COFRAJE

Generalitati

Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea

formei, dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton

precomprimat in structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand

betonul atinge un grad de maturizare minim pentru decofrare.

Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a

componentelor cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri

monolite.

Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton

armat si beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct

de vedere economic.

Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot

reprezenta 15%~30% din costul elementului de beton armat monolit. De aceea

se cauta realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate,

de cofrare, care sa conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor.

Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai:

a). tipizarea si modularea lor;

b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare;

c). extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor

sisteme noi;

d). modul de baza in constructii 30 cm;

e). submoduli: 5 cm; 10 cm;

Clasificari

Tinand seama de diversitatea sistemelor de alcatuire si a utilizarii lor, clasificarea

cofrajelor se poate face in functie de urmatoarele criterii:

- dupa modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se clasifica in urmatoarele

categorii:

1

a) cofraje demontabile – alcatuite din panouri modulate si tipizate, elemente

de sustinere, elemente de sprijinire, elemente auxiliare si de asamblare.

Principalele tipuri sunt: cofrajele de inventar din panouri demontabile

modulate, cofrajele pasitoare, cofrajele cataratoare etc.;

b) cofraje nedemontabile – care se asambleaza si se demonteaza o singura

data, la inceputul si respective la terminarea realizarii structurii.

Aceste cofraje sunt echipate cu instalatii sau dispozitive care permit

deplasarea lor in intregime, sau sub forma de ansambluri ori subansambluri

mari, utilizand macarale.

Din aceasta categorie fac parte: cofrajele glisante, cofrajele rulante, mesele

cofrante, cofraje de tip tunnel, panourile mari etc.

c) cofraje traditionale – folosite la elemente si structuri cu character de unicat

sau cu forme variabile si complicate, (cupole, grinzi curbe), unde nu se pot

adopta sisteme industrializate de cofrare.

Se confectioneaza pe santier din material lemons si se folosesc o singura

data sau de un numar mic de ori.

d) cofraje pierdute – care indeplinesc functiile normale ale unui cofraj, darn u

se recupereaza, ramanand aderente la elemental format.

Ele pot avea rol de rezistenta (contandu-se pe conlucrarea lor cu betonul), de

izolator termic sau estetic.

Se pot mentiona: predalele, panourile cu character architectural, casetele

pentru planseele casetate etc.

- din punct de vecere al destinatiei, in raport cu elementele de constructii la

a caror executare se folosesc, cofrajele se clasifica in:

a) cofraje pentru fundatii;

b) cofraje pentru pereti;

c) cofraje pentru stalpi;

d) cofraje pentru grinzi;

e) cofraje pentru plansee;

f) cofraje pentru arce si bolti;

g) cofraje pentru alte elemente de constructie.

2

- dupa materialele folosite pentru placa cofranta, acestea sunt cofraje din:

a) cherestea;

b) placaj rezistent la umiditate;

c) tabla de otel;

d) profiluri din aliaje de aluminiu;

e) polimeri (armati sau nearmati cu fibre de sticla sau carbon);

f) cauciuc;

g) materiale combinate – placaj acoperit cu folie de aluminiu, tabla de otel

sau cu polimeri.

Conditii de calitate

Calitatea cofrajelor este apreciata dupa gradul de indeplinire a trei

categorii de conditii: tehnice, functionale si economice.

Nerespectarea lor, indifferent care, influenteaza negative calitatea si

costul elementelor sau structurilor realizate.

Conditii tehnice

a) sa se asigure redarea corecta a formei, dimensiunilor si pozitiei relative

in structura a elementelor;

b) suprafata placilor cofrante sa fie riguros conforma cu calitatea ceruta a

suprafetei elementelor de beton;

c) sa reziste, fara a se deforma peste limitele admise, la solicitarile fizico-

mecanice la care sunt supuse;

d) sa fie etanse, pentru evitarea pierderilor de apa si de parte fina din

amestec (ciment, nisip 0-0.2 mm etc);

e) placile cofrante sa aiba o rezistenta destul de mare la uzura pentru a

nu fi usor degradate, in timpul montarii armaturii, turnarii si compactarii

betonului, curatirii, circulatei etc.;

f) starea suprafetelor placilor cofrante san u favorizeze aderenta

betonului la ea;

g) materialele din care se realizeaza, placa cofranta, san u atace chimic

sis a nu fie atacate de beton.

3

Conditii functionale

a) sa aiba dimensiunile modulate;

b) sa permita o asamblare usoara;

c) sa permita o demontare rapida si in ordinea ceruta de decofrare;

d) sa asigure inlocuirea unor elemente componente uzate, cu un consum

redus de manopera;

e) greutatea lor sa se incadreze in limita de 30 – 40 kg, pentru cele

manipulate de catre un singur muncitor si de 60 70 kg, pentru cele

manipulate de catre doi muncitori;

f) sa corespunda din punct de vedere al normelor de tehnica securitatii

muncii.

Conditii economice.

a) realizarea cofrajelor sa conduca la un consum cat mai redus de

materiale, energie si manopera si la un cost cat mai mic;

b) sa asigure un numar cat mai mare de refolosiri;

c) sa necesite un consum de manopera cat mai redus pentru montarea si

demontarea lor;

d) sa permita o curatire, ungere, manipulare, depozitare si reparare cat

mai usoara si la un prêt cat mai redus.

Principii de calcul

Dimensionarea elementelor componete ale cofrajelor si a elementelor de

sustinere ale acestora (asafodajul) se realizeaza pentru fiecare element in parte.

Calculul la rezistenta si la deformatie se realizeaza tinand seama de”

- rezistentele la incovoiere, intindere si compresiune ale materialului din

care este confectionat elemental;

- modulul de elasticitate al materialului din care este confectionat elemental;

- sageata maxima admisa pentru elemental respective;

- combinatia de incarcari cea mai defavorabila.

Incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora.

4

La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale

in care sunt folosite cofrajele.

Pentru placi se iau in considerare doar incarcarile verticale, ce includ:

a) greutatea proprie a cofrajelor si elementului;

b) greutatea proprie a betonului proaspat (armat);

c) incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate

pe cofraje si din aglomerarea cu oameni;

d) incarcarea concentrate, provenita din greutatea muncitorilor care

transporta incarcaturi sau din greutatea mijloacelor de transport

incarcate cu beton;

e) incarcarea datorata vibrarii betonului;

Pentru fiecare element al cofrajului si al esafodajului se stabileste

combinatia de incarcari cea mai defavorabila, atat pentru calculul la

rezistenta cat si pentru calculul la deformatii.

Pentru cazurile curente aceste combinatii sunt:

- pentru placa cofranta, elementele de sustinere ale cofrajului si elementele

orizontale ale esafodajului pe care reazema cofrajul calculul la rezistenta

se face pentru combinatia de incarcari a+b+c+d, iar calculul la deformatie

se face pentru combinatia de incarcari a+b;

- pentru elementele verticale de sustinere ale cofrajului calculul la rezistenta

se face pentru combinaria de incarcari a+b+c, iar calculul la deformatie se

face pentru combinatia de incarcari a+b.

Stabilirea schemei statice de calcul se va face tinand cont de materialul din

care este realizat elemental, conditiile de rezemare si modul de conceptie si

realizare a acestuia.

Alcatuire constructive

Principalele componente ale cofrajelor sunt:

• cofrajul propriu-zis, alcatuit din: placa cofranta, elemente de rigidizare a

placii cofrante (in unele cazuri) – panouri de cofraj;

5

• structura de sustinere sau sprijinire a cofrajului propriu-zis;

• elemente auxiliare.

A. COFRAJUL PROPRIU-ZIS

Placa cofranta este elementul cofrajului ce vine in contact direct cu

betonul pus in lucrare. Placa cofranta confera forma si dimensiunea elementului,

precum si calitatea suprafetelor elementului din beton. Placa cofranta este

solicitata in functie de pozitia in care se afla la actiunile proprii proceselor de

realizare a elementelor din beton monolit: presiunea betonului, armaturi, oameni,

eforturi dinamice la betonare etc. pentru limitarea deformatiilor in exploatare,

placa cofranta poate fi rigidizata cu nervuri.

In functie de materialul din care sunt realizate, panourile de cofraj sunt alcatuite

astfel:

a) produse inferioare din lemn (cherestea); acestea au dimensiuni de 22 – 24

mm grosime pentru scanduri si 38 – 48 mm grosime pentru dulapi.

Elementele pot fi geluite pentru impiedicare aderentei cu betonul si pentru

a fi permisa deformarea scandurilor ce alcatuiesc placa cofranta in contact

cu umezeala, acestea sunt pozitionate cu rosturi de 1 – 3 mm intre ele.

Aceste panouri de cofraj sunt usor deformabile si cu o intretinere

corespunzatoare pot fi utilizate de 8 – 10 ori, rezultand un consum ridicat

de material lemons. De asemenea, suprafata de beton obtinuta este

amprentata si mai putin neteda.

b) produse superioare din lemn; sunt constituite din placaje rezistente la

umiditate cu grosimi intre 8 – 25 mm. Placajele sunt confectionate din foi

de furnir in numar impar, suprapuse alternative cu fibrele perpendiculare

intre ele. Intre furniruri exista pelicule din rasini sintetice, acest ansamblu

fiind supus la presiuni si temperature ridicate, in urma carora se obtine

placajul propriu-zis. Furnirurile provin din lemn obijnuit de rasinoase (15 –

20 refolosiri), rigidizat cu nervuri sau din lemn de rasinoase nordice (100

de refolosiri) – fara nervuri de rigidizare. Calitatea betonului obtinut este

superioara.

6

c) tabla de otel cu grosimea de 1,5 – 5 mm. Aceste panouri pot avea 500 de

refolosiri si suprafata betonului obtinut este deosebita. Prezinta

dezavantajul masei proprii ridicate.

d) tabla si nervuri din aliaje de aluminiu; sunt usoare, rezistente si confera o

calitate a suprafetei betonului exceptionala. Au pret de cost ridicat si un

numar de refolosiri de pana la 700 – 800 ori.

e) polimeri armati sau nearmati cu fibre; prezinta caracteristicile panourilor

din aluminiu.

Nervurile au rolul de a rigidiza placa cofranta si de a prelua de la aceasta

toate eforturile la care este supusa. Impreuna cu placa cofranta, nervurile

formeaza cofrajul propriu-zis.

Nervurile sunt dispuse de regula pe o singura directie, dar pot fi dispuse si

pe ambele directii. Nervurile placii cofrante sunt realizate de regula din lemn

(dulapi) sau metal (laminate usoare sau elemente din tabla indoita). Nervurile

sunt fixate de placa cofranta, de obicei nedemontabil, dar la unele tipuri se

impune posibilitatea de a fi inlocuite periodic.

Panourile de cofraj pot fi alcatuite fie numai din lemn, fie numai din metal,

fie in sistem mixt. Panourile sunt realizate cu dimensiuni modulate.

Din punect de vedere dimensional si al suprafetei de cofrare, exista

panouri modulate cu dimensiuni mici si panouri mari de suprafata

(preasamblate). Cele mai utilizate sunt panourile modulate, ce pot alcatui

suprafete cofrate mari prin alaturarea, sprijinirea si rigidizarea lor dupa anumite

reguli. Panourile mari de suprafata sunt realizate pentru cofrarea elementelor de

suprafata cu dimensiuni identice, de aceea se adreseaza de regula constructiilor

civite tipizate si constructiilor industriale specifice.

7

Panouri de cofraj:

a. dulgheresti; b. din placaj; c. cu placi cofrante din placaj si rigidizari metalice

1 – placa cofranta; 2 – nervure de rigidizare; 3 – traversa; 4 – distantier; 5 –

borduri de rigidizare

8

Panouri mari:

a. din panouri modulate de lemn; b. panou din scanduri nedemontabile pe fururi;

c. panouri din placaj nedemontabil pe fururi

1 – panou modulat din lemn; 2 – placa cofranta din scandura; 3 – montant

metalic; 4 – furura; 5 – moaza metalica; 6 – menghina; 7 – placa cofranta din

placaj

9

B. ELEMENTE DE SUSTINERE SAU SPRIJINIRE A COFRAJULUI

PROPRIU-ZIS

Pentru limitarea deformatiilor cofrajului si pentru transmiterea actiunilor la

care este supus, cofrajul propriu-zis se reazema pe un ansamblu de elemente.

Aceste elemente sunt alcatuite si denumite in functie de pozitia in care sunt

exploatate in procesul de realizare a elementului din beton.

Pentru elemente de beton orizontale:

grinzile de sustinere –

- sunt asezate de obicei dupa o directie. Ele se confectioneaza fie din lemn,

fie din metal (de inventar). Cela de tip vechi au lungime fixa, iar cele

moderne au lungime variabila, pentru a se putea folosi la deschideri si

incarcari diferite.

esafodajul –

- reprezinta un ansamblu de elemente care preia de la grinzile de rezemare

toate solicitarile si le transmite nivelului anterior sau terenului constructiei.

Esafodajul asigura stabilitatea intregului ansamblu de cofraj. Pentru

elemente curbe, esafodajul se numeste cintru.

- partile principale ale esafodajului sunt: popii – elemente verticale pentru

rezemarea grinzilor. Pot avea dimensiune fixa sau pot fi extensibili. Pot

avea capacitate de incarcare diferite si uneori alcatuire spatiala. Se

confectioneaza din bile de lemn (sistem vechi) sau din otel; longrinele –

sunt bare orizontale de regula din teava de otel sau din bile de lemn

(sistem vechi). Au rolul de aliniere si contravantuire a polilor de pe acelasi

sir. In functie de pozitia lor exista longrine superioare sau inferioare;

contravantuirile – sunt elemente de rigidizare montate dupa 2 directii,

ortogonal, si asigura stabilitatea ansamblului de cofraj. Sunt confectionate

fie din bile sau dulapi de lemn (sistem vechi) fie din tevi de otel sau tije din

otel cu sisteme de tensionare.

Pentru elemente de beton verticale:

Pentru cofrarea peretilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:

10

moaza –

- este o grinda orizontala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul

placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale

dispuse pe verticala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau

profiluri metalice;

montantul -

- este o grinda verticala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul

placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale

dispuse pe orizontala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau

profiluri metalice;

tirantii –

- elemente metalice sub forma unor buloane cu tija lunga integral filetate la

pas mare. Preiau actiunile orizontale de la moaze sau montanti prin

intermediul unor placute metalice. In sistem invechit se alcatuiesc din

sarme de otel rasucite;

spraiturile –

- sunt elemente solicitate axial la compresiune din actiunile orizontale ale

moazelor sau montantilor. Ele transmit aceste eforturi fie constructiei pe

care se sprijina fie terenului. Sunt confectionate din dulapi sau bile de

lemn (sistem vechi) fie din elemente metalice cu dimensiune fixa sau

variabila;

Pentru cofrarea stalpilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:

calotii si chingile –

- sunt elemente care au rolul de rezemare a cofrajului propriu-zis, fiind

confectionate din dulapi de lemn si tiranti din sarme de otel (sistem vechi)

fie din metal cu dimensiune variabila. Calotii sprijina cofrajul pe toate

laturile elementului de constructie (stalpi), iar chingile nu sprijina una din

laturile acestuia (bulbi, rezalite, grinzi).

11

Sprijinirea panourilor de cofraj la pereti:

a. pe moaze si montanti; b. pe moaze

1 – panou metalic modulat; 2 – moaza tubulara; 2’ – moaza din profil laminat; 3 –

montanti; 4 – tirant; 5 – placuta de distributie; 6 – zavor; 7 – bolt cu gaura de

imbinare; 8 – panou de lemn; 9 – placuta de rezemare a moazelor; 10 – pana de

imbinare.

12

Sprijiniri pentru cofraje la colturi, rezalite si bulbi:

a. la colturi interioare; b. la colturi exterioare; c – la bulbi si rezalit

1 – panouri din placaj; 2 – moaze tubulare; 3 – eclise de colt; 4 – suruburi; 5 –

chinga; 6 – dulap de completare; 7 – surub de articulatie.

13

Caloti si chingi:

a. calot cu cursor; b. caloti cu tirant; c. chinga din platbanda; d. calot triunghiular;

e. chinga tubulara

1 – calot; 2 – cursor; 3 – pana; 4 – panou modulat; 5 – calot metalic; 6 – tirant; 7

– placuta de rezemare; 8 – zavor; 9 – chinga din platbanda; 10 – calot

triunghiular; 11 – bolt cu pana; 12 – pana; 13 – chinga tubulara

14

Grinzi extensibile:

1 – tronson principal; 2 – tronson de extindere; 3 – legatura reglabila; 4 – cap de

sprijin fix; 5 – cap de sprijin mobil.

15

Popi metalici si esafodaj:

a. cu arc; b. cu bolt; c. cu mufa filetata; d. cu baza spatiala; e. triunghiular pliant;

f. esafodaj

1 – tronson superior; 2 – tronson inferior; 3 – arc; 4 – rola; 5 – talpa inferioara; 6

– talpa superioara; 7 – splint; 8 – bolt; 9 – mufa filetata; 10 – maner; 11 –

tronsoane curente; 12 – dispozitiv de calare.

C. ELEMENTE AUXILIARE ALE COFRAJULUI PROPRIU-ZIS

Aceste elemenete contribuie la fixarea cofrajului propriu-zis cu elementele

de sprijinire si rigidizare ale acestuia, la protejarea lor si la usurarea proceselor in

timpul formarii elementelor de beton.

dulapii sau scandurile de aliniere –

- aceste elemente sunt asezate la baza panourilor de cofraj montate

vertical sau inclinat. Rolul lor este acela de aliniere a panourilor conform

trasarii, reglarea pe inaltime a cofrajului, asigurarea etanseitatii la baza

cofrajului si usurarea decofrarii;

distantierii –

- piese tubulare din pvc sau otel ce raman pierdute in elementul de beton;

16

- rolurile distantierilor constau in limitarea apropierii panourilor de cofraj la

tensionarea tirantilor asigurand grosimea elementului de beton si

recuperarea tirantilor care lucreaza in interiorul distantierilor. Uneori

distantierii pot fi recuperati, cand au forma tronconica si sunt din metal;

clemele si clestii –

- piese metalice cu rolul de a prinde si fixa intre ele nervurile verticale

(clesti) sau orizontale (cleme) panourilor modulate de cofraj, in vederea

asigurarii etanseitatii cofrajului;

placute de repartitie –

- sunt din metal si au rolul de a prelua de la moaze sau montanti toate

actiunile si a le transmite la piesele de blocare ale tirantilor;

zavoare si piulite –

- au rolul de a bloca tirantii dupa tensionarea lor. Se reazema pe placutele

de repartitie;

baghete de colt si sipci –

- elemente din pvc sau lemn pentru creearea de muchii tesite

eclise –

- piese metalice liniare sau cu forme speciale care au rolul de imbinarea a

moazelor si montantilor;

bride si coliere –

- piese metalice utilizate la asamblarea popilor, contravantuirilor,

longrinelor, etc.

tensori –

- elemente liniare solicitate axial, cu rolul de asigurare a stabilitatii cofrajelor

verticale;

menghine –

- elemente metalice folosite pentru fixarea intre ele a moazelor sau

montantilor cu panourile de cofraj;

17

platforme de lucru –

- ansambluri agitate pe moazele sau montantii cofrajului, in vederea asigurarii

unei incinte de siguranta pentru muncitorii betonisti.

OBSERVATIE

In cazul realizarii esafodajelor din lemn imbinarile se fac de regula

cu scoabe si cuie.

Elemente de sprijinire si auxialiare ale cofrajului:

a. sprait reglabil; b. sprait metalic; c. tensor;

1 – cofraj; 2 – sprait; 3 – element din beton; 4 – montant; 5 – moaza; 6 – talpa

rezemare sprait; 7 – dulapi de aliniere; 8 – tensor; 9 – platforma de lucru; 10 –

placuta de distributie; 11 – tirant.

18

Elemente auxiliare ale cofrajului:

a. cleme; b. colier cu surub; c. con de capat; d. distantier; e. zavor;

f.contravantuire

1 – panou de cofraj; 2 – clema din otel beton; 3 – pana din lemn; 4 – clema din

profil metalic; 5 – surub de strangere; 6 – colier cu surub; 7 – popi; 8 –

contravantuire; 9 – contravantuire cu sistem de tensionare.

19

Sisteme de cofrare

A. Cofrarea fundatiilor

Principalele operatiuni pentru cofrarea fundatiilor sunt:

- trasarea sapaturii;

- executarea sapaturii la cota din proiect;

- trasarea fundatiilor;

- baterea montantilor;

- baterea tarusilor la pozitiile din proiectul tehnologic;

- asezarea panourilor de cofraj (varianta 1 - cu placaj sau varianta 2 – din

cherestea);

- asigurarea verticalitatii panourilor de cofraj;

- prinderea tirantilor de montanti;

- introducerea distantierilor si strangerea tirantilor pentru asigurarea

rezemarii panourilor pe distantieri;

- montarea spraiturilor si prinderea lor cu scoabe de tarus si montanti;

Cofrarea unei fundatii cu panouri din lemn1 – panou cu placaj; 2 – montant; 3 – sprait; 4 – tarus; 5 – panou din cherestea; 6 – grinda; 7 – dulap; 8 – pene; 9 – tirant; 10 - distantier

B. Cofrarea unui stalp cu panouri metalice

20

Principalele operatiuni tehnologice sunt:- trasarea stalpului;- montarea armaturii (de regula carcasa preasamblata) cu ajutorul

macaralei);- asezarea calotilor de baza;- montarea primului rand de panouri pe calotii de baza;- pozitionarea calotilor intermediary;- montarea urmatorului rand de panouri;- pozitionarea calotilor de capat peste ansamblul caloti intermediari –

panouri, pana la obtinerea inaltimii dorite.Observatie:Inaltimea cofrajului poate fi obtinuta cu exactitate fie prin utilizarea unor dulapi de completare la partea superioara, din lemn, fie prin realizarea unei inaltimi de cofraj mai mari cu indicarea la interior a cotei superioare a stalpului.

- fixarea cofrajului cu tensori;

Cofrarea unui stalp cu panouri metalice1 – armatura; 2 – calot de baza; 3 – panou; 4 – calot intermediar; 5 – calot de

capat; 6 – tensor; 7 – talpa;

21

C. Cofrarea peretilor din beton armat

Varianta cu panouri mari preasamblate

Aceasta varianta are un consum redus de manopera si necesita masini de

ridicat. De asemenea, odata preasamblat nu poate oferi decat o singura

tipodimensiune de perete structural

Principalele operatiuni tehnologice de cofrare sunt:

- montarea pasarelei din grinzi metalice, a podinei de lucru si a balustradei

de elementele nivelului inferior;

- rezemarea panoului exterior de cofraj pe pasarela peste dulapii de

completare si verticalizarea lui;

- pozitionarea termoizolatiei si a armaturii peretelui;

- montarea panoului interior de cofraj, simultan cu distantierii si tirantii;

- calarea cofrajului;

- strangerea tirantilor si corectarea verticalitatii panourilor;

22

Cofraj cu panou marea – placa cofranta; b – montant; c - moaza

1 – panou mare de cofraj; 2 – talpa de aliniere si decofrare; 3 – sprait; 4 – platforma de lucru; 5 – placuta de rezemare; 6 – tirant; 7 – distantier;

23

Cofraj cu panou mare metalica – placa cofranta; b – element orizontal de rigidizare; c – element vertical

de rigidizare; d – platforma de lucru; e - calaj1 – planseu prefabricat; 2 – monolitizare; 3 – termoizolatie; 4 – perete structural;

5 – grinda; 6 – podina de lucru; 7 – tensor; 8 – distantier; 9 – titant; 10 – cutie pentru gol; 11- tirant superior; 12 – dulap completare; 13 – panou de cofraj

24

Varianta cu panouri modulate din lemn

Aceasta varianta are un consum de manopera mai mare darn u necesita

masini de ridicat si prezinta un grad ridicat de universalitate.

Principalele operatiuni tehnologice de cofrare sunt:

- trasarea peretilor structurali (axe si contur);

- asezarea scandurilor (dulapilor) pentru aliniere si decofrare;

- montarea panourilor pe o fata a peretelui pornind de la un capat; panourile

sunt fixate intre ele cu cleme din otel;

- montarea armaturii;

- montarea cutiilor si ramelor pentru goluri;

- montarea panourior pe a doua fata a peretelui, odata cu prevederea

distantierilor si fixarea provizorie a tirantilor;

- montarea perechilor de moaze si fixarea definitive a tirantilor;

- verificarea cofrajului (verticalitate, orizontalitate, liniaritate, etanseitate).

25

Cofraj din panouri modulate de lemn1 – panou modulat de lemn; 2 – scandura (dulapi de aliniere si decofrare);

3 – moaza; 4 – placuta metalica; 5 – tirant; 6 – distantier; 7 – pop;8 – contravantuire longitudinala; 9 – contravantuire transversala; 10 – talpa de

rezemare a popilor; 11 – longrina superioara; 12 – grinda extensibila;13 – chinga; 14 – traversa; 15 – longrina inferioara

D. Cofrarea planseelor

Pentru plansee, cofrarea presupune prevederea unui esafodaj care sa

asigure cota de realizare a planseului.

Varianta cu panouri din placaj

Principalele operatiuni tehnologice de cofrare sunt:

- trasarea sirurilor de popi;

- asezarea dulapilor de aliniere a popilor;

- asezarea popilor pe dulapul de aliniere si fixarea longrinelor inferioare si

superioare;

- contravantuirea sirurilor de popi pe cele doua directii;

- asezarea grinzilor de rezemare a panourilor;

OBSERVATIE:

26

In cazul existentei grinzilor, panourile laterale ale cofrajului acestora se sprijina

pe juguri metalice prinse sus si jos cu tiranti protejati. Cel superior se va proteja

cu distantieri. Cofrajul grinzii se reazema pe esafodaj pe grinzi de rezemare prin

intermediul unor traverse metalice fixate de popii de colt sau de popi intermediar

(vezi desen anterior).

Varianta cu masa de turnare (masa cofranta)

Se foloseste la cladiri cu dimensiuni modulate si trame regulate, de obicei

cu plansee tip dala. Masa de turnare este alcatuita din cofrajul propriu-zis

sustinut de un esafodaj extensibil (popi, traverse, contravantuiri). Acest fapt

confera posibilitatea reglarii dimensiunilor in plan orizontal si vertical. Masa se

manipuleaza exclusive cu macaraua si se deplaseaza la pozitie pe roti

demontabile. Dupa maturizarea betonului, placa cofranta se desprinde de beton

prin scurtarea popilor.

Masa de turnare

1 – picior extensibil; 2 – traversa inferioara; 3 – contravantuire; 4 – traversa superioara; 5 – grinda; 6 – placa cofranta; 7 – roata; 8 – ureche de agatare;

TIPARE

27

1. Generalitati

Tiparele sunt constructii auxiliare, care au rolul de a da forma si

dimensiuni elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton

precomprimat.

2. Clasificari

A. Dupa alcatuire:

- tipare demontabile – la care unele elemente componente se pot

demonta sau rabate pentru realizarea decofrarii;

- tipare nedemontabile – care au toate elementele componente fixate

intre ele si la care decofrarea se realizeaza prin expulzare cu

dispozitive specifice;

B. Dupa numarul de piese formate in tipar exista:

- tipare individuale – care formeaza un singur element;

- tipare jumelate (cuplate) care formeaza doua elemente identice;

- tipare in baterie – care formeaza mai mult de 2 elemente identice;

C. Dupa solicitarile intervenite:

- tipare neportante – solicitate din greutate proprie, greutate beton,

greutate armature si impingere beton;

- tipare portante – care pot prelua si actiunile provenite din armaturile

preintinse;

D. Dupa pozitia in fluxul tehnologic:

- tipare fixe – care au pozitie stationara permanent;

- tipare mobile – care sunt deplasate la diferite posturi de lucru in

functie de operatiunile de formare a prefabricatului;

E. Dupa solutia de tratament termic a betonului:

- tipare incalzitoare – prevazute cu sistem propriu de tratament

termic;

- tipare neincalzitoare – care sunt introduce in camere de tratament

termic;

- dupa materialul din care sunt confectionate: metal, lemn, polimeri,

armociment, beton, mixte, alte materiale.

28

3. Alcatuirea tiparelor

Principalele parti componente ale tiparelor sunt:

- placa cofranta – elemental care asigura forma, dimensiunile si

calitatea suprafetelor elementului prefabricat;

- nervuri de rigidizare a placii cofrante;

- elemente de sprijinire si rigidizare a tiparului

Conditii tehnice a tiparelor:

- formarea usoara si eficienta a prefabricatului;

- decofrarea simpla;

- rigiditate suficienta si indeformabilitate la tratament termic;

- rezistenta la socuri.

4. Tipuri de tipare

A. Tipare metalice –sunt cele mai utilizate tipuri de tipare, datorita

avantajelor folosirii metalului:

- peste 1000 de reutilizari;

- precizie dimensionala;

- rezistenta la temperature ridicate;

- rezistenta la solicitari statice si dimanice.

Principalul dezavantaj il constituie pretul de cost ridicat si greutatea

proprie mare.

Tiparele metalice pot fi impartite in urmatoarele categorii:

I. tipare metalice stationare, care sunt amplasate pe aceeasi locatie in

permanenta si deci sunt prevazute cu sisteme proprii de tratare termica a

betonului. Sunt folosite pentru prefabricate mari si foarte mari (peste 2 tone).

Aceste tipare pot fi nedemontabile (cu sisteme ce asigura decofrarea prin

expulzare) sau demontabile cu pereti rabatabili.

29

Tipare metalice stationare:

a – tipar jumelat cu pereti rabatabili; b – tipar nedemontabil; c – tipar basculant cu pereti demontabili

1 – suportul tiparului; 2 – perete despartitor fix; 3,12 – perete rabatabil; 4,8,13 – element prefabricat; 5 – placa cofranta; 6 – nervure rigidizare pereti laterali; 7 – spatiu circulatie agent incalzitor; 9 – dispozitiv de decofrare; 10 – izolatie termica; 11 – platforma fixa/rabatabila; 14 – panou incalzitor; 15 – sistem deplasare panou incalzitor; 16 – sistem hidraulic de cofrare; 17 – cric hidraulic de cofrare

II. tipare metalice mobile, acestea nu au sistem propriu de tratament si

sunt de regula demontabile. Manipularea si deplasarea lor se realizeaza numai

cu masini de ridicat sau poduri rulante. Sunt utilizate pentru elemente

prefabricate mici si mijlocii. Partile principale sunt constituite din pereti laterali

demontabili de regula din profile laminate (pana la 200 mm) sau din profile

usoare (peste 200 mm) asezati pe o structura – suport realizata din profile

metalice.

30

Tipar metalic mobil pentru panouri mari:

1 – platforma; 2 – perete lateral demontabil; 3– element prefabricat;

B. Tipare din lemn – sunt utilizate la sistemul de prefabricare prin

preturnare (turnare la locul de montaj). Nu se pot trata termic si nu permit

industrializarea, fiind folosite pentru un numar mic de prefabricate

netipizate. Se alcatuiesc fie integral din lemn ecarisat fie cu placa cofranta

din placaje rezistente la umiditate si nervure din lemn ecarisat. Interiorul

lor poate fi protejat cu tabla de otel si rigidizat cu profile usoare. Sunt

asamblate nedemontabil cu exceptia peretilor laterali.

31

Tipare din lemn

a – tipar jumelat demontabil; b – tipar din cherestea cu tiranti; 1 – suportul tiparului; 2 – perete demontabil; 3 – chinga; 4 – pana din lemn; 5 – perete lateral; 6 – tirant; 7 – montant;

32

C. Tipare din beton – sunt utilizate pentru elemente de suprafata cu simpla

sau dubla curbura sau cu nervuri. Se realizeaza foarte usor, sunt

insensibile si pot fi refolosite si de 100 ori. Aceste tipare sunt fixe si pot fi

incalzitoare.

Tipare din beton

1 – beton de egalizare; 2 – nisip indesat; 3 – beton; 4 – mozaic frecat; 5 – bordura; 6 – perete lateral; 7 – eclisa; 8 – pana metalica; 9 – element prefabricat

33

PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI

Punerea in opera a betonului cuprinde ansamblul operatiilor tehnologice care asigura realizarea elem.de c-tii din beton conform cu forma , dimensiunile si conditiile de calitate prevazute in proiect.Cuprinde urmatoarele faze de lucrari : pregatirea turnarii betonului , turnarea betonului(introducerea lui in cofraje),compactarea betonului si nivelarea(finisarea)suprafetelor libereale betonului.

Turnarea consta in introducerea si raspandirea betonului in interiorul spatiului cofrat a.i. acestra sa fie umplut in intregime.

PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Consta in executarea unor verificari si luarea tuturor masurilor necesare in vederea asigurarii turnarii betonului fara intreruperi neprevazute si in conditii care sa garanteze obtinerea calitatii stabilite.

PRINCIPALELE VERIFICARI

1)Terenul de fundare sa corespunda prevederilor din proiect(verificarea se face de proiectantul geotehnician) ;

2)Dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor sa corespunda cu cele din proiect ;

3)Existenta stratului intermediar de beton de egalizare de min 5 cm grosime in cazul fundatiilor din beton armat ;

4)Corespondenta cotelor cofrajelor ,ata in plan cat si ca nivel ,cu cele din proiect ;

5)Orizotalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor ; 6)Verticalitatea cofrajelor stalpilor si diafragmelor si corespondenta

acestora in raport cu elementele nivelurilor inferioare ;7)Existenta masurilor pt.mentinerea formei cofrajelor si asigurarea

etanseitatii lor ;8)Rezistenta si stabilirea elementelor de sustinere ;9)Realizarea armarii conform detaliilor din proiect , solidarizarea armaturii

si asigurarea acoperirii cu beton ;10)Existenta conform proiectului a pieselor ce raman inglobate in beton .

OPERATIILE OBLIGATORII CARE SE VOR EXECUTA

1)Curatirea cofrajului si armaturilor ;2)Suprafata betonului turnat anterior si intarit de la rostul de turnare se va

trata corespunzator inainte de reluarea turnarii ;3)Curatirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ;4)Cofrajele de lemn ,betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa de

mai multe ori ;

34

5)Daca se constata rosturi intre panourile de cofraj sau intre scandurile fetei cofrante , ele vor fi astupate ;

MASURI CE SE VOR LUA IN VEDEREA UNEI BUNE DESFASURARI A TURNARII

1)asigurarea apei necesare udarii suprafetelor care vor veni in contact cu betonul proaspat si curatirii mijloacelor de transport a betonului ;2)Asigurarea energiei electrice necesara transportului betonului si

compactarii lui ;3)Asigurarea cailor de transport pt.muncitori ;4)Asigurarea utilajelor si dispozitivelor pt.transportul turnarea si

compactarea betonului ;5)Asigurarea fortei de munca necesare transportului , turnarii si

compactarii betonului .

In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate ,se va proceda la consemnarea celor constatate intrun process verbal de lucrari ascunse , care va fi atasat cartii constructiei.

TURNAREA BETONULUI

REGULI GENERALE DE BETONARE

Betonarea va fi condusa de seful punctului de lucru , care va fi permanent la locul de turnare .

1)Betonul se va turna in max 15 minute de la aducerea lui la obiect si se va tine cont ca terminarea punerii lui in opera sa se realizeze inainte de inceperea prizei cimentului ;

2)La obiect betonul se va descarca in mijloace special amenajate (bene ,pompe ,jgheaburi) , fiind interzisa descarcarea lui direct pe pamant;

3)Daca betonul prezinta segregari se va efectua reamestecarea lui pe platforme special amenajate fara a se adauga apa ;

4)Inaltimea de cadere libera sa nu fie mai mare de 1,5m ,trebuie evitata caderea directa a betonului cu viteza mare in cofraj(pericolul segregarii exterioare) ,atat in cazul introducerii lui pe partea superioara cat si in cazul introducerii laterale ;

5)descarcarea betonului pe suprafata elementului care se betoneaza se face in sens invers celui in care se inainteaza cu betonarea ;

6)betonul se va raspandii uniform in straturi cu grosimea stabilita in fct de conditiile de compactare(in cazul vibrarii 30…50 cm) ,fiind interzisa folosirea greblei si tragerea sau asvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m(pt evitarea segregarii)

35

7)turnarea se va face fara intreruperi.daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi de lucru ;

8)se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia prevazuta ;

9)Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor ; 10)Nu se vor produce socuri sau vibratii in armature care pot impiedica aderenta intre beton si armature ; 11)In portiunile cu sectiuni mici sau cu armature dese se va urmarii umplerea corecta a sectiunii prin indesarea laterala a betonului cu sipci si vergele ,concomitant cu vibrarea lui ;

12)Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face numai pe punti(podine)speciale care sa nu rezeme pe armature ;

13)In cazul unor deformari sau deplasari ale cofrajului aparute in timpul betonarii , aceasta trebuie intrerupta ,procedandu-se la inlaturarea defectiunii .

BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE

TURNAREA BETONULUI IN FUNDATII

a)Fundatii din beton simpluIn acest caz betonul este vartos si de lucrabilitate L2.

36

Inainte de inceperea turnarii se sapa cei min 10 cm de pamant lasat nesapat pana se ajunge la cota de fundare stabilita in proiect.Apoi se curata gropile de fundatie si cofrajele.Cofrajele se uda cu 2..3 ore inainte de turnarea betonului.Se amenajeaza cai de acces pt muncitori si mijloacele de transport .Atunci cand fundatiile se executa sub nivelul apelor subterane , fie se iau masuri de evacuare su coborare a nivelului acestora , fie se aplica tehnologii speciale de betonare .

Betonul se toarna in fundatii in straturi longitudinale cu grosimea de 15…20 cm in cazul compactarii manuale si de 30..40 cm cand compactarea se executa prin vibrare.

Daca pamantul este necoeziv si fundatiile nu se pot turna direct in santuri , corpul fundatiei se executa (ca si soclurile)in cofraje.

Daca panourile de cofraj au inaltimea fundatiei,fata betonului din ultimul strat se netezeste cu un dreptar rezemat pe colturile panourilor.daca panourile sunt mai inalte decat fundatia ,dreptarul se reazema pe sipcide ghidare prinse la interior pe peretii cofrajului

b)Fundatii din beton armatInainte de inceperea turnarii se curata cofrajele ,armaturile si betonul

simplu de support.apoi se uda cofrajele si stratul de beton simplu.betonul folosit frecvent la realizarea acestor elemente este plastic de lucrabilitate L3.Se va compacta prin vibrare sau prin indesare cu vergelele metalice sau sipci de lemn si prin baterea cofrajului.Betonul trebuie turnat continuu pe inaltimea sectiunii.In cazul fundatilor continui ,betonarea se va face in sens longitudinal ,iar daca trebuie oprita se va face la un unghi de 90°.

In cazul compactarii ardierelor ,aceasta se va face fara intrerupere.inaltimea de turnare nu trebuie sa depaseasca 1 .

Dupa turnare ,fata superioara a betonului se netezeste cu un dreptar,

37

TURNAREA BETONULUI IN STALPI

Inainte de incepera turnarii se va verifica daca betonul de la baza stalpilor a fost bine spalat si nu exista impuritati.dupa aceea se poate permite fixarea capacului de vizitare de la baza stalpului.

Betonarea trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli :-inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1 m ;-betonarea se va face fara intreruperepe toata inaltimea stalpului ;-turnarea se va face in straturi orizontale 30..50 cm.In cazul stalpilor careau sectiunea mai mica de 30X30 cm si au armature

la partea superioara e de preferat sa se prevada in peretii laterali ai cofrajului , la distanta de 1 m ,ferestre de turnare (b).betonul se compacteaza cu pervibratoare sau cu vibratoare de cofraj.(c)-se prezinta pozitiile successive ale vibratoarelor de cofraj.

Atunci candse realizeaza compactarea cu ajutorul pervibratorului se va avea in vedere ca distanta buteliei fata de cofraj trebuie sa fie de cel putin doua ori diametrul buteliei si cel mult jumatate din raza ei de actiune.

TURNAREA BETONULUI IN DIAFRAGME

Betonarea diafragmelor se face cu respectarea acelorasi prevederi ca la betonarea stalpilor.

Betonul se toarna in straturi longitudinale cu grosimea de 30…50 cm compactate , de preferat prin vibrare.La introducere betonul va fi dirijat cat mai vertical si spre centrul cofrajului.In cazul diafragmelor cu grosimea de min 12 cm si inaltimea de max 3 m betonul se poate turna direct pe la partea superioara utilizand bene cu furtun , burlane ,palnii sau pompa de beton.In celelalt cazuri este nacasara prevederea unor ferestre de turnare.Se acorda atentie deosebita zonelor cu armaturi dese unde pot aparea segregari.

TURNAREA BETONULUI IN PLACI GRINZI SI SCARI

Plaseele se betoneaza odata pe toata suprafata lor(placa ,grinzi,century) ,de preferat fata intrerupari.se admite corectarea unui rost ,betonarea oprindu-se ;la 90°(suprafata rostului perpendiculara pe cofraj)

Grinzile se toarna in straturi orizontale cu grosimea de 30…50m si se compacteaza cu pervibratorul.Placile se compacteaza cu vibratoare de suprafata(rigla vibratoare,placa vibratoare).Turnarea betonului in placi si grinzi va incepe dupa 1..2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau peretilor pe care reazema ,pt.a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului proaspat introdus in acestia.

Circulatia mucitorilor si a mijloacelor de transport se face pe podine de lucru.

38

La turnarea unei scari nu se admit rosturi de lucru ,betonarea incepand de la partea de jos a ei.In rest se vor respecta aceleasi prevederi ca si in cazul turnarii placilor.

TURNAREA BETONULUI IN ARCE SI BOLTI

La betonarea arcelor si boltilor se foloseste un beton de consistenta vartoasa ,pt a nu curge pe cifrajele inclinate.Atunci cand inclinarea este mai mare de 45° ,se prevad contracofraje ,pt a se impiedica curgerea betonului.

Boltile la care deschiderea L este mai mica decat lungimea generatoarei G ,se betoneaza pe fasii separate prin rosturi de lucru orientate perpendicular pe directia generatoarei.fiecare fasie se betoneaza fara intreruperi incepand de la ambele margini(nasteri)catre centru(cheie)si urmarind ca incarcarea cintrelor de sustinere a cofrajului sa fie simetrica.

Boltile la care deschiderea e mai mare decat generatoarea ,precum si arcele ,se betoneaza pe sectoare separate prin rosturi de lucru orientate paralelcu generatoarea.betonarea se face simultan la cate doua sectoare situate simetric fata de cheie.Atunci cand deschiderea e mai mica de 15 m ,betonarea se poate face fara intrerupere in mod simetric ,incepand de la nastere la cheie.

O atentie deosebita se va da modului de ancorare al tirantilor in nasterea arcului

39

ROSTURI DE LUCRUPOZITIA ROSTURILOR DE LUCRU

Ideal ar fi ca betonarea sa se faca in mod continuu.Oprirea betonarii conduce la aparitia unui rost de lucru care creaza zone de slaba rezistenta si impermeabilitate.

La constructiile importante (rezervoare ,buncare ,bolti ,elemente de mare deschidere , constructii massive) pozitia rosturilor de lucru precum si tratarea lor speciala sunt indicate prin proiect.Atunci cand nu sunt prevazute in proiect , pozitia lor se va stabili de catre conducatorul ethnic al lucrarii ,inainte de inceperea betonarii ,respectandu-se urmatoarele reguli :

1 – la stalpi se admit rosturi numai la baza ,in cazuri exceptionale putandu0se prevedea inca un rost la 3..5cm in partea de jos a grinzii sau placii ;

2 – la grinzi ,se face in zona de moment minim ;3 – la placile armate pe o directie ,rostul se va lasa parallel cu armature de

rezistenta ;4 – la placile armate pe doua directii ,se va lasa in zona cuprinsa intre 1/5

si 1/3 din l min(l min=latura mica a placii)si va fi parallel cu armature de rezistenta5 – la planseele cu nervure ,cand betonarea se face in directia nervurilor ,

rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor (l n),iar cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor ,rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii pricipale (l g) si aproximativ la sfertul deschiderii palcii (l p) ; este indicat sa se evite creaea unui rost continuu , prin alternarea rosturilor intre diferite campuri , in pozitia 1/5 si respactiv 1/3 ;

6 – la placile curbe subtiri nu se admit rosturi de lucru(betonarea se va face fara intrerupere) ;

7 – la bolti si arce se admit rosturi paralele cu generatoarea ,impartindu-se bolta sau arcul in botari dispusi simetric fata de cheie ;

8 – la boltile cu lungimi mari ,ele se pot face in plane transversala ,impartind bolta intr-o serie de bolti mai inguste ;

9 – la fundatiile de utilaje supuse la eforturi dinamice ,nu se admit rosturi de turnare.

40

CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA ROSTURILOR DE LUCRU

1 – suprafata rosturilor de lucru la stalpi , grinzi si arce , va fi perpendicularA PE AXA ACESTOR ELEMENTE , IAR LA PLACI , BOLTI SI PERETI , perpendiculara pe suprafata lor ;

2 – suprafata betonului la rosturi se lasa cat mai rugoasa ; 3 – durata maxima a intreruperilor de betonare nu trebuie sa depaseasca

momentul de incepere al prizei cimentului folosit ;4 – in cazul in care intreruperea de betonare este mai mare ,reluarea ei

este indicat sa se faca numai dupa ce betonul a atins o rezistenta la compresiune de minimum 12,5 daN/cm² si cu pregatirea corespunzatoare a suprafetei rostului de lucru dupa cum urmeaza :

-suprafata rostului va fi bine curatata(prin cioplire si frecare cu paria de sarma)

-imediat inainte de turnarea betonului proaspat ,suprafata rostului va fi spalata abundant cu apa si apoi acoperita cu un strat de mortar de ciment cu acelasi dozaj ca cel al betonului care se toarna.COMPACTAREA BETONULUI

41

Compactarea este operatia tehnologica ce se executa asupra betonului proaspat in vederea eliminarii din masa betonului a aerului ,a unei parti din apa de amestecare in exces ,precum si a umplerii perfecte a cofrajelor si a spatiilor dintre armature.

Scopul principal al compactarii este marirea copactitatii betonului , deci a reducerii porozitatii sale.

In general golurile din beton creaza discontinuitati care influenteaza negativ proprietatile sale fizico-mecanice ,din care mentionam :

a)reducerea rezistentelor mecanice ;b) reducerea impermeabilitatii ;c)reducerea conlucrarii dintre beton si armature ;d)reducerea durabilitatii prin :- reducerea rezistentei la inghet dezghet ;

- reducerea rezistentei la agresivitate chimica a betonului ;- corodarea armaturilor ,care conduce la o crestere in volum a otelului si respective la o fisurare si exfoliere a betonului- marirea contractiei la uscare si a curgerii lente a betonului , a fenomenului de cavitate etc.

Compactarea se poate realize manual sau mecanic ,procedeele de realizare stabilindu-se in functie de consistenta betonului , de tipul elementului de constructie si de posibilitatile executantului.

Compactarea manuala

Intrucat necesita multa manopera si nu asigura (in general) o compactare omogena ,se aplica numai la lucrarile cu volum mic de beton sau in cazul betoanelor subplastice si fluide.

Compactarea mecanica

Se poate realize prin mai multe procedee ca : vibrarea ,presaea ,laminarea ,vacuumarea si centrifugarea.Aceste procede se pot aplica separate sau asociate ,in special cu vibrarea .

Vibrarea

Este cel mai folosit procedeu de compactare a betonului.Consta in introducerea in masa betonului , cu ajutorul unor vibratoare ,a unei energii(forte)de vibrare care se transmite tuturor componentilor acestuia ,antrenandu-I intr-o miscare ocilatorie.

Modul de transmitere a vibratiilor la beton se realizeaza prin doua tehnici diferite – vibrare interna si vibrare externa .

42

Alegerea tipului de vibrare depinde de conditiile specifice ale lucrarii si mai ales de compozitia betonului proaspat (dozaj de ciment ,raport apa ciment ,granulozitate).

Durata vibrariiDurata va fi cu atat mai redusa cu cat :

-amestecul va avea lucrabilitatea mai mare(consistenta mai slaba)-betonul va fi mai bogat in elemente fine-forma granuleleor va fi mai rotunjita-dimensiunea maxima a granulelor va fi mai mica-coeficientul de armare va fi mai redus-frecventa oscilatiilor va fi mai mare

Intrcat stabilirea duratei optime de vibrare pt fiecare caz in parte este o problema destul de coplicata ,momentul terminarii compactarii poate fi considerat atunci cand se observa urmatoarele fenomene :-incetarea tasarii vizibile a betonului-suprafata betonului devine plana-la suprafata betonului apare laptele de cimentbulele de aer inceteaza sa mai apara la suprafata betonului

Durate de vibrare orientative:5 sec pt.betoanele fluide20 sec----------------plastice60 sec----------------vartoase120sec---------------foarte vartose

Depasirea cu mult a duratei de vibrare conduce la o cadere la fund a granulelor mari ,deci la o segregare a betonului si a compromiterii proprietatilor acestuia.

Modul de lucru cu vibratorul de interior(pervibratorul)

Un vibrator de interior este compus din urmatoarele parti:1-capul vibratorului sau butelia2-excentricul care produce oscilatiile3-electromotor4-cablu de alimentare

Rotirea excentricului se face cu ajutorul unui electromotor alimentat cu un current de joasa tensiune(42V) care poate fi incorporate in butelie sau poate fi amplasat in exterior.electromotorul este alimentat la un convertizor.In afara de vibratoarele electrice pot exista si vibratoare pneumatice si cu combustie interna.

43

Pozitia de lucru a vibratoarelor este cea verticala.Ele se introduc repede in beton (pt a nu antrena aer in masa betonului)si se extrag lent(5-8 cm/sec).In timpul vibrariei ,buteliei i se imprima o miscare lenta de ridicare si coborare pe o inaltime de cca un sfert din lungimea ei.Este interzisa atingerea cu vibratorul a armaturilor , pieselor inglobate si a tecilor pt armaturile postintinse.Grosimea stratului vibrat nu va depasii ¾ din lungimea buteliei ,iar apropierea vibratorului de cofraj sau tipar se va face la o distanta de 5 cm.In cazul in care elemental se realizeaza din mai multe straturi , vibratorul se va scufunda in stratul anterior turnat pe o adancime de 5-15 cm pt.a antrena si scoate apa de la suprafata acestuia.

Distanta dintre doua pozitii succesuve va fi de 1,4R,unde R este raza de actiune a vibratorului stabilita experimental astfel :

-se toarna betonul intr-o cutie de lemn cu inaltimea egala cu lungimea buteliei ;

-se introduce vibratorul in mijlocul cutiei si lateral se aseaza pe fata betonului o serie de tije de otel ø25 si lungime de 1m

44

In cazul unor elemente subtiri si cu armature deasa ,compactarea se realizeaza cu ajutorul unei lanci (o platbanda metalica) fixate pe butelia vibratorului.

Vibrarea externa - vibratiile se transmit indirect betonului(de la suprafata sa in interior)prin intermediul cofrajului ,tiparului sau a unor placi sau grinzi metalice.acest procedeu se foloseste in special la elementele prefabricate.

Placa vibratoare –se utilizeaza la compactarea elementelor de suprafata mare si grosime de 3-35 cm.

Placa vibratoare e alcatuita din : 1)-o placa de asezare2)-cadru cu maner3)-vibrator

Functioneaza la joasa tensiune(24 V)si produce vibratii de 3000-6000osc/min.

Rigla vibratoare – se foloseste pt compactarea platformelor si straturilor support ale pardoselilor.

Alcatuire : 1)-rigla metalica2)-maner3)-vibrator

Lungimea este intre 1,5 – 3,00m si functioneaza la joasa tensiune(24 V)

Dispozitive pentru vibrarea la suprafata:a-placa ;b-rigla vibratoare ;1-placa de asezare ; 2-cadru maner ; 3-vibrator ; 4-rigla metalica

45

Grinzile vibratoare – sunt utilizate numai pt. compactarea elementelor prefabricate.

Alcatuire :1)-grinzi metalice2)-tiparul3)-vibratoare4)-reazeme elastice5)-fundatiile de beton

Lungimea grinzilor este de obicei intre 1,5 si 4,0m.Frecventa vibratiilor 1500 –9000 osc/min

Masa vibratoare – se utilizeza la fel ca grinzile vibratoare- relizeaza o compactare de cea mai buna calitate

Alcatuire :6)-masa metalica2)-tipar3)-vibratoarele4)-electromotoare4)-reazeme elastic5)-fundatiile elastice

Frcventa vibrtiilor este intre 1500-7000 osc/minAtat masa cat si grinzile vibratoare asigura o mare productivitate si o

compactare omogena.

Dispozitive pentru vibrarea la exterior :a-grinda vibratoare ;b-masa vibratoare ;c-vibratoare de cofraj ;1-grinda metalica ;2-tipar ;3-vibrator ;4-reazem elastic ;5-fundatie de beton ;6-masa metalica ;7-electromotor ;8-panou de cofraj ;9-moaza(elemental de rigidizare a cofrajului)

46

Vibratoare de cofraj sau tiparSunt fixate cu ajutorul unor dispozitive speciale de elementele de

rigidizare ale cofrajului sau tiparului.asezarea tiparelor se va face in sah.acesta compacare e indicate la realizarea elementelor prefabricate(folosind tipare fixe)sau in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse(maximum 40 cm) si cu armature dese care nu pot fi compactate cui vibrare interna.

Revibrarea –vibrarea elementului in etape successive.Rezistenta obtinuta in cazul revibrarii este cu cca 14%mai mare decat cea a betoanelor vibrate total imediat dupa turnare.Prin revibrare se obtine o legatura mai buna intre beton si armature.Daca este aplicata prea tarziu dauneaza calitatii betonului.

PresareaCompactarea prin presare este specifica numai elementelor prefabricate –

aplicarea unei presiuni exterioare la fata superioara a elementului de beton. Energia prin presare initialse localizeaza provocand alunecari.Aceste alunecari provoaca rearanjarea particulelor si respective resimtirea efectului de presare in intreaga masa a betonului.

LaminareaCompactarea prin laminare e spacifica elementelor prefabricate cu

grosime mica ,realizate prin tehnologia conveyer.Se realizeaza ca la presaresi se aplica betoanelor vartoase cu o granulozitate foarte bine aleasa.

Alcatuire instalatie de laminare :1-tiparul mobil2-calea de rulare3-buncar4-rigla vibratoare5-laminoare

Instalatie de laminare : 1-tipar ;2-cale de rulare a tiparului ;3-buncar de beton ;4-rigla vibratoare pt. nivelarea suprafetei betonului ; 5-lamonoare

47

VacuumareaConsta in extragerea din masa betonului pus in opera a aerului si a unei

cantitati de apa stabilita anterior.Initial se prepare un beton plastic sau fluid(cu lucrailitate) care se toarna in cofraje sau tipare.

Vacumarea se realizeaza folosind tipare sau cofraje speciale , fie folosind panouri vacumate aplicate pe suprafata elementelor cu grosime mica.Acestea sunt recordate la o pompa de vid.In momentul punerii in functie a instalatiei , datorita pompei de vid ,prin intermediul panoului vacumat ,se provoaca o depresiune la suprafata betonului care are ca rezultat aspirarea unei parti din apa in amestec si respective apropierea granulelor so reducerea volumuli betonului.

Instalatia de vacumare :1-panou vacumat ;2-racord flexibil ;3-conducta metalica ;4-vas separator de apa ;5-pompa de vid ;6-electromotor ;a-plase de sarma ;b-panza filtranta ;c-foaie metalica ;d-stut de racordare

CentrifugareaServeste atat pentru formarea elementului de beton cat si pentru

compactarea acestuia.Ea se foloseste la realizarea elementelor prefabricate de tip tub cu sectiunea golului interior de forma circulara(tuburi de canalizare , tuburi pt. alimentarea cu apa ,stalpi electrici)si foloseste forta centrifuga pt. distribuirea betonului in tipar si pentru indesarea lui.

48

BETONAREA PE TIMP FRIGUROS

In constructii se considera perioada friguroasa, intervalul de timp in care

temperature aerului exterior este mai mica de +5ºC. Temperatura se masoara

dimineata la ora 7 la umbra la o inaltime de 2m de la sol si la o distanta de 5m de

orice constructie. Conventional perioada de timp friguros este uprinsa intre 15

nov. si 15 martie, cand probabilitatea de coborare a temperaturii sub +5 ºC este

mare.

Metode si procedee tehnologice utilizate la turnarea betonului pe timp friguros

Caracteristici generale:

• Protejarea impotriva inghetarii fazei lichide din beton, pana cand acesta a

ajuns la gradul critic de maturizare sau la gradul de maturizare necesar

decofrarii

• Crearea unor conditii de intarire care sa aiba efecte cat mai favorabile

asupra vitezei de intarire si propriettilor tehnice ale betonului intarit

La turnarea pe timp friguros se poate adopta:

• Metoda conservarii caldurii betonului (metoda termos)

• Metoda incalzirii betonului dupa turnare

• Metoda executie lucrarilor de betonare in spatii inchiose si incalzite

• Metode combinate

Metoda conservarii caldurii betonului consta in reducerea pierderilor de

caldura prin izolarea termica a elementului dupa turnare, astfel ca racirea

49

betonului sa se produca cat mai lent. Cantitatea de caldura pe care amestecul o

are dupa turnare, plus cea rezultata din exotermia cimentului si izolarea termica,

trebuie sa fie capabile de a mentine o temperature sufficient de ridicata sip e o

perioada suficiient de mare in masa betonului pt ca acestea sa ajunga la gradul

de maturizare cerut inainte de a ingheta.

Protejarea cu panouri termoizolante a elementelor din B.A.,dupa turnare

1-fundatie pahar;2-material termoizolator;3-stalp

Metoda incalzirii betonului dupa turnare este specifica elementelor de

masivitate redusa, M>12, cum sunt: cele de suprafata, cu sectiuni mici, etc si

consta in incalzirea betonului dupa ce a fost pus in lucrare. Procedeele de

incalzire frecvent folosite sunt:

• Cu abur

• Termoelectrica

• Cu aer cald

Incalzirea se poate face la niveluri si pe durate diferite. Dupa nivelul de incalzire

deosebim 2 regiuni:

50

• Incalzirea la temperature normale sau moderate (regim usor)

• Incalzirea la temperature ridicate (regim dur)

Metoda turnarii si pastrarii betonului in spatii inchise si incalzite consta in

crearea unei incinte inchise care se incalzeste. Crearea de spatii inchise se

poate face diferit dupa specificul constructie si a marimii tronsonului ce se

executa intr-o etapa. In cazul executie planseului se poate realiza o inchidere

simpla spre exteriorul constructiei si protejarea cu un material termoizolator la

fata superioara a placii.

executia unui planseu din B.A. monolit

1-planseul;2-material termoizolator;3-prelata(folie polietilena);4-material

termoizolatorde inchidere laterala;5-mijloc de incalzire

51

executia peretilor de beton armat in spatii inchise si incalzite

1-perete turnat;2-cofraj;3-structura auxiliara usoara pt incalzirea

spatiului;4-mijloc de incalzire

Metode combinate

La turnarea pe timp friguros se pot combina diferite metode sau procedee, in

scopul reducerii duratei de tratare sau protejare a elementelor, respective pt a

mari ritmul de executie.

Este posibila combinarea metodelor si procedeelor prezentate cu procedeele de

mai jos:

• Turnarea betonului cald

• Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire

• Folosirea aditivilor coboratori ai temperaturii de inghetare a fazei lichide

(antigel).

1 2

52

3structura gonflata pentru inchiderea spatiului de lucru:1-structura

gonflata;2-structura ce se executa;3-mijloc de incalzire

53

TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE

În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, ( în special )

zona suprafeţei trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de

tipul structurii, elementului, condiţiile de mediu din momentul turnării şi condiţiile

de expunere în perioada de serviciu a structurii .

Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil

după compactare.

Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a

căpătat o suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa

acoperită.

Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva :

• uscării premature, în particular, datorită radiaţiilor solare şi

vântului .

Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor:

antrenării ( scurgerilor ) pastei de ciment datorită ploii (sau

apelor curgătoare);

diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului ;

temperaturii scăzute sau îngheţului ;

eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o

diminuare a aderenţei beton-armătură ( după întărirea betonului )

.

Principalele metode de tratare/protecţie sunt :

• menţinerea în cofraje ;

• acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă ;

• stropirea periodică cu apă ;

• aplicarea de pelicule de protecţie .

54

Durata tratăriiDurata tratării depinde de :

a) Sensibilitatea betonului la tratare , funcţie de compoziţie.

Cele mai importante caracteristici ale compoziţiei betonului, care

influenţează durata tratării betonului, sunt : raportul apă/ciment, tipul şi clasa

cimentului, tipul şi proporţia aditivilor .

Betonul cu un conţinut redus de apă ( raport A/C mic ) şi care are în

compoziţie cimenturi cu întărire rapidă ( R ) atinge un anumit nivel de

impermeabilitate mult mai repede decât un beton preparat cu un raport A/C

ridicat şi cu cimenturi cu întărire normală sau lentă, durata tratării diferind în

consecinţă.

De asemenea, având în vedere că, funcţie de clasa de expunere,

betoanele preparate cu cimenturi de tip II - V compozite, sunt mai sensibile la

carbonatare decât betoanele preparate cu cimenturi portland de tip I., în cazul

folosirii aceluiaşi raport A/C se recomandă prelungirea duratei de tratare pentru

primul caz .

b) Temperatura betonului

În general, cu cât temperatura exterioară este mai scăzută cu atât timpul necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonului după turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul şi clasa cimentului, dimensiunile elementelor structurale şi proprietăţile de izolator ale cofrajului .

c) Condi ţ iile atmosferice î n timpul ş i dup ă turnare

Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate şi viteza vântului, care pot accelera uscarea prematură a betonului .

d) Condi ţ iile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii

Cu cât condiţiile de expunere sunt mai severe cu atât este necesar ca

durata de tratare să fie prelungită .

Durata de tratare depinde de următorii parametri :

• agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu ;

• condiţiile de mediu în timpul tratării betonului ;

55

• sensibilitatea amestecului (funcţie de tipul de ciment şi raportul

apă/ciment); pentru a se obţine un amestec mai puţin sensibil la

tratare trebuie în general redus raportul apă/ciment .

În tabelul 1. se prezintă durata orientativa (in zile) a tratarii betonului

functie de dezvoltarea rezistenţei betonului, temperatura betonului şi condiţiile de

mediu în timpul tratării.

În tabelul 2. se prezintă aprecieri asupra dezvoltării rezistenţei betonului funcţie de raportul apă/ciment şi clasa de rezistenţă a cimentului .

Tabelul 1.Durata orientativă (în zile) a tratării betonului

Dezvoltarea rezistenţeibetonului

rapidă medie lentă

Temperatura betonuluiîn timpul tratării ( ° C ) 5 10 15 5 10 15 5 10 15Condiţii de mediu în

timpul tratăriiElemente expuse indirect

razelor solare,umiditate sub 80%

2 2 1 3 3 2 4 4 2

Elemente expuse razelor solaresau vântului cu viteză medie,

umiditate peste 50%4 3 2 6 4 3 8 5 4

Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o viteză mare a

vântului sau la o umiditate sub 50%4 3 2 8 6 5 10 8 5

Tabelul 2

Viteza de dezvoltare a rezistenţei

Raport apă / ciment

Clasa de rezistenţăa cimentului

rapidă < 0,5 42,5 Rmedie 0,5 ÷ 0,6 42,5 R

< 0,5 32,5 R - 42,5 R lentă toate celelalte cazuri

56

Durata tratării exprimată în tabelul 1. are un caracter orientativ, aceasta

stabilindu-se pentru fiecare caz în parte, funcţie de consideraţiile prezentate în

prezentul cod .

În tabelul 1. sunt prezentate recomandări privind durata tratării betonul

pentru cimenturi de tip I ( Portland ) şi pentru temperaturi de 5° C, 10° C şi 15° C.

Durata de tratare depinde în mod substanţial de temperatura betonului; de

exemplu la 30° C durata tratării poate fi aproximativ jumătate din durata tratării

betonului la 20° C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metodă de reducere a

timpului de tratare .

Betonul preparat cu cimenturi conţinând şi alte componente decât clincher

( tip II 32,5; III 32,5; IV 32,5 etc. ) sau conţinând anumite tipuri de adaosuri este

mult mai sensibil la tratament decât betonul preparat cu ciment de tipul I , la

acelaşi raport apă/ciment. În aceste cazuri se recomandă, faţă de condiţiile date

în tabel, ca durata tratării să crească în medie cu două zile pentru betonul

preparat cu cimenturi de tip II , III , IV sau V.

În cazul în care betonul este supus intens la uzură sau structura va fi

expusă în condiţii severe de expunere, se recomandă creşterea duratei de

tratare cu ( 3 ÷ 5 ) zile .

Notă :

În lipsa unor date referitoare la compoziţia betonului, condiţiile de expunere în timpul duratei de serviciu a construcţiei - pentru a asigura condiţii favorabile de întărire şi a reduce deformaţiile din contracţie - se va menţine umiditatea timp de minimum 7 zile după turnare (cu excepţia recipienţilor pentru lichide ) .

În cazul recipienţilor pentru lichide menţinerea umidităţii va fi asigurată

(14÷ 28) zile, în funcţie de anotimp şi condiţiile de expunere .

Protecţia betonului se va realiza cu diferite materiale ( prelate, strat

de nisip, rogojini etc. ). Materialul de protecţie trebuie menţinut permanent în

stare umedă .

57

Stropirea cu apă va începe după ( 2÷ 12 ) ore de la turnare, în funcţie

de tipul de ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul

este suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenată pasta

de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de ( 2÷ 6 ) ore în aşa fel încât

suprafaţa să se menţină permanent umedă. Se va folosi apa care îndeplineşte

condiţiile de calitate similare cu condiţiile de la apa de amestecare .

În cazul în care temperatura mediului este mai mică de +5° C, nu se

va proceda la stropire cu apă ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie.

În general, în momentul în care se obţine o rezistenţă a betonului de 5 N/mm2

nu mai este necesară protecţia. Peliculele de protecţie se aplică în conformitate

cu reglementările speciale .

Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate

sau folii de polietilenă atâta timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul

antrenării pastei de ciment .

Betonul ce ar urma să fie în contact cu ape curgătoare va fi protejat de

acţiunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel puţin 7 zile sau prin sisteme

etanşe de protecţie ( palplanşe sau batardouri ) .

DEFECTE ADMISIBILESunt admise următoarele defecte privind aspectul elementelor din

baton şi beton armat: defecte de suprafaţă (pori segregări, denivelări), având

adâncimea de maximum 1 cm şi suprafaţa de maximum 400

cm2 , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la

maximum 10% din surafaţa feţei elementului pe care sunt

situate;

defecte în stratul de acoperire al armăturilor (ştirbiri locale,

segregări) cu adâncimea mai mică decât grosimea stratului

de acoperire lungime maximă 5 cm iar totalitatea defectelor

58

de acest tip limitată la maximum 5% din lungimea muchiei

respective.

Defectele care se încadrează în limitele menţionate pot să nu se înscrie în procesul verbal care se întocmeşte, dar vor fi în mod obligatoriu remediate conform normativului C149/87 până la recepţionarea lucrării.

Defectele care depăşesc limitele specificate se înscriu în procesul verbal care se întocmeşte la examinarea elementelor după decofrare şi vor fi remediate conform soluţiilor stabilite de proiectant şi/sau expert după caz.

RECEPŢIA LUCRĂRILOR DUPĂ BETONAREAbateri admisibile pentru lemente de beton şi beton armat

(extras din C 56-85 cu completări)

1. Abaterile faţă de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata

confecţionate:

lungime..............± 4 mm

lăţime.................± 3 mm

2. Abaterile faţă de dimensiunile din proiecte ale cofrajelor şi ale elementelor de

beton şi beton armat după decofrare sunt date în tabelul III.1.1.

3. Abaterile indicate în tabelul III.1.1 sunt aplicabile în cazurile curente.

Pentru categorii de lucrări cu caracter special reglementările tehnice

specifice sau proiectele pot indica alte valori în conformitate cu necesităţile

acestora.

59

Tabelul 1.Abateri ale cofrajelor şi elementelor de beton şi beton armat

Ele

men

tul

Dim

ensi

une

dere

ferin

ţă

Cofraj Elemente după decofrareAbateri în mm, pentru:

Dim

ensi

une

Încl

inar

efa

ţă d

e pr

oiec

t

Dim

ensi

uni

Înclinarea suprafeţei faţă de : Forma muchiei sau suprafeţei

Poziţia elementelor

Verti-cală

Orizontală

Poz.oblică din proiect

pe 1m sau 1m2

total lung sau supr.

Axe

în p

lan.

oriz

.

cote

de

nive

l

1m1m2

tota

lă 1m1 m2

tota

lă 1m1 m2

tota

lă

Fundaţii

Lungime

± 15

3 ± 20 - 20 16

Lăţime ± 6

mm/m

L ≤ 3m 10

Înălţime ± 10

15 mm/ total

<2m.. ±20>2m.. ±30

3 16 5 - 5 16...± 103<L≤ 9m..±12

10

Stâlpi Înălţime ± 10

<3m.. ±163-6m.. ±20>6m.. ±25

16 20 4 9<L≤ 18m.. ±16

<6m. ..±10

Dimens. ± 3

<50cm.. ±5

- - >6m.

secţ. >50cm.. ±8

..±16

Pereţi Lung. ± 10

- <3m.. ±163-6m.. ±20

- - - L>18m.... ±20

Înălţime >6m.. ±25

16 - -

Grosim. ± 3

<10cm..± 3>10cm...±5

- - -

Pereţi silozuri

Înălţime - -3 40 5 - 5 - 4 10

gr. u-lare

Grinzi Lung. ± 10

2

<3m.. ±163-6m.. ±20>6m... ±25

5 10 10±5

Dimens. secţ.

± 3

mm/m

<50cm.. ±5>50cm.. ±8

- - -

60

Plăci

Lung.saulăţime

± 10 10

mm/

<3m.. ±163-6m.. ±20>6m... ±25

- 10 10

Gros. ± 3

total <10cm..± 3>10cm...±5

- - -

NORME DE SECURITATE ŞI PROTECŢIA MUNCIIGeneralităţiNormele de protecţia muncii sunt elaborate în scopul îmbunătăţirii

condiţiilor de muncă, înlăturării cauzelor care pot provoca accidente de muncă şi

îmbolnăviri profesionale. Ele se bazează pe procedee tehnice moderne, cercetări

ştiinţifice şi organizarea corespunzătoare a muncii.

Aplicarea normelor de protecţie a muncii este obligatorie pentru toate

unităţile din economie, având activităţi cu specific de construcţii-montaj. De

asemene, este obligatorie pentru întreg personalul muncitor din şantiere, precum

şi pentru cel din alte unităţi care vine pe şantier.

Sunt norme de protecţia muncii comune care au un caracter general şi

norme de protecţia muncii specifice anumitor activităţi de construcţii montaj.

1. Norme generale de protecţia muncii

l. Înainte de începerea lucrului, întregul personal muncitor trebuie să aibă făcut

instructajul de protecţia muncii.

2. Personalul muncitor care urmează să execute lucrările de construcţii-montaj,

să nu fie bolnav, obosit sau sub influenţa băuturilor alcoolice şi să fie dotat cu

echipament de lucru şi protecţie corespunzătoare lucrărilor ce le are de executat.

3. Sculele, dispozitivele şi utilajele prevăzute a se utiliza, să fie în bună stare, de

lucru sau funcţionare.

4. Să fie împrejmuite pasarelele, scările şi platformele de lucru, precum şi zona

din raza de acţiune periculoasă a utilajelor de ridicat.

5. Gropile, puţurile de foraj, golurile (curţi interioare, casa scării etc.) se vor

împejmui.

61

6. Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scânduri de bord, având în vedere

eventualele sarcini pe care acestea va trebui să le suporte.

7. Se va atrage atenţia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile,

atât ziua cât şi noaptea, în toate locurile periculoase.

8. Se interzice executarea concomitentă de lucrări la două sau mai multe niveluri

diferite, aflate în puncte pe aceeaşi verticală, fără măsuri de protecţia muncii

corespunzătoare.

9. Se interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datorită

existenţei unor gaze nocive.

10. Manipularea mecanizată pe orizontală şi verticală a diferitelor încărcături, se

va putea face cu luarea următoarelor măsuri:

- legarea şi fixarea încărcăturilor se va face numai de personal instruit şi

autorizat;

- să nu se folosească dispozitive de legare uzate peste limitele admise;

- să execute legarea încărcăturilor astfel încât acestea să nu se poată

deplasa, aluneca sau roti, după ce sunt ridicate;

- să urmărească transportarea (deplasarea) încărcăturii astfel ca acestea

să fie la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de obiectele înconjurătoare;

- să nu se circule pe sub încărcătura ridicată;

- supravegherea încărcăturii se va face până când aceasta este coborâtă şi

aşezată corect, la locul desinat;

- este interzisă staţionarea sau circulaţia personalului muncitor pe

încărcătură.

11. Se interzice aplecarea personalului muncitor în afara construcţiei, pentru a

prelua încărcătura, sau a o deplasa din cârligul mijlocului de ridicat.

12. Se interzice executarea lucrărilor la înălţime în perioada de timp nefavorabil

(vânt cu viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusă etc.);

13. Toate utilajele şi maşinile de construcţie, acţionate cu motoare electrice, vor fi

legate la pământ.

14. Nu este permis a se executa lucrări de sudură, la temperaturi interzise de

prescripţiile tehnice specifice acestor lucrări.

62

15. Executarea pe timp de noapte a unor lucrări, se poate face cu luarea unor

măsuri:

- iluminarea corespunzătoare pe întreaga zonă de lucru;

- dotarea personalului cu echipament reflectorizant;

- vopsirea cârligului macaralei, etc. în culori reflectorizante;

- orice mişcare (manevră) a mijlocului de ridicat va fi însoţită de

semnalizare acustică;

- personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.

16. Pentru iluminarea locală a locurilor de muncă se va utiliza tensiunea de 24

volţi, pentru condiţii normale şi 12 volţi, pentru lucrări cu umezeală excesivă.

17.Se interzice aruncarea sculelor, materialelor etc. de la înălţime.

18. În toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de

protecţie specific (cască de protecţie, centuri de siguranţă, ochelari de protecţie

etc.).

2. Norme specifice de protecţia muncii

Norme de turnare şi compactare a betonului1. Înainte de începerea turnării betoanelor, se va controla modul de execuţie

a cofrajelor, schelelor şi podinelor de lucru şi soliditatea acestora.

2. În cazul turnării betonului la o înălţime mai mare de 1,5 m, podinele de

lucru vor fi prevăzute cu balustrade şi bordură de margine.

3. La turnarea betoanelor pentru elemente de construcţie cu o înclinare mai

mare de 30 grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranţă.

4. Se interzice personalului muncitor, accesul în zona de turnare unde este

pericol de cădere a betonului.

5. Se interzice personalului muncitor să staţioneze sub benă.

6. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua

următoarele măsuri:

63

- manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor căruia i s-a

făcut atât instructajul tehnic, cât şi ce de protecţia muncii;

- se interzice utilizarea vibratoarelor defecte;

- vibratoarele care se defectează în timpul turnării şi compactării vor fi

imediat deconectate de la sursa de curent şi trimis la reparaţie;

- personalul muncitor va purta cizme şi mănuşi electroizolante, iar carcasa

vibratorului se va lega la pământ;

- în timpul întreruperii lucrului sau deplasării vibratoarelor acestea se vor

deconecta de la reţeaua electrică.

Norme de executare a lucrărilor pe timp friguros1. În vederea executării lucrărilor pe timp friguros se vor lua din timp,

următoarele măsuri generale:

- asigurarea posibilităţilor de îndepărtare a apelor de suprafaţă de lângă

construcţii;

- executarea umpluturilor la fundaţii;

- pregătirea căilor de transport din interiorul şantierului;

- curăţirea şantierului de resturi materiale;

- izolarea conductelor (apă, abur) şi montarea robinetelor de golire la

punctele joase ale reţelelor;

- pregătirea utilajului necesar, repararea şi adăpostirea lui;

- amenajarea centralelor de betoane şi mortare, montarea instalaţiilor de

încălzire a apei şi agregatului;

- se va organiza un control riguros al focurilor, în special în timpul nopţii.

2. La executarea lucrărilor de beton şi beton armat se vor avea în vedere

următoarele măsuri:

- în cazul când pe cofraje sau armături există zăpadă sau gheaţă, acestea

vor trebui îndepărtate cu apă fierbinte sau abur, imediat înainte de

turnarea betonului;

- în cazul utilizării aburului pentru încălzirea materialelor, în buncăre, se vor

lua măsuri împotriva aburului în încăperi de lucru;

64

- se vor lua măsuri împotriva accidentării personalului muncitor direct cu

abur, sau prin atingerea conductelor sau a altor elemente de distribuţie

neizolate;

- încălzirea apei cu ajutorul aburului trebuie efectuată în rezervoare

prevăzute cu capace şi ţevi de preaplin;

- personalul muncitor care lucrează la încălzirea betonului cu curent

electric, va fi echipat cu cizme şi mănuşi electroizolante, când curentul

depăşeşte 40 v;

- sectoarele încălzite electric, vor fi obligatoriu împrejmuite şi prevăzute cu

indicatoare de avertizare privind pericolul electrocutării;

- tensiunea curentului să nu depăşească 110 v, în anotimpurile umede şi în

timpul dezgheţului;

- este interzisă păstrarea materialelor expozibile şi inflamabile, a

lubrefianţilor, recipienţilor cu gaze comprimate ca şi a alimentelor, în

aceeaşi încăpere cu clorura de calciu;

- decofrarea construcţiilor executate pe timp friguros se poate face atunci

când betonului pus în operă a tins rezistenţele specificate în normele în

vigoare.

65

PREFABRICAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT

Avantajele principale:

1. Asigurarea continuitatii lucrului in tot timpul anului

2. Utilizarea in cea mai mare parte a muncitorilor calificati si specializati in

anumite operatii

3. Introducerea mecanizarii si automatizarii proceselor tehnologice

4. Realizarea unei mari economii de cofraj si uneori de otel si beton folosind

precomprimarea

5. Realizarea unei calitati sporite datorate materialelor de calitate superioara,

specializarii muncitorilor, posibilitatii unui control permanent al tuturor

operatiilor si gradul ridicat de mecanizare

6. Utilizarea unor metode de accelerare a intaririi betonului

7. Reducerea manoperii pe santier si utilizarea muncitorilor calificati

8. Reducere timpului de executie al constructiei

9. Marirea distantei intre rosturile de dilatatie

10.Demontare si utilizarea constructiei

11.Posibilitatea incercarii elementelor si verificarea astfel a calculelor

Dezavantajele majore:

1. Pierderea continuitatii datorate monolitismului

2. Sporirea inaltimiii constructiei datorita suprapunerii prefabricatelor

3. Aparitia unor rigidizari suplimentare datorate lipsei monolitismului

4. Necesitatea unor utilaje puternice de ridicat in vederea montarii

prefabricatelor

5. Sporirea uneori a consumului de otel si beton,datorita solicitarilor

suplimentare pt.fazele de manipulare,transport si monatj

6. Posibilitatea aparitiei unor defecte(fisuri,crapaturi,ciobiri,etc)in

timpul depozitarii,transportului sau montajului

66

Folosirea prefabricarii nu e posibila in toate cazurile,ea avand anumite limite:

• Limita tehnica,determinata de posibilitatile de confectionare

a prefabricatelor,de trensportul si manipularea lor

• Limita de eficienta econnomica

• Limita de ordin estetic

OPERATII DE LUCRU

1.Curatirea si ungerea tiparelor

2.Asamblarea tiparelor

3.Montarea armaturilor

4.Punerea in opera a betonului si compactarea lui

5.Tratarea termica

6.Decofrarea

7.Controlul de calitate

8.Marcarea elementelor

9.Depozitarea

OPERATIILE DE LUCRU SPECIFICE

1.Pozitonarea de piese inglobate ca rame

2.Tensionarea armaturilor de inalta rezistenta

3.Transferul fortei de precomprimare

4.Lucrari de finisaje

5.Lucrari de termoizolatie

6.Lucrari de instalatii

7.Sablare

67

TEHNOLOGII DE BAZA – Sunt cele de realizare a prefabricatelor din B.A. si

B.P.,desi au multe particularitati in functie de tipul elementului pe care il

realizeaza si a mijloacelor folosite,se pot grupa in 3 tehnologii de baza:

-TEHNOLOGIA STAND

-TEHNOLOGIA CONVEIER

-TEHNOLOGIA IN FLUX DE AGREGATE

TEHNOLOGIA STAND

Tiparele sunt fixate pe un amplasament iar utilajele tehnologice si muncitorii

specializati pe diferite operatii de lucru se deplaseaza de la un tipar la altul.

Astfel acesti muncitori specializati pe diferite operatii de lucru executa

concomitent aceste operatii, dar la posturi de lucru (tipare) diferite, urmand ca

dupa terminarea lucrarii sa treaca la alt post de lucru (tipar) la care operatiile

precedente au fost incheiate. Cu aceasta tehnologie se poate realiza practic

orice tip de prefabricat. Automatizarea fiind mai dificil de realizat productivitatea

este mai mica decat la celelalte tehnologii. De aceea e recomandabil sa fie

folosita pt realizarea elementelor prefabricate cu gabarit si greutate mare sau

de serie redusa. Tiparele se amplaseaza pe o platforma exterioara pe unul sau

mai multe siruri. Transportul prefabricatelor se face cu electrocare, dumplere

sau benzi transportoare. Pentru turnarea betonului se folosesc bene simple

sau cu furtun. Compactarea betonului se face cu vibratoare de tipar pe

vibratoare sau placi vibratoare.

O varianta a tehnologiei stand e preturnarea. Aceasta reprezinta realizarea

unor elemnte prefabricate in incinta santierului, de regula in imediata apropiere

a locului de montaj. Preturnarea se foloseste in special in cazul elementelor

prefabricate cu gabarit sau cu masa mare.

68

69

A.Sectia montare armaturi:1-depozit armaturi;2-atelier de confectionat

armaturi;3-depozit de armaturi finite

B.Sectia de preperare a betonului:4-depozit de agregate;5-depozit ciment;6-

laborator;7-statie de preparere a betonului

C.Sectia de realizare a prefabricatelor:8-mijloc pt.transportarea

prefabricatelor;9-calea de rulare a mijloculuide ridicat si transport pe stand;10-

mijlocul de ridicat si transport;11-tipare orizontale incalzitoare;12-conducte

distributie agent termic

D.Sectia de depozitare:13-control de calitate si marcare prefabricate;14-

depozit;15-mijloc de transport pt.livrarea prefabricatelor

E.Sectia administrativa si de deservire:16-centrala termica;17-ateliere pt

intretinere;18-grup social;19-birouri

TEHNOLOGIA CONVEIER

Tiparele sunt mobile, ele trecand succesiv si continuu prin fata unor posturi de

lucru fixe in care se gasesc muncitori specializati pt anumite operatii de lucru.

Are caracter limitat, o linie tehnologica fiind proiectata (specializata) numai pt o

anumita gama de elementa prefabricate asemanatoare (plansee sau pereti).

Are un grad ridicat de mecanizare si chiar automatizare, asigura o folosire

maxima a suprafetelor de productie si productivitaea cea mai ridicata.

Tiparele se realizeaza sub forma unor platforme metalice pe care se monteaza

panorile laterale.

Betonul este adus de la statia de preparare cu ajutorul benzilor transportoare si

descarcat intr-un buncar.

Compactarea se face cu grinzi sau mase vibrante. Tratamentul termic se face

in camere de tratare termica cu actiune continua. Intervalul de timp care

delimiteaza 2 deplasari succesive ale tiparelor de la un post de lucru la altul

defineste tactul (ritmul, pasul).

Posturile de lucru sunt:

1. Curatarea tiparelor

70

2. Asamblarea si ungerea tiparelor

3. Montarea armaturii de la partea inferioara, a mustatilor laterale si a

urechilor de agatare

4. Montarea tuburilor si dozelor pt instalatia electrica, a cutiilor pt goluri

5. Turnarea betonului – betonul e adus de la statia de preparare cu un

sistem de bezi transportoare (d) si este descarcat intr-un buncar mobil

(e)

6. Compactarea betonului cu ajutorul a doua grinzi vibratoare (f)

7. Finisarea suprafetei betonului

8. Preintarirea betonului

9. Stivuirea tiparelor (6, 8 buc.)

10.Tratarea termica executata intr-o camera de tratare termica supraterana

(g)

11.Racirea elementelor prefabricate

12.Decofrarea

13.Depozitarea

SECTIUNE A-A

71

TEHNOLOGIA IN FLUX DE AGREGATE

In cadrul fluxului de fabricatie tiparele sun mobile si se transporta cu ajutorul

unor utilaje (poduri sau grinzi rulante) succesiv pe la diferite posturi de lucru

echipate cu utilaje specializate pe anumite operatii. Aceasta tehnologie se

aplica la realizarea unui tip de prefabricat de serie foarte mare si cu greutate

mica sau mijlocie. Gradul de mecanizare si automatizare este ridicat, rezulta

productivitae mare.

Operatiile tehnologice sunt:

1.Curatirea si ungerea tiparelor si inelelor de capat

2.Montarea inelelor de capat si intinderea armaturii longitudinake(sub tensiune)

3.Tensionarea finale a armaturii longitudinale

4.Montarea tiparului

5.Realizarea primului strat de beton prin centrifugare

6.Post de preintarirea betonului

7.Tratere termica

8.Decofrare

9.Tratere termica

10.Post de racire

72

11.Sablare

12.Armare transversala

13.realizarea celui de-al doilea strat de beton prin torcretare

14.Post de preintarire

15.Tratarea termica

16.Scoaterea inelelor de capat

17.Rectificarea prin polizare a capetelor tubului

18.Controlul tehnic de calitate si stabilirea clasei de calitate a tubului

19.Depozitarea

73