toracelui trebuie efectuata in cel putin 2 proiectii: de fata in incidenta P-A (radiografia "standard") si de profil.
• In unele situatii devin necesare si radiografii in pozitii intermediare (oblice).
• Utilizarea unor pozitii particulare ale pacientului este indicata pentru evidentierea, unor structuri sau formatiuni anatomice (pleura scizurala) sau pentru degajarea anumitor regiuni ale campurilor pulmonare de suprapuneri ale organelor din vecinatate (clavicule, coaste).
• Radiografia cu raze "dure" (cu kilovoltaj ridicat) permite stergerea imaginii unor structuri, evidentiind prin reducerea efectului de sumatie, anumite formatiuni normale (bronhii) sau patologice (tumori, adenopatii, noduli miliari).
Radioscopia
• Ofera o imagine mai putin bogata in detalii in raport cu radiografia (structurile cu dimensiuni sub 3-4 mm nu sunt de regula perceptibile); este in schimb un examen dinamic.
• Radioscopia standard (fluoroscopia conventionala) supune atat pe pacient cat si pe examinator unei iradieri deloc neglijabile, indicatiile ei fiind restranse in special in cazul copiilor sau femeilor gravide.
CT
• Este in prezent tehnica de baza utilizata in explorarea patologiei pleuro-pulmonare si al afectiunilor mediastinale
• Avantajul CT este acela ca permite obtinerea unor imagini sectionale de inalta calitate in plan transvers.
• CT –ul are un contrast si o rezolutie mult mai buna decat technicile conventionale, permitand ca structurile mediastinului sa fie clar delimitate.
• Masurarea valorilor de atenuare permite caracterizarea tesuturilor (gras, lichid etc).Frecvent este necesara deasemenea vizualizarea structurilor vasculare a medistinului. In acest caz achizitia imaginilor CT sectionale se face imediat dupa administrarea in bolus la nivelul unei vene a antebratului, a substantei de contrast
IRM
Permite evidentierea cu inalta rezolutie de contrast a stucturilor meidiastinulu si a peretelui toracic. prin achizitia si afisarea multiplanara a acestora.
Bronhografia
• Tehnica de investigare cu substanta de contrast radioopaca a lumenului bronhiilor, care, cu exceptia regiunilor hilare, nu este vizibil pe radiografia standard.
• Pune in evidenta dispozitia si ramificarea arborelui bronhic, modificarile de calibru sau intreruperile continuitatii lumenului prin obstacole organice (de exemplu in bronsiectazii, respectiv in tumorile bronho-pulmonare).
• Tehnica de investigare cu substanta de contrast radioopaca a lumenului bronhiilor, care, cu exceptia regiunilor hilare, nu este vizibil pe radiografia standard.
• Pune in evidenta dispozitia si ramificarea arborelui bronhic, modificarile de calibru sau intreruperile continuitatii lumenului prin obstacole organice (de exemplu in bronsi.ectazii, respectiv in tumorile bronho-pulmonare)
Notiuni de topografie radiologica a plamanilor
• . Proiectia lobilor pulmonari.• Pe radiografia de fata, lobul superior drept ocupa spatiul situat
deasupra scizurii orizontale.• Lobul mijlociu cuprinde spatiul dintre scizura orizontala si diafragm,
cu ecceptia sinusului costodiafragmatic.• Lobul inferior se proiecteaza singur numai in sinusul costo-
diafragmatic si in regiunea situata in imediata vecinatate a acestuia; restul lobului inferior se gaseste inapoia celorlalti lobi.
• Lobul superior stang ocupa cu aproximatie spatiul corespunzator lobilor superiori si mijlociu drept.
• Lobul inferior se proiecteaza identic cu omologul sau contralateral.• Pozitia si intinderea reala a lobilor pot fi foarte bine precizate pe
radiografia de profil, pe care ei apar delimitati prin scizuri.• Prezenta unor scizuri supranumerare sau false determina separarea,
de regula incompleta, a unor lobi "accesori".• Astfel, falsa scizura azygos (in realitate mezoul cu traiect
intrapulmonar al venei respective) separa o portiune din regiunea apicala a plamanului drept, descrisa ca "pseudolobul azygos"; acesta este situat in regiunea cea mia interna a varfului.
Notiuni de topografie radiologica a plamanilor
• in stanga:
• lobul superior:• segmentul aplical• segmentul posterior• segmentul anterior
• aceste 3 segmente care ocupa teritoriul corespunzator lobului superuior drept, sunt descrise uneori ca o formatiune unica, etichetata cu termenul de culmen. O alta varianta frecvent intalnita este existenta unui segment apico-posterior, care inglobeaza teritoriul ocupat in mod obisnuit de segmentele 1 si 2:
• segmentul lingular superior• segmentul lingular inferior
• segmentele lingulare corespund lobului mediu drept; ele pot fi separate de restul lobului printr-o scizura.
• Lobul inferior:• segmentul anterobazal• segmentul laterobazal• segmentul posterobazal
Ce informatii tehnice trebuie intotdeauna verificate inainte de a interpreta o radiografie pulmonara de fata?
• Inainte de toate, se verifica informatiile de identificare, pentru a fi siguri ca data si numele pacientului sunt scrise corect. Apoi se verifica urmatoarele:
• Inspirul;• Pozitia;• Penetrarea (expunerea);• Rotatia.
Cum se verifica daca radiografia a fost efectuata in inspir?
• Radiografia toracica de fata este de obicei facuta la sfarsitul unui inspir profund. Daca pacientul a efectuat corect inspirul, se pot vizualiza deasupra hemidiafragmului drept 9-10 coaste posterioare sau 5-6 coaste anterioare.
Cum se poate verifica pozitia corecta a pacientului?
• In mod normal pacientul sta in picioare sau sezut, perfect vertical. Desi pozitie pacientului este de cele mai multe ori mentionata pe radiografie, este bine, totusi sa se determine daca pacientul a stat in piciore sau pe scaun. Aceasta informatie poate altera semnificativ interpretarea unei radiografii, din cauza distribuirii aerului sau fluidului liber in spatiul pleural, a marimii si distributiei vaselor pulmonare si a marimii cordului
Aspect Rx Normal la sfarsitul inspirului. A Nivelul diafragmului este inferior de capatul anterior al coastei VI. Acest film este bine centrat si curbura diafragmului este normala. B acelasi pacient ca la A. Film PA la sfarsitul expirului. In comparatie cu A, cordul este largit, densitatea pulmonara este crescuta, hilurile sunt proeminente, iar vena azigos este largita.
A B
Cum se poate deduce daca un film a fost facut in pozitie verticala?
• Daca un nivel hidroaeric pe o radiografie toracica de fata, atunci, in mod sigur, pacientul o stat in piciore in momentul expunerii. Vizualizarea bulei de gaz a stomacului nu indica, neaparat, pozitia pacientului. De asemenea, faptul ca nu se vizualizeaza un nivel hidroaeric nu inseamna ca pozitia pacientului nu a fost in picioare; este posibil sa nu fi fost suficient gaz sau lichid pentru a produce o interfata hidro-aerica vizibila radiologic.
Cum se verifica corectitudinea expunerii?
• O radiografie optim expusa ar trebui sa furnizeze informatii despre plamani, structurile mediastinale, oasele toracelui si abdomenul superior. Pentru aceasta, filmul trebuie facut cu un fascicul de fotoni cu o enegie relative mare. Pe o radiografie cu o expunere buna ar trebui sa se vada ramificarea si subtierea structurilor bronho-vasculare.
Cum se poate stabili o eventuala rotatie a pacientului?
• Pacientul ar trebui sa stea perfect perpendicular pe fasciculul de raze X pentru radiografia de fata. Daca pacientul este asezat bine si daca fasciculul a fost bine centrat , linia verticala care uneste procesele spinoase ale primelor vertebre toracice ar trebui sa intersecteze mijlocul liniei orizontale care uneste extremitatile sternale ale claviculelor.
Pot fi tehnicile radiologice modificate intentionat pentru a evidentia unele elemente patologice?
• • Da.• De exemplu, un pneumotorax este mai bine pus in evidenta pe o
radiografie toracica de fata efectuata la sfarsitul expirului decat pe una realizata la sfarsitul expirului din doua motive:
• din cauza faptului ca volumul plamanului se micsoreaza la sfarsitul expirului si volumul pneumotoraxului ramane relativ neschimbat, pneumotoraxul apare mai mare pe radiografie la sfarsitul expirului;
• densitatea plamanului apare mai mare la sfarsitul expirului, in timp ce densitatea pneumotoraxului ramane aceeasi; aceasta crestere a diferentei de densitate intre plaman si pneumotoraxul adiacent creste vizibilitatea acestuia din urma.
De ce anumite leziuni se observa mai bine sau exclusiv pe radiografia de profil?
• Exista cateva “puncte oarbe” pe radiografia de fata unde tesuturile moi sau structurile osoase pot ascunde leziuni osoase.
• Este cazul, mai ales, a lobului inferior stang din cauza faptului ca cea mai mare parte a segmantului basilar poate fi acoperit de catre un ventricul stang crescut in volum.
• De asemenea, este cea mai buna incidenta pentru examinarea sternului (dar CT ramane examinarea imagistica de electie pentru acesta).
Modificarile patologice elementare0pacitati multiple
Pneumonie Pneumococica bilobara LSS si LISCu pleurezie parapneumonica
Pneumonia cu pneumococ