+ All Categories
Home > Documents > Curs Semiologie Generala

Curs Semiologie Generala

Date post: 01-Jun-2018
Category:
Upload: omida
View: 250 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
38
CURS SEMIOLOGIE CURS SEMIOL OGIE
Transcript
Page 1: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 1/38

CURS SEMIOLOGIECURS SEMIOLOGIE

Page 2: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 2/38

PARTEA GENERALAPARTEA GENERALA

Page 3: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 3/38

 SEMIOLOGIE  SEMIOLOGIE 

  semeion – semnsemeion – semn

  logos – ştiinţă, discurslogos – ştiinţă, discurs Semiologia este piatra fundamentală a diagnosticului ceSemiologia este piatra fundamentală a diagnosticului ce

 poate fi pus pe baza datelor anamnestice care orientează, a poate fi pus pe baza datelor anamnestice care orientează, a

datelor clinice care fundamentează şi a datelor dedatelor clinice care fundamentează şi a datelor de

laborator care-l confirmă.laborator care-l confirmă.

Semiologia – interpretarea semnelor diferitelor boli cuSemiologia – interpretarea semnelor diferitelor boli cu

scopul de a diagnostica cât maiscopul de a diagnostica cât mai corect şi mai repede.corect şi mai repede.

Semiologia se foloseşte de simptome, semne, sindroame laSemiologia se foloseşte de simptome, semne, sindroame lacare se adaugă investigaţiile paraclinice care ar trebui săcare se adaugă investigaţiile paraclinice care ar trebui să

fie ţintite pentru susţinerea dgfie ţintite pentru susţinerea dg..

Page 4: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 4/38

SimptomeleSimptomele  - au caracter subiectiv, fiind relatate de- au caracter subiectiv, fiind relatate de bolnav , sunt variabile de la caz bolnav , sunt variabile de la caz la caz, după modul dela caz, după modul de percepţie şi nu întotdeauna au o traducere percepţie şi nu întotdeauna au o traducere

obiectivobiectivaa( febră, cefalee, insomnie, astenie, sugiţ,( febră, cefalee, insomnie, astenie, sugiţ,dispnee etc!dispnee etc!

SemneleSemnele  – manifestări obiective produse de boală, – manifestări obiective produse de boală,observate de bolnav şi completate de medic prinobservate de bolnav şi completate de medic prin

 propriile simţuri (de e". suflu, ral, matitate etc! propriile simţuri (de e". suflu, ral, matitate etc! SindromulSindromul  – – grup de simptome şi semne caregrup de simptome şi semne care

e"primă o stare patologică, care au mecanisme"primă o stare patologică, care au mecanismfiziopatologic comun# permit prin sumarea lorfiziopatologic comun# permit prin sumarea lor

orientarea spre un diagnostic# pentru elucidare sauorientarea spre un diagnostic# pentru elucidare sauconfirmare se fac investigaţiile complementare cât maiconfirmare se fac investigaţiile complementare cât mai posibil ţintite. $oncluzia care rezultă din analiza posibil ţintite. $oncluzia care rezultă din analizasimptomelor, a semnelor şi confirmarea prin analize nesimptomelor, a semnelor şi confirmarea prin analize ne

îndrumă spre un diagnostic care poate fi şi un sindrom.îndrumă spre un diagnostic care poate fi şi un sindrom.

Page 5: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 5/38

SănătateaSănătatea  – este definită de %&S ca ' acea stare de complet – este definită de %&S ca ' acea stare de complet

 bine fizic, mental şi social şi nu constă numai din absenţa bolii bine fizic, mental şi social şi nu constă numai din absenţa bolii

sau infirmităţiisau infirmităţii

BoalaBoala este definită în mod diferit dar după )icţionarul medicaleste definită în mod diferit dar după )icţionarul medicalromân reprezintă* ' deviere de la starea de sănătate din cauzaromân reprezintă* ' deviere de la starea de sănătate din cauza

unor modificări ale mediului intern sau ale acţiunii unor agenţiunor modificări ale mediului intern sau ale acţiunii unor agenţi

din mediul e"tern sau ' este o deviaţie sau o abatere de ladin mediul e"tern sau ' este o deviaţie sau o abatere de la

normal cu consecinţe nedorite asupra confortului personal şinormal cu consecinţe nedorite asupra confortului personal şiactivităţii sociale.activităţii sociale.

+oala acută – un episod de durată destul de scurtă la sfârşitul+oala acută – un episod de durată destul de scurtă la sfârşitul

căreia pacientul îşi reia activitatea normală.căreia pacientul îşi reia activitatea normală.  

+oala cronică – o boală de lungă durată care generează+oala cronică – o boală de lungă durată care genereazăincapacitatea permanentă, parţială sau totală, este o alterareincapacitatea permanentă, parţială sau totală, este o alterare

organică sau funcţională care obligă bolnavul să-şi modificeorganică sau funcţională care obligă bolnavul să-şi modifice

modul său normal de viaţă şi care persistă mai mult timp.modul său normal de viaţă şi care persistă mai mult timp.

Page 6: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 6/38

FOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂFOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂFoaia de observaţie clinică (FO), reprezintă un act cu triplăFoaia de observaţie clinică (FO), reprezintă un act cu triplă

semnificaţie: document medical şi ştiinţific, medico-udiciar şisemnificaţie: document medical şi ştiinţific, medico-udiciar şi

contabil!contabil! % document medico-ştiinţific – cuprinde datele personale ale% document medico-ştiinţific – cuprinde datele personale ale

 pacientului, diagnostic de internare, la ore, şi dg. de e"ternare, pacientului, diagnostic de internare, la ore, şi dg. de e"ternare,

ziua şi ora internării precum şi datele de la e"ternare.ziua şi ora internării precum şi datele de la e"ternare.

% cuprinde cinci părţi*% cuprinde cinci părţi*

/artea 0- datele personale ale pacientului/artea 0- datele personale ale pacientului

/artea 11 – anamneza/artea 11 – anamneza

/artea 111 – e"amenul obiectiv la internare/artea 111 – e"amenul obiectiv la internare

/artea 12 – foaia de evoluţie şi tratament/artea 12 – foaia de evoluţie şi tratament

/artea 2 – epicriza/artea 2 – epicriza 

Page 7: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 7/38

"artea #"artea #  – datele personale ale pacientului –cuprind date de – datele personale ale pacientului –cuprind date de

identificare ale pacientului* nume, vârsta, se", adresa şi număr deidentificare ale pacientului* nume, vârsta, se", adresa şi număr de

telefon, grup sanguin, stare civilă, locul de muncă şi ocupaţia,telefon, grup sanguin, stare civilă, locul de muncă şi ocupaţia,

data şi ora internării, dg. de trimitere şi dg. la internare.data şi ora internării, dg. de trimitere şi dg. la internare. $%rsta$%rsta  – imprimă anumite particularităţi ale bolilor depinzând – imprimă anumite particularităţi ale bolilor depinzând

de ea.de ea.

în copilărie predomină bolile infecto-contagioase (scarlatina,în copilărie predomină bolile infecto-contagioase (scarlatina,

ru3eola, rubeola, varicela, tusea convulsivă!, boli congenitale,ru3eola, rubeola, varicela, tusea convulsivă!, boli congenitale,raitismul etcraitismul etc

în adolescenţă – angina streptococică cu complicaţiile ei,în adolescenţă – angina streptococică cu complicaţiile ei,

reumatismul poliarticular acut, glomerulonefrita acută, carditareumatismul poliarticular acut, glomerulonefrita acută, cardita

reumatismală# epatita acută virală, tuberculoza pulmonară, bolireumatismală# epatita acută virală, tuberculoza pulmonară, boliormonale legate de pubertateormonale legate de pubertate

Page 8: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 8/38

adulţii pot avea orice patologie, unele fiind urmare a unor boli dinadulţii pot avea orice patologie, unele fiind urmare a unor boli din

copilărie (stenoza mitrală, insuficienţa mitrală, insuficienţacopilărie (stenoza mitrală, insuficienţa mitrală, insuficienţa

cardiacă!, boli congenitale-ipertensiunea arterială esenţială, anemiicardiacă!, boli congenitale-ipertensiunea arterială esenţială, anemii

emolitice, ulcerul gastro-duodenal# boli câştigate prin anumiteemolitice, ulcerul gastro-duodenal# boli câştigate prin anumite

obiceiuri, alimentaţie, alcool, fumat, stress* ulcer, colecistite, diabetobiceiuri, alimentaţie, alcool, fumat, stress* ulcer, colecistite, diabet

zaarat, 456, dislipidemii, cardiopatia iscemică acută şi cronică,zaarat, 456, dislipidemii, cardiopatia iscemică acută şi cronică,

epatite acute virale sau cronice, boli venerice, 412, emopatiiepatite acute virale sau cronice, boli venerice, 412, emopatii

maligne, cancer etcmaligne, cancer etc

vârstnicii au o patologie specifică legată de ateroscleroză,vârstnicii au o patologie specifică legată de ateroscleroză,lacunarism cerebral, accidente neurologice, reumatismullacunarism cerebral, accidente neurologice, reumatismul

degenerativ, emfizemul pulmonar, cancere cu diferite localizări,degenerativ, emfizemul pulmonar, cancere cu diferite localizări,

infarctul miocardic, boala 6lzeimerinfarctul miocardic, boala 6lzeimer

SexulSexul  Femeile Femeile – au aspecte fiziologice legate de menară, graviditate şi – au aspecte fiziologice legate de menară, graviditate şi

menopauză, precum şi boli specifice lor* metroane"ite, fibrommenopauză, precum şi boli specifice lor* metroane"ite, fibrom

uterin, ciste ovariene, cancerul de col şi corp uterin.uterin, ciste ovariene, cancerul de col şi corp uterin.

Page 9: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 9/38

mai frecvent apar stenoza mitrală, astmul bronşic, colecistite, litiazamai frecvent apar stenoza mitrală, astmul bronşic, colecistite, litiaza biliară, colitele, infecţiile urinare, ipertiroidismul, tromboflebitele, biliară, colitele, infecţiile urinare, ipertiroidismul, tromboflebitele,lupusul eritematos diseminat, poliartrita reumatoidă, cancerul mamarlupusul eritematos diseminat, poliartrita reumatoidă, cancerul mamar

 Bărbaţii Bărbaţii  –* oriepididimita, adenomul şi cancerul de prostată, cancerul –* oriepididimita, adenomul şi cancerul de prostată, cancerul

testicular# emofiliiletesticular# emofiliile   - mai frecvent apar stenoza şi insuficienţa aortică, infarctul- mai frecvent apar stenoza şi insuficienţa aortică, infarctul

miocardic, cordul pulmonar cronic, bronşiectazia, ulcerul duodenal, guta,miocardic, cordul pulmonar cronic, bronşiectazia, ulcerul duodenal, guta,cancerul brono-pulmonar, spondilita ancilozantă, trombangeitacancerul brono-pulmonar, spondilita ancilozantă, trombangeitaobliterantă etcobliterantă etc

&omiciliul şi locul naşterii&omiciliul şi locul naşterii   – pot uneori furniza date despre anumite – pot uneori furniza date despre anumitezone geografice cu patologii specifice.zone geografice cu patologii specifice. 7uşa endemică sau distrofia endemică tireopată – apare în anumite7uşa endemică sau distrofia endemică tireopată – apare în anumite

zone cu conţinut scăzut de iod (&ţii 6puseni, &aramureş!#zone cu conţinut scăzut de iod (&ţii 6puseni, &aramureş!#  8efropatia endemică balcanică – o nefrită tubulo-interstiţială care 8efropatia endemică balcanică – o nefrită tubulo-interstiţială care

apare mai ales în zona )unării, la graniţa cu +ulgaria şi Serbia (&4, )9,apare mai ales în zona )unării, la graniţa cu +ulgaria şi Serbia (&4, )9,$S!$S!

5alasemiile – anemii emolitice congenitale care apar mai ales în5alasemiile – anemii emolitice congenitale care apar mai ales în)obrogea, )elta )unării şi frecvent în 7recia)obrogea, )elta )unării şi frecvent în 7recia

&alaria – apărea mai ales în zonele mlăştinoase, unde era prezent&alaria – apărea mai ales în zonele mlăştinoase, unde era prezentţânţarul anofel, actual eradicat în :omânia dar boala este prezentăţânţarul anofel, actual eradicat în :omânia dar boala este prezentă

frecvent în ţările 6friciifrecvent în ţările 6fricii

Page 10: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 10/38

Ocupaţia şi locul de muncăOcupaţia şi locul de muncă   – oferă date importante mai ales în – oferă date importante mai ales în

cazul unor boli profesionale* minerii (silicoza, antracoza, silico-cazul unor boli profesionale* minerii (silicoza, antracoza, silico-

tuberculoza!, muncitorii din industria morăritului – boli pulmonare,tuberculoza!, muncitorii din industria morăritului – boli pulmonare,

din inds. solvenţilor organici - aplazii medulare,etc.din inds. solvenţilor organici - aplazii medulare,etc.

Partea A II APartea A II AANAMNEZAANAMNEZA

#!#! 'O$*+* *.'O$*+* *.::

  / / cuprind toate semnele şi simptomele pe care le poate precizacuprind toate semnele şi simptomele pe care le poate preciza

pacientulpacientul 

--*0! / dureri precordiale, palpitaţii, dispnee după efort / ne*0! / dureri precordiale, palpitaţii, dispnee după efort / neorientează spre o boală cardiacă1 tuse productivă, un23iorientează spre o boală cardiacă1 tuse productivă, un23itoracic, febră / spre o infecţie pulmonară1 disurie, dureritoracic, febră / spre o infecţie pulmonară1 disurie, durerilombare, frisoane, febră, urini tulburi/ spre o infecţie urinară!lombare, frisoane, febră, urini tulburi/ spre o infecţie urinară!

Page 11: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 11/38

 .. 4*5*&**+* 6**&O-5O+4*4+*4*5*&**+* 6**&O-5O+4*4+*   boli care au transmitere ereditară cum ar fi* microsferocitoza boli care au transmitere ereditară cum ar fi* microsferocitoza

ereditară şi alte anemii emolitice, emofilia la rudele de se"ereditară şi alte anemii emolitice, emofilia la rudele de se"

masculin din partea mamei dar şi a tatălui, guta, diabetul insipid,masculin din partea mamei dar şi a tatălui, guta, diabetul insipid,

riniciul policistic, sifilisul, infecţia cu 412riniciul policistic, sifilisul, infecţia cu 412

 predispoziţie ereditară cum ar fi* 456 esenţială, litiaza biliară, predispoziţie ereditară cum ar fi* 456 esenţială, litiaza biliară,

diabetul zaarat tip 11, ulcerul duodenal, neoplaziile, epilepsia,diabetul zaarat tip 11, ulcerul duodenal, neoplaziile, epilepsia,

scizofrenia, obezitatea, dislipidemiile, cardiopatia iscemică etc.scizofrenia, obezitatea, dislipidemiile, cardiopatia iscemică etc.

;.;.4*5*&** "*SO4+* F7O+O85*:4*5*&** "*SO4+* F7O+O85*: 2ârsta debutului ciclului menstrual - menara, periodicitatea2ârsta debutului ciclului menstrual - menara, periodicitatea

ciclului, cu aspecte precise privind durata lui, numărul de sarcini,ciclului, cu aspecte precise privind durata lui, numărul de sarcini,

avorturi, sunt importante pentru anemiile feriprive. )e asemeneaavorturi, sunt importante pentru anemiile feriprive. )e asemenea

este importantă vârsta de instalare a menopauzei cu toate tulburărileeste importantă vârsta de instalare a menopauzei cu toate tulburările

ei care pot determina apariţia unor alte boli* 456, boli endocrine,ei care pot determina apariţia unor alte boli* 456, boli endocrine,

osteoporoza, boli psiice, cancerul mamar sau uterin etc.osteoporoza, boli psiice, cancerul mamar sau uterin etc.

<a bărbaţi este importantă aflarea momentului instalării pubertăţii şi<a bărbaţi este importantă aflarea momentului instalării pubertăţii şi

tulburările apărute.tulburările apărute.

Page 12: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 12/38

9!9! 4*5*&**+* 6**&O-5O+4*4+*4*5*&**+* 6**&O-5O+4*4+*  bolile pe care le-au avut pacienţii din copilărie şi până în momentul bolile pe care le-au avut pacienţii din copilărie şi până în momentul

internării mai ales cele corelate cu motivele internăriiinternării mai ales cele corelate cu motivele internării 

=nele boli anterioare pot avea urmări în timp=nele boli anterioare pot avea urmări în timp**scarlatina sau infecţiascarlatina sau infecţiastreptococică (angine! poate determina 786 sau :/6 cu cardităstreptococică (angine! poate determina 786 sau :/6 cu cardită

reumatismală, valvulopatii, insuficienţă cardiacăreumatismală, valvulopatii, insuficienţă cardiacă 

4epatitele virale cu virus + şi $ pot avea ca şi cauză diverse4epatitele virale cu virus + şi $ pot avea ca şi cauză diverse

tratamente anterioare in3ectabile, transfuzii în antecedente.tratamente anterioare in3ectabile, transfuzii în antecedente. Sunt importante intervenţiile cirurgicale, traumatismele, into"icaţiile,Sunt importante intervenţiile cirurgicale, traumatismele, into"icaţiile,

tratamente medicamentoase mai îndelungate, iradieri terapeutice.tratamente medicamentoase mai îndelungate, iradieri terapeutice.

!! 5O&;+* &* $4;.5O&;+* &* $4;.

actorii de mediu, de la domiciliu şi de la locul de muncă pot constituiactorii de mediu, de la domiciliu şi de la locul de muncă pot constituielemente de risc pentru apariţia şi agravarea unor bolielemente de risc pentru apariţia şi agravarea unor boli  

<ocuinta, alimentatia, consumul de to"ice, fumatul,abuzul de<ocuinta, alimentatia, consumul de to"ice, fumatul,abuzul de

medicamente, alimentatia dezorganizata, e"cesul de glucide, lipide,medicamente, alimentatia dezorganizata, e"cesul de glucide, lipide,

etcetc

.

Page 13: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 13/38

<!5O&;+* &* '=5.: $ele mai cunoscute meserii cu factori nocivi sunt* mineritul,

morăritul, industria de prelucrare a produşilor de benzină, a

diluanţilor, etc. =n factor nociv şi recunoscut tot mai mult în ultimul

deceniu este stressul.

>! SO5=+ BO+:: >ste important de precizat modul insidios sau brusc de debut, cauze>ste important de precizat modul insidios sau brusc de debut, cauze

determinante ale apariţiei lor, caracterul simptomelor cu sau fărădeterminante ale apariţiei lor, caracterul simptomelor cu sau fără

tratament, evoluţia lor în timp. =n inconvenient este modul diferit detratament, evoluţia lor în timp. =n inconvenient este modul diferit de

 percepţie a durerii de către pacient, unii minimalizând durerea iar alţii percepţie a durerii de către pacient, unii minimalizând durerea iar alţii

e"agerând-o. >ste important de a evidenţia pentru durere locul,e"agerând-o. >ste important de a evidenţia pentru durere locul,

intensitatea, iradierea, evoluţia cu sau fără tratament, apariţia deintensitatea, iradierea, evoluţia cu sau fără tratament, apariţia desemne de asocieresemne de asociere 

Page 14: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 14/38

*?4'*=+ OB*5$*?4'*=+ OB*5$

S"*5;4S"*5;4 – constă în observarea vizuală a semnelor de boală pe – constă în observarea vizuală a semnelor de boală pe

toată suprafaţa corpului şi în cavităţile accesibiletoată suprafaţa corpului şi în cavităţile accesibile .. 1nspecţia se va1nspecţia se vaîncepe cu e"tremitatea cefalică, urmată de gât, torace, membreleîncepe cu e"tremitatea cefalică, urmată de gât, torace, membrele

superioare, abdomen şi membrele inferioare.superioare, abdomen şi membrele inferioare.

>ste imperios necesar de a efectua e"amenul în poziţie statică şi apoi>ste imperios necesar de a efectua e"amenul în poziţie statică şi apoi

în mişcareîn mişcare  "4+"4*4"4+"4*4--decelează modificările superficiale sau mai profundedecelează modificările superficiale sau mai profunde

 produse de boală şi se efectuează prin utilizarea pulpei degetelor sau produse de boală şi se efectuează prin utilizarea pulpei degetelor sau

a mâinii.5oate modificările decelate vor fi descrise prin localizareaa mâinii.5oate modificările decelate vor fi descrise prin localizarea

lor în raport cu regiunile topografice ale corpului, mărimea, forma,lor în raport cu regiunile topografice ale corpului, mărimea, forma,conturul, consistenţa, sensibilitatea spontană sau la palpare şiconturul, consistenţa, sensibilitatea spontană sau la palpare şi

mobilitatea lor.mobilitatea lor.

Page 15: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 15/38

"*5=;4 -se face digito-digital, prin utilizarea degetului mi3lociual mâinii drepte care loveşte, ca un ciocănel, degetul mi3lociu almâinii stângi, care este aplicată pe suprafaţa zonei cercetate.

 poate fi* - superficială, când e"plorează zone până la ;-?m.adâncime,

- profundă, când e"plorează la o adâncime de cm   Sunetul mat (matitatea! este dată de prezenţa unor ţesuturi sau

organe fără conţinut aerian, cum ar fi masa musculară, ficat, splinăsau de un proces patologic dens, cum ar fi o colecţie de licid sau otumoră.

  Sonoritatea – este sunetul evidenţiat prin percuţia zonei plămânilor,fiind dată de conţinutul aerian normal al alveolelor pulmonare.   Timpanismul  – este o varietate de sonoritate dar mai intens, de tip

muzical, dat de un conţinut aerian în spaţii încise, cu pereţi regulaţi,cum ar fi stomacul, intestinele (fiziologic! sau în cavernele

 pulmonare, patologic.  Hipersonoritatea  – are caractere intermediare între sonoritate şitimpanism şi e dată de prezenţa unei cantităţi crescute de aer înorgane normal sonore. =n e". ar fi emfizemul pulmonar 

  Submatitatea  – este un sunet intermediar între sonor şi mat, dat de

diminuarea conţinutului aerian faţă de situaţia normală (licid încavitatea pleurală dar în cantitate mică!.

Page 16: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 16/38

4S5=+4;44S5=+4;4  este metoda de percepere a zgomotelor normale sau patologice laeste metoda de percepere a zgomotelor normale sau patologice la

nivelul organelor.nivelul organelor.

/rin ascultaţie se pot decela sunetele produse de mişcările/rin ascultaţie se pot decela sunetele produse de mişcărilerespiratorii, de activitatea cordului, de mişcările intestinalerespiratorii, de activitatea cordului, de mişcările intestinale 

Page 17: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 17/38

*?4'*=+ OB*5$ 8**4+*?4'*=+ OB*5$ 8**4+

S4*4 "S65.S4*4 "S65.

Se apreciază @n timpul efectuării anamnezei, prin conversaţia cu bolnavul, c%nd se poateSe apreciază @n timpul efectuării anamnezei, prin conversaţia cu bolnavul, c%nd se poateobserva comportamentul pacientului!observa comportamentul pacientului! 

=+B=. &* 5OA;.=+B=. &* 5OA;.

$onştiinţa este capacitatea de integrare a pacientului în timp şi spaţiu$onştiinţa este capacitatea de integrare a pacientului în timp şi spaţiu 

Somnolenţa(torpoarea)Somnolenţa(torpoarea) – bolnavul este moleşit, vorbeşte cu greutate şi de obicei – bolnavul este moleşit, vorbeşte cu greutate şi de obiceieste febril sau surmenat.este febril sau surmenat.

ObnubilareaObnubilarea  – bolnavul are dificultatea de a se orienta temporo-spaţial şi apare în – bolnavul are dificultatea de a se orienta temporo-spaţial şi apare înstări grave, în into"icaţii şi infecţii grave, în encefalopatii de diverse etiologii*stări grave, în into"icaţii şi infecţii grave, în encefalopatii de diverse etiologii*epatice, ipertensive, etc.epatice, ipertensive, etc.

StupoareaStupoarea – este o tulburare gravă a conştiinţei, cu dezorientare temporo-spaţială – este o tulburare gravă a conştiinţei, cu dezorientare temporo-spaţialăevidentă, amnezie – pierderea memoriei – şi survine în cazul tumorilor cerebrale, înevidentă, amnezie – pierderea memoriei – şi survine în cazul tumorilor cerebrale, înencefalopatii sau în stări to"ice grave.encefalopatii sau în stări to"ice grave.

"ierderea cunoştiinţei"ierderea cunoştiinţei – se întâlneşte în trei situaţii diferite* – se întâlneşte în trei situaţii diferite*

  --lipotimia sau leşinullipotimia sau leşinul

  --sincopa sau pierderea bruscă şi tranzitorie a cunoştiinţeisincopa sau pierderea bruscă şi tranzitorie a cunoştiinţei

  --coma – pierderea cunoştiinţei pentru o perioadă mai îndelungată de timpcoma – pierderea cunoştiinţei pentru o perioadă mai îndelungată de timp

care apare în situaţii grave* diabet zaarat complicat cu acidocetoză, insuficienţacare apare în situaţii grave* diabet zaarat complicat cu acidocetoză, insuficienţarenală în stadiul de uremie, insuficienţa epatică, etc.renală în stadiul de uremie, insuficienţa epatică, etc.

..

Page 18: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 18/38

=+B=. &* '*'O*=+B=. &* '*'O* Scăderea memoriei – apare la vârstnici cu ateroscleroză, în into"icaţii grave, laScăderea memoriei – apare la vârstnici cu ateroscleroză, în into"icaţii grave, la

astenici sau surmenaţi.astenici sau surmenaţi.

/ierderea memoriei – amnezia – apare la pacienţii cu epilepsie, în caz de/ierderea memoriei – amnezia – apare la pacienţii cu epilepsie, în caz de

traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale etc.traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale etc.

=+B=. &* 8&*=+B=. &* 8&* +radipsiia – gândirea întârziată – apare în ipotiroidism sau în stări+radipsiia – gândirea întârziată – apare în ipotiroidism sau în stări

depresive.depresive.

%bsesia – este o idee sau o imagine repetată în timp, de care pacientul%bsesia – este o idee sau o imagine repetată în timp, de care pacientulnu se poatenu se poate

debarasa, deşi este conştient că situaţia nu este normală. >a apare îndebarasa, deşi este conştient că situaţia nu este normală. >a apare în

cazul unor astenii severe psiice sau poate fi un simptom alcazul unor astenii severe psiice sau poate fi un simptom al

scizofreniei.scizofreniei. )elirul – este un comple" de idei false, trăite de bolnav ca şi reale şi)elirul – este un comple" de idei false, trăite de bolnav ca şi reale şi

apare în into"icaţii, traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale,apare în into"icaţii, traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale,

 boli psiice sau infecţii grave. boli psiice sau infecţii grave.

..

Page 19: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 19/38

=+B=. &* S*SB+4* A &* "*5*";*=+B=. &* S*SB+4* A &* "*5*";* pot fi de tipul 3alucinaţiilor, care sunt descrise de pacient ca fiind reale darpot fi de tipul 3alucinaţiilor, care sunt descrise de pacient ca fiind reale dar

sunt percepţii false, vizuale, auditive, olfactive, tactile! *le pot fi prezente @nsunt percepţii false, vizuale, auditive, olfactive, tactile! *le pot fi prezente @ninto0icaţii 2rave, infecţii severe sau @n boli psi3ice!into0icaţii 2rave, infecţii severe sau @n boli psi3ice!

=+B=. &* 4F*5$4*=+B=. &* 4F*5$4* 4ipertimia – este o accentuare a trăirilor afective, manifestată prin euforie sau4ipertimia – este o accentuare a trăirilor afective, manifestată prin euforie sau

an"ietate (teamă fără cauză, încordare!. >a apare în angina pectorală, nevroze,an"ietate (teamă fără cauză, încordare!. >a apare în angina pectorală, nevroze,

surmena3, to"icomanii etc.surmena3, to"icomanii etc.

4ipotimia sau apatia – constă în diminuarea sau dispariţia sensibilităţii la4ipotimia sau apatia – constă în diminuarea sau dispariţia sensibilităţii la

suferinţă şi apare în nevroze, stări terminale ale unor boli grave.suferinţă şi apare în nevroze, stări terminale ale unor boli grave.

6515=)18>66515=)18>6 6titudinea activă – reprezintă posibilitatea pacientului de a se deplasa6titudinea activă – reprezintă posibilitatea pacientului de a se deplasa 

6titudinea pasivă – imposibilitatea de efectuare a acestor mişcări6titudinea pasivă – imposibilitatea de efectuare a acestor mişcări 

6titudine antalgică – reprezintă poziţii forţate de diverse dureri în evoluţia unor6titudine antalgică – reprezintă poziţii forţate de diverse dureri în evoluţia unor

 boli. )e e". poziţia gemuită în ulcerul gastro-duodenal, decubitul contralateral în boli. )e e". poziţia gemuită în ulcerul gastro-duodenal, decubitul contralateral în

 pleurită sau fracturi costale etc. pleurită sau fracturi costale etc.

6titudini antidispneice – ortopneea (poziţia semişezândă! – apare la bolnavii cu6titudini antidispneice – ortopneea (poziţia semişezândă! – apare la bolnavii cu

dispnee# decubitul lateral pe partea bolnavă la pacienţii cu pleurezie e"udativă#dispnee# decubitul lateral pe partea bolnavă la pacienţii cu pleurezie e"udativă#

 poziţia cu torace aplecat anterior în pericardita e"udativă, poziţia cu torace aplecat anterior în pericardita e"udativă,

6 i di i f d i l l i î i i ă d ă6 i di i f d i l l i î i i ă d ă

Page 20: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 20/38

6titudini forţate de contracturi musculare patologice* în meningită – cocoş de puşcă,6titudini forţate de contracturi musculare patologice* în meningită – cocoş de puşcă,

culcat lateral, cu capul în e"tensie şi cu coapse şi gambe flectate# în tetanosculcat lateral, cu capul în e"tensie şi cu coapse şi gambe flectate# în tetanos

-opistotonus – decubit dorsal, cu corpul spri3init pe cap şi cîlcâi, ca un arc# în ernia-opistotonus – decubit dorsal, cu corpul spri3init pe cap şi cîlcâi, ca un arc# în ernia

de disc lombar – poziţia corpului este deviată lateral datorită scoliozei, prinde disc lombar – poziţia corpului este deviată lateral datorită scoliozei, prin

contractura musculaturii paravertebrale unilateral.contractura musculaturii paravertebrale unilateral.

"=+ 5OS=;O4+ A S4*4 &* =;*"=+ 5OS=;O4+ A S4*4 &* =;* 5ipurile constituţionale pot fi de trei feluri*5ipurile constituţionale pot fi de trei feluri*

--5ipul astenic – ectomorf - tip slab, este predispus la ulcere gastro-duodenal,5ipul astenic – ectomorf - tip slab, este predispus la ulcere gastro-duodenal,

5+$, boli psiice.5+$, boli psiice.

  --5ipul picnic – endomorf - mic de statură, cu dezvoltarea ţesuturilor rezultate5ipul picnic – endomorf - mic de statură, cu dezvoltarea ţesuturilor rezultatedin transformarea endodermului, este predispus la ateroscleroză, obezitate, 456,din transformarea endodermului, este predispus la ateroscleroză, obezitate, 456,

diabet zaarat etc.diabet zaarat etc.

  --5ipul stenic – mezomorf – intermediar între primele, este predispus la boli5ipul stenic – mezomorf – intermediar între primele, este predispus la boli

osteo-articulare şi musculareosteo-articulare şi musculare.. )in punct de vedere statural)in punct de vedere statural**

   8anismul ipofizar sau piticul – apare în insuficienţa ormonului 8anismul ipofizar sau piticul – apare în insuficienţa ormonului

somatotrop din copilăriesomatotrop din copilărie

 8anismul din stenoza mitrală apare mai tardiv la persoanele care fac cardită 8anismul din stenoza mitrală apare mai tardiv la persoanele care fac cardită

reumatismală în cadrul :/6 –luireumatismală în cadrul :/6 –lui

i l di l b li d i di i d8 i l di l b li d i di i d

Page 21: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 21/38

  8anismul din alte boli endocrine, ereditare sau osoase* mi"edem 8anismul din alte boli endocrine, ereditare sau osoase* mi"edem

(ipotiroidism!, raitism, etc.(ipotiroidism!, raitism, etc.

 7igantismul ipofizar – este o creştere staturală e"agerată prin e"ces7igantismul ipofizar – este o creştere staturală e"agerată prin e"ces

de ormon somatotrop în copilăriede ormon somatotrop în copilărie

 6cromegalia – este o creştere e"agerată a e"tremităţilor corpului, tot6cromegalia – este o creştere e"agerată a e"tremităţilor corpului, tot

 prin ipersecreţia ormonului somatotrop, începând din copilărie prin ipersecreţia ormonului somatotrop, începând din copilărie

  >unocoidismul – dezvoltarea normală a corpului dar cu deficit în>unocoidismul – dezvoltarea normală a corpului dar cu deficit în

dezvoltarea organelor genitale şi a activităţii se"ualedezvoltarea organelor genitale şi a activităţii se"uale

Starea de nutriţieStarea de nutriţie 

se apreciază prin analiza dezvoltării ţesutului celular subcutanat şi ase apreciază prin analiza dezvoltării ţesutului celular subcutanat şi a

celui muscular# se e"aminează prin efectuarea semnului pliuluicelui muscular# se e"aminează prin efectuarea semnului pliului

cutanat la nivelul abdomenului şi prin raportul greutate- înălţime.cutanat la nivelul abdomenului şi prin raportul greutate- înălţime.

F7OO'4 A F45*S=+F7OO'4

A F45*S=+

Page 22: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 22/38

F7OO'4 A F45*S=+F7OO'4 A F45*S=+ 1@1%8%&161@1%8%&16 **6spectul figurii corespunde în general stării psiice a pacientului şi6spectul figurii corespunde în general stării psiice a pacientului şi

este în corelaţie cu gravitatea bolii.este în corelaţie cu gravitatea bolii.

6$1>S=<*

Faciesul 3ipocratic* o faţă trasă, cenuşie, cu oci înfundaţi în orbite, cu şanţurinazo-labiale adâncite, cearcăne şi nas ascuţit. 6pare în afecţiuni grave cu

atingere peritoneală, de tipul peritonitelor prin perforaţie 

Faciesul basedoCian* este caracteristic afecţiunii de bază, boala +asedoA, cu

e"oftalmie bilaterală sau asimetrică, fantă palpebrală larg descisă, privire vie,

inteligentă, uneori clipire rară# an"ietate cu aspect de spaimă îngeţată.

Faciesul mi0edematos* apare ca o lună plină, cu faţă rotundă, infiltrată, palidă,

ine"presiv, alopecia 3umătăţii e"terne a sprâncenelor, macroglosie cu amprentele

dinţilor, voce aspră şi groasă, păr rar, aspru, uscat, decolorat, friabil, specifică

ipotiroidismului. 6cest aspect este denumit facies buăit.

Faciesul acrome2alic* apare în ipersecreţia de ormon somatotrop ipofizar şi

apare cu o dezvoltare accentuată a arcadetor orbitale, nasului, urecilor, buzelor

şi mentonului.(prognatism!

Faciesul mitral* apare la pacienţii cu afectarea valvelor mitrale şi este tipic, cu

cianoza obra3ilor, nasului, buzelor şi urecilor, pe un fond palid al restului

tegumentelor.

F i l iF i l i t f i lid i l 3 ti l lid it f i lid i l 3 ti l lid i

Page 23: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 23/38

Faciesul anemicFaciesul anemic* este un facies palid pai, cu mucoasele con3unctivale palide şi* este un facies palid pai, cu mucoasele con3unctivale palide şi

apare în anemiile severe mai ales de tip feripriv.apare în anemiile severe mai ales de tip feripriv.

Faciesul con2estivFaciesul con2estiv* este opusul celui anemic, apărând culoarea roşie vineţie, mai* este opusul celui anemic, apărând culoarea roşie vineţie, mai

ales la nivelul e"tremităţilor capului, obra3i, lobul urecilor, nasului şi menton.ales la nivelul e"tremităţilor capului, obra3i, lobul urecilor, nasului şi menton.

6pare la cei cu poliglobulii secundare sau primare, la cei cu 456 sau la cei cu febră6pare la cei cu poliglobulii secundare sau primare, la cei cu 456 sau la cei cu febrămare.mare.

Faciesul 3ecticFaciesul 3ectic* apare cu pomeţii obra3ilor roşii pe un fond palid al feţei, mai ales la* apare cu pomeţii obra3ilor roşii pe un fond palid al feţei, mai ales la

cei cu forme grave de 5+$.cei cu forme grave de 5+$.

Faciesul cirotic sau 3epaticFaciesul cirotic sau 3epatic* prezintă o culoare galbenă teroasă (icterică sau* prezintă o culoare galbenă teroasă (icterică sau

subicterică!, cu venectazii pe pomeţii obra3ilor şi pe nas, buze subţiate, roşii,subicterică!, cu venectazii pe pomeţii obra3ilor şi pe nas, buze subţiate, roşii,carminate. 6pare la cei cu epatită cronică activă şi la cei cu ciroză.carminate. 6pare la cei cu epatită cronică activă şi la cei cu ciroză.

Faciesul adenoidianFaciesul adenoidian este specific copiilor cu polipi nazali sau vegetaţii adenoide şieste specific copiilor cu polipi nazali sau vegetaţii adenoide şi

apare un facies cu îngustarea nasului, proeminenţa buzei şi a arcadei superioare.apare un facies cu îngustarea nasului, proeminenţa buzei şi a arcadei superioare.

$oncomitent apare o voce tipică, nazonată şi tulburări ale auzului$oncomitent apare o voce tipică, nazonată şi tulburări ale auzului..

Faciesul ri2idFaciesul ri2id, fără mimică apare la pacienţii cu boală /arBinson, fără mimică apare la pacienţii cu boală /arBinson  Faciesul cus3in2oidFaciesul cus3in2oid  este tipic pentru cei cu ipersecreţiea ormoniloreste tipic pentru cei cu ipersecreţiea ormonilor

glucocorticoizi suprarenalieni. 6pare un facies rotund (facies de lună plină!, cu pieleglucocorticoizi suprarenalieni. 6pare un facies rotund (facies de lună plină!, cu piele

roşie violacee, gura mică, acnee, gât gros aşa numit Cde bizonC iar la femei apare şiroşie violacee, gura mică, acnee, gât gros aşa numit Cde bizonC iar la femei apare şi

irsutismul (mustăţi şi barbă!irsutismul (mustăţi şi barbă!

F i l l iFacies l l

pic t t i ti t i ţii <>) (l it tt t i ti t i ţii <>) (l it t

Page 24: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 24/38

Faciesul lupicFaciesul lupic  este caracteristic pentru pacienţii cu <>) (lupus eritematoseste caracteristic pentru pacienţii cu <>) (lupus eritematos

diseminat! şi apare cu o erupţie cutanată caracteristică sub formă de fluture ladiseminat! şi apare cu o erupţie cutanată caracteristică sub formă de fluture la

nivelul nasului şi obra3ilor.>rupţia este eritematoasă cu scuame fine.nivelul nasului şi obra3ilor.>rupţia este eritematoasă cu scuame fine.

 Faciesul din sclerodermieFaciesul din sclerodermie apare rigid, parcă micşorat, fără riduri şi cute faciale,apare rigid, parcă micşorat, fără riduri şi cute faciale,

ine"presiv, cu nas şi buze subţiri. 6 fost comparat cu o icoană bizantină.ine"presiv, cu nas şi buze subţiri. 6 fost comparat cu o icoană bizantină.  Faciesul vultuosFaciesul vultuos este tipic pentru pacienţii cu febră mare, cum ar fi în pneumonii,este tipic pentru pacienţii cu febră mare, cum ar fi în pneumonii,

 bronopneumonii, gripe,etc. bronopneumonii, gripe,etc.

  Faciesul asimetricFaciesul asimetric  apare în paralizia de nerv facial, când o parte a feţei esteapare în paralizia de nerv facial, când o parte a feţei este

 paralizată şi determină asimetria feţei. paralizată şi determină asimetria feţei.

  FaciesulFaciesul  ca oca o parăpară  apare la cei cu parotidită epidemică sau cu adenopatii mariapare la cei cu parotidită epidemică sau cu adenopatii marisubmandibulare.submandibulare.

'*S=+'*S=+:: &ersul antalgic&ersul antalgic – apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau în – apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau în

suferinţele nervului sciatic.suferinţele nervului sciatic.

&ersul rigid&ersul rigid – apare la aterosclerotici sau în b. /arBinson şi este un mers cu paşi – apare la aterosclerotici sau în b. /arBinson şi este un mers cu paşi

mici.mici.

&ersul dezordonat&ersul dezordonat – apare în coree, complicaţie neurologică din :/6. – apare în coree, complicaţie neurologică din :/6.

&ersul cosit&ersul cosit – apare în emipareze spastice şi membrul descrie un arc de cerc în – apare în emipareze spastice şi membrul descrie un arc de cerc în

timpul mersului.timpul mersului.

& l t l t&ersul talonat t i ăl âi î ifili l l li l ăd i ă iiata"ic pe călcâie apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării

Page 25: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 25/38

&ersul talonat&ersul talonat –ata"ic, pe călcâie, apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării, –ata"ic, pe călcâie, apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării,

tabes.tabes.

&ersul stepat&ersul ste pat – apare în paralizia de sciatic popliteu e"tern. – apare în paralizia de sciatic popliteu e"tern.

&ersul legănat, de raţă&ersul legănat, de raţă – apare în miopatiile grave. – apare în miopatiile grave.

&ersul ata"ic&ersul ata"ic  – apare în afecţiunile cerebeloase şi pacientul merge încet cu – apare în afecţiunile cerebeloase şi pacientul merge încet cu picioarele depărtate şi cu privirea în 3os. picioarele depărtate şi cu privirea în 3os.

&ersul ebrios&ersul ebrios – apare în into"icaţiile acute cu alcool cu barbiturice, în sindroamele – apare în into"icaţiile acute cu alcool cu barbiturice, în sindroamele

cerebeloase.cerebeloase.

&ersul adinamic&ersul adinamic – miastenia gravis, b. 6ddison, neoplazii în faze terminale – miastenia gravis, b. 6ddison, neoplazii în faze terminale..

'A5.+* $O+=4*'A5.+* $O+=4*:: Fasciculaţiile şi fibrilaţiile musculareFasciculaţiile şi fibrilaţiile musculare  sunt contracţii rapide, limitate la suprafaţasunt contracţii rapide, limitate la suprafaţa

muşcilor, fiind determinate de into"icaţii endo (insuficienţa epatică, insuficienţamuşcilor, fiind determinate de into"icaţii endo (insuficienţa epatică, insuficienţa

renală decompensată, insuficienţa respiratorie etc! sau e"ogene.renală decompensată, insuficienţa respiratorie etc! sau e"ogene.

remurăturileremurăturile

 – sunt oscilaţii ale e"tremităţilor corpului. >le pot fi fine, rapide, – sunt oscilaţii ale e"tremităţilor corpului. >le pot fi fine, rapide,

mai ales la nivelul membrelor superioare, în caz de alcoolism, consum e"cesiv demai ales la nivelul membrelor superioare, în caz de alcoolism, consum e"cesiv de

cafea, în ipertiroidism sau în emoţii, into"icaţii cu plumb, aresenic, mercur,cafea, în ipertiroidism sau în emoţii, into"icaţii cu plumb, aresenic, mercur,

 b.+asedoA, scleroza în plăci. 5remurăturile din /arBinson sunt rare, apar numai în b.+asedoA, scleroza în plăci. 5remurăturile din /arBinson sunt rare, apar numai în

repaus şi sunt mai frecvente la nivelul capului şi membrelor superioare. 1nrepaus şi sunt mai frecvente la nivelul capului şi membrelor superioare. 1n

encefalopatia portală şi insuficienţa epatică apar tremurături mai ample şi rare, caencefalopatia portală şi insuficienţa epatică apar tremurături mai ample şi rare, ca

 bătăile aripilor de pasăre, fiind denumite flapping-tremor. bătăile aripilor de pasăre, fiind denumite flapping-tremor.

Page 26: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 26/38

'işcările atetozice'işcările atetozice  – sunt mişcări lente, permanente şi apar în boli ale nucleilor – sunt mişcări lente, permanente şi apar în boli ale nucleilor bazali ale creierului (boala Dilson sau degenerescenţa epatolenticulară! . bazali ale creierului (boala Dilson sau degenerescenţa epatolenticulară! .

'işcările coreice'işcările coreice  – sunt mişcări ample, involuntare, rapide, aritmice şi de scurtă – sunt mişcări ample, involuntare, rapide, aritmice şi de scurtădurată şi apar în leziuni cerebrale din cadrul :/6, în encefalite, etc.durată şi apar în leziuni cerebrale din cadrul :/6, în encefalite, etc.

5onvulsiile5onvulsiile  – sunt contracţii intermitente ale muşcilor, cu o durată variabilă. >le – sunt contracţii intermitente ale muşcilor, cu o durată variabilă. >le pot fi tonice şi produc rigiditatea segmentelor interesate sau pot fi clonice, când pot fi tonice şi produc rigiditatea segmentelor interesate sau pot fi clonice, când produc mişcări violente, ample, dezordonatate ale întregului corp. >le pot fi şi produc mişcări violente, ample, dezordonatate ale întregului corp. >le pot fi şimi"te, tonico-clonice. 6par în epilepsie, ipertensiunea intracraniană, tulburărimi"te, tonico-clonice. 6par în epilepsie, ipertensiunea intracraniană, tulburărimetabolice sau vasculare cu răsunet pe creier sau în into"icaţii e"ogene.metabolice sau vasculare cu răsunet pe creier sau în into"icaţii e"ogene.

5ontractura permanentă5ontractura permanentă – tetanos, tetanie, turbare, afecţiuni cerebrale, isterie. – tetanos, tetanie, turbare, afecţiuni cerebrale, isterie.

*?4'*=+ *8='**+O '=5O4S*+O A*?4'*=+ *8='**+O

'=5O4S*+O A

Page 27: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 27/38

*?4'*=+ *8='**+O, '=5O4S*+O A*?4'*=+ *8='**+O , '=5O4S*+O AF4**+O F4**+O  

CULOAREA TEGUMENTELORCULOAREA TEGUMENTELOR "aloarea"aloarea  ::  este culoarea mai descisă a tegumentelor şi mucoaselor şieste culoarea mai descisă a tegumentelor şi mucoaselor şi

apare în caz de reducerea circulaţiei superficiale, prin vasoconstricţie sauapare în caz de reducerea circulaţiei superficiale, prin vasoconstricţie sau

mai frecvent apare în anemii.mai frecvent apare în anemii. 

--anemia feriprivă – paloare de ceară sau ca varulanemia feriprivă – paloare de ceară sau ca varul

1n anemiile emolitice şi megaloblastice –o culoare gălbuie, ca paiul de grâu copt.1n anemiile emolitice şi megaloblastice –o culoare gălbuie, ca paiul de grâu copt. 1n leucemii cronice şi 1:$ – apare o culoare gri-pământie1n leucemii cronice şi 1:$ – apare o culoare gri-pământie

1n endocardita bacteriană infecţioasă – paloarea este de tip cafea cu lapte1n endocardita bacteriană infecţioasă – paloarea este de tip cafea cu lapte 

RoşeaţaRoşeaţa ::apare prin vasodilataţie accentuată sau prin creşterea cantităţii deapare prin vasodilataţie accentuată sau prin creşterea cantităţii de

o"iemoglobină în circulaţie (poliglobulie!o"iemoglobină în circulaţie (poliglobulie! 

după e"punere la temperaturi înalte sau în stări febrile, după efort fizic, la cei cudupă e"punere la temperaturi înalte sau în stări febrile, după efort fizic, la cei cu

distonie neuro-vegetativă, la femei în perioada menopauzei (bufeuri!, la etanolici, îndistonie neuro-vegetativă, la femei în perioada menopauzei (bufeuri!, la etanolici, în

into"icaţia cu o"id de carbon, în poliglobulii primare sau secundare.into"icaţia cu o"id de carbon, în poliglobulii primare sau secundare.

Page 28: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 28/38

 $ianoza (Bianos!$ianoza (Bianos! ::este o culoare albăstruie – vineţie a pielii şi mucoaselor şieste o culoare albăstruie – vineţie a pielii şi mucoaselor şi

apare din cauza creşterii nivelului emoglobinei reduse în vasele mici înapare din cauza creşterii nivelului emoglobinei reduse în vasele mici în

anumite teritorii.anumite teritorii.

$ianoza$ianoza  adevăratăadevărată  ::în condiţii de creştere a cantităţii absolute de 4b. redusă înîn condiţii de creştere a cantităţii absolute de 4b. redusă în

capilare (peste nivelul de ? g E0FF ml sânge!. >a apare mai bine la e"tremităţi şicapilare (peste nivelul de ? g E0FF ml sânge!. >a apare mai bine la e"tremităţi şi

depinde de anumiţi factori*depinde de anumiţi factori*

  -- volumul capilarelor cutanate şi mucoase, grosimea şi transparenţavolumul capilarelor cutanate şi mucoase, grosimea şi transparenţa

învelişului cutaneo-mucos (cel mai bine se observă la lobul urecilor, pomeţi, buzeînvelişului cutaneo-mucos (cel mai bine se observă la lobul urecilor, pomeţi, buze

şi patul ungial!.şi patul ungial!.

  -- pigmentaţia pielii (la rasa neagră sau alte iperpigmentări cutanate! se pigmentaţia pielii (la rasa neagră sau alte iperpigmentări cutanate! se

caută mai bine la palme sau mucoasa con3unctivalăcaută mai bine la palme sau mucoasa con3unctivală

  --asocierea cu alţi pigmenţi în acelaşi timp, de e". cu icterulasocierea cu alţi pigmenţi în acelaşi timp, de e". cu icterul

  --concentraţia 4b. în sânge, ea apărând mai repede la cei cu poliglobulieconcentraţia 4b. în sânge, ea apărând mai repede la cei cu poliglobulie

decât la cei cu anemiedecât la cei cu anemie $ianoza falsă$ianoza falsă apare înapare în **

  --into"icaţia cu o"id de carbon (carbo"iemoglobinemie!, care are ointo"icaţia cu o"id de carbon (carbo"iemoglobinemie!, care are o

culoare albăstruie cu tentă carminatăculoare albăstruie cu tentă carminată

  -- policitemia vera, când cianoza are aspect roşu-vineţiu policitemia vera, când cianoza are aspect roşu-vineţiu

metemoglobinemie şi sulfemoglobinemie (into"icaţia cu nitriţimetemoglobinemie şi sulfemoglobinemie (into"icaţia cu nitriţi

Page 29: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 29/38

  --metemoglobinemie şi sulfemoglobinemie (into"icaţia cu nitriţi,metemoglobinemie şi sulfemoglobinemie (into"icaţia cu nitriţi,

nitrotoluen, benzen etc!nitrotoluen, benzen etc!

  --argiria – depozitarea sărurilor de argint în tegumente, dând o coloraţieargiria – depozitarea sărurilor de argint în tegumente, dând o coloraţie

albastră-cenuşiealbastră-cenuşie

1n apariţia cianozei are importanţă nivelul absolut al 4b. reduse. <a anemici, mai ales la1n apariţia cianozei are importanţă nivelul absolut al 4b. reduse. <a anemici, mai ales lavalori sub ? g. E0FF ml sg. cianoza nu poate fi evidenţiatăvalori sub ? g. E0FF ml sg. cianoza nu poate fi evidenţiată 

54O74 5*4+.54O74 5*4+. **este dată de saturarea insuficientă a sângelui arterialeste dată de saturarea insuficientă a sângelui arterial

cu o"igen, tradusă prin creşterea nivelului absolut al 4g. reduse în sângelecu o"igen, tradusă prin creşterea nivelului absolut al 4g. reduse în sângele

arterial peste valoare limită de ? gE0FF ml. 6ceastă cianoză este generalizată şiarterial peste valoare limită de ? gE0FF ml. 6ceastă cianoză este generalizată şi

interesează atât tegumentele cât şi mucoasele, iar temperatura nu este scăzută, aşainteresează atât tegumentele cât şi mucoasele, iar temperatura nu este scăzută, aşa

zisa cianoză caldăzisa cianoză caldă 

Cauzele cianozei de tip central Cauzele cianozei de tip central  **

0.0. $auze respiratorii$auze respiratorii **

--afecţiuni care reduc patul de ematoză* pneumonii masive, bronopneumonii, 5+$afecţiuni care reduc patul de ematoză* pneumonii masive, bronopneumonii, 5+$miliar, fibroze pulmonare e"tinse, pleurezii masive, pneumotora", fibrotora",miliar, fibroze pulmonare e"tinse, pleurezii masive, pneumotora", fibrotora",

toracele cifo-scoliotic, etc.toracele cifo-scoliotic, etc.

- afecţiuni care produc obstrucţia căilor respiratori* boli laringo-traeale, tumori care- afecţiuni care produc obstrucţia căilor respiratori* boli laringo-traeale, tumori care

comprimă căile respiratorii, astmul bronşic, +/$%, etccomprimă căile respiratorii, astmul bronşic, +/$%, etc 

$auze cardiace* $auze cardiace*

Page 30: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 30/38

. $auze cardiace*. $auze cardiace*

-  insuficienţa cardiacă stângă din cardiopatia iscemică, infarctul miocardic, 456,insuficienţa cardiacă stângă din cardiopatia iscemică, infarctul miocardic, 456,

valvulopatii mitro-aortice, cardiomiopatii, tulburări de ritm şi conducere.valvulopatii mitro-aortice, cardiomiopatii, tulburări de ritm şi conducere.

- cardiopatiile congenitale comple"e care se pot instala de la naştere, persistând toatăcardiopatiile congenitale comple"e care se pot instala de la naştere, persistând toată

viaţa – boala albastrăviaţa – boala albastră..-  persistenţa canalului arterial persistenţa canalului arterial 

- fistulele arterio-venoase pe vase mari şi mi3locii, cu şunt veno-arterial dupăfistulele arterio-venoase pe vase mari şi mi3locii, cu şunt veno-arterial după

anevrisme sau pe vase mici, în telangiectazia ereditară.anevrisme sau pe vase mici, în telangiectazia ereditară.

;. $auze mi"te;. $auze mi"te**cardiace şi respiratorii. 5ipic este cordul pulmonar cronic în care aparecardiace şi respiratorii. 5ipic este cordul pulmonar cronic în care apare

suferinţa inimii drepte consecutiv unei afecţiuni bronopulmonare.suferinţa inimii drepte consecutiv unei afecţiuni bronopulmonare.

54O74 "*F*5.54O74 "*F*5.::este determinată de o vasoconstricţie urmată deeste determinată de o vasoconstricţie urmată de

încetinirea vitezei circulaţiei sângelui într-o zonă periferică, ceea ce duce laîncetinirea vitezei circulaţiei sângelui într-o zonă periferică, ceea ce duce la

e"tracţia crescută a o"igenului de către ţesuturi, din sângele arterial.e"tracţia crescută a o"igenului de către ţesuturi, din sângele arterial.

--$ianoza$ianoza  generalizată generalizată::  apare după e"punere la frig sau în insuficienţa cardiacăapare după e"punere la frig sau în insuficienţa cardiacă

congestivă, când se asociază şi o vasoconstricţie cutanată compensatorie. >a estecongestivă, când se asociază şi o vasoconstricţie cutanată compensatorie. >a este

mai pronunţată la e"tremităţi care sunt reci iar în insuficienţa cardiacă dreaptă saumai pronunţată la e"tremităţi care sunt reci iar în insuficienţa cardiacă dreaptă sau

congestivă, apar şi edemele.congestivă, apar şi edemele.

Page 31: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 31/38

--$ianoza$ianoza localizatălocalizată  – apare în obstrucţiile trunciurilor venoase sau arteriale şi este – apare în obstrucţiile trunciurilor venoase sau arteriale şi este

strict localizată la teritoriul corespunzător. )acă obstacolul este pe cava superioarăstrict localizată la teritoriul corespunzător. )acă obstacolul este pe cava superioară

apare cianoza e"tremităţii cefalice, a membrelor superioare, a gâtului şi a părţiiapare cianoza e"tremităţii cefalice, a membrelor superioare, a gâtului şi a părţii

superioare a toracelui (cianoza în pelerină cu sau fără edem!.superioare a toracelui (cianoza în pelerină cu sau fără edem!.

 ulburările de pi2mentareulburările de pi2mentare ::

--4ipomelanozele sunt caracterizate prin scăderea sau absenţa pigmentului melanic.4ipomelanozele sunt caracterizate prin scăderea sau absenţa pigmentului melanic.

)in acest grup fac parte albinismul caracterizat prin absenţa pigmentului în piele,)in acest grup fac parte albinismul caracterizat prin absenţa pigmentului în piele,

 păr şi oci şi vitiligo caracterizat prin apariţia unor pete descise la culoare, cu păr şi oci şi vitiligo caracterizat prin apariţia unor pete descise la culoare, cu

contur iperpigmentat.contur iperpigmentat.

--4ipermelanozele apar prin creşterea numerică a celulelor melanice şi supraîncărcarea4ipermelanozele apar prin creşterea numerică a celulelor melanice şi supraîncărcarea

lor cu pigment şi sunt datorate cauzelor ormonale* insuficienţa cronică a glandelorlor cu pigment şi sunt datorate cauzelor ormonale* insuficienţa cronică a glandelor

suprarenale (boala 6ddison!, ipertiroidismului (boala +asedoA!. >felidele- petesuprarenale (boala 6ddison!, ipertiroidismului (boala +asedoA!. >felidele- pete

 brun roşietice mici pe obra3i, umeri, spate, faţa dorsală a mâinilor apar prin brun roşietice mici pe obra3i, umeri, spate, faţa dorsală a mâinilor apar prin

 pigmentarea pielii sub formă de pistrui şi au caracter familial şi constituţional. pigmentarea pielii sub formă de pistrui şi au caracter familial şi constituţional.

--1cterul este coloraţia galbenă a pielii, mucoaselor şi sclerelor determinată de1cterul este coloraţia galbenă a pielii, mucoaselor şi sclerelor determinată de

impregnarea acestora cu bilirubină cînd aceasta are valori crescute în sânge (pesteimpregnarea acestora cu bilirubină cînd aceasta are valori crescute în sânge (peste

valoarea normală de 0mg la 0FF ml sânge!.valoarea normală de 0mg la 0FF ml sânge!.

LEZIUNILE CUTANATELEZIUNILE CUTANATE::

Page 32: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 32/38

LEZIUNILE CUTANATELEZIUNILE CUTANATE::  Macula Macula::o pată netedă, de culoare roz sau roşiatică, de dimensiuni mici (sub 0cmo pată netedă, de culoare roz sau roşiatică, de dimensiuni mici (sub 0cm

diametru! care nu depăşeşte planul tegumentar şi apare în boli eruptive infecţioasediametru! care nu depăşeşte planul tegumentar şi apare în boli eruptive infecţioase

ca ru3eola, rubeoola, febra tifoidă.ca ru3eola, rubeoola, febra tifoidă.

 Papula Pa pula **o proeminenţă mică pe piele, rotundă cu diametru sub F,? cm palpabilă#o proeminenţă mică pe piele, rotundă cu diametru sub F,? cm palpabilă#apare în scarlatină, urticarieapare în scarlatină, urticarie 

 Nodulul  Nodulul  este o formaţiune dermică sau ipodermică de dimensiuni variate, palpabilăeste o formaţiune dermică sau ipodermică de dimensiuni variate, palpabilă

ce apare în "antomatoză, lipomatoză, eritem nodos.ce apare în "antomatoză, lipomatoză, eritem nodos.

VeziculaVezicula  este o formaţiune în relief, cu diametrul sub 0cm, cu conţinut licidian careeste o formaţiune în relief, cu diametrul sub 0cm, cu conţinut licidian care

apare în varicelă, zona zoster, erpes.apare în varicelă, zona zoster, erpes.  Bula Bula este o veziculă cu conţinut purulent care apare în acnee, variolă, impetigo.este o veziculă cu conţinut purulent care apare în acnee, variolă, impetigo.

Chistul Chistul  este o colecţie încapsulată cu conţinut licid sau semilicid.este o colecţie încapsulată cu conţinut licid sau semilicid.

CrusteleCrustele sunt depozite de e"udate solidificate la suprafaţa tegumentului care apar însunt depozite de e"udate solidificate la suprafaţa tegumentului care apar în

evoluţia erpesului, zonei zoster sau ca urmare a unor eroziuni, ulceraţii sau laevoluţia erpesului, zonei zoster sau ca urmare a unor eroziuni, ulceraţii sau la

nivelul eczemelor cutanate.nivelul eczemelor cutanate.

CicatriceaCicatricea apare prin vindecarea plăgilor cutanate unde se dezvoltă un ţesut fibros.apare prin vindecarea plăgilor cutanate unde se dezvoltă un ţesut fibros.

 Fisurile Fisurile sunt soluţii de continuitate liniare care a3ung până la nivelul dermului.sunt soluţii de continuitate liniare care a3ung până la nivelul dermului.

 Eroziunea Eroziunea  este o pierdere de substanţă care interesează epidermul. este o pierdere de substanţă care interesează epidermul.

UlceraţiaUlcera

ţia este o pierdere de substanţă mai profundă ce interesează şi dermuleste o pierdere de substanţă mai profundă ce interesează şi dermul

Page 33: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 33/38

UlceraţiaUlcera ţia este o pierdere de substanţă mai profundă ce interesează şi dermul.este o pierdere de substanţă mai profundă ce interesează şi dermul.

angrenaan grena  este o necroză a ţesutului şi straturilor subiacente care se poateeste o necroză a ţesutului şi straturilor subiacente care se poate

suprainfecta devenind fetidă.suprainfecta devenind fetidă.

 Escara Escara este o gangrenă mai profundă circumscrisă, situată la nivelul zonelor supuseeste o gangrenă mai profundă circumscrisă, situată la nivelul zonelor supuse

 presiunii e"terne (fese, regiunea sacrată, călcâie!. presiunii e"terne (fese, regiunea sacrată, călcâie!. VergeturileVer  geturile  sunt benzi de atrofie la nivelul cărora pielea este subţiată şi încreţită şisunt benzi de atrofie la nivelul cărora pielea este subţiată şi încreţită şi

se produc prin ruperea fibrelor elastice din derm. 6par în cazul creşterii în volum ase produc prin ruperea fibrelor elastice din derm. 6par în cazul creşterii în volum a

abdomenului (sarcină, ascită! sau a altor regiuni (obezitate, edeme! sau odată cuabdomenului (sarcină, ascită! sau a altor regiuni (obezitate, edeme! sau odată cu

slăbirea rapidă şi accentuată a pacientuluislăbirea rapidă şi accentuată a pacientului..+eziunile vasculare la nivelul pielii+eziunile vasculare la nivelul pielii::   Pete!iile**sunt pete emoragice de dimensiuni mici (sub 0cm! de formă rotundă sausunt pete emoragice de dimensiuni mici (sub 0cm! de formă rotundă sau

ovală ce apar pe piele sau mucoase.ovală ce apar pe piele sau mucoase.

  Echimozele **sunt pete emoragice dermo-ipodermice mai mari de 0cm.sunt pete emoragice dermo-ipodermice mai mari de 0cm.

"elangiectaziile"elan giectaziile**sunt dilatări ale vaselor mici pe piele sau mucoase ce apar însunt dilatări ale vaselor mici pe piele sau mucoase ce apar înipovitaminoze +, sarcină, ciroză, consum de anticoncepţionale.ipovitaminoze +, sarcină, ciroză, consum de anticoncepţionale.

*0amenul părului*0amenul

părului::

Page 34: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 34/38

*0amenul părului*0amenul părului::  #ipotrichoza #i potrichoza reprezintă rărirea părului (ipotiroidism, boala 6ddison!.reprezintă rărirea părului (ipotiroidism, boala 6ddison!.

Cal$iţiaCal$iţia este pierderea pilozităţii pe o arie determinată.este pierderea pilozităţii pe o arie determinată.

 %lopecia %l opecia  este căderea părului de pe cap, dinrădăcina sa.este căderea părului de pe cap, dinrădăcina sa.

 #ipertrichoza #i pertrichoza este creşterea densităţii părului în zonele cutanate caracterizate prin pilozitate.este creşterea densităţii părului în zonele cutanate caracterizate prin pilozitate.

 #irsutismul  #irsutismul   reprezintă o ipertricoză pe zone mai e"tinsereprezintă o ipertricoză pe zone mai e"tinse

&odificările calitative ale părului se referă la grosimea firului, luciul şi pigmentarea părului.&odificările calitative ale părului se referă la grosimea firului, luciul şi pigmentarea părului.

*0amenul un23iilor*0amenul un23iilor::

Se analizează forma, grosimea, friabilitatea şi culoarea lor.Se analizează forma, grosimea, friabilitatea şi culoarea lor.

 Bombarea Bombarea  – accentuarea patologică a conve"ităţii ungiilor apare în cazul degetelor – accentuarea patologică a conve"ităţii ungiilor apare în cazul degeteloripocratice şi se caracterizează prin ipertrofia ţesuturilor moi ale ultimei falange şiipocratice şi se caracterizează prin ipertrofia ţesuturilor moi ale ultimei falange şi

aspectul ungiei de sticlă de ceasornic. 6spectul apare în diverse boli brono-aspectul ungiei de sticlă de ceasornic. 6spectul apare în diverse boli brono-

 pulmonare (neoplasm, bronşiectazie, abces pulmonar, empiem, fibroze interstiţiale!, pulmonare (neoplasm, bronşiectazie, abces pulmonar, empiem, fibroze interstiţiale!,

 boli cardiace (angio-cardiopatii congenitale, endocardita infecţioasă, insuficienţa boli cardiace (angio-cardiopatii congenitale, endocardita infecţioasă, insuficienţa

cardiacă!, boli digestive (ciroză epatică, polipoză intestinală, rectocolită ulcero-cardiacă!, boli digestive (ciroză epatică, polipoză intestinală, rectocolită ulcero-emoragică!, poliglobulii.emoragică!, poliglobulii.

 Esca$area unghiilor &coiloni'ia( Esca$area un ghiilor &coiloni'ia( apare în anemii feriprive, mi"edem, acromegalie.apare în anemii feriprive, mi"edem, acromegalie.

Sistemul adipos şi muscularSistemul

adipos şi muscular::

Page 35: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 35/38

Sistemul adipos şi muscularS s e u d pos ş uscu :: Gesutul adipos se pune în evidenţă prin inspecţia generală şi prin măsurarea pliului cutanatGesutul adipos se pune în evidenţă prin inspecţia generală şi prin măsurarea pliului cutanat

 pe abdomen sau pe braţ, apreciindu-se astfel starea de nutriţie a pacientului. pe abdomen sau pe braţ, apreciindu-se astfel starea de nutriţie a pacientului.

Sistemul muscular se e"aminează prin inspecţie şi palpare, constatând astfel dezvoltarea şiSistemul muscular se e"aminează prin inspecţie şi palpare, constatând astfel dezvoltarea şitonusul musculaturii* ipertrofie, ipotrofie, ipertonie, ipotonie musculară sau aspecttonusul musculaturii* ipertrofie, ipotrofie, ipertonie, ipotonie musculară sau aspect

normal.normal.Sistemul 2an2lionarSistemul 2an2lionar:: 7anglionii limfatici superficiali sunt localizaţi occipital, retroauricular, a"ilar, epitrolear,7anglionii limfatici superficiali sunt localizaţi occipital, retroauricular, a"ilar, epitrolear,

inginal şi în spaţiul popliteu.inginal şi în spaţiul popliteu.

/rin inspecţie se pot observa ganglionii în caz de adenopatie importantă în locuri/rin inspecţie se pot observa ganglionii în caz de adenopatie importantă în locuri precum a"ila sau inginal. precum a"ila sau inginal.

/alparea ganglionilor se face cu ambele mâini, simetric, începând din zona/alparea ganglionilor se face cu ambele mâini, simetric, începând din zonaoccipitală continuând apoi cu celelalte grupe. 1n caz de adenomegalie se descriuoccipitală continuând apoi cu celelalte grupe. 1n caz de adenomegalie se descriuurmătoarele caractere* localizarea ganglionilor, numărul, volumul lor, consistenţa,următoarele caractere* localizarea ganglionilor, numărul, volumul lor, consistenţa,sensibilitatea, mobilitatea şi starea tegumentelor supraiacente. Se pot întâlni*sensibilitatea, mobilitatea şi starea tegumentelor supraiacente. Se pot întâlni*ganglioni unici sau multipli, localizaţi sau generalizaţi, confluenţi, mobili sau fi"aţi,ganglioni unici sau multipli, localizaţi sau generalizaţi, confluenţi, mobili sau fi"aţi,

de diverse mărimi şi forme (rotunzi, ovali, neregulaţi! dureroşi sau nedureroşi,de diverse mărimi şi forme (rotunzi, ovali, neregulaţi! dureroşi sau nedureroşi,consistenţă mai scăzută sau mai crescută, cu tegumente nemodificate sau inflamate,consistenţă mai scăzută sau mai crescută, cu tegumente nemodificate sau inflamate,ulcerate sau cicatrizate la nivelul grupelor ganglionare. &odificări ale ganglionilorulcerate sau cicatrizate la nivelul grupelor ganglionare. &odificări ale ganglionilor pot apare în boli infecţioase acute sau cronice, boli ale sângelui şi organelor pot apare în boli infecţioase acute sau cronice, boli ale sângelui şi organelorematoformatoare, tumori maligne cu diverse localizări ce pot determina metastazeematoformatoare, tumori maligne cu diverse localizări ce pot determina metastazeganglionare localizate sau generalizate.ganglionare localizate sau generalizate.

Sistemul osteo-articularSistemul osteo-articular::

Page 36: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 36/38

Sistemul osteo articularSistemul osteo articular:: >"amenul obiectiv al oaselor >"amenul obiectiv al oaselor **racturile se caracterizează prin mobilitate anormală aracturile se caracterizează prin mobilitate anormală a

unui segment osos şi crepitaţii osoase.)eformările osoase apar prin creşterea şiunui segment osos şi crepitaţii osoase.)eformările osoase apar prin creşterea şi

dezvoltarea anormală a oaselor, prin proliferări tumorale sau tulburări endocrinedezvoltarea anormală a oaselor, prin proliferări tumorale sau tulburări endocrine

(acromegalie! sau metabolice (raitism, osteomalacie, boala /aget!.(acromegalie! sau metabolice (raitism, osteomalacie, boala /aget!.

*0amenul obiectiv al articulaţiilor*0amenul obiectiv al articulaţiilor::

  --$ongestia – coloraţia roşiatică a tegumentelor din 3urul articulaţiilor apare în

cazul artritelor (inflamaţii articulare!.

  -5umefacţia ţesuturilor periarticulare duce la deformarea articulară, durere

spontană la mişcare şi limitarea mobilităţii articulare.  -5ofii gutoşi – nodozităţi cutanate ce se formează prin depozite de urat de sodiu

în 3urul articulaţiilor şi au semnificaţie pentru boala metabolică numită gută

--)urerea articulară – sensibilitatea se constată prin palparea articulaţiilor şi prin)urerea articulară – sensibilitatea se constată prin palparea articulaţiilor şi prin

mişcările active sau pasive efectuate de pacient.mişcările active sau pasive efectuate de pacient.

  --)eformările articulare se observă la inspecţia atentă, având semnificaţie în)eformările articulare se observă la inspecţia atentă, având semnificaţie în

artrite sau în artroze (procese degenerative articulare, cu caracter cronic!.artrite sau în artroze (procese degenerative articulare, cu caracter cronic!.

  --&obilitatea articulară se evidenţiază prin mişcările active sau pasive ale

articulaţiilor, bolile articulare determinând reducerea sau dispariţia mobilităţii unei

artculaţii fie din cauza durerilor, fie din cauza ancilozei sau semiancilozei

articulare

*?4'4*4 *F+*?*+O*?4'4*4 *F+*?*+O::

Page 37: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 37/38

*?4'4*4 *F+*?*+O *?4'4*4 *F+*?*+O ::efle0ul neurolo2ic depinde de arcul care se formează din calea eferentă careefle0ul neurolo2ic depinde de arcul care se formează din calea eferentă care

pleacă de la receptorul stimulat şi calea aferentă care activează efectorulpleacă de la receptorul stimulat şi calea aferentă care activează efectorulprecum şi comunicarea dintre aceste componenteprecum şi comunicarea dintre aceste componente  

:efle"ele pot fi diminuate sau absente.:efle"ele pot fi diminuate sau absente.

>"* refle"ul rotulian- se solicită pacientului să-şi prindă degetele de la o mână cu cele>"* refle"ul rotulian- se solicită pacientului să-şi prindă degetele de la o mână cu celede la cealaltă mână şi să tragă puternic, timp în care medicul e"aminează rapidde la cealaltă mână şi să tragă puternic, timp în care medicul e"aminează rapidrefle"ul rotulian.refle"ul rotulian.

<eziunile medulare determină întreruperea arcului refle" şi deci abolirea refle"elor.<eziunile medulare determină întreruperea arcului refle" şi deci abolirea refle"elor.

 Reflexele osteo-tendinoase Reflexele osteo-tendinoase::

:efle"ul bicipital – se e"ecută pe braţul pacientului care este uşor flectat, cu palma:efle"ul bicipital – se e"ecută pe braţul pacientului care este uşor flectat, cu palmaîn 3os, iar medicul îşi plasează policele sau inde"ul la nivelul bicepsului, e"ecutândîn 3os, iar medicul îşi plasează policele sau inde"ul la nivelul bicepsului, e"ecutând percuţia cu ciocănelul percuţia cu ciocănelul 

:efe"ul tricipital – se flectează antebraţul pacientului în ungi de HFI cu faţa:efe"ul tricipital – se flectează antebraţul pacientului în ungi de HFI cu faţa palmară a mâinii orientată spre trunci şi se percută tendonul tricepsului imediat palmară a mâinii orientată spre trunci şi se percută tendonul tricepsului imediat

deasupra articulaţiei cotului# se urmăreşte contracţia tricepsului şi e"tensiadeasupra articulaţiei cotului# se urmăreşte contracţia tricepsului şi e"tensiaantebraţului pe braţ.antebraţului pe braţ.

 :efle"ul braio-radial – pacientul fiind în clinostatism se pune mâna pe abdomen:efle"ul braio-radial – pacientul fiind în clinostatism se pune mâna pe abdomensau se spri3ină pe coapse cu faţa palmară în 3os. &edicul percută radiusul la 0,?-;sau se spri3ină pe coapse cu faţa palmară în 3os. &edicul percută radiusul la 0,?-;cm. de articulaţia radio-carpiană şi se urmăreşte fle"ia şi mişcarea de supinaţie acm. de articulaţia radio-carpiană şi se urmăreşte fle"ia şi mişcarea de supinaţie amâinii.mâinii.

:efle"ul rotulian – pacientul fiind în decubit dorsal cu genuncii uşor flectaţi,:efle"ul rotulian – pacientul fiind în decubit dorsal cu genuncii uşor flectaţi,

Page 38: Curs Semiologie Generala

8/9/2019 Curs Semiologie Generala

http://slidepdf.com/reader/full/curs-semiologie-generala 38/38

:efle"ul rotulian pacientul fiind în decubit dorsal cu genuncii uşor flectaţi,:efle"ul rotulian pacientul fiind în decubit dorsal cu genuncii uşor flectaţi,

medicul susţine ambele membre la nivelul spaţiului popliteu ţi percută tendonulmedicul susţine ambele membre la nivelul spaţiului popliteu ţi percută tendonul

rotulei imediat dedesupt.rotulei imediat dedesupt.

:efle"ul acilian – se poate efectua în moduri. $u pacient culcat în decubit, se:efle"ul acilian – se poate efectua în moduri. $u pacient culcat în decubit, se

 pune membrul de e"aminat flectat pe genunci rotat e"terior, cu piciorul flectat pe pune membrul de e"aminat flectat pe genunci rotat e"terior, cu piciorul flectat pe

gambă la un ungi de HFI. sau cu pacient aşezat în genunci pe un scaun sau pat cugambă la un ungi de HFI. sau cu pacient aşezat în genunci pe un scaun sau pat cu

 picioarele flectate la fel. Se percută tendonul lui 6cile şi normal se produce fle"ia picioarele flectate la fel. Se percută tendonul lui 6cile şi normal se produce fle"ia

 plantară din articulaţia tibio-tarsiană. plantară din articulaţia tibio-tarsiană.

:efle"ele abdominale – se efectuează cu un beţişor învelit în vată atingând:efle"ele abdominale – se efectuează cu un beţişor învelit în vată atingând

abdomenul deasupra şi dedesupt de ombilic, simetric, urmărind contracţiaabdomenul deasupra şi dedesupt de ombilic, simetric, urmărind contracţia

musculaturii.musculaturii. 

:efle"ul plantar – se trasează cu o ceie o linie curbă pe faţa plantară a piciorului,:efle"ul plantar – se trasează cu o ceie o linie curbă pe faţa plantară a piciorului,

de la călcâi spre alucede la călcâi spre aluce 

 8ormal se produce fle"ia alucelui. 1n caz de leziuni ale neuronului central, în come 8ormal se produce fle"ia alucelui. 1n caz de leziuni ale neuronului central, în come

sau după crize comiţiale, apare e"tensia alucelui şi desfacerea degetelor în evantai,sau după crize comiţiale, apare e"tensia alucelui şi desfacerea degetelor în evantai,semn numit +abinsBisemn numit +abinsBi 


Recommended