8/12/2019 Curs televiziune

1/15

T4 Norme si standarde de televiziune

4.1 Introducere

Televiziuneapoate fi definita ca un ansamblul de principii, metode si tehnici denatura electronica, utilizate pentru transmiterea la distanta a imaginilor n miscare, prin

intermediul canalelor de comunicatie.Folosirea TV, ca modalitate de transmitere simultana a imaginilor si a sunetelor,n cele mai diverse domenii de activitate, a dus la o diversificare a aparatelor sisistemelor de televiziune.

Se pot alege numeroase criterii de clasificare a televiziunii, printre care:-funcie de calitatea informatiei de imagine, sistemele de televiziune se pot

clasifica astfel: Sisteme de televiziune alb-negru Sisteme de televiziune n culori Sisteme de televiziune de nalta definitie

Sisteme de televiziune n spatiu !"#$.-funcie de modul de procesare (prelucrare) a informaiilor !captare imagine,

prelucrare, transmisie, refacere imagine, etc.$, sistemele de televiziune se mpart n: Sisteme de televiziune analogica Sisteme de televiziune analog-digitala Sisteme de televiziune digitala.-dup destinatie, sistemele de televiziune se pot clasifica n:

Sisteme de televiziune difuzata, care cuprinde:- sisteme de televiziune radiodifuzata

- sisteme de televiziune prin cablu !coa%ial sau optic$ Sisteme de televiziune aplicata, care cuprinde multitudinea de sisteme dineconomie, medicina, industrie, etc.

Varietatea de sisteme TV amintite prezinta particularitati determinate deconditiile diferite de aplicare. &ceasta are implicatii si asupra caracteristicilor si

parametrilor functionali care variaza ntr-o gama foarte larga de la un sistem deteleviziune la altul.

Televiziunea n culori!TV'$ pentru marele public s-a dezvoltat pe infrastructurae%istenta n cadrul retelei de difuzare a televiziunii alb-negru !TV&($, ca singura solutie

posibila la acea data, datorita e%istentei sutelor de emitatoare si a milioanelor de

televizoare monocrome functionale n cadrul unor norme internationale.#in acest motiv, sistemul de TVC treuie sa corespunda cerintelor impuse n

TV!". )n televiziunea alb-negru se transmite un singur semnal de imagine, semnal carepoarta informatia referitoare la variatia de luminanta. )n televiziunea color este necesarsa fie transmise trei semnalecare sa poarte direct sau indirect informatiile referitoare lacele trei culori primare!*ed, +reen, lue$ folosite n analiza si sinteza imaginii. oduln care se aleg si mai ales cum se transmit aceste semnale trebuie sa asigure ceea ce senumeste compatiilitatea cu de sistemul de televiziune al#negru.

8/12/2019 Curs televiziune

2/15

Tehnica televiziunii a fost supusa unor mari schimbari care au urmarit sa elimineneaunsurile sistemelor de televiziune actuale, n sensul mbunatatirii calitatii imaginii.

Televiziunea de nalta definitie /#TV !/igh #efinition Television$ asiguracresterea definitiei de doua ori fata de sistemele actuale, ceea ce echivaleaza cu crestereade patru ori a numarului de elemente de imagine de pe ecran. 0a aceste sisteme se

mbunatateste reproducerea culorilor prin largirea benzilor de frecventa ale semnalelorde luminanta si de crominanta si calitatea sunetului creste prin transmiterea stereofonica.$emnalele televiziunii de nalta definitieau nevoie de o banda de frecventa de "1

/z, mult mai larga dec2t au retelele actuale de difuzare europene de !3 sau 4 /z$.*ezolvarea este asigurata prin metode de compresie at2t n domeniul timp c2t si ndomeniul frecventa. )n acest sens, sistemul %!C !ultiple% &nalog 'omponents$asigura transmiterea multiple%ata n timp a semnalelor de luminanta si de crominanta,iar sistemul %&$'!ultiple Sub-(56uist Sampling 7ncoding$ asigura multiple%area sisubesantionarea semnalelor de imagine. 8erspectivele sistemului de televiziune de naltadefinitie au crescut odata cu prelucrarea numerica a semnalelor TV, prelucrare

standardizata international prin sistemul digital denumit generic sistemul primar 9::.$erviciul de radiodifuziune, n sensul precizarilor 7TS; !7uropean

Telecommunications Standards ;nstitute$ cu privire la definirea termenului, prin cablucoa%ial !ntr-un singur sens sau bidirec?ional$ @i prin fibre optice.

8entru o buna e%ploatare, fara interferente sau suprapuneri ale utilizatorilor defrecvente din spectrul radio, s-a recurs la mpartirea acestuia n enzi de frecventa.

&niunea Internationala a Telecomunicatiilor este organismul specializat alA.(.B., care coordoneaza activitatea n domeniul radiocomunicatiilor si stabilestereglementarile privind utilizarea frecventelor de comunicatii din spectrul radio.

8otrivit articolului nr. din *egulamentul radiocomunicatiilor, spectrul defrecvente radioa fost mpartit n * enzi de frecventeprezentate n tabelul C.

8/12/2019 Curs televiziune

3/15

Tabelul este completat n ultima coloana cu domeniile de utilizare a benzilor defrecventa pentru transmisiile de *adio si TV n analogic si digital.

Tabelul C. enzile de frecventa ale spectrului radio

recventele radio sunt atriuite n raport cu serviciul de radiocomunicatie sipozitia acestuia pe globul pam2ntesc. Serviciul de radiocomunicatii implica o transmisieradio, nteleg2ndu-se prin aceasta, emisia sauDsi receptia undelor radio pentru diferitedomenii de aplica?ii. *egulamentul radiocomunicatiilor stabileste titulatura si specificulserviciilor de radiocomunicatii. #in acestea face parte si Serviciul de *adiodifuziune.

Transmisiile de radiodifuziune se fac potrivit unor norme si standardeinternationale.

4.+ "orme ,i standarde de televiziune

Sistemele TV actuale cu transmisie prin unde radio sau prin cablu se nscriu nprevederile unor normative cunoscute sub denumirea de standarde de televiziune.

"orma de televiziunereprezint> o colec?ie de prescrip?ii metodologice @i tehnice,riguros stabilite prin conven?ii interna?ionale, care definesc at2t sistemele de televiziunec2t @i corela?ia dintre emisia @i recep?ia unui program de televiziune.

"orma de televiziune stabile@te un ansamblu de parametri tehnici carecaracterizeaz> un lan? de televiziune @i care condi?ioneaz> strict compatibilitatea direct>@i invers> emi?>tor-receptor. (orma are deci o circula?ie interna?ional>.

$tandardulcaracterizeaza sistemele de televiziune, deci si receptoarele TV, prinintermediul unei game largi de parametrii tehnici specifici emisiei si receptiei deinformatii de natura video si audio.

$tandardulpoate cuprinde n plus fa?> de norm> @i alte preciz>ri @i prescip?iitehnice, obligatorii numai pe teritoriul unei ?>ri.

8/12/2019 Curs televiziune

4/15

)n *om2nia au fost elaborate mai multe standarde referitoare la receptoarele deradiodifuziune @i la recceptoarele TV, care se refer> la clasificarea @i parametrii acestora,la metode de ncercare, la perturba?ii radioelectrice, fiabilitate, rezisten?a la solicit>ri, etc

)n prezent, pentru televiziunea radiodifuzat> n benzile F;F @i B;F, e%ist> nvigoare n lume 1- norme de televiziune. Fiecare norm> este valabil> ntr-o anumit>

zon> a mapamondului, iar aderarea fiec>rei ?>ri la o norm> sau alta s-a f>cut prinacorduri interna?ionale. )n tabelul urm>tor sunt prezentate principalele caracteristicipentru CC norme de televiziune.

!cronime pentru normeOIRT- Arganisation ;nternational de *adio et TElEvisionCCIR - Comit consultatif international pour la radio(sau'omitE 'onsultatif

;nternational des *adio 'ommunications sau 'onsultative 'ommittee for ;nternational*adio$, denumirea anterioar> a ;TB-*. !ITU Radiocommunication Sector !ITU-R$este unul din cele trei sectoare !divizii$ ale ;TB - ;nternational Telecommunication

Bnion, responsabil pentru radio comunica?ii.FCC Federal 'ommunications 'ommission

aoritatea normelor TV suntfolosite at/t n domeniul I0 c/t ,i n domeniul&I, fie sub aceea@i denumire !norma ;, norma $, fie sub denumiri diferite!norma #-A;*T pentru F;F @i norma G-A;*T pentru B;F$. Sunt c2teva norme numai pentru F;F!e%.: norma & @i norma 7$, respectiv numai pentru B;F !e%.: norma /, norma 0$, daracestea au fost sau sunt pe cale de a fi nlocuite.

Tabelul 'aracteristici tehnice ale normelor TV e%istente

http://en.wikipedia.org/wiki/Comit%C3%A9_consultatif_international_pour_la_radiohttp://en.wikipedia.org/wiki/ITU-Rhttp://en.wikipedia.org/wiki/International_Telecommunication_Unionhttp://en.wikipedia.org/wiki/International_Telecommunication_Unionhttp://en.wikipedia.org/wiki/International_Telecommunication_Unionhttp://en.wikipedia.org/wiki/Comit%C3%A9_consultatif_international_pour_la_radiohttp://en.wikipedia.org/wiki/ITU-Rhttp://en.wikipedia.org/wiki/International_Telecommunication_Unionhttp://en.wikipedia.org/wiki/International_Telecommunication_Union

8/12/2019 Curs televiziune

5/15

Cele mai cunoscute ,i utilizate norme de televiziunesunt urmatoarele:H norma americana !F''$H normele europene !'';* D+ si A;*T #DG $

H norma franceza !0$H norma engleza !;$.8entru ca un receptor s> poat> recep?iona programul TV transmis de un anumit

emi?>tor este necesar ca o serie de caracteristici tenice ale receptorului ,i emitoruluis> fie identice, @i anume:

- e2plorarea imaginii treuie s fie fcut identic!modul de e%plorare num>rulde linii, frecven?a liniilor, num>rul de cadre, frecven?a cadrelor etc.$

- treuie s fie asigurat sincronismul emitor#receptor !la receptor sereconstituie ntotdeauna punctul corespunz>tor din spa?iu punctului analizat la emi?>tor$

- receptorul TV trebuie s poat recepiona semnalul din gama de frecveneemise !canalul TV$- receptorul TV trebuie s poat asigura demodularea corecta semnalului video

comple% @i a semnalului audio, corespunz>toare tipului de modula?ie al emi?>torului TV:- tipul de modula?ie al imaginii pozitiv> sau negativ>- modul de transmitere a sunetului modula?ie & sau F- ecartul dintre purt>toare !imagine @i sunet$- frecven?a purt>toarelor de imagine @i sunet etc.

8/12/2019 Curs televiziune

6/15

Valorile acestor parametrii oligatoriipentru toate emi?>toarele @i receptoareledintr-o ?ar> sau grup de ?>ri, sunt stabilite de comun acord @i prev>zu?i n normele detelevizune care odat> acceptate devin obligatorii.

)n tabelul " urm>tor sunt prezentatiparametrii tenici ale celor mai rasp/nditenorme de televiziune din 'uropa.

Tabelul " 8arametrii tehnici ai celor mai rasp2ndite norme de televiziune europene

Transmisia de radiodifuziune !radio$ prin unde electromagnetice se realizeaz> n

cadrul unor game de frecventa bine delimitate pentru unde lungi B0, unde medii B,unde scurte BS si pentru unde ultrascurte BBS, acestea din urma av2nd doua subgame:4I J IK /z si IK,3 J C1I /z.

)n prezent, transmisiile de radio analogice cu modulatie n frecventa F sedesfasoara preponderent n a doua subgama, iar pentru transmisiile radio terestre digitale#& !#igital &udio roadcasting$ cu modulatie 'AF# !'oded ArthogonalFre6uenc5 #ivision ultiple%ing$ cu spectru mprastiat sunt destinate domeniile: banda;;; !CK9 /z J "1 /z$ si banda 0 !C.93 /z J C.9L /z$.

8/12/2019 Curs televiziune

7/15

8entru transmisiile TV prin radiatie electromagnetica, sunt prevazute mai multebenzi de frecventa de televiziune.

)n 7uropa aceste benzi sunt situate n trei domenii de frecventa ,i fiecare andcuprinde un numr de canale TV0 astfel

- domeniul F;F (oarte 3nalt recven) sau V5

- domeniul B;F (&ltra 3nalt recven) sau &-SIF ($uper 3nalt recven$ sau $.8rimele dou> domenii sunt destinate televiziuneii terestre, iar al treilea domeniu

este destinat televiziunii transmise prin satelit.Fiecare band> cuprinde un anumit num>r de canale de televiziune. *eparti?ia

benzilor @i a canalelor de televiziune pe domenii de frecven?e, pentru norma deteleviziune adoptat> n *om2nia, norma 678 9 :IT, cu l>rgimea de band> a fiec>ruicanal de I /z, se prezint> astfel:

1) 6omeniul I (oarte 3nalt recven) sau V 5- banda ; TV: banda de frecven?e: 9I J 44 /z canalele C @i

- banda ;; TV: frecven?e: K4 J C11 /z canalele ", 9 @i 3- banda ;;; TV: frecven?e: CK9 J "1 /z canalele 4 J C.

+) 6omeniul &I (&ltra 3nalt recven) sau & - banda ;V TV: frecven?e: 9K1 J 414 /z canalele C J "K- banda V TV: frecven?e: 414 J I4 /z canalele "I J 4L !414J L4I /z, c:"IJ IC$.

-) 6omeniul $I ($uper 3nalt recven)C - banda V; TV: frecven?e: CC,K J C,3 +/z !sateli?ii #S$. 7ste divizat> n 91 decanale cu o band> pe canal de CL,CI /z, fiind folosit> de sistemele de transmisie prinsatelit aceast> band> s-a e%tins la C1,KJC,K3 +/z. enzi suplimentare: 1J1,3 +/z,

91,3J9,3 +/z @i I9JI4 +/z, pentru sistemele de transmisie prin satelit.8entru transmisiile TV prin calu !canalele pentru cablu '&TV - Common!ntenna Television$,$ sunt alocate urm>toarele benzi de frecven?>:

- Canalele speciale inferioare: SCJ SC1 cu frecven?e: C19 JCK9/z- Canalele speciale superioare: SCC J S1 cu frecven?e: "1 J "11/z.8entru canalele din iperandeste alocat> urm>toarea band> de frecven?>:- Canalele speciale SC J S9C cu frecven?e: "11 J 94I/z.

8entru a afla frecven?ele limit>C

f @i:

f !limitele unui canal de televiziune pentru

cele dou> norme, cu banda canalului de I /z, respectiv K /z$, precum @i frecven?ele

p if @i p sf ale oric>rui canal din benzile ;;-V, se folose@te urm>torul procedeu:-se scade din num>rul de canal considerat, num>rul canalului de nceput de band>.

#e e%emplu, pentru canalul "C, care se afl> n banda ;V, se ob?ine: "C C C1 = -se nmul?e@te acest num>r cu l>?imea unui canal TV, care este de I /z !n acest

e%.$, iar rezultatul se adaug> la frecven?a de nceput a benzii. )n cazul nostru, se ob?ine:C1 I 9K1 331 /z + = , care reprezint> frecven?a

Cf

-frecven?a:

f se afl> ad>ug2nd I /z laC

f, adic>:: C

I I 331 33I -/zf f= + = + =

8/12/2019 Curs televiziune

8/15

-freven?ele purt>toare de imagine @i sunet, se ob?in astfel:

CC,3 331 C,3 33C,3 /z

p if f= + = + =

4,3 33C,:3 4,3 33K,K33 -/zp s p i

f f= + = + =

)n tabelul urm>tor este prezentat> repartizarea in frecventa a canalelor TVdin

domeniul V/F !F;F$ corespunzatoare principalelor norme 7uropene.

epartizarea n frecventa a canalelor & (&I)din 7uropa pentru normele: +,/, ;, G @i 0, este prezentat> n tabelul urm>tor:

8/12/2019 Curs televiziune

9/15

#ezvoltarea transmisiilor de televiziune este orientata, n urma &cordului de la+eneva !mai iunie 114$ catre transmisii digitale 6V;!#igital Video roadcasting$terestre n spectrul de radiofrecventa de CK9 /z J "1 /z si 9K1 /z J I4 /z,catre transmisii prin radioreleu n domeniul frecventelor C1 +/z J91 +/z si prin satelit.

Bn canal TV din norma analogica CCI 678!veciul :IT$ ocupa o banda de

I /z pentru transmisia de imagine si sunet n ambele domenii-F;F @i B;F, iar pentrunorma '';* D+ ocupa o banda de K /z n domeniul B;F si de I /z n F;F.8entru transmisia informatiei de imaginese foloseste modulatia n amplitudine

cu rest de banda laterala !&-*0$, banda semnalului n videofrecventa, VF, fiind de 4/z, respective de 3 /z. 8urt>toarea de imagine nu poate avea frecven?a mai mic> de31 /z deoarecre, deoarece frecven?a purt>toare & trebuie s> fie de cel pu?in I orimai mare dec2t cea mai nalt> frecven?> a semnalului modulator !se cunoa@te c>frecven?a video ma%im> este de 3-4 /z$.

recventele celor doua purtatoare, de imagine @i de sunet, satisfac conditia

p s p if f> . #iferenta dintre purtatoarea de sunet ! p sf $ si purtatoarea de imagine ! p if $

reprezinta ecartul de frecventa ! p s p if f $ cu valoarea de 3,3 /z pentru norma '';*

si de 4,3 /z pentru norma A;*T !devenita '';* #DG$.Canalul de televiziuneeste format din banda de frecventa ocupata de purtatoarea

de imagine modulata n amplitudine si banda de frecventa ocupata de purtatoarea desunet modulata n frecventa.

$emnalul video#comple2cu o largime de banda totala de K,3 /z norma '';* +, #DG si de 4,3 /z norma '';*-, nu are o distributie continua de energie nacest domeniu de frecventa, deoarece imaginea este

8/12/2019 Curs televiziune

10/15

b$ Sistemele TV' cu 43 liniiDcadru:

Institutii internationale si nationale care emit reglementari n domeniulradiodifuziunii

)ntreaga activitate din domeniul comunicatiilor prin sistemele de radiodifuziuneeste coordonata prin intermediul organismelor internationale care elaboreaza normative,

standarde si reglementari privind productia de echipamente, conditiile de emisie si dereceptie, caracteristici si parametrii ai canalelor de radiocomunicatii, alocarea defrecvente pentru emisie n spectrul de radiofrecventa destinat radiodifuziunii, procedeesi prevederi privind efectuarea determinarilor prin masurari electrice si electronice, etc.

.

eglementarile referitoare la intensitatea medie si minima a c2mpului deradiofrecventa generat de catre emitatoarele de televiziune, n punctele de receptie sunt

prezentate n tabelul urm>tor.

8/12/2019 Curs televiziune

11/15

Tabel cu intensitatea c2mpului electromagnetic emis de statiile de radiodifuziunedin standardul '';* D+, potrivit reglementarilor ;TB-* T.9CK-3

M pentru standardul '';* - G, valorile sunt mai mari cu d

(ivelul mediu al c2mpului electromagnetic trebuie asigurat n absentainterferentelor cu alte transmisii de televiziune si fara zgomot.

Valorile recomandate pentru c2stigul antenei si pierderile n cablu sunt cuprinse nstandardul ;TB-* T.I19.

!precierea calitatii imaginii de televiziune se poate face n mod subiectiv,

comparativ cu imaginea reala, prin acordarea de catre operator !sau de catre un numarmai mare de observatori$ a unor grade de calitate N a imaginii TV reproduse pe bazaobservarii detaliilor redate si a zgomotului care perturba imaginea pe scala de la C la 3.

*eglementarile privind modul de acordare agradelor de calitate imaginii TVsuntstipulate prin standardul ;TB-*.T.311-L O;TBLIP potrivit caruia se pot atribui imaginiide televiziune, prin vizionare de catre specialisti, grade de calitate N cu valori de la 3!foarte buna$ la C !foarte slaba$:

N Q 3 pentru imagine de calitate foarte buna !e%celenta$N Q 9 pentru imagine de calitate bunaN Q " pentru imagine de calitate satisfacatoareN Q pentru imagine de calitate slaba !saraca n continut$N Q C pentru imagine de calitate foarte slaba !rea$.

#e asemenea, transmisiile de televiziune ce se efectueaza prin cablu sunt supusereglementarilor si standardelor din domeniul radiodifuziunii, conform A*#;(B0B; nr.

"44 din "1 noiembrie 11 al inisterului 'omunicatiilor si Tehnologiei ;nformatieiprivind calitatea retelelor de distributie prin cablu pentru semnale de televiziune siradiodifuziune.

)n acest domeniu sunt impuse cerinte de emisie prin cablu TV referitoare lanivelul semnalelor purtatoare de radiofrecventa, raportul semnalDzgomot la prizautilizator, spectrul de frecventa utilizabil, nivelul radiatiilor emise datorate purtatoarelorde semnale TV, etc.

8/12/2019 Curs televiziune

12/15

4.- urnizarea semnalului TV n videofrecven (V) ,i radiofrecven()

#up> cum s-a mai precizat, transmisia imaginii de televiziune la distan?> se poaterealiza n dou> moduri:- n videofrecven?> !#F$, n banda de baz>- n radiofrecven?> !$F$, n diverse benzi de frecven?>, prin diferite medii de transmisie.

%ediul de propagare, prin care se efectueaz> transmiterea semnalelor deteleviziune poate fi: atmosfera terestr>, spa?iul cosmic, cabluri coa%iale, fibr> optic>.

)n procesul de propagare intervin fenomene naturale, ca refle%ia, refrac?ia,difrac?ia, difuzia @i absorb?ia, cauzate de caracteristicile fizice ale mediului de propagare.

#e asemenea, n timpul propag>rii, semnalul de televiziune poate fi afectat deperturaii diverse, cum ar fi:

- parazi?ii industriali- interferen?ele cu caracter periodic, provocate de emisii coerente care provoac>

interferen?e sinusoidale

- refle%iile datorate combin>rii traseelor multiple de propagare a semnalului.'fectul acestor perturaiieste divers, mai importante fiind urm>toarele aspecte:- parazi?ii industriali afecteaz> mai puternic transmisiile TV color dec2t pe cele

albDnegru, o prim> manifestare fiind pierderea culorii, recep?ion2ndu-se n albDnegru- efectul interferen?elor datorate emisiilor coerente depinde de c2t de dep>rtat>

este frecven?a perturbatoare de purt>toarea de crominan?> a semnalului TV, el put2nd s>se manifeste at2t asupra luminan?ei c2t @i asupra crominan?ei imaginilor recep?ionate

- refle%iile sunt mult mai sup>r>toare n zonele muntoase, dar ele se manifest> @in mediul urban aglomerat cu cl>diri nalte, prin apari?ia de imagini cu contururimultiple, care nr>ut>?esc defini?ia @i claritatea imaginii, prin erori de nuan?> @i de

satura?ie a culorii.

4.4 !ntena de recepie TV

8entru un transfer ma%im de energie ntre antenna de recep?ie TV @i receptorulTV, prin cablul de leg>tur>, este necesar s> se realizeze adaptarea: impedan?acaracteristic> a cablului de leg>tur> trebuie s> fie egal> cu impedan?a de intrare areceptorului @i cu impedan?a antenei. &daptarea realizeaz> @i protearea imaginii la oserie de distorsiuni !imagini multiple, virarea culorilor$.

Calul de legturtrebuie s> aib> o atenuare c2t mai mic> @i s> fie prteat fa?> de

perturba?iile din e%terior. 'ablurile coa%iale cele mai potrivite sunt cele care audiametrul e%terior de 3-C1 mm @i raportul dintre diamtrul conductorului e%terior @i @i celal conductorului interior de ",4.

3n domeniul &I, pierderile sunt mai mari !atenuarea n cablu cre@te apro%imativpropor?ional cu r>d>cina p>trat> din frecven?>$.

#e e%emplu, pentru un cablu cu lungimea de 3 m @i atenuarea de 1,1"1 nepDm!CneperQI,4I4 d$, rezult>: 3 1,1"1 1,K3 3,nep %& = = !adic> ,CC ori$.

8/12/2019 Curs televiziune

13/15

8entru o recep?ie corect> a programului TV, nivelul semnalului la intrarea ntelevizor, trebuie s> fie de cel pu?in C11 RV pe o impedan?> de K3.

'lementul de az al unei antene TVeste dipolul n semiund> !D$, liniar saundoit. #ipolul ndoit este o anten> f>r> preten?ii @i poate fi folosit n lipsa cl>dirilornalte @i a perturba?iilor locale.

#e regul> se folose@te antenna >agi, format din dipolul activ, reflector !n spateledipolului activ$ @i unul sau mai mul?i directori.

Fig. C &ntena Uagi cu 3 elemente pentru polarizare orizontal>

!ntenele >agi se dimensioneaz dup domeniile de frecven ,i dup canal @ireprezint> solu?ia optim> performan?eDcheltuieli. #ac> este cazul, pentru cre@terearaportului semnalDzgomot, se utilizeaz> un amplificator cu zgomot redus, montat func?iede lungimea cablului la intrarea n receptorul TV sau pe cablul coa%ial.

Semnalele de la mai multe antene pot fi transmise printr-un singur cablu coa%ial,folosind un sumator realizat cu filtre de band>.

&ntenele de camer> se pot utiliza n cazul e%isten?ei unui semnal suficient deputernic la locul de recep?ie.

&ntena fiind un dispozitiv cu propriet>?i de rezonan?>, impedan?a antenei are ocomponent activ> !ohhmic>$ @i una reactiv> !inductiv> sau capacitiv>$.

#ipolii @i antena cu dipoli au o structur simetric, iar cablurile coa%ial suntasimetrice. 'onectarea anten>-cablu impune o simetrizare. ;mpedan?a de intrare adipolului ndoit, la rezonan?>, este de L .

$imetrizarea ,i adaptarease realizeaz> de obicei cu o bucl> n D !o bucat> decablu cu lungimea D are rezisten?a de intrare de egal> cu rezisten?a de sarcin>$. Suntmai multe posibilit>?i de simetrizare @i adaptare. #eoarece rezisten?a fiec>rei um>t>?i adipolului, m>surat> la borna de intrare !& sau $ fa?> de punctul cu poten?ial de nivelzero, este egal> cu L : C94= , rezult> c> n punctual sunt dou> rezisten?e n

paralel de C94, care dau valoarea de C94 : K"= , valoare foarte apropiat> deimpedan?a cablului coa%ial de K3.

8/12/2019 Curs televiziune

14/15

Fig. Simetrizarea @i adaptarea dipolului ndoit la cablul coa%ial de K3 @icaracteristica de directivitate a antenei

=ungimea fizic a uclei, 'l , se dimensioneaz> pe lungimea de und> medie a

canalului ! m $, av2nd n vedere c> lungimea de und> a undelor electromagnetice ntr-un

cablu cu dielectric compact este mai mic> fa?> de lungimea de und> din spa?iul liber cu

! este constanta dielectric> a dielectricului$.

'u destul> precizie, lungimea uclei de adaptarese poate calcula cu rela?ia: : "' ml = .

ucla de adaptare @i simetrizare, 'l , poate fi confec?ionat> dintr-un cablu identic

cu cablul de cobor2re.&l?i parametrii importani ai antenei de recpie TV sunt: diagrama de

directivitate, c2@tigul antenei, banda de trecere.=a alegerea ,i montarea anteneieste necesar> cunoa@terea condi?iilor de recep?ie,standardul de televiziune !la noi # @i G$, canalul, puterea emi?>torului, polarizareaacestuia, distan?a apro%imativ>-emi?>tor-receptor.

Cerine n construirea antenelor:-elementele antenei se confec?ioneaz> din aluminiu, sec?iuni rotunde sau tubulare,

cu dQC1 1 mm . Se pot utiliza @i alte profiluri

-lungimea fizic> a dipolului se alege pu?in mai mic> dec2t D m , adic>

( )mL = , n care coeficientul depinde de raportul Dm % , astfel:1,L3 pentru 31 11

m %= = @i 1,LK pentru 11 C111m %= =

-distan?a dintre a%ele bornelor dipolului ndoit !vezi figura L$ se alege41 C1 mmE = n domeniul F;F @i 91 41 mmE = n domeniul B;F

-distan?a & ntre capetele dipolului este de C1-"1 mm n domeniul F;F @i de 3-1mm n domeniul B;F

-fa?> de dipolul activ, lungimea reflectorului este mai mare cu C1-1, iar cea adirectorilor este mai mic> cu I-C3

8/12/2019 Curs televiziune

15/15

-distan?a % ntre dipolul activ @i reflector se alege egal> cu ( )1,C3 1, 3 m , iar

distan?a ntre directori @i dintre dipolul activ @i primul director este de ( )1,C 1, m -suportul pe care se monteaz> elementele antenei trebuie s> fie obligatoriu

metalic. #iametrul suportului se alege de 1-K1 mm pentru benzile ; @i ;;, ntre C3-91

mm pentru banda ;;; @i C3-3 mm pentru benzile ;V @i V-diametrul pilonuluise alege de "1-91 mm. )n domeniul B;F, pilonul nu trebuiea@ezat ntre elementele antenei

-trebuie evitat> pozi?ionarea cablului la distan?> prea mic> @i paralel cu direc?ia dedesf>@urare a elementelor antenei.

8entru antenele cu un num>r mai mare de K elemente, se pot folosi mai multeelemente reflectoare, dispuse n planul perpendicular planului cu elementele antenei !sembun>t>?e@te directivitatea @i raportul fa?>Dspate al antenei$.

8entru conectarea a sau trei televizoare la o singur> anten> !caz des nt2lnit$, sepot folosi schemele din figura de mai os, care asigur> p>strarea adapt>rilor de

impedan?> ntre cone%iuni. &ceste scheme atenueaz> nivelul semnalului la cap>tulcablului de cobor2re.

Fig " 'onectarea a dou> sau trei televizoare la un cablu de cobor2re