Curs Tratamente Termice

8/3/2019 Curs Tratamente Termice

1/98

CAPITOLUL 1INTRODUCERE

1.1. DEFINIREA , LOCUL, ROLUL ~I IMPORTANT ATRA TAMENTELOR TERMICE

Tratamentele termice sunt procese tehnologice de prelucrare la cald amaterialelor meta lice si reprezinta 0 succesiune de operatii de incalzire sirdcire, in conditii determinate, aplieate semifabricatelor, pieselor sau sculelorIn vederea realizarii unor transformari structurale, care sa conduca !a modificaricorespunzatoare ale proprietatilor (caracteristicilor) lor tehnologice si de explo-atare.

Locul unui anum it tip de tratament termic in fluxul de fabricatie al unuiprodus metalic este bine definit. Tratamentele termice se aplica fie semifabriea-telor pentru a imprima anumite proprietati aferente conditiilor de prelucraremecanica ulterioara (recoacerile), fie produsului in forma finala (dupa trata-mentele de cal ire si revenire se efectueaza doar 0 operatic mecanica de finisare- rectificarea - pentru obtinerea unei calitati superioare a suprafetei tratate ~i aunor precizii dimensionale si de forma ridicate) pentru a-i conferi acele proprie-tati corespunzatoare conditiilor de solicitare in exploatare (In timpul functio-narii), fie si la inceputul fluxului tehnologic de fabricatie (imbunauuirea == calire + revenire inalta) si ca ultima operatie a acestuia (cdlirea superficialaurmata de revenirea joasa).

In timpul operatiilor de prelucrare la cald (tumare, forjare sau sudare)ori la rece (taiere, deformare plastica sau aschiere) se produc transforrnari in


2/98

10 1. Introducerein locul unor materiale complex aliate (aliaje feroase sau neferoase) cu continutridicat de elemente scurnpe ~ideficitare, carora, prin tratamente adecvate, li seconfers proprietati comparabile cu cele ale aliajelor complexe, rezultand astfelsi economii insemnate de aceste aliaje.

1.2. CLASIFICAREA TRATAMENTELOR TERMICEDupa criteriul "specificului transformarilor in stare salida" (variatia cucresterea temperaturii a diferentei dintre energia interna a sistemului -produsu-

lui metalic- in starea structural a si de tensiuni interne de dinainte de tratament~i in starea de dupa aplicarea acestuia), tratamentele termice intalnite in practi-ca industrial a se clasifica astfel (figura 1.1):

a) Recoaceri Jara transformiiri de Jaza in stare solidii (recoaceri deordinul intiii), care asigura aducerea produselor metalice intr-o stare apropiatade cea de echilibru (fizico-rnecanic, chimic, structural), marcata prin diminua-rea sau inlaturarea unor defecte (tensiuni interne remanente, neomogenitatichimice, deformari ale retelei cristaline) ale prelucrarilor anterioare (turnare,forjare, sudare, aschiere sau deformare plastica la rece). I n mod corespunzator,recoacerile de ordinul inHii sunt denumite: recoacerea pentru detensionare,recoacerea pentru omogenizare si recoacerea pentru recristalizare.

Recoacerea pentru omogenizare poate fi considerata ca un tratamentnespecific (intermediar), adica ea se poate aplica oricarui aliaj cu sau rara trans-forrnari de faza 'in stare solida, dupa operatia de tumare.

Intrucat efectele urmarite se obtin in timpul incalzirii si mentinerii la


3/98

1.2. C lasificarea tratamentelor term ice 11Intocmai ca si la recoacerile din prima categorie, incalzirea si racirea la

recoacerile de ordinul al do ilea se efectueaza cu viteze m ici pentru a preveniproducerea unor noi tensiuni interne si pentru ca aceste viteze influenteazad irect c inetic a si morfo log ia (natura) transfo rm arilor structu rale.

c) Caliri, care au drept scop aducerea produselor metal ice intr-o staredcpartata sau in afara de echilibru privind structura si tensiunile interne rema-.iente. Calirile se realizeaza printr-o racire cu viteza foarte mare (mult mai maredecat viteza critica de calire, vee) , structura obtinuta caracterizandu-sc printr-ungrad mare de suprasaturare si de subracire, iar te nsiunile inte rne te rm ice ~istructurale p rin valo ri rid icate.

Daca structura rezultata este martensita sau bainita, corespunzatorcLilirea se numeste martensitica sau bainitica.

Cdlirea martensiticd poate fi volumica (incalzirea si racirea sc realizea-;c1 pe toata sectiunea produsului) sau de suprafata (superficialiii, la care incal-zirea si racirea se efectueaza doar In stratul marginal pe 0 anum ita grosim e.

Calirea de suprafata se poate face prin incalzire rapida (cu f lacara, Inl lectrolit, prin contact e le ctric si prin curenti de inductiei si prin incalzire. : 1 trarapida (e u radiatie laser si cu fase icul de e le ctroni) . C alirea superficiala nu.ace o biectul acestei lucrari, ea fiind tratata in lucrarea "TRA T AMENTE DESCPRAFATA $1 ACOPERIRI", autor L. Udrescu.

Acelasi grad mare de subracire si aceeasi viteza ridicata im piedica des-:)~urarea difuziei prin care sa se produca descompunerea solutiei solide cu pre-.: pitarea de faze secundare, fenomene specifice calirii pe ntru pune re in solutie.

d) Reveniri si imbiitriiniri, care se aplica produselor metalice calite invederea readucerii lor intr-o stare structurala si d e ten siu ni apropiata de starea


4/98

12 IntroducereDaca transfonnarea austenitei in martensita, specifica tratamentului de

cal ire, este precedata de 0 deformare plastid a austenitei la temperaturi superi-oare sau inferioare temperaturii sale de recristalizare sau daca intre calireamartensitica a otelurilor criogenice sau inoxidabile ~i revenire (imbatranire)este intercalata 0 deformare plastica la rece, tratamentele se numesc t ermo-mecanice, care sunt: de temperatura inalta (deformarea austenitei se efectueazala temperaturi superioare celei de recristalizare), de temperatura joasa (defor-mare a austenitei se face sub temperatura de recristalizare) si izoterme de tempe-ratura inalta sau joasa (deformarea plastica se realizeaza in timpul caliriibainitice sau al imbatranirii, urmata de revenire joasa, efectuate ulterior caliriimartensitice volumice).

Marirea performantelor in exploatare a produselor metalice executatedin oteluri ~ifontc este rczultatul aplicarii unor tratarnente termice adecvateprimare (preliminare) , prin care se elimina (diminueaza) tensiunile interne sise restabileste echilibrul fizico-mecanic, chimic sau structural dupa prelucrarilela cald (turnare, forj are, sudare) sau la rece (aschiere, defonnare plastics),acestea fiind recoacerile pentru detensionare, recristalizare, omogenizare,regenerare sau pentru imbunatdtire a aschiabilitdtiiy, si secundare (finale),prin care se imbunatatesc caracteristieile meeanice (calirea si revenirea).

Produsele din aliaje neferoase se pot obtine din semifabricate rezultateprin deformare plastid. la cald ori la reee sau se realizeaza prin turnare.Semifabricatele metalurgice se livreaza, de regula, in stare tratata termic, careeste optima pentru operatiile de prelucrare la rece (aschiere, stantare, matritare,extrudare etc.) aplicate ulterior in vederea realizarii produsului finit. Dupadeformare plastics la rece si dupa turnare, produsele metalice neferoase se


5/98

1.2. Clasificarea tratamentelor term icc 13

.---------ITRAT AMENTE TERMICEIFA R A TRANSFORMARE DE FAzA: recoacerile pentru deten-

sionare i reeristalizareRECOACEREA CU TRANSFORMARE DE FAZA: reeoaeerile pentru regenerareII ~i1mbunatatire a achiabilitatii I~ PENTRU OMOGENIZAREI

rfMARTENSITICA VOLUMICAJH BAINITrCA!PENTRU PUNEREA iN SOLUTIDMARTENSITICA SUPERFICIALA: ell flacara, in eleetrolit, prin

contact electric ~iprin curenti de inductie;eu radiatie laser si ell faseieul de electroni

rCALIREAi

._ REVENlREA

I TERMICAi '-l1MBATRANlREA~tARTlF[CIAl,i\'. AIURAl,AITRATAMENTE DE TEMPERATURA INALTA (T.T-M.T.U-TERMO- DE TEMPERATURA JOAsA (T.T-MTJ.)


6/98

14 IntroducereDin ciclograrnele prezentate rezulta ca parametrii tehnologici de baza ai

unui tratarnent termic sunt: tempe ratura de incalzire , durata de incdlzire sim e ruin ere fa tempe ratura ~i durata de racire . Se mai pot defini si deterrninaalti doi pararnetri: v ite za de incalzire ~i v ite za de racire , iar ceea ce nu apareexplicit in nomograrne si nu poate fi dedus este un alt parametru, respectiv:natura o $ i actiune a chim ica a me diilor de incaizire asupra straturilorsuperficiale ale produsului metalic (aspect tratat in capitolul 5).


7/98

PRACTICA TRATA}\;lENTELOR TERMICECAPITOLUL 4RECOACEREA

Recoacerea este un tratament termic primar care se aplica semifabrica-telor sau produselor metalice (piese si scule) avand forma bruta (grosiera i.tehnologica, cu seopul principal al aducerii structurii ~i valorii tensiunilo:interne cat mai aproape de starea de echilibru, corespunzatoare conditiilor deprelucrare mecanica si/sau termica ulterioare pentru realizarea produselor dlforma finita (functionala).

4.1. RECOACEREA PENTRU DETENSIONARE4.1.1. Recoacerea pentru detensionarea produselor din a/iaje feroase

Recoaeerea pentru detensionare se aplica semifabricatelor si piesek:care, in urma prelucrarilor anterioare la eald (turnare, forjare, sudare) sau :.:rece (aschiere, deformare plastica eu mentinere partiala a ecruisarii), prezin.,importante tensiuni interne a carer valoare poate conduce la deformari sau chi.rfisurari ale produselor, daca ele nu sunt diminuate sau inlaturate.

In functie de cauza producerii lor, tensiunile interne remanente sunt:- tensiuni termice, care apar din cauza contractiilor (variatiilor volume-

trice) termice diferite in sectiunea pieselor;- tensiuni structurale, care apar la racire ca urmare a modificarilor c,


8/98

4.1. R ecoacerca pentru detensionare 55sunt: axiale, radiale sau tangentiale, pozitive (de intindere) sau ncgati ve (decompresiu ne );

- tensiuni microscopice (de ordinul at II-lea), care se manifesta lanivelul grauntilor cristalini, ele fiind de natura term ica sau/si mecanica (deecruisare) si influenteaza sensibil num ai rezistenta la coroziune fisuranta;

- tensiuni submicroscopice (de ordinul al III-lea), care actioneaza inlim itele celulei elementare a retelei cristaline si se datoreaza prczentei unorirnperfectiuni, ca: "vacante" sau atom i straini 'in solutii de substitutie sau deinsertie, faze precipitate, toate acestea conducand la d isto rsio narca retelei.

Daca echilibrul tcnsiunilor de ordinul I si al Il-lca este distrus In urma;Jrelucriirilor (m ecanice sau term ice) ulterioare aparitiei 101', piesele se defor-mcaza.

Indifercnt de natura si tipul lo r, tcnsiun ile in tern e remanenle (C Trem) sunlinsotite de dcformatii ela stic e lo cale , marimca lo r determinandu-sc, pe directia.ixiala, cu relatia (legea) lui Hooke:

(4 .1 ), 1 care:

E este m odulul de elasticitate longitudinal, in N'mm":t~em - deform aria elastica rernancnta relativa, in %.Valoarea determ inata cu relatia (4 .1) nu trebuie sa depaseasca tensiunea

.ritica de alunecare (Iim ita tehnica d e curgere) a materialului, R p ( 1 . 2 , deoarcce,-ar p roduce 0 deform are plastica (m odificari dim ensionale ale piesei),

"Descarcarea' (relaxarea) piesei de tensiunile elastice presupune trans-:,'rm area acestora in dcform atii plastice si se produce fie prin coborarca tensi-_ . : ~ l i critice de alunecare sub valoarea componentci iangcntiale a tcnsiunilor


9/98

56 4, Recoacerea,

T d '0 -ccos tant,enSlunea e 0alunecare (Rpo,zJ ~=100 C----- -------- ,oo~ 0~ ~

t


10/98

4,1, Recoacerea pentru detensionare 57

Piesele forjate sau extrudate la cald se detensioneaza la 650-:-700C.Piesele si constructiile sudate se supun detensionarii atat din conside-

rente de natura mecanica cat, mai ales, pentru evitarea aparitiei coroziunii inimbinarea sudata, lncalzirea se efectueaza in intervalul 550-:-600C (nu se depa-seste temperatura de 600C, deoarece se pot produce unele procese de fragiliza-re sau chiar fisuri de detensionare).

Prelucrarile prin aschiere modifica echilibrul tensiunilor existente inpiese si, deci, forma acestora, astfel ca detensionarea se impune atat inainte dedegrosare, cat si intre degrosare si finisare, la temperaturi de 400-:-550C. Dacaprecizia de prelucrare ceruta piesei este mare, respectiv 0 cali tate ridicata asuprafetei prelucrate, operatia de finisare se face din mai multe faze succesive,eu detensionari intermediare la 150-:-200C, mentinerea la temperatura fiindindelungata (2-:-48 de ore), iar racirea efectuandu-se in aer.

Dupa deforrnarea plastics la rece se aplica detensionarea la 350-:-400C,timp de 10-:-30 min., racirea facandu-se in aero

Incalzirea si racirea pieselor forjate, turnate, sudate sau degrosate se faeeu viteze reduse (40-:-80 C/h), iar rnentinerea se determina dupa regula "ora sitolul", adica 1 hl25 mm din grosimea maxima sau diametrul piesei dar nu maiputin de 0 ora. Racirea se face lent (in cuptor) pana la 200C, iar apoi in aer.

Tensiunile interne remanente pot fi inlaturate (diminuate) si in urmaaplicarii altor tratamente termice (recoacerile pentru omogenizare, regenerare,recristaJizare sau globulizare si revenirea).


11/98

4.2. RECOACEREA PENTRU RECRIST ALIZARERecoacerea pentru recristalizare (tara transformare de faza) se apnea

produselor metalice prelucrate prin deformare plastica la rece cu scopul reface-rii plasticitatii materialelor prin eliminarea partiala sau totala a starii de ecrui-sare. Aceasta stare se caracterizeaza prin modificari structurale (cresterea densi-tatii de dislocatii, alungirea grauntilor, micsorarea dimensiunilor blocurilor inmozaic, marirea unghiului de dezorientare al acestora), care conduc la marireacaracteristicilor mecanice (Rm, RpO,2 si HB) , a rezistivitatii electrice (Pe) si afortei coercitive (He ) , precum ~ila scaderea plasticitatii (A5) si a permeabilitatiimaxime magnetice (;tmax), conform figurii 4.4, a, si chiar a rezistentei la corozi-une.

Prin incalzire creste mobilitatea atomilor si difuzia acestora, precum ~i avacantelor si, partial, a dislocatiilor, astfel ca are loc reduccrea tensiunilor deordinul I, II si III (partial), acest prim stadiu numindu-se restaurare sau relaxa-re (figA.4, b).

Pentru inlaturarea ecruisarii, respectiv cresterea plasticitatii, produselese incalzesc peste temperatura sau pragul de recristalizare, care se poateaproxima in functie de temperatura de topire, conform legii lui Bocivar:

(4.3)constanta k avand valori cuprinse in intervalul 0,35-:-0,55.

Valoarea temperaturii de recristalizare depinde de compozitia chimica amaterialului (creste cu cresterea gradului de aliere, k luand valoarea superioaraa intervalului, 0,55), de gradul de puritate (scade cu cresterea acestuia, k putandavea valoarea mult sub 0,35, aprox. 0,2, pcntru matcriale de inalta puritate, sau


12/98

4.2. Recoacerea pentru recristalizare 61

o Grad de deformarf!--O freer. Temperatura --

aj

ProprietCi,timecanicesi tizice,

Figura 4.4. Modificiirile structurii ~iproprietatilor fizico-mecanice ale materialelor metaliceecruisate, in functie de gradul de deformare (a) si de temperatura de incdlzire (b).

chiar peste 0,55, respectiv 0,7, pentru solutii solide) si de gradul de deformare(marirea acestuia pana 1a30% duce la scaderea temperaturii de recrista1izare).

lncalzind peste temperatura de recristalizare, are loc un proces de for-mare de graunti noi (poliedrici) 1a marginea grauntilor initial deforrnati, care,treptat, ii Inlocuiesc pe acestia si incep sa creasca dupa 0 perioada de menti-nere, perioada care este cu atat mai mica eu cat gradul de deformare si tempera-tura sunt mai mario


13/98

62

respectiv deformabilitatea materialului produsului metalic.In figura 4.5 se prezinta influenta temperaturii, duratei de recoacere sigradului de deformare asupra marimii grauntelui recristalizat. La temperaturimult superioare celei de recristalizare are loc 0 crestere In continuare a griiun-5 + )1 I t ,; 3 . 1c : :::l.ot!. . . .i:lIl< I i k~I)E6 I~ I f L ( 1 ---I

Temperatura -- n, il2 ill Durata - - eer leer 2 _Gradul dea) b) c) deformareFigura 4.5. Irfluenta temperaturii (a), a duratei de incalzire (b) si a gradului de deformare (c)asupra miir imii griiuntelui recristalizat (t, < tz < t3; n., il2, n, - perioade de incubatie).

tilor si 0 modificare accentuata de proprietati (scad caracteristicile mecanice ~icreste plasticitatea), care se inrautatesc la 0 crestere exagerata a temperaturii derecoacere sau a duratei de mentinere, din cauza produeerii unei oxidari inter-cristaline si, uneori, a unor topiri locale ale impuritatilor existente la margineagrauntilor.

4.2.1. Recoacerea pentru recristalizarea produselor din otelSemifabricatele obtinute prin laminare sub forma de benzi, bare, tevi ~i


14/98

4.2. Recoacerea pentru recristalizare 63Piesele indoite si ambutisate, avand defonnare neuniforma, se supununei reeoaeeri partiale prin incalzirea zonelor defonnate in bai de saruri sau eu

curenti de inductie, iar in situatia ca recoaeerea partiala nu se poate astfel reali-za si gradul de deformare este sub 20% se aplica 0 normalizare la 900+950C,care regenereaza complet struetura la ferita fina,

Pentm evitarea oxidarii nedorite a suprafetelor produselor din otel supu-se recristalizarii, se recomanda incalzirea in instalatii eu vid sau eu atmosferacontrolata, ill bai de saruri sau impachetarea lor in span de fonta, in carbuneetc., ori acoperirea eu paste proteetoare.

Durata de mentinere la recristalizarea otelurilor moi este de 30+60 min.,iar la eele eu continut mai ridicat, de 2 are.

Racirea produselor recoapte se face, de regula, in aer, insa cele din ore-rale (durificarii prin aparitia unei retele de cementita tertiara).

Din punct de vedere structural, specific otelurilor cu continut scazut decarbon este recristalizarea feritei, iar la otelurile cu continut mai ridieat decarbon se urmareste globulizarea cementitei perlitice.

70 4. Recoacerea


15/98

Recoacerea pentru regenerare seaplica produselor din otel obtinute printurnare, deformare plastica la cald sauprin sudare ~i are ca scop aducereastructurii In stare de echilibru sau cat maiaproape de aceasta, cu 0 granulatie catmai fina si uniforma, pentru imbunatatireaconditiilor de prelucrare ulterioara,

Prelucrarile la cald (turnarea,deformarea plastica ~i sudarea) se efectu-eaza la temperaturi inalte, astfel ca otelu-rile au 0 structura austenitica, Starea aus-tenitei influenteaza, mai ales, operatia dedeformare plastid, precum si structurafinala rezultata dupa terminarea prelucra-

rilor la cald. Asupra structurii finale, importanta primordial a 0 are marimea gra-untelui de austenita, care creste exponential cu temperatura peste Ac3, potrivitfigurii 4.14. Otelul turnat are eel mai mare graunte real, urmat de eel sudat (cugraunti neuniformi in ZIT-zona influentata termic) ~i de eel deformat plastic lacald (marimea grauntelui este data de temperatura de sfarsit de deformareplastica, t S D P ) . Marimea grauntelui de austenita si viteza de racire ulterioaraprelucrarii la cald determina aspectul structurii finale la temperatura ambianta.Astfel, daca produsul se raceste lent (in forme uscate dupa turnare, In gropi de

i } _ ! / J n-.---r----rr===-::ra-;;;;-';-:-1~. - : . ;1 2 3 0 f---t.+--+--+--+,/q--t-"'od--1~


16/98

4.4. Recoacerea pentru regenerare 71

austenitic si racirea lenta (dirijata sau nedirijata) pentru obtinerea structurii deech ilibru co respu nzato are calitatii otelu lui.

~ 1I I--1-----I II III

IIAustenita A I A + (ichidt, TemperaturaCJ 9JO CDeformare (0 coldSudare

F ig u ra 4 .1 4. lnfluenta tetnperaturii de in ciil zir e asupracresterii griiuntetu! de austenitii la UI1 ole I hipoeutectoid.

Piese!e din otel turn ate si cele deform ate plastic la cad (forjate) din otel


17/98

72 4. RecoacereaDad deformarea plastica se termina putin peste Ad (tSDP > Ad), forma,

marirnea ~i repartitia grauntilor de F $i P sunt corespunzatoare, nemaifiindnecesara 0 recoacere. Perlita insa poate fi uneori prea fina (dura) si, in acestcaz, se recurge la 0 globulizare partials a cementitei perlitice, Cep, prin inter-mediul unei recoaceri incomplete.

Daca deformarea plastica se termina in intervalul A d ..;-A c I (A c l < tSDP Ad), forma,

marirnea ~i repartitia grauntilor de F $i P sunt corespunzatoare, nemaifiind


66/98

necesara 0 recoacere. Perlita insa poate fi uneori prea fina (dura) si, in acestcaz, se recurge la 0 globulizare partials a cementitei perlitice, Cep, prin inter-mediul unei recoaceri incomplete.

Daca deformarea plastica se termina in intervalul A d ..;-A c I (A c l < tSDP 1(/3 --, r-. r-.V 3 C/l00 0""

*'"--c r :U

"N,'"NU

Tabelul C6. Tensiunile admisibile de calcuf in arcurile solicitate static

I T ipul o te lu lu i I Starea I Diametrul Tensiunile rnaxime adm isibile desernifabricatulu i I materialului, caIcul, in N 'mm", la solicitari de:I mm cornpresiune I ir uindere rasucire0 , 6 1 1 0 0 8 0 0 1 3 3 0 \

Sarma trasa la reee 2 , 0 8 1 0 5 5 0 1 0 8 0


98/98

3 , 9 7 0 0 5 7 0 9 4 0S a r m a calita si reve ni- 0 , 6 1 2 4 0 1 0 1 0 1 5 0 0ta cu racire I I I ulei 4 , 5 8 6 0 7 1 0 1 0 3 0 ICarbon 1 0 , 0 7 9 0 6 5 0 9 4 0

6 . 0 7 7 0 5 6 0 9 8 0

I B ara pcntru areuri 1 2 , 5 6 8 0 4 9 0 8 7 0lam inate Ia cald 1 8 , 7 I 6 3 0 4 5 0 8 0 0I II 3 1 , 0 I 5 7 0 3 9 0 7 2 0 I5 0 , 0 5 3 0 3 8 0 6 8 0 III I ----i6 , 0 1 1 2 0 8 1 0 1 4 0 0 ,B ara pentru arcuri 12,5 I 1 0 0 0 7 2 0 i 2 5 0 II II Crom-siliciu I Ilam inate la cald 1 8 , 7 9 4 0 6 8 0 I 1 1 7 0 I3 1 . 0 8 7 0 6 4 0 1 0 9 0 I0 . 0 8 4 0 6 0 0 J 0 5 0

L O 1 1 9 0 9 8 0 1 4 7 0 ISarm a cal ita si reveni- 2 , 4 1 0 8 0 8 9 0 1 3 3 0 Ita cu racire in ulei 4 , 5 9 8 0 8 0 0 1 2 0 0 I

5 , 5 9 1 0 7 3 0 1 I 2 0 ICrorn-vanadiu 1 0 . 0 8 7 0 7 J O 1 0 6 0 II6 , 0 9 8 0 7 1 0 1 2 6 0 "I B ara pentru areuri I1 2 . 5 9 6 0 6 3 0 1 0 9 0 II I, Ilam inate Ia cald 1 8 , 7 7 8 0

I5 9 0 ] 0 3 0

i3 J , 0 7 6 0 5 5 0 9 7 0 iI II 5 0 , 0 7 2 0 5 2 0 9 2 0 iI i I

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	cosmin-codre
View:	286 times
Download:	7 times

Curs Tratamente Termice

Documents