+ All Categories
Home > Documents > Curs Statistica I

Curs Statistica I

Date post: 04-Apr-2018
Category:
Upload: anda-madalina-zaharia
View: 247 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 34

Transcript
  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    1/34

    Ipoteza de Lucru, Proiectul si Organizarea

    Studiului (Cercetarii)

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    2/34

    Ipoteza de lucru, proiectul si organizarea studiului

    (cercetarii)

    A. Selectarea unui subiect de cercetare se descriu mai multe motivatii:

    1. Interesul personal al cercetatorului fata de o anumita problema, fie urmarita

    (observata) de el, pe o perioada de timp, fie aparuta prin conexiune in cadrul unei altecercetario problema de novo

    2. Cercetari cu substrat macroeconomic

    3. Continuarea unor cercetari anterioare

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    3/34

    Ipoteza de lucru, proiectul si organizarea studiului(cercetarii)

    4. Teoriile ce deseori servesc ca bune surse de cercetare- De exemplu: un cercetator poate avea o teorie privind aparitia depresiei la persoanele

    varstnice; teoria acestuia ar fi ca batranii devin depresivi din cauza pierderiiabilitatii de a se implica in activitati fizice placute (de divertisment)

    - Deci poate apare o tema de cercetare pornind de la ipoteza aparitiei depresiei avand drept cauzalipsa activitatilor distractive

    B. Studierea literaturii de specialitate:- Reprezinta urmatorul pas in planificarea cercetarii- Prin baze de date electronice (ex.: medline in medicina)- Certifica stadiul la care a ajuns cercetarea in acel domeniu. Se pot descoperi studii dejaefectuate, si cercetarea poate deveni inutila (diferit de replicarea unui studiu pentru a-i stabilirobustetea)

    C. Formularea problemei de cercetare- Urmatoarea etapa in planificarea unei cercetari- Cel mai frecvent, sub forma unei intrebari concise privitoare la relatia dintre 2 sau maimulte variabile- Exemplu: momentul instalarii depresiei la batrani este legat de limitarea activitatilor fizice ?

    Sau dieta bogata in fibre si saraca in grasimi este eficace in scaderea colesterolului lafemei de varsta medie ?

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    4/34

    Ipoteza de lucru, proiectul si organizarea studiului(cercetarii)

    - Intrebarea formulata sa fie foarte clara, specifica si sa nu lase loc la confuzii adica seidentifica foarte clar variabilele implicate in studiu

    - Trebuie evitate intrebari vagi, non- specifice de tipul: exercitiile imbunatatesc sanatateafizica si mentala ? Care sunt mult prea generale. In acest caz pot apare rezultate viciate,legate de: tipul de exercitii (frecventa, intensitate, durata) si subgrupe de populatie (varsta,sex, stare anterioara de sanatate, areal geografic)

    - Pentru a evita confuziile in formularea intrebarilor de cercetare se folosesc definitiioperationale, care reprezinta definirea exacta a termenilor folositi in acea cercetare

    - Implicit se statueaza exact domeniul cercetat, si permite ulterior o replicare a studiului decatre alta echipa

    Exemplu: o cercetare care sa studieze daca numarul mare de elevi existenti intr-o

    clasa se repercuta asupra performantelor academice, aleacestora

    Trebuie stabilite definitii operationale - ce inseamna:- numar mare de elevi dintr-o clasa: 20-40-60 ?- performante academice note obtinute, calificari la olimpiade- liceu cu mare densitate populationala (cate clase sau cati elevi)

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    5/34

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    6/34

    Ipoteza de lucru, proiectul si organizarea studiului

    (cercetarii)

    2. Ipoteza alternativa - preconizeaza ca exista diferente intre grupuri studiate sau exista relatii intre variabilele studiate

    - Exemplu: o cercetare privind efectul unui medicament nou asupra presiunii arterialeH0 preconizeaza ca nu vor fi diferente in TA intre grupul care a primitmedicatia si grupul de controlIpoteza alternativa preconizeaza ca vor fi diferente intre cele 2 grupuri

    De retinut faptul ca intr-o cercetare se testeaza ipoteza nula (H0) care este fie confirmata, fierespinsa (rejectata). Doar daca ipoteza nula este respinsa (pe baza rezultatelor de analizastatistica), cercetatorul poate conchide ca exista diferente intre grupurile studiate sau existalegaturi intre variabilele studiate

    Rejectarea ipotezei nule (H0) permite cercetatorului sa nu rejecteze ipoteza alternativa, ceea cereprezinta un raspuns la cercetare (adica exista diferente)

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    7/34

    Ipoteza de lucru, proiectul si organizarea studiului(cercetarii)

    3 - 4. Ipoteze directionale si non-directionale- Se folosesc ipoteze non-directionale daca se anticipeaza ca grupurile studiate vor diferi

    intre ele, dar fara a se sti cum.- Se folosesc ipoteze directionale daca se anticipeaza ca grupurile vor diferi si in ce mod

    Exemplu : cercetarea consta in a folosi 2 grupuri (un grup experimental si un grup martor) pentru ainvestiga efectul produs de o anumita tehnica de imbunatatire a memoriei. La inceputulstudiului, toti participantii sunt impartiti intamplator intr-unul din cele 2 grupuri. Apoi, doar grupul experimental va fi supus tehnicii de imbunatatire a memoriei. In final, totiparticipantii din cele 2 grupuri vor fi testati cu acelasi test de memorie. Orice diferentaobservata poate fi atribuita efectelor metodei de imbunatatire a memoriei.

    In acest exemplu, cercetatorul poate opta pentru cateva ipoteze:- Pe de o parte, poate emite ipoteza ca exista diferente intre cele 2 grupuri (exemplu de ipoteza

    non-directionala, pentru ca desi crede ca exista diferente, nu specifica in ce constau acestea)

    - Pe de alta parte, cercetatorul poate emite ipoteza ca grupul de experiment va avea rezultate maibune decat cel martor (exemplu de ipoteza directionala, deoarece arata in ce constau diferentele).Daca in ipoteze se folosesc termeni de comparatie mai mult, mai putin, mai bine, mai rau,aceasta este o ipoteza directionala

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    8/34

    Ipoteza de lucru, proiectul si organizarea studiului(cercetarii)

    E. Identificarea variabilelor din studiu- Variabilele din punct de vedere al cercetarii reprezinta orice se poate masura si poate aveadiferite valori. Daca un fenomen nu poate varia (cuantifica) acesta reprezinta o constanta- Variabilele sunt deci masurabile. Masuratorile clinice implica un proces in 2 timpi:

    1. Construirea unei scale de masura sau alti indici care sa converteascafenomenele observate in date brute (neprelucrate)2. Gruparea acestor date pentru descriere si comparatie

    Tipul de variabile folosite in studiu si modul cum sunt definite influenteaza mult statistica, de aceeatrebuie acordata o mai mare atentie la ce variabile se masoara, ce scala se foloseste si cat de binepot fi masurate

    Se descriu multe categorii de variabile:- Variabile dichotomice sau binare sau existentiale sunt limitate la 2 raspunsuri: da / nu, prezent /absent, viu / mort

    - Variabile nominale sunt cele care nu pot fi supuse ordinii:Exemplu: ocupatii ingineri, mecanici

    rasa caucazian, hispanic Ag. tisulari HLA, grup sangvincomplicatii chirurgicale sangerari, infectiitipuri de tratament medical, chimioterapie, naturistspecialitati medicale pediatrie, oncologie, ORL

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    9/34

    Ipoteza de lucru, proiectul si organizarea studiului(cercetarii)

    - Variabile ordinale (de categorie) cele ale caror masuratori (raspunsuri) se situeaza in sensascendent sau descendent, dar au intervale de gradatie arbitrareExemplu: grad de edem: de la 1 la 4 stadii TNM (cancer)

    nivel educational (scoala, liceu, facultate)

    - Variabile dimensionale (variabile echiinterval) - cele care au o anumita ordine, iar intervalul dintrevalorile succesive este egalSunt: - continue exemplu: varsta 2, 3, 5 . 15 ani,

    greutatehematocritglicemie

    - discontinue (valori intregi) exemplu: numar de nasteri, numar de crize comitiale

    - Variabile cantitative si calitative- Variabile calitative care se masoara calitativ (atractiv - mai putin atractiv, neatractiv,

    folositor nefolositor)- Variabile cantitative au variatie in cantitate (exemplu: de cate ori a aparut un

    fenomen)Unele variatii pot fi clasificate in mai multe moduri:

    Exemplu: - greutate este variabila continua (creste sau descreste) dar sicantitativa (spune cate KG)

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    10/34

    Ipoteza de lucru, proiectul si organizarea studiului(cercetarii)

    - Variabile independente si variabile dependente- Variabilele independente sunt cele manipulabile si controlate de cercetator. Inmajoritatea studiilor, cercetatorul este interesat de examinarea efectelor variabilelor independente. In cel mai simplu caz (studiu), variabilele independenteau 2 nivele: prezente sau absent

    Exemplu: un studiu investigheaza efectele unei noi terapii (psihoterapii), asupraanxietatii. Un grup va fi expus terapiei, iar celalalt nu. In acestexemplu, variabila independenta este psihoterapia, deoarececercetatorul poate controla daca participantii grupului suntexpusi acesteia si deasemenea poate urmari efectele ei asupraanxietatii.Grupul in care variabila independenta (psihoterapia) este prezentaeste grupul experimental iar grupul in care variabila independentaeste absenta (neexpus terapiei) este grupul de control

    Deseori variabila independenta are mai multe nivele. De exemplu: se folosesc3 grupuri

    - 2 grupuri experimentale supuse terapiei in doza mai mare sau mai mica- 1 grup de control nesupus terapeie sau cu terapie placebo. In acest caz

    variabila independenta are 3 nivele (grade): - absenta- joasa- inalta

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    11/34

    Ipoteza de lucru, proiectul si organizarea studiului(cercetarii)

    Deseori, un studiu include mai multe variabile independente si fiecare din acestea are mai multenivele.

    Exemplu: studiu care investigheaza efectele atat ale psihoterapiei cat si a medicamentelor psihotrope asupra depresiei.Exista 2 variabile independente: medicamentele si psihoterapia, fiecare dintre ele putandavea diferite grade: pentru medicamente: doza mica, medie mare, iar pentrupsihoterapie; terapia cognitiva comportamentala, terapia psihodinamica, terapia rational-emotiva

    Variabilele dependente masoara efectele variabilelor independente Exemplu: efectul medicatiei si / sau psihoterapiei (ambele sunt variabile independente, deoarece

    cercetatorul le dozeaza sau administreaza) asupra depresiei. Se masoara gradul dedepresie (nivel bazal) in grupurile de studiat, folosind o scala de masura (de exemplu:simptome). Acest nivel bazal de depresie este variabila dependenta, deoarece se poatemodifica (creste sau scade sau ramane la acelasi nivel) in functie de administrareavariabilelor independente. Prin aceasta, cercetatorul, dupa analizarea rezultatelor, vaconcluziona daca exista vreo diferenta statistic semnificativa intre grupurile studiate.

    Atentie mare in a identifica (si a nu inversa) variabilele independente de cele dependente.

    Variabilele independente sunt astfel denumite deoarece sunt independente de rezultatelemasuratorilor ulterioare. Mai exact, variabilele independente sunt cele care cauzeaza sau influenteazarezultatele (efectele) ulterioare.

    Variabilele dependente se numesc astfel deoarece sunt influentate direct de variabilele independente

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    12/34

    Selectarea participantilor la studiuEligibilitatea participantilor

    Selectarea esantioanelor de studiat (grupuri populationale)

    O populatie prezinta anumite caracteristici. Din intreaga populatie, un studiu se ocupa de opopulatie anume (grup) cu anumite caracteristici comune care sunt alese (eligibile) pentru a fistudiate.

    Din grupul tinta de populatie, cercetatorii incearca sa inroleze in cercetare o parte accesibila a ei. Aceasta parte accesibila consimte sa participe la cercetare.

    Exemplu: cercetatorii doresc sa studieze un nou anticoagulant care sa previna formarea de trombirecurenti la bolnavii cu embolie pulmonara acuta.Grupul tinta il reprezinta pacientii din intreaga populatie care are diagnosticul de emboliepulmonara.Daca studiul se bazeaza doar pe bolnavii internati in spital, esantionul studiat cuprinde doar acei bolnavi internati care isi dau consimtamantul pentru studiu.

    Daca populatia accesibila este mica, studiul poate sa nu aiba putere statistica suficientapentru a raspunde intrebarilor temei de cercetare. daca populatia accesibila este foarte mare,cercetarea globala a acesteia devine consumatoare de timp si costisitoare.In acest caz, cercetatorul poate selecta un esantion de participanti. Selectarea gresita a unuiesantion care nu reprezinta populatia tinta, limiteaza nivelul de generalizare al studiului.

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    13/34

    Gradul de generalizare (numit si validitate externa) reprezinta masura in care rezultatele unui

    studiu se pot extinde la indivizi si/sau circumstante dincolo de acest studiu (se pot extrapola)

    De exemplu: un studiu este interesat in a determina rata de angajare a absolventilor recenti dinuniversitati.Pentru aceasta, se iau in studiu 1.000 absolventi de la Universitatea Harvard si seobserva ca in proportie de 98.7% din cazuri, absolventii si-au gasit angajamente demunca in primele 6 luni de la absolvire.

    Se poate concluziona ca in procent de 98.7% din cazuri, toti absolventii de universitatesunt angajati in urmatoarele 6 luni de la absolvire ? Nu. Deoarece cei 1.000 de absolventiai Universitatii Harvard nu sunt reprezentativi in comparatie cu toti absolventii de facultatede pe teritoriul SUA.Cauza ? Procentul de angajati este crescut la absolventii Harvard fata de alte facultati dincauza prestigiului acesteiaPentru ca rezultatele acestui studiu sa fie generalizat, cercetatorul trebuie sa examinezerata de angajari in cele 6 luni a studentilor proveniti din mai multe universitati. Rezultatelecele mai exacte s-ar obtine daca se studiaza situatia tuturor absolventilor din universitati.In cercetare, acest lucru este deobicei imposibil (restrictii legate de timp, bani si resurse)si de aceea se studiaza un grup reprezentativ (esantion) din populatia de interes(populatie tinta care prezinta caracteristicile ce sunt cercetate)

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    14/34

    Populatie Tinta

    Populatie Accesibila

    Grup de Control

    Esantion in Studiu

    Grup Experimental

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    15/34

    Prin selectarea non-probabila se intelege ca indivizii nu au o probabilitate egala, sau cunoscuta de

    a fi selectati din populatia tinta pentru a face parte din esantionul studiat. Daca esantioanele suntselective, pot aparea erori / interferente sistematice, deoarece au fost recrutati participantii cuanumite caracteristici.

    Aceasta greseala de recrutare, poate genera esantioane nereprezentative pentru populatie ceeace anuleaza gradul de generalizare al studiului

    De exemplu: daca populatia tinta o reprezinta bolnavii adulti cu cancer pulmonar, iar esantionul luat instudiu cuprinde doar veterani (fosti combatanti), pacientele bolnave nu vor fi luate in

    considerare, prin urmare studiul nu se va aplica intregii populatii adulte bolnave, ci doar fostilor combatanti de sex masculin.

    Deseori, pentru a mari gradul de fezabilitate al studiului, se fac selectari non-probabile (din dorintade a micsora costurile, timpul sau din lipsa de participanti pentru selectie). O situatie aparte oreprezinta esantioanele usor accesibile, comode pentru cercetator.

    De exemplu: un chirurg selecteaza pentru studiu doar pacientii sai, care sunt accesibili. Erorile oferitede studiu pot fi mari, daca se exclud de la inceput din studiu, acei pacienti care nu auraspuns bine la tratament, cei care au intarziat mult cu raspunsurile sau cei care au istoriicomplicate de boala.

    Prin selectarea probabila se intelege un proces aleator, in care fiecare potential participant areaceeasi probabilitate (sansa) de a fi selectat.

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    16/34

    Cea mai cunoscuta metoda de selectie este asa numita selectie aleatorie (intamplatoare) prin

    care toti participantii din esantion au o probabilitate egala de a fi selectati pentru a participa la

    studiu. Sunt 2 aspecte de semnalat:

    1. In primul rand selectia aleatoare este mai greu de realizat daca nu se definesteexact populatia tinta.

    De exemplu: studiu despre toti studentii de la medicina la ce se refera, din toata lumea,dintr-o tara anume, cursanti sau absolventi, etc.

    Prin definirea mai exacta a populatiei tinta si esantionul are o mai buna credibilitate. Pede alta parte, prin ingustarea populatiei tinta, scade reprezentativitatea esantionului.

    2. In al doilea rand, rezultatele unui studiu nu pot fi generalizate bazandu-se doar pe selectiaaleatorie a participantilor. Pentru a putea generaliza, cea mai buna metoda este de a reproducestudiul folosind alt esantion si de a compara rezultatele.

    Caile de a realiza selectia aleatorie sunt in principal 2:- Prin metoda de producere de catre calculator a unor numere intamplatoare

    - Prin folosirea de tabele de numere aleatorii

    De exemplu: un studiu despre artrita reumatoida. Un cercetator poate obtine numele tuturor bolnavilor diagnosticati intr-o clinica, intr-o perioada determinata de timp. Cunoscand numarul departicipanti necesari pentru studiu, cercetatorul poate face o selectie aleatorie dinpopulatia accesibila (bolnavi cu AR) prin asocierea numelui fiecarui bolnav cu un numar aleator ales de computer sau din tabelele de numere aleatorii. (de exemplu primul numese asociaza primului numar, al doilea nume la cel de-al 2-lea numar, etc). Apoi,investigatorul poate modifica ordinea prin ridicarea coloanei de numere aleatorii.

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    17/34

    Selectarea nerandomizata (nealeatorie) bazata pe alte criterii cum ar fi: CNP, data nasterii pot

    determina mai multe erori.

    Criterii de eligibilitate pentru includere in studiuDeobicei, cercetatorii stabilesc criterii separate de includere si de excludere, ceea cedeseori duc la confuzii. Folosirea de cuvinte opozabile (opuse) pentru orice criteriu (slab / gras,prezent / absent) fac criteriile de includere si de excludere intersanjabile. De aceea, se preferaelaborarea unei singure liste de criterii de eligibilitate

    De retinut, in crearea criteriilor de eligibilitate:

    A. Metodologia si nivelul de generalizare- Claritatea criteriilor - Obiectivitatea criteriilor (diagnosticul bolii studiate)- Subgrupe- Stadiul bolii- Prognostic / factori de risc

    - Comorbiditati- Gradul de progresie a bolii inaintea recrutarii- Medicatie administrata anterior studiului- considerente legate de heterogenitatea grupului- Considerente legate de timp (durata), clima- Posibilitatea de a fi testat si urmarit in continuare

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    18/34

    - Posibilitatea de a urma tratamentul- Includerea concomitenta in alte studii- Includerea anterioara in acelasi studiu

    B. Siguranta- Risc de complicatii legate de terapia administrata in cadrul studiului- Risc de complicatii legate de evaluarea studiului

    C. Probleme etice- Limitarea folosirii unor terapii alternative

    D. Eficienta- Usurinta si viteza includerii- Costurile studiului- Calitatea datelor obtinute- Gradul de interpretabilitate al rezultatelor

    Includerea participantilor in grupuri

    Dupa ce o populatie tinta a fost definita si un esantion reprezentativ selectat din aceasta,urmatorul pas il reprezinta includerea acestor participanti in grupurile de studiu

    Cea mai des intalnita metoda este includerea aleatorie, asemanatoare ca metodologie cuselectarea aleatorie. Aceasta inseamna ca fiecare participant are probabilitate egala de a fi inclus(desemnat, inrolat) in oricare din grupuri

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    19/34

    Populatie tinta

    (exemplu: Persoanepeste 60 ani cudepresie)

    Esantion reprezentativ (exemplu: varstnicii

    din spitale de geriatrie)

    Selectati nr. finit depersoane (ex. 30)

    15 persoaneGrup de control

    15 persoaneGrup experimental

    Selectie aleatoriea unor persoane

    din esantion

    Includere aleatoriein grupuri

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    20/34

    Deci, includerea aleatorie se bazeaza deobicei pe aceleasi metode ca si selectia

    - Metoda computerizata de numere aleatorii- Sau folosirea de tabele de numere aleatorii

    Scopul includerii aleatorii este de a obtine echivalenta intre grupuri, in ceea ce priveste variabileleurmarite (masurate)

    Daca nu se aplica metode aleatorii de includere sau selectie, pot aparea numeroase eroriDe exemplu: daca dupa selectarea aleatorie a 30 persoane cu depresie, am intreba pe participanti care

    dintre ei ar dori sa experimenteze un nou tratament si s-ar crea un grup experimetal de 15persoane bazate pe dorinta lor exprimata, ar interveni un factor de eroare: motivatia (15 ar dori mai mult ca ceilalti reducerea simptomelor de depresie) si astfel cele 2 grupuri ar deveni disproportionate

    Neechivalenta grupurilor influenteaza validitatea raspunsurilor

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    21/34

    Performanta masuratorilor 4 criterii:1. Acuratetea (validitatea)2. Precizia

    3. Responsivitatea4 Variatia

    1. Acuratetea (validitatea)- Gradul in care se masoara ceea ce trebuie sa se masoare, adica rezultatele unei masuratoricorespund starii adevarate a fenomenului masurat

    - Pentru observatii clinice ce se pot masura prin mijloace fizice, este relativ simplu a se stabiliacuratetea deoarece masuratoarea se compara cu un etalon gold standard.Exemplu: nivelul de Na in sange (exista aparate calibrate pentru concentratia de Na in

    solutii)- Alte masuratori, cum ar fi durerea, greata, vertijul nu pot fi verificate fizic si astfelacuratetea scarii de masurare este mai greu de stabilit

    - Pentru a se stabili acuratetea acestui gen de masuratori se folosesc 3 concepte:

    a). Acuratetea interna (intriseca)b). Acuratetea relationalac). Acuratetea in functie de criterii

    a). Acuratetea interna in ce grad (cat de mult) o anumita metoda de masura include toatedimensiunile unui fenomen care este masurat.

    De exemplu: o scala care masoara durerea, ar trebui sa includa intrebari despre senzatii deintepatura, de arsura dar nu si despre greata, prurit

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    22/34

    b). Acuratetea ralationala arata gradul in care masuratoarea unui fenomen este inconcordanta cu alte masuratori ale aceluiasi fenomen

    De exemplu: raspunsurile pe o scala pentru durere ar trebui sa fie legate de alte manifestari ale

    durerii: transpiratii, gemete, solicitari de medicament.

    c). Acuratetea bazata pe criterii arata gradul in care masuratorile prezic corect un fenomen directobservabil.

    De exemplu: masuratorile pentru durere pe o anumita scala ar trebui sa reflecte o relatiepredictibila cu gradul de severitate al unei dureri cunoscute:

    - Durere slaba pentru escoriatii minore- Durere moderata pentru amigdalita- Durere severa pentru colica renala

    - Un studiu cu inalt grad de acuratete face improbabile explicatiile alternative (sau ipoteze rivaleplauzibile), adica demonstreaza ca variabilele independente sunt direct responsabile ca efect pevariabilele dependente, si in cele din urma pe rezultatele studiului. Ipotezele rivale plauzibilereprezinta o interpretare alternativa a ipotezei cercetatorului privitoare la interactiunea dintrevariabilele independente si cele dependente si care furnizeaza o explicatie rezonabila pentru alte

    rezultate decat cele cuprinse in ipoteza originala

    De exemplu: Studiu care investigheaza 2 moduri diferite de comportament parental in familii cuadolescenti depresivi. Se recruteaza 100 familii in studiu, care contin adolescentidiagnosticati depresivi. Dupa selectare se formeaza aleator 2 grupuri de familii si parintiidin fiecare grup in parte sunt instruiti timp de 10 saptamani in a adopta un anumit modcomportamental fata de adolescentul depresiv din familie. Dupa inca 6 luni, timp in careparintii au avut acel tip nou de comportament, studiul reevalueaza adolescentii pentru avedea daca s-au obtinut rezultate.

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    23/34

    Rezultatele studiului arata ca ambele metode de comportament parental au avut efecte pozitive(depresia la adolescenti a scazut). In realitate insa, rezultatele nu pot fi corect interpretate,deoarece acest studiu are un grad mic de acuratete interna (intriseca). Este imposibil de stabilitdaca variabilele independente (cele 2 moduri comportamentale ale parintilor) au avut un efectasupra variabilei dependente (depresia)Exista un numar mare de ipoteze rivale alternative, care nu au fost controlate si care pot explicarezultatele acestui studiu. In cursul celor 6 luni, adolescentii ar fi putut lua medicamente, conditiilede viata s-ar fi putut imbunatati, si-ar fi putut schimba anturajul, ar fi putut fi angajati intr-o relatieemotionala pozitiva, etc.

    - Exista si alte situatii care pot altera acuratetea interna:- Fenomene externe (evenimente, incidente) ce au loc pe durata experimentului.

    Exemplu: cutremur, criza economica, au efecte in special asupra variabilelor dependente (un rezboi mareste anxietatea, creste TA)

    - Modificari intrisece ale participantilor (prin inaintarea in varsta)

    - Variatii ale mijloacelor de evaluare (variabile independente) modificari in aparate demasura, proceduri de masurat care trebuie standardizate pe parcursul studiului

    - Fenomenul de testare apare atunci cand participantii la un studiu sunt masurati (testati) demai multe ori, in privinta acelorasi variabile (cu acelasi instrument sau test), iar rezultatelepot fi afectate de factori cum ar fi: memoria, obisnuita, plictiseala. Apare in special la studiilongitudinale unde participantii sunt testati pentru aceleasi caracteristici de-a lungul maimultor luni / ani.

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    24/34

    - Regresia statistica se refera la un fenomen statistic: scorurile (valorile) extreme joasesau inalte dintr-o masuratoare au tendinta sa se indrepte catre media aritmetica intr-odistributie, daca se fac mai multe testari

    - Erori de selectie daca selectarea participantilor s-a facut in maniera non-aleatorie

    - Pierdere de participanti pe parcursul cercetarii, ceea ce altereaza compozitia originala agrupurilor

    - Expunere neintentionata a grupului de control la o interventie care ar trebui sa fie adresata doar grupului de experiment

    - Neexpunerea grupului de experiment la interventiile preconizate in cercetare (in special dacaimplica manevre chirurgicale sau terapie medicamentoasa)

    Acuratetea (validitatea) externa se refera la generalizarea rezultatelor unui studiu, adica gradul incare rezultatele cercetari se pot generaliza la alte conditii, alti participanti, alt timp si spatiu. Existanumerosi factori care pot scadea gradul de acuratete externa (generalizare):

    a). In cazul in care caracteristicile sunt aplicabile doar unui grup mai restrans departicipanti.

    b). Anumite trasaturi sau conditii particulare ale studiului limiteaza generalizarea. Fiecarecercetare efectuata are un set de conditii si circumstante unice legate de derularea efectivaa experimentului

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    25/34

    c). Aparitia de variabile confuze ca rezultat a unor interferente cauzate de constienta indivizilor casunt participanti la un experiment. Faptul ca sunt constienti ca participa la o cercetare (experiment)poate conduce la o modificare a atitudinii si comportarii in cursul studiului. Acest lucru poate avea

    un impact si mai mare daca participantii cunosc scopul sau ipoteza studiului. Pe de alta parte nu sepermite efectuarea de cercetari fara consimtamantul participantilor (consimtamant informal)

    d). Expunerea simultana sau secventiala la mai multe variabile dintr-un studiu poate produceinteractiuni, ce se pot percepe ca variabile confuze, fiind dificil de determinat in final, care dinacestea a produs efectul

    e). Se poate intampla ca efectele (rezultatele) unei variabile independente sa fie datorate noutatii(fata de stimul sau situatie) si nu interventiei propriu zisa dictata de experiment

    f). Impactul pe care pre si post testarea il poate avea asupra comportamentului si capacitatii deraspuns a participantilor.

    In anumite forme de cercetare, participantii sunt pretestati pentru a cuantifica prezenta unor variabile deinteres sau pentru a realiza un fond de baza ca etalon (variabila dependenta) inainte de a efectua

    experimentul propriu zis. Informatiile din pretestare se pot folosi ca masura etalon pentru a compararezultatele (masuratorile) din experiment (post test).

    In unele cazuri pretestarea poate produce o sensibilizare si modifica variabilele dependente.

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    26/34

    Evaluarea acuratetei

    Sensibilitatea si specificitatea

    - Sunt indici statistici care atesta posibilitatea unei masuratori de a detecta corect parametrii pecare ii masoara. In cazul testelor de laborator, sensibilitatea se refera la probabilitatea ca un test safie pozitiv cand boala este prezenta, iar specificitatea se refera la probabilitatea ca un test sa fienegativ cand boala este absenta

    - Deoarece nici un test nu este perfect (nici un test nu identifica 100% persoanele cu sau faraboala), sensibilitatea si specificitatea reflecta in mod cantitativ caracteristicile unui test (procent)

    - Ca procedura de calcul se foloseste tabel 2x2 in care;Coloanele desemneaza boala (prezenta sau absenta)Randurile desemneaza test pozitiv sau negativ

    Boala Prezenta Boala Absenta Total

    Test pozitiv a Adevarat pozitiv

    bFals pozitiv

    a+b

    Test negativ cFals negativ

    d Adevarat negativ

    c+d

    Total a+c b+d a+b+c+d

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    27/34

    Sensibilitate = a / (a+c) Specificitate = d / (d+b)

    Sensibilitatea = proportia persoanelor cu boala care sunt corect identificate prin masuratorile testului- detecteaza adevaratii bolnavi

    = procentul de testari pozitive cand exista boala

    Specificitatea = proportia persoanelor fara boala care sunt corect identificate prin masuratorile testului= procentul de testari negative cand nu exista boala

    Ideal: inalta sensibilitate si inalta specificitate

    Testele cu inalta sensibilitate se folosesc mai ales in cazuri de boli periculoase, cu grad mare demortalitate si morbiditate (sifilis, TBC). Sunt deasemenea folositoare in screening-ul pentru populatiimari sau pentru persoane presupus asimptomatice, la care probabilitatea de boala este micaIn ambele situatii un rezultat negativ ( de la un test cu inalta sensibilitate) ajuta clinicianul sa excludaBoala

    Sn Nout - la test cu inalta sensitivitate, rezultatul negativ inseamna out of disease

    Testele cu inalta specificitate se folosesc mai ales in situatiile cand un rezultat fals pozitiv poate afectafizic, emotional sau financiar pacientul (exemplu: sa inceapa chimioterapia)

    Sp Pin - la test cu inalta specificitate, rezultat pozitiv arata boala (in disease)

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    28/34

    In practica exista grafice care pe abcisa au inscrisa sensibilitatea iar pe ordonata 1 specificitatea,valorile obtinute la teste se inscriu pe acest grafic si se stabileste o linie de demarcatie intre normal sianormal. In consecinta, sensibilitate crescuta implica si specificitate scazuta.

    Precizia masuratorilor = masura in care, dupa repetarea masuratorilor unui fenomen stabil de catreaceeasi persoana sau persoane diferite, la momente si locuri diferite, se obtinrezultate similare. Erorile aleatorii, in special daca sunt mari, scadsemnificativ precizia.

    Precizia masuratorilor de laborator se stabileste prin efectuarea de masuratori repetate, uneori decatre persoane diferite si cu instrumente diferite

    Precizia masuratorilor (fenomenelor) clinice se stabileste prin faptul ca diferiti observatori in diferiteconditii, dau rezultate similare

    Masurarea precizieiDaca acelasi cercetator face masuratori succesive ale aceluiasi fenomen (ex. Masurarea TA laaceeasi persoana), apar deobicei diferente in masuratori sau interpretare. Aceste diferentedefinesc variabilitatea intraobservatorie.

    Daca 2 sau mai multi cercetatori (observatori) evalueaza acelasi fenomen si apar diferente inmasuratori, acestea se definesc ca variabilitate interobservatorie.

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    29/34

    In ambele cazuri, trebuie sa se determine gradul de acceptabilitate a variabilitatii. Acest lucru se faceprin mai multe metode:

    Acceptabilitatea (concordanta) procentuala generala care foloseste variabile dichotomiceplasate in tabel 2x2:a si d = acceptabilitate (concordanta)b si c = neacceptabilitate (nonconcordanta)

    Procentul general de acceptabilitate se determina (a+d) / nr total de observatii(a+b+c+d)

    Exemplu: tabel concordanta pentru medici radiologi care interpreteaza mamografii cu

    cancer de sanMedic radiolog A

    Medic radiolog B DA NU Total

    DA 21 (a) 43 (b) 64

    NU 3 (c) 83 (d) 86

    Total 24 126 150

    Procentul de acceptabilitate = (a+d) / (a+b+c+d) = (21+83) / 150 = 0.69

    Coeficient Kappa- Arata masura in care concordanta dintre 2 masuratori (sau 2 cercetatori) estesuperioara concordantei aleatorie a masuratorilor - Este un raport cu valori intre (-1) si (+1)- Interval: [(-1) 0] semnifica o slaba concordanta

    [0.8 1] semnifica concordanta aproape perfecta

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    30/34

    Erorile sistematice (vicii, bias) in cercetare

    Aceste erori sistematice pot apare oriunde pe parcursul cercetarii, spre deosebire de erorilenesistematice care sunt intamplatoare si care se pot cuantifica si evalua prin analize statistice.

    In cazul erorilor sistematice, ele rar pot fi decelate prin retestari sau analize statistice.

    Exemplu: studiu privind efectul unor medicamente asupra scaderii greutatii corporale la obezi. Daca sefolosesc scale diferite sau calibrari diferite (etaloane diferite) intre cele 2 grupuri apar acesteerori

    Erorile sistematice sunt diferite de variabilele confuzionale ce pot modifica efectul (rezultatul)studiului.

    Variabilele confuzionale sunt cele care fara a fi cuantificate de la inceput sunt legate de variabileleindependente (de expunere sau interventie intr-un studiu experimental) si implicit de rezultatulstudiului.

    Exemplu: intr-un studiu care arata asocierea intre consumul de cafea si infarctul miocardic, poate apareo variabila confuzionala: fumatul care este cauzal asociat cu IM si asociat cu variabilaindependenta (persoanele care beau mai multa cafea sunt deseori si fumatori)

    Erorile pot sa apara in orice stadiu al cercetarii de la stadiul de selectie (prin selectarea unui grupde control care este sistematic diferit de grupul de experiment), continand cu protocoaleexperimentale viciate pana la rezultate gresit interpretate.

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    31/34

    Erori (vicii) ale esantioanelor selectate

    Cercetarea experimentala se bazeaza pe folosirea unui esantion care reprezinta o populatie mainumeroasa. Gradul de generalizare al rezultatelor obtinute (validitate externa) depinde de gradulde transpunere al rezultatelor din esantion asupra populatiei de interes. Deci orice eroaresistematica legata de selectarea esantionului poate afecta in mare masura validitatea externa.

    Pe de alta parte, validitatea (acuratetea) interna poate fi si ea afectata de erori de selectie. Atat

    procedurile folosite pentru selectie cat si factorii care potential influenteaza decizia voluntarilor potduce la erori. De exemplu: voluntarii pentru screening-ul unei boli pot avea simptome saupredispozitii stiute pentru boala, ceea ce eronat conduce la o prevalenta mai ridicata a bolii.

    Se pot intalni frecvent erori prin auto-selectare: exista persoane care se ofera voluntari pentrustudiu dar care sistematic sunt diferite de persoanele selectate aleator (prin caracteristicicomportamentale, psiho-afective, etc) si la care rezultatele experimentului difera fata de restulpopulatiei

    Alta forma de eroare de selectare apare atunci cand anumiti participanti au contact mai des cumedicii (iau tratament) si sunt supusi mai frecvent consultului medical decat altii. In acest caz sepot diagnostica boli care altfel ar fi ramas nedecelate.

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    32/34

    Erori ale masuratorilor 3 categorii

    1. Erori datorate observatorului (cercetatorului) constiente sau inconstiente.- Apar mai frecvent cand sunt necesare aprecieri subiective asupra calitatii sau severitatii unuiraspuns (rezultat).- Exemplu: citirea gradului de diferentiere histologica a unui tesut, ritmul de vindecare al unui

    pacient.- Pot deasemenea sa apara erori cand instrumentele de masurat sunt manipulate de persoanediferite

    2. Erori legate de subiectivitatea participantilor privind asocierea intre o expunere si o boala (sauevolutia starii de sanatate), bazate pe o intamplare din trecut .

    - Exemplu: retinerea in a lua medicatie a unei gravide care in antecedente a nascut un copil cumalformatii, fata de o gravida care a nascut un copil normal.

    - Un alt exemplu este efectul placebo in care participantii la experiment pot raporta oameliorare a bolii chiar daca nu au primit tratament activ dar ei crezand ca au fosttratati

    3. Erori legate de instrumentele de masura cand acestea arata valori diferite la aceeasi persoana sauvalori diferite la grupuri identice.

    - Exemplu: numaratorul de celulespectrofotometrereactivistripuri pentru glicemie, TIS

    care trebuiesc recalibrate

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    33/34

    Metode de a reduce erorile sistematice

    Cele mai uzuale metode sunt cele in care cercetatorul nu cunoaste apartenenta participantilor lagrupuri (de control sau experimentale) sau accesul acestora la experiment

    Studiul dublu orb cea mai puternica metoda de control a erorilor. In aceasta cercetare niciparticipantii, nici cercetatorii nu cunosc conditiile experimentale sau componenta grupurilor. Aceststudiu este supervizat de o alta persoana, care face selectia participantilor

    Studiul orb in care cercetatorii nu cunosc cui li s-a administrat tratamentul sau cum s-aumasurat efectele acestui tratament

  • 7/30/2019 Curs Statistica I

    34/34

    VA MULTUMESC!


Recommended