SISTEMUL ARTERIAL ABDOMINO-PELVIN

AORTA ABDOMINALĂ-porțiunea terminală a aortei, ce continuă în abdomen aorta toracica.

ORIGINE- limita superioara este la nivelul discului intervertebral T11-T12, la trecerea prin orificiul aortic al diafragmei. 

TRAIECT- este situată profund retroperitoneal si coboară pe fața anterioară a colanei vertebrale, ușor deviată la stânga, pentru ca înainte de a da ramurile terminale , sa revină pe linia mediană, la nivel lui L4.

- bifurcația aortei are loc la nivelul dicului intevertebral L4-L5, ce corespunde unui plan virtual orizontal dus la nivelul ombilicului, la cel putin 4-6cm deasupra promontoriului.

- ramurile terminale sunt arterele iliace comune si artera sacrata medie.

- pe intreg traiectul sau este continută într-o teaca fibroasa ce se suprapune adventicei si care reprezintă o condensare a țesutului conjunctiv interparietovisceral.

Lungime variabilă: 15-18-20cmCalibru variază între 15-18mm la origine si 12-13mm la

bifurcație. 

RAPORTURI POSTERIOARE:

- coloana vertebrala de la T11-L4

- cisterna CHYLI si originea ductului toracic

- ggl. limfatici retroaortici- venele lombare stângi

 LA DREAPTA:

- vena cava inferioară- ggl. limfatici

interaortico-cavi- ggl semilunar drept

 LA STÂNGA:

- glanda suprarenală stângă

- rinichiul stâng- flexura duodenojejunală

ANTERIOARE- vom enumera atât formațiunile care se află posterior de viscerele abdominale cat si la acestea.

1. IN SPAȚIUL RETROPERITONEAL- artera aorta este incrucișată transversal de vena renală

stângă.- Ggl celiaci- Ggl mezenterici superiori- Ggl aortico-renali- Plexul intermezenteric și mezenteric inferior- Nervii splahnici pelvini- Lanțul ganglionar limfatic preaortic2. ÎN AFARA SPAȚIULUI RETROPERITONEAL ( CU

VISCERELE INTRAPERITONEALE)

PORTIUNEA CELIACĂ – până la marginea superioară a pancreasului.PORȚIUNEA RETRODUODENOPANCREATICĂ

- complexul duodeno-pancreatic- fascia treitz- formarea venei porte

PORȚIUNEA INFRADUODENOPANCREATICĂradacina mezenterului ce contine artera aortă. 

RAMURI:

PARIETALE

1. ARTERA FRENICĂ INFERIOARĂ – DR SI STG.-apar pe fața anterioară a aortei intre diafragm si trunchiul celiac; au o direcție oblică antero-superior printre peritoneu si diafragm si se distribuie in principal esofagului abdominal și diafragmului.

2. ARTERELE LOMBARE - în număr de 5 perechi, se desprind de pe fața posterioară a aortei abdominale- de la origine au un traiect orizontal, trec printre arcadele psoasului mare și ajung la găurile intervertebrale unde se bifurcă; ajungând să irige musculatura peretelui abdominal posterior si nu numai.

VISCERALE1. TRUNCHIUL CELIAC

- apare pe fața anterioară a aortei abdominale și e inconjurat la origine de plexul celiac- are un calibru de aprox 1cm si un traiect scurt oblic descendent după care se trifurcă in:

ARTERA GASTRICĂ STÂNGĂ- are un traiect de-a lungul mici curburi unde se anastomozează cu omonima ei dreaptă după ce dă ramuri esofagiene și cardiale, alcătuind ARCADA ARTERIALĂ A MARII CURBURI 

ARTERA HEPATICĂ COMUNĂ- se continuă cu artera hepatică proprie după ce a dat naștere ARTEREIGASTRICE DREPTE, ARTEREI CISTICE SI ARTEREI GASTRODUODENALE.Are un traiect scurt in regiunea celiacă 

ARTERA SPLENICĂ-are un traiect lung, sinuos, pe marginea superioară si ușor posterior de corpul si coada pancreasului, până în hilul slinei un de se ramifică.-ramurile ei sunt: pentru cardia, ARTER PANREATICĂ MARE, RAMURIE GASTRICE SCURTE pt fundul stomacului si ARTERA GASTROEPIPLOICĂ STÂNGĂ ce se va anastomoza la nivelu marii curburi cu omonima ei dreapta, ram din A. Gastroduodenală si vor forma ARCADA ARTERIALĂ A MARII CURBURI.

2. ARTERA MEZENTERICĂ SUPERIOARĂ

- apare pe fața anterioară a aortei abdominale, la 1cm inferior de emergența trunchiului celiac, posterior de corpul pancreatic

- vine în raport inferior cu vena renală stîngă – aflată în PENSA AORTO-MEZENTERICĂ; cu procesul uncinat al pancreasului și cu D3, peste care trece.

- pătrunde în grosimea mezenterului pe care-l străbate oblic inferior și la dreapta si unde dă ramurile sale: A. PANCREATICO-DUODENALĂ INFERIOARĂ, A. COLICĂ MEDIE, A. COLICĂ DREAPTĂ, A. ILEOCOLICĂ.

- irigă întreg intestinul subțire, jumătatea dreaptă a colonului, complexul duodenopancreatic si poate da un ram hepatic.

3. ARTERA MEZENTERICĂ INFERIOARĂ

- apare pe fața anterioară a aortei andominale, la aprox. 4cm de bifurcație, are un traiect retroperitoneal prin spațiul mezenterico-colic stâng si pătrunde în grosimea mezosigmoidului unde se ramifică.

- irigă jumătatea stângă a colonului și rectul

- Ramurile sale sunt: A. COLICĂ STÂNGĂ, ARTERELE SIGMOIDIENE SI A. RECTALĂ SUPERIOARĂ.

 

4. ARTERELE SUPRARENALE MIJLOCIIbilaterale, apar câte una pe fețele laterale ale aortei, la nivelul emergenței arterei mezenterice superioare. 

5. ARTERELE RENALE DR SI STG.pleacă de pe fețele laterale ale aortei, inferior de emergența arterei mezenterice superioare.Au un traiect orizontal spre lateral, cea stângă trecând prin pensa aorto-mezenterică, și se îndreaptă spre hilul renal unde se ramifică. 

6. ARTERELE GENITALE (TESTICULARE SAU OVARIENE)

se desprind de pe fața anterioară a aortei, inferior de emergența arterelor renale.Au un traiect oblic inferior si lateral, pătrund în canalul inghinal și ajung la organele genitale. 

RAMURI TERMINALE ALE AORTEI ABDOMINALE

ARTERA SACRATĂ MEDIE - filiformă, coboară pe linie mediană, pe fața anterioară a sacrului.

ARTERELE ILIACE COMUNE-se întinde de la bifurcația aortei până la emergența ramurilor ei (de la L4_L5 până la articulația sacro-iliacă)-Se bifurca în :

ARTERA ILIACĂ EXTERNĂ - ram de bifurcație extern al arterei iliace comune ce se întinde de la articulația sacro-iliacă la inelul femural.Ramurile ei sunt:

1. ARTERA URETERALĂ INFERIOARĂ2. ARTERA EPIGASTRICĂ INFERIOARĂ3. ARTERA CIRCUMFLEXĂ ILIACĂ

PROFUNDĂ

ARTERA ILIACĂ INTERNĂ

RAMURI INTRAPELVINEARTERA ILIOLOMBARĂARTERELE SACRALE LATERALEARTERA OMBILICALĂARTERA VEZICALĂ INFERIOARĂARTERA RECTALĂ MEDIEARTERA UTERINĂARTERA VAGINALĂ

RAMURI EXTRAPELVINEARTERA OBTURATORIEARTERA FESIERĂ SUPERIOARĂARTERA FESIERĂ INFERIOARĂARTERA RUȘINOASĂ INTERNĂ

SISTEMUL VENOS CAV INFERIOR

VENA CAVĂ INFERIOARĂ

-este trunchiul colector al sângelui venos din partea subdiafragmatcă a corpului

-se formează prin unirea venelor iliace comune ce se formează la rândul lor prin unirea venelor iliacă internă si externă.

-trunchi venos voluminos situat la dreapta coloanei vertebrale, la nivelul lui L5.

-Vena urcă apoi până la L1 și se înclină apoi ușor la dreapta, trece posterior de ficat, străbate diafragmul ( printr-un orificiu situat în dreapta centrului tendinos la nivel T9), se curbează ușor anterior și pătrunde în AD.

-Lungimea medie:22cm-Diametrul se mărește progresiv până la nivelul AD. – aprox 3cm.

RAPORTURI

IN SEGM. SUBDIAFRAGMATICPOSTERIOR:

- peretele abdominal posterior

- acoperă lanțul simpatic lombar drept, iar la nivel T12-L1 maschează nervii splahnici

- arterele lombare drepte- artera renală dreaptă- arterele suprarenale drepte- arterele frenice inferioare

drepte- venele lombare se varsă pe

fața ei posterioară- lanțul limfatic latero-aortic

drept

MEDIAL- AORTA – intre ele se află spațiul interaortico-cav unde se

află ggl cu același nume

LATERAL- rinichiul drept- glanda suprarenală dreaptă- lobul hepatic drept- lanțul ggl latero-cav

ANTERIORIN PLAN

RETROPERITONEAL- ggl limfatici

precavi- artera genitală

dreaptă

ÎN PLAN PERITONEAL- rădăcina

mezenterului o încrucișează oblic

- complexul duodenopancreatic

- manunchiul vasculonervos mezenteric superior

- fascia lui Treitz- delimitează

posterior orificiul de pătrundere în bursa omentală numit – HIATUS WINSLOW

- ficatul

RAMURI COLATERALE

- vv. Lombare- vv. Renale- vv. Suprarenală mijlocie- vv. Genitale- vv. Suprahepatice- vv. Frenice inferioare

 

VENA ILIACĂ EXTERNĂ

- continuă vena femurală superior de ligamentul inghinal

de la origine are un traiect medial de m. Psoas pana la unirea cu vena iliacă internă

-artera si vena iliace externe sunt conținute într-o teacă fibroasă inită cu fascia iliacă.

-vena este incrucișată aproape de origine de către ductul deferent sau ligamentul rotund al uterului.

-primește ca și afluenți vena epigastrică inferioară si vena circumflexă iliacă profundă.

VENA ILIACĂ INTERNĂ – HIPOGASTRICĂ- voluminoasă și scurtă însoțește artera omonimă- sunt avalvulare- afluenții de origine corespund ramurilor terminale ale arterei iliace interne 

VENA ILIACĂ COMUNĂ- se formează prin unirea venelor iliace internă și externă- de la origine converg una către cealaltă si la dreapta coloanei se unesc formând VENA CAVĂ INFERIOARĂ- cea stângă este mai lungă și mai oblică decât cea dreaptă

SISTEME DE ANASTOMOZĂ- 3 - anastomoza diferitelor colaterale între ele- anastomoze cavo-cave- anastomoze porto-cave

 

SISTEMUL PORT

SISTEMUL LIMFATIC ABDOMINO-PELVIN

- cuprinde vase limfatice, ggl limfatici și colectoare limfatice

1. DUCTUL TORACIC- principalul colector al limfei din organism 2. VASELE LIMFATICE- adună limfa de la elementele componente ale bazinului și

abdomenului și o drenează către nodulii limfatici- ggl limfatici se impart în 2 categorii: ai pelvisului si ai

abdomenului

LIMFATICELE ABDOMENULUIGGL sunt grupați in:

viscerali – descriși odată cu viscereleparietali – la nivelul pereților abdominali sau la nivelul spațiului retroperitoneal, în raport cu aorta abdominală.

   

LIMFATICELE PELVISULUI- vase și ggl limfatici ce pot fi din nou grupați în 2

categorii:viscerali – așezați de regulă în jurul organelor și

studiați odată cu acesteaparietali – de-a lungul vaselor sangvine.

PARIETALIGGL LIMFATICI ILIACI EXTERNI – de-a lungul vaselor

omonimeGGL.LIMFATICI ILIACI INTERNI – HIPOGASTRICI – pe

peretele lateral al pelvisului, de-a lungul vaselor omonime; adună limfa de la ggl. fesieri, ischiadici, obturatori si viscerali pelvini.

GGL. LIMFATICI SACRAȚI – situați anterior de sacru, lateral de rect, unii de-a lungul arterei sacrate medii

GGL. LIMFATICI ILIACI COMUNI- înconjoară artera iliacă comună 

SISTEMUL NERVOS ABDOMINO-PELVIN

1. SISTEMUL NERVOS CENTRAL – MĂDUVA SPINĂRII2. SISTEMUL NERVOS PERIFERIC – NERVUL VAG SI NERVII SPINALI CE ALCĂTUIESC PLEXURILE LOMBAR, SACRAT SI SACRO-COCCIGIAN.3. SISTEMUL NERVOS AUTONOM

PARTEA SIMPATICĂ

LANȚUL SIMPATIC LOMBAR- se întinde între diafragm și promontoriu, laterovertebral si este format din ganglioni simpatici fusiformi(3-4).- Vine in raport

- posterior cu corpii vertebrali, m. psoas mare, arterele și venele lombare- anterior cu marile vase și organele retroperitoneale- lateral cu suprarenala, rinichiul și vasele iliace comune

- prezinta ramuri comunicanteramuri musculare și osoaseramuri vasculare – acompaniază vaseramuri viscerale – uneori participă la formarea plexurilor

previscerale.

PLEXURI PREVISCERALE ABDOMINALE

1. PLEXUL CELIAC-numit și creierul abdominal, este o formațiune nervoasă cu dimensiuni de 2-3cm formată din 3 perechi de ganglioni nervosi, situați la originea principalelor colaterale arteriale ale aortei abdominale:

- ggl celiaci – semilunar – drept și stâng – de o parte și de alta a trunchiului celiac.

- ggl mezenterici superiori – drept și sâng – de o parte și de alta a emergenței arterei mezenterice superioare.

- ggl aorticorenali – drept și stâng - la emergența arterelor renale.

-plexul este situat în regiunea celiacă a lui Luscka, centrată de trunchiul- celiac și se proiectează in epigastru.

Ramuri aferente:-simpatice și parasimpatice

Filetele nervoase de natură simpatică provin din:N. Splahnic mare – traversează diafragmul și ajunge în

ganglionul celiac drept.N. Splahnic mic – traversează diafragmul și dă ramuri

către ganglionii celiaci, plexul mezenteric și renal.

N. Splahnic inferior

Filetele de natură parasimpatică provin din:N. Vag drept N. Frenic drept

Ramuri eferente:-sunt destinate viscerelor și vaselor etajului supramezocolic al cavității peritoneale.

-Sunt directe și indirecte

-Ramurile directe merg la pancreas și la glanda suprarenală

-Ramurile indirecte constituie plexurile trunchiurilor arteriale și al colateralelor lor.: plexul hepatic, plexul lienal, plexul mezenteric superior etc.

Din aceeași categorie ca și plexul celiac fac parte:PLEXUL AORTIC ABDOMINAL PLEXUL MEZENTERIC INFERIORPLEXUL HIPOGASTRIC SUPERIOR

 

La nivel pelvin există aceeași parte simpatică reprezentată de LANȚUL SIMPATIC SACRAT și plexuri previscerale: PLEXUL HIPOGASTRIC INFERIOR