+ All Categories
Home > Documents > Curs Reale 2012

Curs Reale 2012

Date post: 04-Jan-2016
Category:
Upload: turani-timea
View: 80 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
51
CURS 1-NIMIC CURS2 Stari de fapt-situatii perceptibile prin simturi care nu presupun insa si nu sunt conditionate de existenta unor drepturi subiective, a unor obligatii sau a unor raporturi juridice -marea majoritate a starilor de fapt sunt irelevante juridicștotusi sitemul juridic allege sa reglementeze diferite stari de fapt -starile de fapt se produc de la sine,sunt un lucru firesc, legea allege sa le confere consecinte juridice DR---PP-proprietatea cumodalitatile ei+dezmembramintele dreptului de proprietate DR---ACCESORII- privilegii,gajul,ipoteca,garantiile reale mobiliare DR- sunt private in opozabilitate cu celelalte drepturi patrimoniale si ele poarta asupra unor bunuri, prin bunuri intelegandu-se orce lucru ce se gaseste in circuitul civil -circuitul civil este inteles prin raportare la proprietate si cuprinde toate bunurile susceptibile de aproprier,toate bunurile ce pot face obiectul dreptului de proprietate private DR confera anumite attribute asupra unui bun ce pot fi ai largi sau mai rastranse. Cel mai extins drept real este dreptul de proprietate , el confera toate atributele asupra bunului-usus,fructus,abusus POSESIA NU E UN ATRIBUT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE! Toate celalalte drepturi sunt dezmembraminte ale dreptului de proprietate si ele au doar unele dintre atributele dreptului de proprietate. Esenta dreptului de prorpietate este exclusivitatea juridica pe care proprietatea o confera asupra unui bun. Exclusivitatea juridica=dreptul de proprietate exclude existenta simultana a altor drepturi reale principale asupra bunului respectiv -pe langa cele trei atribute in ce priveste drepturile reale,ele confera dreptul de urmarire si de preferinta,acestea necaracterizand drepturile reale principale,doar pe cele accesorii URMARIRE= posibilitatea creditorului de a vinde silit un anumit bun determinat chiar daca acel bun nu se mai gaseste in patrimoniul debitorului sau PREFERINTA=posibilitatea creditorului de a-si recupera in cadrul executarii silite creanta proprie cu preferinta,cu prioritate din pretul unui bun. OBS! - DR accesorii sunt intotdeauna accesorii pe langa un drept de creanta -inclusiv DR principale,in special proprietatea,poate sa functioneze cu rol de garantie -fiducia -vanzara cu rezerva proprietatii bunului pana la plata integrala a pretului 1
Transcript
Page 1: Curs Reale 2012

CURS 1-NIMICCURS2Stari de fapt-situatii perceptibile prin simturi care nu presupun insa si nu sunt conditionate de existenta unor drepturi subiective, a unor obligatii sau a unor raporturi juridice-marea majoritate a starilor de fapt sunt irelevante juridicștotusi sitemul juridic allege sa reglementeze diferite stari de fapt-starile de fapt se produc de la sine,sunt un lucru firesc, legea allege sa le confere consecinte juridiceDR---PP-proprietatea cumodalitatile ei+dezmembramintele dreptului de proprietateDR---ACCESORII- privilegii,gajul,ipoteca,garantiile reale mobiliareDR- sunt private in opozabilitate cu celelalte drepturi patrimoniale si ele poarta asupra unor bunuri, prin bunuri intelegandu-se orce lucru ce se gaseste in circuitul civil-circuitul civil este inteles prin raportare la proprietate si cuprinde toate bunurile susceptibile de aproprier,toate bunurile ce pot face obiectul dreptului de proprietate privateDR confera anumite attribute asupra unui bun ce pot fi ai largi sau mai rastranse. Cel mai extins drept real este dreptul de proprietate , el confera toate atributele asupra bunului-usus,fructus,abususPOSESIA NU E UN ATRIBUT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE!Toate celalalte drepturi sunt dezmembraminte ale dreptului de proprietate si ele au doar unele dintre atributele dreptului de proprietate. Esenta dreptului de prorpietate este exclusivitatea juridica pe care proprietatea o confera asupra unui bun.Exclusivitatea juridica=dreptul de proprietate exclude existenta simultana a altor drepturi reale principale asupra bunului respectiv-pe langa cele trei atribute in ce priveste drepturile reale,ele confera dreptul de urmarire si de preferinta,acestea necaracterizand drepturile reale principale,doar pe cele accesoriiURMARIRE= posibilitatea creditorului de a vinde silit un anumit bun determinat chiar daca acel bun nu se mai gaseste in patrimoniul debitorului sauPREFERINTA=posibilitatea creditorului de a-si recupera in cadrul executarii silite creanta proprie cu preferinta,cu prioritate din pretul unui bun.OBS! - DR accesorii sunt intotdeauna accesorii pe langa un drept de creanta

-inclusiv DR principale,in special proprietatea,poate sa functioneze cu rol de garantie -fiducia-vanzara cu rezerva proprietatii bunului pana la plata integrala a pretului

Dreptul de creanta fiind un drept cu exercitare nemijlocita presupune intotdeauna existenta unui raport jurudic, raport juridic in care ii gasim pe creditor si debitor. Acest drept nu exista fara o obligatie si fara un raport juridic intre creditor si debitorDreptul real ca drpt cu exercitare nemijlocita exista independent de raportul juridic si nu-i corespunde o obligatie corelativa din partea unui debitor determinatOPOZABILITATEA-din perspective opozabilitatii nu exista o distinctive intre drepturile reale si cele de creanta, ambele fiind opozabile erga omnes-toata lumea are obligatia generala negative de a nu incalca drepturile reale respectiv pe cele de creanta cu mentiunea ca la drepturile de creanta pe langa obligatia generala negativa de a nu incalca dreptul coexista si obligatia debitorului de a nu incalca dreptuld e creantaPrescriptia extinctiva- stinge dreptul la actiune si afecteaza dreptul la actiune cu privire la obligatiile debitorului-si drepturile reale sunt protejate prin actiuni-in revendicare pentru proprietateș confesorii pentru dezmembraminteNICIODATA ACTIUNEA IN REVENDICARE NU SE PRESCRIE EXTINCTIV!OBS!!!! LA UZUCAPIUNE DACA UNUL UZUCAPEAZA BUNUL MEU EU NU MAI POT INTRODUCE ACTIUNEA IN REVENDICARE PENTRU CA NU MAI SUNT PROPRIETAR2518.1.- efectul prescriptiei extinctive in acest caz –stingerea dreptului la actiune si nu stingerea creantei-la uzufruct se stinge dreptul la actiune fata de ____________________________-la drepturile reale atiunea confesorie,in reendicare,etc priveste obozabilitatea dreptului

1

Page 2: Curs Reale 2012

-la drepturile de creanta cand il dai in judecata pe creditor il dai in judecata pentru obligatia de a da,oligatie are la drepturile reale nu exista-prescriptia dreptului la actiune stinge chiar dreptul real in alte sisteme de drept

POSESIA “SITUATIE DE FAPT STABILA”-stare de fapt relevanta juridic si care beneficiaza de protectie juridica -exercitiul in fapt al unui drept cu intentia posesorului de a se considera titular al dreptului respectiv-stare de fapt modelata pe o stare de drept916(1)- defineste posesia sub nume de proprietar-exercitarea faptica a insusi dreptului de proprietate. Ea se opune detentiei precare.Posesia presupune doua elemente-elementul subiectiv animus

-elementul material corpus Corpus-exercitarea in fapt a unui drept. Presupune stapanirea bunului, folosirea lui, instrainarea lui, distrugerea lui, instrainarea fructelor. Se concretizeaza printr-o serie de acte material sau juridiceAnimus-presupune exclusive intentia posesorlui de a se considera si de a se afirma fata de toti ceilalti cafiind titular al dreptului pe care il exercita-posesia nefiind atributul nici unui drept real ea exista independent de orice drept real-buna sau reaua credinta in material posesiei se refera la eroare-e de buna credinta posesorul care,din eroare, se considera titular al dreptului pe care il exercita-e de rea crdinta,posesorul care, cu buna stiinta se afirma fata de terti ca titular al unui drept real care nu-i apartineBuna credinta in dreptul civil este de doua feluri, ca eroare si ca si comportament(14ncc)-in material drepturior reale ne intereseaza exclusive buna credinta eroare . ea trebuie sa fie scuzabila ex 948(4)-14 ncc nu acopera buan credinta eroare-in cazul bunei credinte erore e prezumat ca de la inceput nu doresti sa cauzezi un prejudiciu cuiva-daca legea iti cere ca eroarea sa fie scuzabila ea trebuie dovedita,nu se prezuma-animus exista independent de buna credinta-REAUA CREDINTA NU REPREZINTA UN VICIU AL POSESIEI-avand in vedere ca animus este un element subiectiv,el nu poate fi probat in mod direct919(1)- daca persoana are elemental corpus, se va prezuma pana la proba contrara, ca are si animus

CURS3Distinctia posesie-detentie precara-ambele sunt stari de fapt pentru ca atat ceea ce intelegem prin posesie cat si prin precara sunt stari de fapt-distinctia de face intre posesia sub nume de proprietar si detentia precaraPOSESIA SUB NUME DE PROPRIETAR=EXERCITIUL IN FAPT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE CU INTENTIA POSESORULUI DE A SE CONSIDERA PORPRIETAR, EA REUNESTE CORPUS+ANIMUS DOMINI-detentia precara fiind o variant a posesiei presupune atat corpus cat si animus, e o varianta a posesiei in cadrul careia nu re regaseste niciodata elementul animus domini-detentori precari sunt toti acei posesori ce exercita in fapt alte drepturi decat dreptul de proprietate

De ce detentorii precari nu pot vea animus domini?Pentru ca posesia sub nume de proprietar poatefi dobadita doar prin titlu sau uzurpare(furt)

-in cazul detentiei precare nu putem avea ca mod de dobandire a ei o uzurpare,detentia precara se dobandeste doar in urma unui titlu-act juridic netranslativ de proprietate ce provine de la proprietar-posesia sub nume de proprietar se dobandeste prin titlu sau uzurpare-detenta precara se dobandeste intotdeauna,ca o consecinta a incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate cu proprietarul bunului

2

Page 3: Curs Reale 2012

-detetorul precar nu poate niciodata sa se afirme/considere ca propietar stiind ca detentia lui a inceput printr-un act netranslativ de proprietate-detentorul precar are intotdeauna obligatia ca la sfarsitul actului juridic sa restituie bunul adevaratului proprietar –detentorul precar are un drept temporar-detentorul precar e cel ce are corpus si animus mai restrains decat animus domini-detentia precara e o stare de fapt ce insoteste intotdeauna o stare de drept -diferenta intre posesie si detentia precara intervine strict in privinta elementului subiectivModul de conservare si exercitare-posesia presupune corpus si animus-se poate pastra posesia in lipsa acestor elemente?Posesia se pierde in doua ipoteze 1)pierderea posesiei ca urmare a vointei posesorului de a renunta la aceasta (1)pierderea posesiei ca urmare a vointei posesorului de a renunta la aceasta(ex. Posesorul abandoneaza bunul respectiv)

(2)deposedarea-posesorul pierde elementul corpus independent de vointa sa-atata timp cat bunul nu este gasit de cineva persoana isi pastreaza calitatea de posesor daca uita sau piede bunul respectiv-nu e vorba deci nici de o deposedare,nici de o renuntare-elementul corpus al posesiei nu presupune un contact material nemijlocit cu bunul si nici nu necestita un exercitiu continuu, o folosinta continua a bunului-pentru mentinerea posesiei e suficienta pastrarea intentiei,a elementului subiectiv, si posibilitatea de a exercita dreptul de stapanire asupra bunului- inseamna c aposesorul nu a fost deposedat-din momentul deposedarii el nu mai e posesor!!!-daca posesorul transmite bunul in detentia precara a unei alte persoane(ex.chirie-chiriasul dobandeste corpus->nu se mai gaseste la posesorul sub nume de proprietar,se gas3ets3e la detentorul precar)-in situatia aceasta este posesor corpore alieno si se continua posesia->posibilitatea posesorului sub nume de proprietar de a-si conserva posesia atunci cand cedeaza din proprie vointa elementul corpus unei alte persoane si anume detentorului precar-in situatia aceasta avem doi posesori-chiriasul ce poseda in limitele dreptului ce il exercita-corpus+animnus sub nume de chirias si posesorul sub nume de proprietar care are animus domini + corpus prin intermediul chiriasului-e utila la uzucapiune+actiuni posesorii pentru ca posesia se exercita prin intermediul detentorului precar -si detentorul precar poate sa isi apere posesia prin actiunile posesorii-detentia precara este modalitatea in care posesia sub nume de proprietar se conserva fara a avea corpus pentru c corpusul este la detentorul precar-detentia precara depinde intoteauna de posesia sub nume de proprietar pentru ca posesorul sub nume de proprietar ii da dreptul detentorului precar sa foloseasca bunul printr-o posesie mai restransa dect posesia sub nume de poroprietar918(1)-acte de toleranta-in 918 „precum”sugereaza o enumerare exemplificativa nu limitativa1853vcc- se refera la detentia precara in aliniatul 1-Al2 nu spuen ca toleratul e detentor precar ci ca niciunul din ei nu sunt posesori sub nume de proprietar918 lit d-greseala pentru ca legiuitorul enumera toleratul pintre detentorii precari

Actele de toleranta-acte non juridice prin care porprietarul unui bun permite unui tert sa foloseasca bunul sau fara a-i constitui un drept asupra bunului sau. Asadar actul de toleranta nu e un act juridic si tleratul e constient ca el nu are un drept asupra bunului pe care il stapaneste->nu poate fi introdus in categoria detentorului precar;toleratul nu are decat corpus,stie ca nu e titularul unui dreptActul de toleranta e un act juridic incheiat fara intentia de a produce efecte juridice-in timp ce detentia precara este o forma de posesie,starea de fapt presupusa de actul de toleranta nu e posesie,nu poate beneficia de regimul juridic al posesiei. Ex. Toleratul nu poate exercita actiunile posesorii,nu poate invoca uzucapiunea-o alta ipoteza neconstitutiva de posesie e a actelor de pura facultate.

3

Page 4: Curs Reale 2012

ACTELE DE PURA FACULTATE=acte materiale/juridice prin care titularul unui drept subiectiv intelege sa exercite in mod normal acest drept sau alege sa nu exercite in niciun fel prerogativele conferite de dreptul subiectiv-intereseaza pentru ca daca un tert intamplator beeficiaza de modul in care titularul isi exercita acel drept,el nu poate sa beneficieze de starea creata,de modul in care e exercitat dreptul de catre titularul sau

Ex. T 0-constructia-teren gol T 1-constructia-constructia

=>nu poate invoca servitutea T0: izvorul ce il ajuta pe x T1: y modifica cursul izvorului sau

=>x nu poate invoca ca se considera indreptatit sa foloseasca apa de izvor-elementul subiectiv animus,specific posesiei, intereseaza in material dreptului civil intotdeauna prin raportare la tertele persoane,altele decat posesorul-pentru existenta posesiei nu e suficient ca posesorul sa se considere titular al unui drept subiectiv,fiind necesar totodata ca tertele persoane s ail perceapa in mod intemeiat ca exercitand un drept asupra bunului posedat-elementul subiectiv animus in sensul: ce ar putea sa se considere posesorul -elementul animus ar trbui sa poata fi verificat din perspectiva tertilor interesatiPREZUMTII1)919(1) stabileste regula conform careia existenta elementului corpus face sa se prezume relativ existenta elementului animus domini. Daca persoana exercita acte de stapanire materiala asupra bunului se prezuma ca le exercita cu intentia de a se considera proprietar2)919(2) in masura in care se dovedeste ca stapanirea ta asupra bunului a inceput in calitate de detentor precar(fara animus domini) se prezuma ca in continuare ai ramas detentor precar. E tot o prezumtie relativa ce poate fi rasturnata in conditii limitativ prevazute de lege prin proba intervertirii 920INTERVERTIREA nu presupune trecerea de la o stare de fapt la o stare de drept ci presupune schimbarea unei stari de fapt cu o alta stare de fapt. De regula intervertirea presupune inlocuirea detentiei precare cu posesia sub nume de proprietar-se modifica elementul subiectiv animus ca efect al intervertirii, din elementul subiectiv initial, in elemetul animus domini!!!ex. poate sa se gaseasca intervertire si in cazul in care din posesie sub nume de coproprietar ajungem la posesie sub nume de proprietar exclusiv, deci exista si alte situatii decat cele prevazute de cod adica de ipotezele intervertirii detentiei precare in posesie sub nume de proprietar(s-ar incadra la 920d-acte de rezistenta neechivoce)!!!poti avea intervertire daca initital ai fost tolerat. Daca toleratul se opune manifestarilor proprietarului si continua sa faca acte de stapanire cand proprietarul ii interzice asta,el interverteste tolerant in posesie sub nume de proprietar-modalitati de intervertire-titlu

- act de rezistenta neechivoca(neechivoc-negi,incalci) ex. Arendasul face el acte de dispozitie a terenului si nu-i mai da voie proprietarului sa intre pe teren-cele trei ipoteze reglementate de 920 sunt enumerate limitativEFECTELE POSESIEI-regula: pentru a produce efecte,posesia trebuie sa fie neviciata. Prin exceptie efectele juridice ale posesiei de produc si in cazul posesiei viciate intr-o singura ipoteza,ipoteza reglementat de 951(2), este vorba despre actiunea posesorie speciala,introdusa in cazul deposedarii prin violenta(ex. Am avut o posesie clandestine si am fost deposedat prin violenta)VICIILE POSESIEIREAUA CREDINTA NU ESTE VICIU AL POSESIEI!!-posesia poate fi utila chiar in ipoteza in care posesorul este de rea credinta si stie ca nu e titularul dreptului pe care il exercita in fapt-discontinuitatea, clandestinitatea, violenta-apar si in VCC si in NCC-echivocul nu a fost niciodata reglementat legal

4

Page 5: Curs Reale 2012

-discontinuitatea-singurul viciu absolute al posesiei-presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale raportat la destinatia si utilitatea bunului posedat. Cand vorbim de exercitare ne referim la corpus. Intermitente anormale apar cand exista indoieli cu privire la animus,presupune caq discontinuitatea poate fi invocate de orice persoana interesata-clandestinitatea-presupune exercitarea posesiei prin disimularea cu intentie a actelor de stapanire in scopul de a ascunde posesia fata de persoanele interesate sa cunoasca existenta ei. Asadar clandestinitatea presupune intentia,pentru ca posesorul in mod intentionat ascunde posesia-simplul fapt ca proprietarul nu poatesa cunoasca ,stapanirea bunului sau nue ste clandestine-pentru a fi clandestina trebuie ca posesorul sa faca in asa fel incat sa ascunda posesia fata de persoana interesata sa o cunoasca-intervine cu precadere in materie moboliara dar nu e exclusa nici la immobile-e un viciu relativ-invocat doar de persoana fata de care a fost ascunsa posesia-la fel ca discontinuitatea,clandestinitatea este un viciu temporar.POSESIA DEVINE UTILA CAND CLANDESTINITATEA INCETEAZA-daca posesorul ascunde posesia, dar totusi proprietarul stie,acesta nu poate invoca clandestinitatea-violenta-viciu relativ,temporar-poate fi fizica sau morala si presupune crearea unei temeri, care sa-l determine pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui ce exercita violenta-echivocul-intereseaza ca viciu al posesiei pentru intervine in ipoteza in care comportamentul posesorului si modul de exercitare al posesiei face neclara existenta si forma elementului animusEx- A,B,C stapanesc impreuna un imobil. Dupa un timp, A invoca dobandirea dreptului de proprietate asupra imobilului. B,C se opun aratand da au stapanit impreuna. A afirma ca a avut animus domini. B,C spune ca A s-a afirmat doar ca posesor sub nume de coproprietar doar. Fiind viciu relativ,doar B,C pot invoca echivoculCURS 4Efectele posesiei922(1)posesia ca fapt juridic produce efecte doar dca e neviciata-viciile sunt temporare-efecte propriu zise: prezumtiile intemeiate pe posesie919(1)+(3) sunt intemeiate pe elementul material corpus919(3) intemeiaza pe faptul psoesiei si prezumtia de proprietate

(1) Se prezuma o stare de fapt(2) Se prezuma o stare de drept

!!!!900

-in contra posesiei tabulare nu se poate face dovada contrara prin posesia intemeiata asupra bunului-prioritate are posesia tabulara comparative cu posesia ca stapanire asupra bunului-prezumtii nu poti sa ai pe animus,doarpe corpus,pentru ca animus in sine este un element prezumat935-e din nou o prezumtie cu proprietatea; nu e aceeasi cu 935(3). Aceasta din urma vizeaza doua prezumtii distinct aplicabile in 2 ipoteze distincte:935 prezuma ca posesorul a inceput stapanirea in temeiul unui titlu translativ de proprietate. 935 intra in coliziune cu 919(2),primul ajutandu-l pe cel ce stapaneste bunul,interesul lui 935 aparand in situatia in care posesorul e in litigiu cu un tert. Cand tertul vine sa revendice bunul de la posesor,posesorul se prevaleaza de 919(3). Tertul poate sa deonstreze ca posesia acestuia a inceput ca detentor precar->prezumam ca ai ramas detentor precar(astfel se rastoarna 919(3))935->ipoteza in care posesorul vin in conflict cu cel ce i-a transmis bunul posedat(cu autorul sau). Acesta din urma vine si zice ca i-a transmis bunul cu titlu netranslativ de proprietate => ai inceput ca detentor precar. Posesorul trebuie sa probeze contrariul- daca nu are mijloc de proba, castig are posesorul,nu autorul sauConditii: 919(3) posesor versus tert

5

Page 6: Curs Reale 2012

935-prezumtie in ipoteza in care conflictul apare intre posesor si autorul sau. Intereseaza in etapa in care nimeni nu contesta ca posesorul are bunul de la proprietarAL DOILEA EFECT AL POSESIEI:936-936-efecrul de opozabilitate se refera la actele juridice ce au ca obiect drepturi reale mobiliare, fie principale, fie accesoriiRegula: posesia asigura opozabilitatea fata de terti a drepturilor reale mobiliare2482(1)raportat la 936-pentru un drept real mobiliar exista doua modalitati alternative prin care se asigura opozabilitatea1275”posesia efectiva”=corpus-legatura 936-1275->936-de principiu se refera la opozabilitatea drepturilor reale mobiliare ce poarta asupra bunurilor corporale. Isi intemeiaza elementele pe posesie,pe corpus. Presupune opozabilitate prin publicitate: tertii pot vedea stapanirea unui bun mobil-si pot deduce drepturile asupra bunului

1275-cand se instraineaza un bun mobil la doua persoane diferite-opozabilitatea presupune si inopozabilitatea: pot avea o situatie juridica intre doua persoane si o situtie cu totul opusa fata de alte persoane.-in tot cuprinsul acestui de-al doilea efect al posesiei trebuie sa avem buna credinte eroare,fata de contractul anterior1782-aceeasi ipoteza numai ca bu se transfera proprietatea ci se da in locatiune succesiva1782 c-imobile ce nu sunt inscrise in cartea funciara+ bunuri mobile ce nu sunt arhivate,publicate-e vorba de obozabilitatea drepturilor de creanta fondate pe locatiune,iar locatiunea nu este un drept corporal-avem o creanta in legatura cu bunul corporal->posesia functioneaza ca mijloc de opozabilitate si fata de o astfe de creanta asupra unui bun corporalObiectul derivat este apartamentulAlte efecte ale posesiei: dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta(948),dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna crdinta(937),dobandirea proprietatiii mobiliare prin ocupatiune(941), dobandirea proprietatiii mobiliare prin uzucapiune(939-noutatea adusa de ncc),dobandirea si conservarea proprietatii imobiliare in temeiul uzucapiunii(930-934). Observatie: “in temeiul” pentru ca la bunuri immobile uzucapiunea,nici cea tabulara, nici cea extratabulara, nu sunt moduri de dobandire a proprietatii. Uzucapiunea in VCC era mod de dobandire a proprietatii.ACTIUNILE POSESORII-sunt actiuni in justitie prin care se urmareste inlaturarea unei tulburari in posesie/a unei deposedari-prin actiunea posesorie reglementata de 952 in mod exceptional, instant poate interveni pentru preintampina o tulburare in posesie,asadar are un character preventive-actiunile posesorii erau reglementate si anterior NCC cu diferenta ca ele nu erau reglementate in vcc ci in cpcActiune posesorie: (1)generala

(2)speciala(1)generala- se utilizeaza daca intervine o tulburare sau deposedare fara violenta. Presupune 3 conditii:

reclamantul sa fi avut pana la momentul tulburarii/deposedarii o posesie utilia,neviciata; o posesie de minim 1 an; de la tlburare sau deposedare sa fi trecut mai putin de 1 an-daca exista o tulburare in posesie continua termentul de un an se considera de la momentul in care a inceput tulburarea/deposedarea-pentru a obtine durata de 1 an,reclamantul are posibilitatea sa invoce jonctiunea posesiilor(sa lipeasca la posesia exercitata de el si posesia exercitata de autorul sau-933)-daca reclamantul a avut o posesie de 2 ani anterior tulburarii/deposedarii insa o anumita perioada a fost viciata,cansecinta este ca perioada in care a fost viciata nu se ia in calculul termenului de 1 an 932(2)-se poate intampla sa fie vicii relative-ele suspenda cursul daca sunt invocate impotriva celui indreptatit sa invoce viciul-termenul de un an ne intereseaza foarte mult!!!921 g- “mai mult de un an”-dupa un an de la deposedare nu mai poti introduce actiunea posesorie. -daca ai castigat intr-o actiune posesorie se considera ca reclamantul nu a pierdut niciodata posesia,acest lucru avand utiitate maxima in material uzucapiunii

6

Page 7: Curs Reale 2012

(2)speciala- presupune o deposedare prin violenta-sa nu fi trecut ai mult de un an de la momentul deposedarii-violenta=violenta fizica/psihica de natura a starni temerea si de a-l determina in acest fel pe posesor sa renunte la posesia bunului in favoarea celui care il deposedeaza-deposedare/tulburare=>deposedare: cand un tert incepe sa exercite stapanirea asupra bunului avand animus domini; tulbuurare: incepe tertul sa exercite o posesie contrara mie,dar nu una sub nume de proprietar ci una mai restransa-actiunea posesorie poate fi introdusa de posesorul sub nume de proprietar dar si de detentorul precar, in aceleasi conditii ca si posesorul sub nume de proprietar conform NCC si CPC-detentorul precar nu poate sa introduca actiunea posesorie impotriva persoanei pentru care stapaneste(950(2))pentru ca impotriva acestuia are o actiune pe temei contractual-intr-o actiune posesorie,partile nu isi pot intemeia pretentiile si instant nu isi poate intemeia solutiile invocand existenta sau inexistena unei stari de dreptCURS 5-in ce priveste act posesorii –ipot in care exista o potentiala tulbuare a posesiei-instanta competenta in cazul act pos este judecatoria-in materie de compet materiala a instantei 1,2 cpc-indif de val bunului litigious, in prima instant,cererile posesorii vor fi judecate de judecatroie-act posesorie e o actiune urgenta si se solutioneaza mult mai repede decat petitoria-intereseaza cel mai mult nr cailor de atac pe care partile le au pana la solutionarea litigiului-ele se pot ataca exclusiv cu recurs,apelul fiind exclus prin lege-in ce priveste ncpc,art 92 stab ca judecatroe judeca in prima instanta actiunile posesorii-art 988-990 NCPC-989ncpc,al3- hot data in cer posesorii este supusa numai apelului-act posesorii sunt exclusiv actiuni imobiliare-aceasta afirmatie apare mereu in manualele de dr reale-nu avem niciun text de lege care sa restranga sfera actiunilor posesorii in ceea ce priveste doar b imobile,asadar ele pot privi si sfera mobiliara-in mat mobliara act pos sunt excluse pt ca in mat mobiliara posesia valoreaza proprietate, in mat mobiliara s-ar pune problema dr de prop- chestiune eronata dupa mihai-937ncc se aplica numai in anumite situatii determinate-observatii-1calitatea de proprietar nu intereseaza intr-o actiune posesorie

-2reg din 937 cu priv la dob prop prin posesia de buna credinta se aplica numai in situatii limitate ,nu la orice posesie mobiliara.

-m.d. posibilitatea de a utilia actiunile posesorii in cazul bunurilor mobiliare-daNoutatea in ce priveste act posesorii 952- s-ar parea ca act din 952 se introduce pt a preintampina tulburarea posesiei si nu pentru a repara tulburarea

- Act din 952 e exclusiv o actiune imobiliara

-varianta de act pos generaladin 952 presupune riscul iminent al unei tulburari a posesiei spre desosebire de act pos generala obisnuita, care este intordusa tocmai ca o consecinta a deposedarii sau a tulburarii survenite anterior-e vorba in principiu de o actiune imobiliara-de principiu act pos va fi introd cand un tert face acte mat asupra bunurilor reclamantului-in cazul art 952, lucrarile re realizeaza pe bunul material al paratului-actele materiale savarsite de catre parat au loc asupra propriului imobil al paratului nicidecum asupra imobilului recamnatului, deorarece, in caz contrar, ne-am gasi in prezenta unei tulburari actuale a posesiei si nu a unui simplu risc de tulburare viitoare-952 al 1-949 al 1 fraza finala nu se refera nicium la o cerere posesorie ci la un capat de cerere distincta ce poate fi introd cand cu ocazia deposed sau tulb,paratul a cauzat un prejudiciu reclamantului

7

Page 8: Curs Reale 2012

-legiuitorul creeaza aparenta ca act posesorie are o natura juridica mixta si ea presupune si riscul unei tulburari sau deposedari precum si riscul unui prejudiciu-daca interpretam strict 952 ajungem la concluzia ca se introduce o actiune posesorie la cazurile cand exista un prejudiciu-in principiu astfel de act posesorii introduce pe pemeiul 952 vor putea fi exercitate doar inainte de finalizarea lucrarilor intreprinse de parat asupra imobilului propriu-daca nu s-a introdus actiunea posesorie in timpul lucrarilor respective,dupa finalizarea lucrarilor posesorul poate sa uzeze de actiunea posesorie, doar cea generala, clasica ce intervine ca urmarea a unei tulburari sau deposedariDistinctia intre stari de drept-stari de faptPosesia-detentia precara-Si detentia precara poate duce la uzucapiune-intr-o actiune posesorie nu pot fi invocate ca temeiuri stari de drept,doar stari de fapt POSESIA TABULARA-publicitatea imobiliara-presupune un sistem care are ca scop asigurarea posibilitatii tertilor de a cunoaste situatia juridica a bunurilor imobile, terenuri sau constructii-la fel cum in materie mobiliara cea care joaca rol de publicitate mobiliara este posesia, in materie imobiliara,rolul de publicitate fata de terti a dreptuluilor reale il joaca sistemul de publicitate imobiliara-1273ncc-actul juridic in dreptul civil roman are aptitudinea de a transfera drepturile reale -al 3. Cu trimitere la 8851273 stabileste o regula,insa in materie imobiliara se deroga de la aceasta regula-vointa partilor e suficienta pentru a incheia un act juridic si pentru a transfera dreptul de proprietate

-obligata de a da in materie imobiliara consta in inscierea dreptului in cartea funciara-conform codului german-cf e un sistem de publicitate prin care li se da posibilitatea tertilor sa cunoasca stare bunurilor imobile-cf presupune in esenta un inscris,inscrisul fiind o stare de fapt Sistemul de cf functioneaza avand suportul tehnic al cadastrului general. Sistemul de cf trebuie sa identifice intr-un fel bunurile imobile.CF este un sistem de publicitate real-inseamna ca sistemul de carte funciara este costruit avand ca reper principal bunul imobil si nu pe proprietarul acestuia,cartile funciare nu sunt deschide pe proprietar si o sa avem carti funciara in functie de bunuri. In cf apar toti proprietarii succesivi ai bunului respectiv-caracterul real rezulta din 878ncc al 2 si 3- in CF exista un singur imobil si CF se deschide, se completeaza si se modifica in functie de situatia juridica a imobilului respectivCF asigura publicitatea situatiei juridice si a situatiei materiale a bunurilor imobile. In CF terytii interesati gasesc atat descrierea situatiei juridice si o descriere a starii de fapt a imobilului(suprafata,etc)Cuprinsul cartii funciareCF este alcatuita din titlu si 3 partiTitulul cf specifica localitatea pentru care e emisa acea cf si nr cartii funciarePartea 1 a cf- cuprinde descrierea faptica,materiala a imobilelor asa cum rezulta ea din legistatia cadastralaPartea a 2-a a CF- este prtea ce cuprinde toate inscrierile referitoare la dreptul de proprietate. In aceasta parte va figura numele proprietarului, titlul in baza caruia acesta a dobandit proprietatea, mentiunea inscrisului constatator al titlului-orice inscriere in CF poate fi ceruta doar in baza unui inscris. Miza este protejarea tertilor -tot in partea a doua a CF apar mentiuni si in lefatura ca alte situatii juridice in legatura cu dr de proprietate-ex clauzele de inalienabilitate,interdictii de instrainare,de grevareTot in partea a 2-a vor fi notate si actiunile ce vizeaza dreptul de proprietate -ex. Act in revendicarePartea a 3-a este partea in care se inscriu dezmembramintele si celelalte sarcini care greveaza imobilul ex servit,uzufr,superf,ipoteca,privilegiuArt 19 din legea 7/1996

8

Page 9: Curs Reale 2012

CURS 6EXISTA O MARE LEGATURA INTRE POSESIA CA STARE DE FAPT SI STAREA DE FAPT PRESUPUSA DE INSCRIEREA IN CF!Generalitati:

-obiectul inscrierilor de cf : potrivit 878ncc, inscrierile in CF au ca obiect imobilul astfel cum e el definit in 876(3). Sa nu se confunde notiunea de imobil ca teren, constructie,imobil prin destinatie cu notiunea de imobil din cf-prin imobil in sensul cf intelegem exclusiv teren sau constructie adica exclusiv imobilele prin natura lor-imobilul in terminologia cf e def ca una sau mai multe parcele alaturate...prin urmare imobilul de cf poate arata ca teren cu destinatie de gradina+constructie-imobilul definit in 876(3)e ceea ce legea 7 denumeau prin corp de proprietate sau corp funciar- sist de publicitate e un sistem real,inseamna ca o cf se deschide in legatura cu bunul imobil si nu in functie de proprietarul acesteia-potrivit 878(2)aceeasi cf nu poate cuprinde decat un singur imobil,pt fiecare imobil astfel cum l-am descris deja trebuie deschisa o cf distincta-ca o consecinta a caracterlui real al cf preciz in 878(3)-o cf poate sa cuprinda doar imobilul aflat in proprietatea unei persoane si nu mai multi proprietari distincti-felurile de inscrieri- exista trei astfel de inscrieri1) intabulare2)inscrierea provizorie3)notareaObiectul intabularii . intabularea presupune inscrierea in cf cu titlu definitiv a drepturilor reale imobiliare principale sau accesorii,asadar in cf intabulam dr de proprietatea,dezmembramintele lui,respectiv ipoteca imobilara si atunci cand e cazul privilegile imobiiareInscrierea provizorie nu este altceva decat o intabulare nedefinitiva,asadar inscrierea provizorie are ca obiect tot drepturile reale imobiliare si inscrierea provizorie reprezinta acea modalitate de inscriere a crepturilor in cf cu titlu provizoriu care va deveni definitiva transformandu-se in intabulare in masura confirmarii ei ulterioare.

898-reglementeaza mai multe situatii de inscriere provizorie- la pct1 nu putem discuta de o intabulare pentru ca exista o incertitudine cu privire la existenta viitoare a dreptului respectiv-in cazul promisiunii de vanzare nu putem vorbi despre o intabulare sau la inscriere provizorie pentru ca nu avem un drept real,aici devine incidenta notareaNotarea are ca obiect orice alte drepturi presonale,actiuni sau situatii juridice in legatura cu imobilul inscris in cf.Efectele inscrierilor in cartea funciara-intabularea are cel mai puternic efect in sensul ca prin intabulare,in reglementarea ncc, beneficiarul acestei inscrieri dobandeste drepturile reale imobiliare,asadar,ca regula,intabularea in cf are efect atributiv de drepturi reale imobiliare,efect pe care il gasim in 885. Drepturile reale se sting doar la momentul radierii acestora din cartea funciara887ncc-el nu enumera si uzucapiunea!!! O sa vedem mai tarziu de ce!577ncc-al2-se refera la dobandirea dreptului de proprietatea asupra unei constructii prin simplul fapt al edificarii ei-e o ipoteza de dobandire extratabulara a dreptului de proprietatea,deci independent de inscierea in cfDe principiu proprietatea se dobandeste exclusiv prin intabularea in cf conform ncc!Art 56 din legea de punere in aplicare a ncc!!-exemplu!atata vreme cat la nivelul judetului olt nu sunt finalizate lucarrile de cadastru,inscrierea in cf nu va avea efect atributiv constitutiv de drepturi ci se va mentine efectul de opozablitate din legea 7Conditiile -orice cerere de inscriere a unui drept in cf trebuie sa fie intemeieta pe un inscris,asadar in sistemul formalist al cf,proba titlului,a temeiului juridic,in baza caruia se cere inscrierea drepturilor in registrul de publicitate trebuie facuta intotdeauna prin inscris888ncc e vb de acte juridice constatate si probte prin inscrisuri

9

Page 10: Curs Reale 2012

Art 48(1)din legea 7 /1996 care reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice inscris in baza caruia se cere intabularea,inscrierea provizorie sau notareaRegistratorul de cf verifica conditiile de forma,daca nu respecta forma,el respinge cererea; apoi verifica validitatea cererii in sine; iar apoi corespondenta dintre titlu si cuprinsul cf.Art 47(9) din legea 7-radierea unei sarcini poate fi ceruta si de catre debitorul care a platit valabil creanta ipotecara a unui cesionar neinscris in cf daca ...Procedura de cf presupune 2 obligatii cu mare relevanta practica-obligatia notarului care incheie un astfel de act autentic cu privire la un imobil sa transmita un exemplar oficiului cartii funciare pentru inscrierea lui

-hot judecatoreasca trimisa la cf dupa pronuntarea ei pentru notarea in cf

47-55 legea 7Principiile de cfPrincipiul publicitatii formale-reglementat in 883ncc si presupune regula ca orice persoana poate cerceta cuprinsul cartii funciare respectiv anexele acesteia,fara a fi tinuta sa justifice un interes in acest sens. Inseamna ca in masura in care un ter doreste sa fle detalii in legatura cu situatia juridica a unui imobil poate adresa o cerere oficiului de cf,cererea lui nu poate fi respinsaPrincipiul efectului atributiv de drepturi reale al inscrierilor in cartea funciara-reglementat in 885ncc si care presupune ca in principiu drepturile reale imobiliare de dobandesc doar in momentul intabularii in cfSituatii de execptie cand se dobandesc drepturi reale fara inscriere in cf-in principiu cf se ocupa cu publicitatea transferurilor de drepturi reale prin acte juridice incheiate intre persoane private-scapa efectului atributiv al inscrierilor in cf ,dobadirea drepturilor reale prin fapte juridice-de asemnea,nu va fi conditionata de inscrrierea in cf nici dobandirea drepturilor reale imobiliare care se produce in temeiul legii. Ex. Art 616ncc reglementeaza dreptul de trecere in favoarea terenului infundat(a enclavei)-e echivalentul legal al unei servituti de trecere-se naste fata sa fie conditionat de inscrierea unui actDobandirile in temeiul unui fapt/legii nu sunt conditionate de inscrierile in cf-regula e ca orice fel de inscriere cu privire la drepturil reale imobiliare se face exclusiv asupra unui imobil in ansamblul sau. Dca a doua parcele si o casa nu potiintabula o ipoteca doar pe o parcea,pentru a fi poibil acest lucru prima data trebuie sa o dezlipesti si apoi sa o transcri intr-o noua cf.Aceasta exceptie apare in 2381-textul face referire la imobilul de cfIn cazul notarilor situatia e diferita pentru ca ele nu au ca obiect drepturi reale,decat alte situatii juridice decat drepturile reale. In cazul actiunilor, a drepturilor de creanta, notarea are fie efect de opozabilitate,fie efect de informare,nicidecum efect atributiv628(2)-in materie imobiliara,unde exista o forma de publicitate,orice clauza trebuie inscrisa in cf pentru a dobandi efect d eopozabilitate-cand se publica o hotararea judecatoreasca avem un efect de informare. Ratiunea informarii este legata de buna credinta a tertilor.Principiul prioritatii-reglementat in 890,891ncc -mai intai el stabileste momentul din care se produc efectele inscrierilor in cf.-ne intereseaza momentul in care s-a facut cererea de intabulare nu momentul soutionarii ei-in al doilea rand principiul intereseaza in ipoteza conflictului intre mai multe cereri introduse simultan sau succesiv,avand ca obiect inscrierea de drepturi concurente aspra aceluiasi imobil. Asadar intereseaza spre ex cand in legatura cu acelasi imobil se introduc simutan sau succesiv a doua cereri de ipoteca si astfel se va stabili rangul ipotecilor.Principiul efectului relativ sau principiul relativitatii inscrierilor in cf-reglementat in 893ncc-inscrierea in cf a unui drept real imobiliar se poate face doar in masura in care titlul in temeiul caruia se cere inscrierea,provine de la titularul tabular al dreptului respectiv

10

Page 11: Curs Reale 2012

-daca in cf apare ca proprietar x, o terta pers poate sa isi intabuleze dr sau in temeiul unui contract de vanzare cumparare,doar daca acel contract provine de la x893ncc-prin persoane impotriva carora-se intelege persoane de la care trebuie sa provina titlul, la litera a e vorba de titlul tabular al proprietarului imobilului respectivLa litera b prima data trebuie sa inscrii proprietatea pe numele tau si abia apoi poti ipoteca bunul in favoarea creditorului ipotecar894ncc887(3)nccProprietatea dobandita extratabular nu poate fi exercitata deplin pana la intabularea ei in cfPrincipiul fortei probante-reglementat in art 900-spune ca in masura in care un drept intabulat...... e o prezumtie relativaAsemanari intre cf si posesia a stare de fapt900vs919. Obs. Avem la art 900 si 919(3)prima teza, avem doua prezumtii relative de proprietate,ambele intemeiate pe stari de fapt. La art 919(3)starea de fapt cunoscuta este corpusul si de aici se prezuma existenta unei stari de drept900(1)avem in inscrisul de cf,o stare de fapt,iar prezumtia e o stare de drept si anume existenta dreptului de proprietatea sau a unui drept realIn masura unui conflict intre prezumtia intemeiata pe posesia exercitata asupra bunului si prezumtia intemeiata pe posesia tabulara va avea intotdeauna prioritate prezumtia furnizata de cuprinsul cartii funciare.900 si principiul forti probante-raportat la alineatul3-prezumtie relativa-dovada contrara se poate face numai in cazul dobandirii proprietatii extratabulare si in ipoteza unei actiuni in rectificare-in materia dreptului de proprietatea este foarte greu de dovedit calitatea de proprietar. Pentru a gasi o solutie la probatio diabolica a fost instituita uzucapiunea. Ncc opteaza pt o noua varianta intemeiata pe cuprinsul cf,in masura in care se ajunge la un proces de revendicare,proba dreptului de propretatea se va face prin extrasul de cf tocmai datorita fortei probante a cfDe regula,datorita efectului atributiv de drepturi,nu vom putea avea actiune in revendicare indreptata impotriva proprietarului tabular!!!!Concesinta-cate vreme o persoana figureaza ca proprietar in cf,ea e si proprietar-o actiune in revendicare impotriva proprietarului tabular e sortita esecului pentru ca reclamantul nu poate proba ca el este proprietar-principiul fortei probante nu se confunda cu principiul publicitatii materiale a cf ,deoarece primul instituie o regula de probatiune,iar al doilea instituie o regula de fond,de drept subsantial-principiul fortei probate protejeaza titularul tabular al dreptului imobiliar,in timp ce principiul publicitatii materiale ii protejeaza pe tertii de carte funciara.

CURS 7POSESIA TABULARA SI EFECTELE EI-posesia tabulara: starea de fapt rezultata din inscrierea in cartea funciara a unui drept real imobiliar in favoarea unei persoane determinate numita titular tabular,asadar avem in vedere starea de fapt presupusa de un inscris-efecte juridice ale posesiei tabulare-dobandirea drepturilor reale imobiliare si opozabilitatea lor fata de terti-885(1)-paralela cu posesia ca stapanire asupra bunului- apare o diferenta,aceasta din urma nu confera automat dreptul de proprietatea ci confera opozabilitatea drepturilor in materia bunurilor mobile-posesia ca stapanire presupune doar opozabilitatea dreptului real si aceasta doar in materia bunurilor mobile-posesia mobiliara,dar si cea imobiliara, ca stapanire asupra bunului nu confera automat dreptul de proprietatea asupra bunului,spre deosebire dee cea tabulara care confera drept de proprietate asupra bunurilor-daca esti inscris ca proprietar al imobilului in cf inseamna cu certitudine ca doar tu esti proprietarul bunului respectiv si dreptul tau e opozabil fata de toate celelelalte pesroane-daca ai stapanirea asupra unui bun mobil-aceasta ofera doar opozabilitatea dreptului

11

Page 12: Curs Reale 2012

-885(2)-trebuie coroborat cu art 1-in mat mobiliara ca regula o persoana poate fi proprietara asupra bunului doar daca are posesia tabulara asupra bunului si dreptul va fi pierdut doar cand se pierde posesia tabulara prin radierea din cf-actiunea in revendicare-563(1)-e actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar-datorita efectului achizitiv este greu de imaginat ipoteza in care actiunea in revendicare sa fie introdusa cu succes impotriva posesorului tabular,pt ca reclamantul trebuie sa probeze ca el e tabular-in materiaq posesiai ca stapanire a bunului-posesia iti ofera calitatea de parat in actiunea in revendicare-posesia tabulara iti ofera mai mult pentru ca tu esti considerat proprietar si orice actiune introdusa impotriva ta va fi respinsa-887-ipoteze de dobandire a dreptului de proprietetate fara inscrierere in cf-singurele situatii in care se poate ajunge ca proprietarul extratabular sa poata revendica bunul incluziv de la posesorul tabular-sunt situatii absolut exceptionale-al doilea efect juridic legat de posesia tabulara e cel din art 900-se refera la prezumtia relativa intemeiata pe posesia tabulara900-919(3)privite comparativ900(3)-rasturnata doar prin mijloace de proba limitativ prevazute de lege-cand actiunea in rectificare a cf este admisa-daca actiunea in rectificare este admisa duce la radierea dreptului -al treilea efect-891-in ipoteza UNUI CONFLICT DE TITLURI CONCURENTE,avem titluri pentru ca drepturile se dobandesc doar dupa inscrierea in cf,va fi preferat primul ce s-a inscris in cf...vezi codul-comparativ cu 1275(1)-posesia tabulara joaca acelasi rol pe care il joaca stapanirea asupra bunului doar ca a doua fucntioneaza doar pt bunuri mobile,iar prima --------------------mijloace de solutionare a conflicteor intre titluri concurente provenite de la un autor comun-in materie mobiliara posesia joaca ca opozabilitate- eu vand un ceas lui x si dupaia lui y,daca il pun mai intai in posesie pe y,el ramane proprietar pentru ca vanzarea catre x chiar daca a avut loc anterior nu ii e opozabila lui y pentru ca nu a fost pus in posesia bunului-in materie imobiliara posesia tabulara are efect de dobandire a dreptului- cu buna credinta in 1275 e buna credinta eroare-901(2)--daca cel ce se introduce in cf e de rea credinta poate fi intentata actiunea in prestatie tabulara

Uzucapiunea tabulara 931-presupune ca dupa curgerea unui anumit interval de timp cel ce figureaza in cf ca porprietar sau titlular de alt drep real imobiliar poate conserva acest drept in sensul ca nu poate fi introdusa actiune in radiere impotriva lui-nu este un mod de dobandire a proprietatii 931(1)-e o prescriptie extinctiva a dreptului la actiunea in rectificare.(tu te inscrii in cf fara drept,fara just titlu,dupa 5 ani nu se mai poate radia dreptul tau din cf-cu conditia ca la momentul inscrierii in cf tu sa fii de buna credita)930-939-reglementeaza alte uzucapiuni in materie imobiliara respectiv mobiliara. Ambele sunt intemeiate pe posesia ca stapanire asupra bunului.-uzucapiunea tabulara nu e un mod de dobandire a proprietatii,deci nu e o prescriptie achizitiva-toate efectele discutate pana acum profita titularului tabular,posesorului tabular-exista si efecte ale posesiei tabulare care nu beneficiaza posesorului tabular ci tertilor de cf,tertilor care avand un anumit interes consulta cuprinsul cf si se incred in el901(1)-il comparam cu 937-ultimul reglementeaza ipotezele limitative cand posesia de buna credinta valoreaza proprietate,bun mobil

-in materie mobiliara ,poseisa valoreaza proprietate cand din eroare terul cumpara un bun mobil de la posesor-de data asta posesia joaca ca mijloc de creare a unei false aparente ca vanzatorul ar fi proprietar-tertul devine astfel proprietar chiar daca incheie contractul cu un neproprietar. In vitrutea teoriei aparentei,937, tertul devine proprietar al b mobil

-901-in materie de cf,doar ca de data asta falsa aparenta e creata de posesia tabulara, acaesta creaza convingerea ca tertul contracteaza cu adevaratul proprietar si ca posesia aluia e intemeiata pe un titlu valabil, daca ulterior titlul

12

Page 13: Curs Reale 2012

autorului meu e desfiintat,inseamna ca si dobandirea imobilului meu e de la un neproprietar. 909(3)-dupa termenul de 3 ani, nu se mai poate cere radierea dreptului tertului de buna credinta din cf, deci tertul de buna credinta ramane proprietar909(3)-se refera la tertul dobanditora ii vinde lui b un imobil,b se inscrie in cf. B ii vinde lui c,c se inscrie si el in cf. B e dobanditor nemijlocit al bunului. C se increde in cuprinsul cf,deci ramane cu bunul,chiar daca contractul dintre a si b este desfiintat.920(2)-948(4)-,#celelalte cazuri,adica in afara de cele de al alin 3#-obligatia de informare si oligatia de a se informa. In masura in care el invoca ulterior eroarea,aceasta trebuie sa fie scuzabila,adica s anu fie datorate propriei culpe,propriei neglijente.Avantajul posesiei tabulara in materie mobiliara-stabileste limitele obligatiei de a se informa-ul alt efect al posesiei tabulare este ca, continutul cf stabileste,determina, limitele obligatiei de a se informa, a persoanei care intra in raporturi juridice referitoare la drepturile tabulare

A iivinde lui B in 2012 si in 2012 se intableaza B in cfIn 2013 B ii vinde la C si c se intabuleaza in cfIn 2014 c ii vind ela d si el se inscrie in cf.Vanzarea intre a-b desfiintata. Pana in 2015 d e in termenul de 3 ani pt ca se calculeaza din 2012.-daca dobanditorii sunt de rea credinta actiunea nu se mai prescrie in 3 ani,ea devine imprescriptibilaUNIVERSALITATI DE FAPT SI UNIVERSALITATI DE DREPT920a- cu titlu particular-se refera la un bun determinat-devi proprietar in temeiul unui act cu titlu translativ particular si te poti prevala de el daca are titlu particular-nu poti fi nici proprietar si nici posesor asupra unei universalitati-avanzii cauza sunt si ei universali,cu titlu universal,sau cu titlu particularUNIVERSALITATILE DE FAPT-un ansamblu de bunuri constituite de proprietarul acestora in considerarea destinatiei comune a bunurilor respective-reglementarea legala a universalitatii de fapt o gasim in 541-universalitatea de fapt nu are o latura pasiva,ea este alcatuita exclusiv din elemente de activ-universalitatea de fapt se identifica cu continutul sau-avand in vedere ca nu are o existenta distincta,independenta de bunurile pe care le contine,universalitatea de fapt inceteaza sa existe atunci cand proprietarul comun distruge,instraineaza bunurile respective,sau le modifica destinatia-universalitatea de fapt nu influenteaza regimul juridic al bunurilor pe care le contine-in cadrul universalitatii de fapt nu se produce subrogatia reala ,ea fiind un mecanism juridic posibil doar in cadrul universlitatilor juridice-universalitatea de fapt in ansamblul ei poate face exclusiv obiectul unor transmisiuni cu titlu particular spre deosebire de universalitatile juridice care fac obiectul transmisiunilor universale respectiv cu titlu universal.Transmisiunea cu titlu particular presupune instrainarea unuia sau mai multor bunuri determinate,bunuri care ies din patrimoniul autorului(instrainatorul)si intra in patrimoniul avandului-cauza(dobanditorului)-32Transmisiunea universala-instrainarea unei universalitati juridice in ansamblul ei ex patrimoniul,masa patrimoniala, catre o singura persoana ddeterminataTransmisiunea cu titlu universal- presupune transmiterea unui patrimoniu, a unei universalitati juridice catre doua sau mai multe persoane care vor dobandi acest patrimoniu in indiviziune devenind cotitulari asupra sa.

CURS 8UNIVERSALITATI DE DREPT-universalitatea de drept(juridica)- ansamblu de drepturi si obligatii pecuniare care nu se confunda, nu se reduce si nu se identifica cu continutul sau concret de la un anumit moment determinat

13

Page 14: Curs Reale 2012

Asadar diferenta fundamentala dintre universalitatea de drept si cea de fapt este ca in timp ce a doua se confunda cu continutul ei, prima exista independent de continutul ei la un anumit moment,ea poate exista chiar daca nu exista niciun drept sau nicio obligatie-la universalitati juridice vorbim mai degraba de aptiutdinea de a dobandi drepturi si obligatii-in principiu in cadrul universalutatilor juridice intra patrimoniul,masele patrimoniale si patrimoniul de afectatiunePatrimoniul-ansamblul tuturor drepturilor si obligatiilor pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice , care nu se identifica cu continutul sau determinat si exista independent de drepturile si obligatiile titularului sau de la un anumit moment dat31(1)-patrimoniul include drepturi si obligatii dar nu e tot una cu continutul sau!!-in vcc avem un texet ce spune ca orice debitor raspunde pentru datoriile proprii cu toate bunurile sale prezente si viitoare!!-teoria patrimoniului apare pentru a-i apara pe creditori!!-transmisiunea elementelor de activ si pasiv,garanteaza executarea creantelor tot pe acesta teorie a patrimoniuluiMasele patrimoniale-o subdiviziune a patrimoniului, care reprezinta la randul sau o universalitate juridica cu activ si pasiv propriu,fara a se identifica cu continutul sau concret-caracteristici ale masei patrimoniale- ea nu poate exista in afara patrimoniului, ea intotdeauna va exista in cadrul unui patrimoniu

-datorita faptului ca e o universalitate juridica,face posibila subrogatia reala cu titlu particular sau universal

-masa patrimoniala este justificata de o anumita afectatiune,de un scop concret,caruia ii este destinata

-ex in cazul fiduciei aveam o masa fiduciara,care este afectata finalitatii concrete,urmarita de parti prin contractul de fiducie. 773ncc-totodata c civ si legi speciale reglementeaza mai multe mase patrimoniale afectate exercitarii anumitor profesii autorizate de lege cum ar fi cea de avocat sau de notar-in fine, in acceptiunea legii romane,divizarea patrimoniului in doua sau mai multe mase patrimoniale,poate avea loc doar in conditiile stabilite de lege si doar in cazurile,in ipotezele limitativ reglementate de legea romana. Subiectul de drept titular al unui patrimoniu nu poate fi facuta ca asa vrea titularul,divizarea poate fi determinata doar de lege! Explicatia se refera la creditori si la intentia legiuitorului de a proteja creditorii evitandu-se ca o divizare a patrimoniului sa afecteze gajul general31(2)Patrimoniul de afectatiune-el nu exista in dreptul civil roman-atat ncc cat si anumite legi speciale fac referire la patrimoniul de afectatiune,utilizeaza aceasta sintagna-se refera la acesta in 31(3),respectiv 33-chiar daca legiuitorul roman utilizeaza aceasta sintagma, foloseste doar sintagma in titlul articolului,dupa aceea spune in cuprinsul articolului ca nu este patrimoniu de afectatiune ci e de fapt vorba de mase patrimoniale.-un patrimoniu nu poate fi continut in alt patrimoniu pentru ca ambele sunt universalitati cu posibilitati de a contine drepturi si obligatii infinite-singura varianta acceptata de legiuitorului roman este existenta uneor mase patrimoniale de afectatiune si nu a patrimoniului de afectatiune-daca am avea un veritabil patrimoniu de afctetatiune consecinta ar fi ca o persana fizica ar putea avea un patrimoniu de afectatiune si un patrimoniu personal,iar fiecare creditor ar avea gaj general exclusiv asupra unui singur patrimoniu,fie de afectatiune fie propriu-deci nu avem in dreptul civil roman notiunea de patrimoniu de afectatiune-cum ar arata? Patrimoniu distinct creat de o persoana,care sa aiba acelasi titluar si atunci x are 2 patrimonii,sau patrimoniu de afctatiune creat de x insa care dupa momentul crearii lui nu ar avea titluar pe tot parcursul existentei sale. Aceata varianta apre in c civ Quebec

14

Page 15: Curs Reale 2012

-legiuitorul roman considera ca nu apare posibilitatea constituirii de patrimonii,tu il dobandesti cand incepi sa existi ca entitate juridica si il pierzi cand incetezi sa existi pentru ca patrimoniul e conditionat de capacitatea oricarei persoane de a fi titluar de drepturi si obligatii(personalitate juridica,subiect juridic)->nu poti crea patrimoniul-nu poti instrainta patrimoniul prin acte juridice intre vii(einalienabil)pentru ca ar insemna sa iti instrainezi personalitatea juridica,de a fi titular de drepturi si obligatii-in legatura cu divizibilitatea patrimoniului-legiuitorul roman admite posibilitatea persoanei ca in anumite conditii sa isi divizeze patrimoniulGajul general-se gaseste reglementat in 2324-este garantia comuna a tuturor creditorilor si consta in dreptul acestora asupra activului patrimonial al debitorului lor -dreptu de gaj general nu este un drept real,el nu poarta asupra unor bunuri determinate -el poarta asupra patrimoniului ca entitate distincta de drepturile pe care le contine-consecinte:- spre deosebire de garantiile reale,dreptul de gaj general, nu confera atributele de preferinta respectiv de urmarire

-gajul general confera creditorului chirografar posbilitatea de a vinde silit atat bunurile prezente car si bunurile viitoare din patrimoniul debitorului sau.-urmarire-posibilitatea creditoruui de a vinde silit bunul chiar daca acesta a intrat din patrimoniul debitorului sau si a intrat in patrimoniul altei persoane. Revendicarea nu e o consecinta a acestui drept de urmarire!!!Dreptul de urmarire se gaseste la ipoteca-gajul general nu confera urmarirea creditorului chirografar-ce remediu are creditorul chirografar? El poate uza de actiunea pauliana si ii da posibilitatea sa atace actele prin care debitorul a urmarit sa reduca gajul general cauzandu-si insolvabilitatea sau reducerea patrimoniului-1562-actiunea revocatorie-actiunea pauliana-efectul ei este ca in masura in care e admisa,actul juridic al debitorului prin care el s-a insaracit deevine inopozzabil fata de creditor,se considera ca bunul nu a iesit din patrimoniul debitorului. Ea suplineste lipsa atributului de urmarire-1560-actiunea oblica-permite creditorilor chirografari ca in temeiul gajului general sa exercite drepturi si actiuni impotriva debitorului in cazul in care creditorul este neglijent fata de creantele sale-2376-e un text din materia ipotecilor si vizeaza clauzele de inalienabilitate prin care se interzice instrainarea bunului ipotecat-pune capat unei practici constante in ce priveste bancile ce introduceau in contractele de ipoteca o clauza de inalienabilitate prin care interziceau debitorului ce a primit cditului sa instraineze bunul ipotecat pana la plata integrala a creditului. E abuziv pentru ca pentru un creditor ipotecar nu e utila clauza de inalienabilitate pentru ca in cazul lor,ca si creditori ipotecari ei au drept de urmarire. In ncc aceste clauze sunt lipsite de efect.Gajul general nu confera nici preferinta-2326(1)-regula in ce-i priveste pe creditorii chirografari este ca ei nu beneficiaza de dreptul de prefrinta si in caz de executare silita creditorii chirografari isi vor satisface creanta din pretul bunurilor vandute,neavand importanta ordinea titlurilor creditorilor. Daca ambele sunt scadente si ambii creditori participa la executarea silita,ei vin in concurs,nu conteaza data si nici valoare creantelorFormula”bunuri prezente si viitoare”-creditorul poate valorifica toate bunurile existente in patrimoniu la momentul executarii silite,precum si cele ce o sa intre ulterior in patrimoniu. NE RAPORTAM LA MOMENTUL EXECUTARII SILITE!!!-gajul general e protejat si prin subrogatia reala-2324(1)-definitia gajului general-1518-in materia executarii silite a obligatiilor-trebuie pus in legatura cu 2324-are posibilitatea debitorul sa limiteze aceasta raspundere? Da,in masura in care obtine acordul debitorului sau,are posibilitatea de a limita,de a scoate unele bunuri. E reglementat in interes privat,al creditorului-2325-confirma ipoteza de mai sus-2324-nefiind un text de ordine publica,partile pot sa deroge de la el,limitand,restrangand gajul general. Dar pana unde? Nu pot limita cu totul gajul general pentru ca o astfel de conventie e lovita de nulitate,am vorbi de consimtamant neserios

15

Page 16: Curs Reale 2012

-consecinta divizarii patrimoniului asupra dreptului de gaj general-2324(3)-de principiu divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general,acesta purtand aupra intregului patrimoniu. Cu toate acestea,alin 4 prevede o exceptie de la alineatul 3. Situatia in care masa patrimoniala este destinata unei anumite activitati autorizate de lege,aici avem doya gajuri generale distincte-unul al creditorilor profesionali ce sa se exercite numai asupra creantelor profesionale si unul al creditorilor personali ce se exercita asupra crentelor personale.Pot partile se deroge de la acest alineat 4? Da,pentru ca nu e un text de ordine publicaConcluzia:Regula divizarea patrim nu afecteaza gajul generalExceptia in 2324(4)-se refera exclusiv la o masa patrimoniala afectata unei profesii destinate de lege-in masura in care creditorii sunt anteriori divizarii,divizarea nu afecteaza gajul general al acestora!!!!!-gajul general si modul in care el poate fi afectat prin inalienabilitatea legala/conventionala respectiv prin insesizabilitatea bunuluiInsesizabilitate-unul sau mai multe bunuri determinate nu pot fi valorificare de catre creditori in cadrul executarii silite. Deci ele nu pot fi executate silit!!Inalienabil e bunul ce nu poate fi instraint de proprietarInsesizabilitatea poate avea sorginte legala sau conventionala. De asemenea insesizabilitatea poate fi o consecinta a inalienabilitatii,asdar de principiu un bun inalienabl este tototdata si insesizabil.Distionctia intre insesizabilitatea legala si cea conventionala conteaza pentru ca prima este opozabila atat creditorilor anteriori cat si creditorilor viitori ai porprietarului bunului respectiv. In al doilea rand, insesizabilitatea legala produce efecte indeprendent de notarea ei in cartea funciara, pe cand, de principiu insesizabilitatea conventionala produce efecte doar fata de creditorii posteriori actului juridic care a instituit-o si devine opozabila fata de terti,deci inclusiv fata de creditori,dor prin notarea clauzei de insesizabilitate in cf.-insesizabilitatea poate fi atrasa de inalienabilitatea bunurilor, astfel, potrivit 2329(2), inalienabilitatea legala atrage insesizabilitatea. De asemenea potrivit 629(3), inalienabilitatea conventionala determina la randul sau insesizabilitatea bunurilor respective.-627(4)-clauza de inalienabilitate subinteleasa in anumite conventii-in cazul acesteia, nu ne gasim in prezenta unei inalienabilitati legale ci in a unei inalienabilitati conventionale. Textul este supletiv si completeaza vointa partilor.-consecinta insesizabilitatii este ca bunurile sunt scoase din sfera gajului general indiferent de tipul ei

CURS 9PANA LA MODURI DE DOBANDIRE A PROPRIETATII LA TEST!!SUBROGATIILE REALE-observatie-nu se confunda subrogatiile reale cu cele personale-1593-1598 reglementeaza subrogatiile-nu are nicio legatura cu ce vorbim noi aici-in dr civ exista subrogatii reale si personale1593 si urmatoarele reglementeaza subrogatia personala ce nu face obiectul drepturilor reale-subrogatia persupune o inlocuire,daca e personala se inlocuieste o persona a cu o alta persoana intr-un raport de obligatie iar la cea reala se inlocuieste un drept cu un alt drept in cuprinsul unui petrimoniu-subrogatia personala este un efect al platii-daca ai obligatia de a construi o cas asi o executi voluntar se numeste ca faci o plata-daca plata este facuta de o alta persoana decat debitorul ce datoreaza acea prestatie,tertul ce face plata fara intentia de a-i face liberalitati debitorului,el devine noul creditor al debitorului,in locul creditorului initialSUBROGATIA REALA-inlocuire a unui drept determinat,drept subiectiv determinat, cu un alt drept subiectiv in cadrul activului unei universalitati juridice. Asadar obiectul subrogatiei reale il reprezinta drepturi subiective patrimoniale privite ut singuli.Obs.2-mediul in care se produce subrogatia reala invariabil,subrogatia reala,indiferent de forma ei se produce intotdeauna exclusiv in cadrul activului unei universalitati juridice,adica in cadrul activului unui patrimoniu sau in masura in care patrimoniul este edivizat,in cadrul activului unei mase patrimoniale

16

Page 17: Curs Reale 2012

!!!subrogatia reala nu se produce in cadrul universalitatilor de fapt!!!!-daca a ii vinde lui b o turma de vite,se incheie contract de vanzare,se predau animalele si se constata ulterior anzarii ca inaintea incheiereii vanzarii din culpa medicului veterinar ce se ocupa de animale,5 animale au decedat inainte de vanzare,da culpa medicului se constatat dupa incheierea contr. Cumoaratorul vine si ice ca avand in vedere ca cele 5 fac parte din turma dei despagubirile mi se cuvin mine. Cui va trebui medicul sa plateasca despagubiri? Daca cumparatorul are pretentia sa primeasca el despagubirile ar fi in discutie o subrogatia reala. Acest lucru nu e posibil pentru ca la nivelul universalitatii de fapt nu poate avea loc o subrogatie reala.-despagubirile intra in patrimoniul vanzatorului deoarece in patrimoniul lui s-au produs prejudiciile,patrimoniul lui cuprindea si acea universalitate de fapt.-intotdeauna universalitatea de fapt e introdusa intr-o universalitate juridica!!!!!!-subrgatia se produce in cadrul patrimoniului ce contine universalitatea de faptRAPORTUL DINTRE SUBROGATIILE REALE SI TRANSMISIUNI-nu exista nicio legatura intre subrogatiile reale si transmisiuile universale respectiv cu titlu universal-trasmisiunile vehiculeaza patrimonii,subrogatiile nu presupun inlocuirea patrimoniilor sau a maselor patrimoniale,asa cum o fac transmisiuile-singura corelatie posibila este intre transmisiunile cu titlu particular si subrogatiile reale-atunci cand rubrogatia reala se produce in temeiul unui act cu titlu oneros ea a insotita de transmisiuni cu titlu particular!!!TIPURILE DE SUBROGATII REALE-subrogatia reala poate fi cu titlu universal sau cu titlu particular-puncte comune: ambele presupun inlocuirea intre ele a doua drepturi subiective in cadrul unui activ patrimonial

Ambele presupun instrainarea unui drept patrimonial facuta cu titlu oneros. Acest titlu oneros e determinat fie prin vointa partilor cand instrainarea presupune un act juridic, fie in temeiul legii atunci cand ne raportam la un fapt juridic oneros. Daca avem un act cu titlu gratuit nu se produce subrogatia pentru ca avem o singura transmisiune intr-un singur sens,doar patrimoniul beneficiarului se sporeste,cel ce face liberalitatea pur si simplu ramane fara un bun.Dobandiri oneroase in temeiul unei fapte juridice. Uzucapiunea este un fapt juridic ce presupune o dobandire de dreptur prin efectul legii fara sa fii tinut la un anumit echivalent,in schimb accesiunea presupune ca dobandesti un drept dar esti tinut la o contraprestatie.SUBROGATIA PRESUPUNE UN RAPORT ONEROS!!!!!-diferente intre cele 2 categorii de subrogatiiSubrogatia reala cu titlu universal se raporteaza la dreptul inlocuit in cadrul unui patrimoniu exclusiv prin referire la calitatea dreptului subiectiv respectiv de element al acelui patrimoniu. Intereseaza exclusiv ca bunul face parte dintr-un anumit patrimoniuSubrogatia reala cu titlu particular se raporteaza la dreptul inlocuit si prin referire la regimul juridic particular al dreptului respectiv. Regimul juridic particular-orice fel de limitari ale acelui drept ex. Prin sarcini constituite in favoarea tertilor ,respectiv drepturi accesorii in raport cu dreptul subiectiv inlocuit ex. Am in patrimoniu un drept de proprietate asupra unui teren ce e grevat cu o srvitute,subrogatia reala cu titlu universal observa ca eu am dreptul de proprietate asupra terenului dar nu vede nicio sarcina pe el etc. Bunul de inlocuire nu preia nicio sarcina si niciun accesoriu. Daca e vorba de o subrogatie cu titlu particular ea observa si dreptul de proprietate dar si sarcinile ,toate detaliile. Consecinta in cazul ei e ca toate sarcinile si drepturile accesorii in loc sa plece din patrimoniu se muta in patrimoniul de inlocuireSubrogatia reala cu titu universal e o functie a patrimoniului,ea reprezinta un efect al fortei de atractie pe care patrimoniul o exercita asupra bunului de inlocuire in ipoteza unei instrainari oneroase. Consecinta este aceea ca subrogatia reala cu titlu universal se produce automat in lipsa unei clauze sau a unei reglementari legale contrare. Pe scurt: in masura in care un bun se intraineaza cu titlu universal dintr-un patrimoniul,automat echilaentul banesc al bunului intra in acel patrimoniuLa subrogatia reala cu titlu particular lucrurile se prezinta diferit. Aceasta se produce doar in ipoteza in care este insituita,reglementata, de lege sau de parti prin conventia lor. Deci doar daca vor ei,altfel suntem in prezenta subrogatie reala cu titlu universal.DREPTUL DE PROPRIETATE

17

Page 18: Curs Reale 2012

LIMITARI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATECLAUZELE DE INALIENABILITATE627-629CLAUZELE DE INSESIZABILITATE 2329-ambele sunt preluate intr-o forma mai mult sau mai putin modificata din codul civil din QUEBEC-in codul civil Quebec se specifica expres in privinta ambelor tipuri de clauze ca ele pot si instituite valabil doar in acte juridice cu titlu gratuit. Aceasta limitare nu se gaseste in codul civil roman.-clauza de inalienabilitate este acea prevedere contractuala care atrage imposibilitatea proprietarului de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale un anumit bun -clauza de inalienabilitate nu se confunda sub nicio forma cu inalienabilitatea legala. 973(2)-dr de abitatie al sotului supravietuitor-dr gratuit,inalienabil,insesizabil-nu avem o clauza de inalienabilitate aici ci o inalienabilitate legala. Clauza de inalienabilitatea trebuie prevazuta intr-un act juridic pentru a putea fi vorba despre ea.Interesul distinctiei. Inalienabilitatea legala spre deosebire de cea conventionala est eopozabila erga omnes,ex lege,adica in temeiul legii, fara a fi necesara notarea acesteia in materia imobiliara in cartea funciara. Per a constrario, inalienabilitatea convetntionala trebuie notata in cf.De asemenea in materie mobiliara-628(3)-face referire la regulile din 937628(3)-daca am un bun mobil grevat de o cl de inal pe care prop cu incalc clauzei il instrain,iar tertul dobanditor e de buna credinta, atunci tertul dobandeste bunul si ramane proprietar fara a-i putea fi desfiintat titlul de dobandireDaca inal ce grev b mob ar fi o inal legala,opozabilit e erga omnes ex lege,tertul nu s emai poate revala de buna lui credinta.Clauza de inalienabilitate se distinge de interdictia de instrainare prin aceea ca clauza de inalienabilitate are caracter real,ea greveaza bunul. Propriu zis ea blocheaza dispozitia bunului ca atribut al dreptului de propretateIn timp ce simpla interdictie de instrainare a bunului instituie de fapt o obligatie personala a proprietarului de a nu incheia acte de dispozitie cu privire la acel bun.Ex. Daca clauza e formulata astfel: bunul nu va putea fi instrainat timp de 15 ani,avem clauza de inalienabilitate, iar daca avem o clauza: cumparatorul se obliga sa nu instraineze bunul timp de 15 ani avem o obligatie personala de a nu instraina-incalcarea unei simple interdictii de instrainare atrage raspunderea contractuala -incalcarea clauze de inalienabilitatea atrage_____________rezolut/anulare________________-627(4)-coroborat cu 60 indice 1 din legea de punere in aplicare a ncc.627(4) face referire la o inalienabilitate conventionala,fiind vorba de un text supletiv,partile pot deroga de la el-clauza de insesizabilitate este acea prevedere contractuala prin care unul sau mai multe bunuri determinate sunt scoase din sfera gajului general al creditorilor proprietarului lor.-clauza de insesizabilitate are natura contractuala intotdeauna,difera de insesizabilitatea legala973(2), de asemenea clauza de insesizabilitate nu se confunda cu insesizabilitatea implicita atrasa de inalienablitatea legala sau conventionala a unui bun-interesul distinctiei: daca avem insesizabilitate legala consecinta e ca ea e opozabila de plin drept in materie imobiliara,iar in materie mobiliara creditorii nu se pot prevala de necunoasterea clauzei de insesizabilitateDaca e vorba de o insesizabilitate conventionala in materie imobiliara trebuie inscrisa in cf,iar in materie mobiliara ea nu e opozabila tertilor ce nu o cunoscNu se confunda insesizabilitatea implicita cu clauza de insesizabilitateInsesizabilitatea implicita e atrasa de inalienabilitatea unui bun-daca insesizabilitatea e o consecinta a inalienabilitatii ea depinde de validitatea clauzei de inalienabilitate-nu se confunda clauza de insesizabilitate cu conventia dintre debitor si creditor prin care cei doi stabilesc cu efecte inter partes ca anumite bunuri determinate nu vor putea fi executate silit de catre acel creditor -insesizabilitatea are caracter real-ea scoate anumite bunuri din sfera gajului general al creditorului chirografarCONDITIILE DE VALABILITATE -se extind de la cauzele de inalienabilitate si la cele de insesizabilitate

18

Page 19: Curs Reale 2012

1) clauza de inalienabilitate trebuie sa fie cuprinsa,instituita in actul oneros sau gratuit translativ de proprietate prin care cel tinut de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul grevat2) clauza de inalienabilitate trebuie sa fie tmporara si stabilita pe o persoana care sa nu depaseasca 49 de ani calculata de la momentul in care bunul intra in patrimoniul celui tinut de clauza3) clauza trebuie sa fie justificata de un interes serios si legitim. Interes ce poate fi al instrainatorului,al dobanditorului,al unui tert, sau chiar un interes publicClauza de inalienab respectiv cea de insesizab de principiu poate fi introdusa doar intr-un act juridic translativ de proprietate

CURS 10CARACTERUL TEMPORAR- e untermen de maxim 49 de ani pt care poate fi instituita o astfel de clauza. Nu orice clauza ce e pana in 49 de ani e valabila sau care depaseste e nula. Acest termen e o consecinta a caracterului temporar al clauzei.-in masura in care cl de inal sau inseszab e perpetua, ea va fi lovita de nulitate-daca avem o astfel de clauza pe 40 de ani, dar e impusa unui proprietar ce are 80 de ani,este sau nu valabilia? Nu,nu e valabila,pentru ca e stabilita pe un termen ce dureaza mai mult decat viata proprietarului si e asimiliata clauzei perpetue.Clauza trebuie sa nu depaseasca durata de viata a proprietarului!!!Sanctiunea: nulitatea absoluta!! Pentru ca caracterul temporar respectiv existenta unui interes serios si legitim sunt impuse de ordinea publica.Daca nulitatea vizeaza intregul act sau doar o parte avem 627(3)”se prezuma”->in mod relativ in contractele cu titlu oneros2376-clauza continuta intr-un contract de ipoteca-in cadrul unui conyr de ipoteca ce garanteaza un credit, ipoteca confera creditorului dr de urmarire asupra bunului, e irelevant pt creditor daca bunul ramane in patrimoniul debitorului sau al unui tert,o clauza de inalenabilitate nu ar fi astfel justificata de un interes serios si legitim.Exc introdusa de legiuitor cand clauza de inalienabilitate din 627(4) produce efecte si in cadrul contractelor ce nu sunt translative de proprietate-acest text se refera si la promisiunile de vanzare sau promisiuni a altor acte translative de proprietate.627(4)se refera nu la o inalienabilitate legaa ci la una conventionala,prin urmare partile pot deroga de la acest articol. Interesul este ca textul e foarte vag-ex. Fiducia. Daca 627(4) ar fi o inalienabilitate legala,partile nu ar pute deroga de la ea si in cazul fiduciei nu s-ar mai putea instraina bunurile.627(4)e o inalienabilitate convetionala prezumata de legiuitorEfectele cl de inalinebilitateImposibilitatea pt proprietar de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale bunul afectat de inalienabilitate627(1)-stabileste momentul de la care produce efecte clauza de inalineabilitate si anume momentul dobandirii Imposibilitatea de instrainare respectiv de grevare se refera exclusiv la acte juridice intre vii,627(5). Cl de inalienabilitate blocheaza transferul dreptului de proprietate doar prin acte intre vii.-627(2) permite instantei sa intervina in contract si sa-l autorizeze pe proprietar sa efectueze acte de dispozitie in 2 ipoteze limitativ reglementate: 1 interesul ce a justificat cauza nu mai exista

2 a aparut un interes superior mult mai important ce justifica instrainarea-efectele fata de terti-tertii vizati sunt fie creditorii proprietarului respectivului bun,fie cel ce dobandeste bunul cu incalcarea clauzei de inalienabilitate-cel ce cumpara,schimba,etc cu privire la bunul respectiv prin care se incalca clauza-628(2)- in mterie mobiliara nu se pune in discutie pubilicitate clauzei de inalienabilitate. In materie impobiliara ea trebuie notata in CF.Daca nu este notata-628(5)-lipsa conditiilor de publicitate nu il impedica pe beneficiarul clauzei sa pretinda de la proprietarul ce a incalcat clauza,despagubiri. De ce? Pentru ca opozabilitatea prin publicitate se refera la terti ori propreiatrul nu e tert,el cunoaste clauza de inalienablitate pentru ca e parte in contract,asa ca nu se poate prevala de

19

Page 20: Curs Reale 2012

aceasta clauza deci e tinut la despagubiri. Daca clauza nu e notata,tertul o cunoastea pe alta cale totusi,asigura opozabilitatea. Ne raportam la 876,902,22.902-ipotezele de notare in cf cu efect de opozabilitate-numai prin notare daca nu se dovedeste ca au fost cunoascute pe alta cale.22- regula e-cunoasterea efectiva,in afara sistemului de publicitate, are aceeasi valoare cu cea din sistemul de publicitate. Exc e ca opozabilitatea de face doar prin sistem de publcitate numai in cazul in care se prevede expres ca trebuie notate,publicate.Opozabilitatea fata de creditori-628(4),629(3). Primul vorbeste despre inalienabilitatea opozabila creditorilor dobanditorului. Ambele vorbesc despre opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditorii proprietarului. Cand avem in vedere 628(4)ne referim la insesibabilitatea bunului.628(4) spune ca avem doua regimuri juridice diferite. Dc clauza e inserata in contract cu titlu oneros ea e valabila doar fata de creditorii viitori ai proprietarului respectiv. Daca clauza e inserata intr-un act juridic cu titlu gratuit ea e opozabila si creditorilor anteriori ai proprietarului.Sanctiunea in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate-nulitatea relativa a actului juridic prin care se incalca clauza de inalienabilitate,nulitate ce poate fi invocata de catre tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate cat si de instrainatorul din cotractul care contine clauza de inalienabilitate. Rezulta ca trebuie sa avem minim 2 acte juridice distincte,unul ce contne clauza si altul care incalca clauza,aeste din urma va fi anulat-nutitate relativa-rezolutiunea sau revocarea contractului care contine clauza de inalienabilitate. 629(1) si 1027 si urmatoarele. Rezolutiunea respectiv revocarea,poate fi ceruta exclusiv de catre instrainator,adica de catre autorul proprietarului tinut de clauza de inlienabilitate. Revocarea intervine cand clauza de inalienabilitate este cuprinsa intr-un act cu titlu gratuit-beneficiarul clauzei de inalienabilitate daca nu e parte in contractul ce contine clauza nu poate cere nici revocarea nici rezolutiunea-628(3)CoproprietateaProprietatea comuna se pate prezenta in mai multe forme. Nu se condunda cu indiviziunea sau devalmasiaCoproprietatea poate fi obisnuita sau fortataCoproprietatea vizeaza unul sau mai multe bunuri determinate,deci astea sunt obiectul ei,in timp ce indiviziunea are ca obiect un patrimoniu in ansamblul sau cu activ,respectiv pasiv.Coindivizarilor le revine un patrimoniu cu drepturi si obligatii. Ea apare de regula in cazul transmisiunilor cu titlu universal cand un patrimoniu e transmis catre 2 sau mai multe pers distincte. Deci apare de regula intre succesorii cu titlu universal.Distinctia dintre coporprietatea si devalmasie se refera la faptul ca in cazul coporpiriatetii se cunosc cotele parti ale fiecaru coporprietar pe cand in cazul devalmasiei acestea nu sunt cunoscuteE obisnuita sau fortata dupa cum este sau nu susceptibila de a fi desfiintata prin partaj.Obs. 634(1),(2)-stabilesc ca in cazul coproprietatii,cotele ce le revin coproprietarilor sunt cote din drept si nu cote din bun,asadar in cazul coporppretatii bunul nu e individualizat in materialitatea lui si fractionarea vizeaza dreptul de proprietate. De asemenea in masura in care titlul de dobandire a coproprietatii nu specifica cota fiecaruia dintre copropriateari,aceasta se prezuma a fi identica. 633 corelat cu 919(3)-reia prezumtia de coproprietate rezultata din faptul coposesiei-este o perzumtie relativa si in masura in care avem posesie faptic asupra bunului si posesie tabulara,va fi preferata posesia tabulara.In raporurile dintre coproprietari exista mai multe texte ce prezinta relevanta-635-in pricipiu regula este ca caproprietarii dobandesc beneficiile respectiv suporta sarcinile bunului proprportional cu cota parte ce le revine din bun. Prin beneficii se intelege-fructe respectiv producete. Sarcini ale coprprietatii sunt obligatii nascute in leatura cu bunul aflat in coproprietate,obligatii care se pot referi la intretinerea bunului, la un prejudiciu cauzat de bun ce trebuie reparat de coproprietari. 635 e o norma supletiva- prin conventia coporprietarilor,acestia pot deroga d ela 635 si sa stabileasca un alt mod de suportare a sarcinilor respectiv de impartire a beneficiilor

20

Page 21: Curs Reale 2012

637-se refera la fructele bunului comun,638(2),(3)-sunt aplicatii ale lui 635,stabilesc aceeasi regula de impartire a fructelor si a cheltuielilor raportat la cotele parti ce le revin coproprietarilor636-al1- nu ai voie sa schimbi desinata..este si el un text de lege supletiv,partile pot deroga d ela el. In masura in care unul dintre coproprietati iii deposedeaza pe ceilalti ,ei pot introduce o actiune posesorie impotriva celui ce i-a desposedat,dar pot sa ceara si despagubiri.639-partajul de folosinta-stabileste ca prin conventia coproprietarilor sau prin hot jud exista posibilitatea de a se stabiali in concret modul de utilizare a bunului. El nu pune capat coprooprietatii, el paote fi atat conventional cat si judiciar, efectul aprtajului de folosinta est eunul real el nu se limiteaza la nasterea unor obligatii personale intre coprorprietari. Partajul de folosinta nu atrage suspendarea partajului.672-vizeaza conventii referitoare la suspendarea partajului. Coprorpeietarii au posibilitatea sa stabileasca pe maxim 5 ani mentinerea coporprietatii fara posibilitatea vreunuia din ei sa ceara iesirea din starea de coproprietate in acest intervalIn cazul in care se ralizeaza un partaj de folosinta,chiar daca e pe o periada determinata, el nu atrage suspendarea posibilitatii de a pretinde partajul propriu zisCu privire la actele materiale ce [ot fi inchieate de coproprietari cu privire la bunula flat in coproprietate. Nu se confunda actele juridice ce se incheie cu privire la bun in ansamblul sau cu actele juridice incheiate de coproprietari cu privire la cota parte a lui din bunCreditorii mei personali pot vinde silit cota mea parte din bun-actele de conservare cu privire la bunul aflat in coproprietate. Conform 670-orice coproprietar poate incheia singur,fara consimtamanatul celorlalti coproprietari acte juridice de conservare –ex. Incheie un aj cu un tert ce intervine pentru repararea bunului respectiv.precum si acte materiale de conservare-ex repara bunul aflat in coprprietate678(3)-privilegiu pentru creditori asupra bunuui asupra caruia s-au facut lucrarile de conservare. Acest privilegiu legal le confera dreptul de urmrire. Cum functioneaza? Ex. Abc coprop. A contracte cu societatea de constr x si repara un imob. Nu e platit x de a s. Ulterior interv partajul si bunul e atribuit lui c,sau partile vand bunul unui tert,d. Unicul debitor contractual fata de x ramane a. X poate pretinde plata sumei doar de la a,iar a se intoarce cu regres impotriva lui b,c. La x i se ofera privilegiul de urmarire si daca a nu ii da banii,poate merge in patrimoniul lui d si sa vanda silit bunul,urmand ca d sa se indrepte impotriva lui aActele de administrare-641-noutate->daca e vb d eun act de administrare cu privire la bunul comun el se poate incheia cu consimt copropr titulari ai majoritatii cotelor parti. 641,642. 642- nu il priveste pe coproprietar ca fiind un simplu tert. Nu il priveste pe coprorietarul ce nu a consimtit ci il asimileaza partilor. Coprop ce nu a consimtit ajunge sa fie asimiliat partilor contractante si chiar in lipsa lui e tinut de obligatiile presupune de actele de aministrare de la 641Sanct neresp lui 641 nu e nulitatea ci inopozabilit fata de coprop ce nu a consimtit.

CURS 11NU SE CONFUNDA ACTE JURIDICEE SI ACTE MATERIALE PRECUM NICI ACTE JURIDICE FACUTE DE COPROPRIETAR CU PRIVIRE LA COTA LUI PARTE(acte ce pot fi atat materiala cat si acte juridice) VERSUS ACTE FACUTE CU PRIVIRE LA INTREGUL BUN AFLAT IN COPROPRIETATE-coproprietarii pot incheia unul in favoarea celuilalt acte prin care sa le ofere unora preemtiune-oricare dintre coproprietari poate incheia acte de conservare fara consimtamantul celorlalti. Actul de conservare e opozabil fata de ceilalti coproprietari sidaca nu au consimtit la acesta642(1)-orice acte juridice incheiate de unul sau mai multi coproprietari cu respect 641 vor fi opozabile celorlalti coproprietari-opozabilitatea vizeaza efectele fata de terti 1281-in masura in care un coporp inch un aj de conserv sau coporop ce detin majorit cote parti inch acte de adm ,aceste acte sunt opozabile si copropr ce nu au consimtit. Nu se confunda cu sit de la 681635-coprop sunt tinuti sa suporte sarcinile bunului proprtional cu cotele lor din drept

21

Page 22: Curs Reale 2012

daca e vb de act de admin inch pe per coprop dar fara consimt tuturor,doar ca au majoritatea cotelor parti,actul de adm e opozab si prop ce nu au consimtiti dar ei raman terti fata de acest contr sre deosebire de 681Actiunile in justitie cu privire la dr de prop640-acte de conservare pot si facute valabil fara acordul celorlalti coprop. Act in justitie e un act de conservareAct in revendicare ipotriva tertului care l-a deposedat ,respectiv actiunea negatorie-orice coproprietar poate sta singur ca reclmant intr-o actiune petitorie sau negatorie 643(1)-daca tertul apre pretentii impotriva vreunui coproprietar este indicat sa ii cheme in judecata pe toti coproprietarii-643(2)daca hotararea judecatoreasca profita coproprietatii, ea beneficiaza tuturor coproprietarilor chiar daca ei nu au fost reclamanti,iar daca hotararea este negativa,ea profita doar celui ce a introdus-o644-contracte de administrare a proprietatii-acte juridice incheiate pe durata coproprietatii intre toti coproprietarii prin care acestia inteleg sa deroge de la normele supletive care reglementeaza raporturile reale dintre coproprietari. Coproprietarii printr-un astfel de acord au posibilitatea sa modifice criteriile stabilite de 635 de repartizare a beneficiilor si a sarcinilor bunului aflat in coproprietateO a doua norma supletiva este cea reglementata de 636 cu privire la exercitarea in comun a atributului usus conferit de dreptul de proprietate. 639-regl partajul de folosinta. Propriu zis 639 e derogarea de la 636.Coproprietarii pot stabli sa partajeze folosinta si in timp,unul in primele 6 uni ale anului si celalalt in urmatoarele 6 luni.Aceste partajari pe care le fac ei se refera la usus si fructus si la suportarea sarcinilor bunului. Au in vedere atat acte materiale cat si acte juridice. Dacca se stabileste ca pe durata coporp un singur coprop va folosi bunu, el poate incheia si acte de administrareO ultima derogare este la 641-prin acordul tuturor coprop exista posibilitatea de a i se conferi unuia sau de a li se conferi mai multora dintre acestia dreptul de a incheia acte de administrare respectiv acte de dispozitie cu privire la bunul aflat in coproprietate in alte conditii decat cele stabilite in 641.635,636 si 641 sunt toate norme supletive de la care coproprietarii pot sa deroge!!!644(1)e mentionat si 642(1)acesta vizeaza sanctiunea incheierii actelor juridice incheiate de coprop fara acordul celorlalti aceasta sanctiune fiind inopozabilitatea642(1)este un tert imperativ!!! Si e enumerat alaturi de texte supletive pt ca aceasta sanct apare doar daca partile deroga de la 641-contr de adin a propr pot fi incheiate doar cu acordul tuturor coporp-oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral un astfel de contract oricand pe parcursul derularii lui-1270forta obligatorie a actului juridic ,1276(2)-1270(2)prin derogare de la forta obligatorie a contractului-644(2) deroga de la 1270!!NU SE CONFUNDA PARTAJUL CU PARTAJUL DE FOLOSINTA!!!-partajul este actul juridic care are ca efect sistarea pentru viitor a starii de coproprietate respectiv indiviziuneReglementarea legala se gaseste atat in codul civil cat si in codul de procedura civila care reglementeaza procedura partajului judiciarAsadar partajul poate imbraca doua forme- partaj conventional continut intr-un contract, respectiv partajul judiciar efectuat prin intermediul unei hotarari judecatoresti-efectul sau este sistarea starii de coprop-efectele partajului se produc exclusiv pentru viitorObs! De principiu starea de coproprietate este privita de legiuitor ca o situatie juridica provizorie,temporara,asta presupunand ca de regula oricare dintre coproprietari are posibilitatea de a cere in orice moment sistarea proprietatii comune prin partaj-prin derogare de la regula ca partajul poate fi cerut oricand avem situatii in care dreptul de a cere partajul,exercitarea acestui drept este suspendata. Suspendarea exercitarii acestui drept poate proveni fie dintr-o conventie a coproprietarilor ffie ca urmare a pronuntarii unei hotarari judecatoresti in acest sens

22

Page 23: Curs Reale 2012

Suspendarea conventionala a partajului-orice conventie de suspend a partajului intre coprop produce efecte pe meaxim 5 ani. Dupa expir term de 5 ani coprop pot sa reinnoiasca aceasta conventie678(4)-opozabila doar creditorilor coproprietarilor ale caror creante s-au nascut ulterior momentului indeplinirii cerintelor de opozabilitate a conventiei de suspendare a partajului-in general nimeni nu cumpara doar cote dintr-un bun-aceste conventii privitoare la suspendarea partajului sunt opozabile doar creditorilor posteriori ai suspendarii partajuluiConsecinta unui contract de suspendare a partajului-nu produce simple efecte de creanta adica efecte personale ci produce efecte reale. Deci si conventia prin care se deroga de la suspendarea partajului produce tot efecte reale-limitarea judiciara-673-aceasta limitare judiciara intervine doar in ipoteza in care instanta e sesizata deja de unul dintre coprop cu privire la partajul judiciar.Perioada eficacitatii acesteia e de maxim 1 an. O astfel de hot jud trebuie sa fie intemeiata, justificata pe riscul ca un eventual partaj sa produca prejudicii grave pentru ceilalti copropInstanta nu poate sa dispuna din oficiu amanarea partajului pentru ca este vorba de un interes privat protejat,deci instanta trebuie sesizata cu aceasta cerere de unul sua mai multi coprop. Oricand pe durata termenului de maxim 1 an,in masura in care acest risc dispare,oricare ditre coprop poate cere instantei sa revina asupra suspendarii partajului.-limitarea legala-632-spre deosebire de coproprietatea obisnuita coproprietatea fortata nu poate sa fie in principiu partajata de catre instanta.671-in cazul devalmasiei nu este posibil partajul,nici la coproprietatea fortata nu putem vb de partaj-671(3)-asadar la coprop fortata este posibil partajul conventional!-671(2)-in cazul coprop fortata de principiu ea nu e susceptibila de partaj. Ex casa scarii. Ea poate fi partajata convetional intr-o sigura ipoteza cand prin vointa comuna a coprop se schimba destinatia bunului. Dar la casa scarii el ramane imposibil de facut-prima data trebuie transformata in coprop obisnuita schimband destinatia bunului,dar bunul trebuie sa fie susceptibil sa i se schimbe destinatia-valabilitatea partajului conventional in cazul bunurilor mobile aceste este consensual. In cazul bunurilor imobile conform 680(2)cu 1244,partajul este valabil incheiat doar in forma autentica si efectele lui sunt conditionate atat intre parti cat si fata de terti de inscierea in CF.

Efectele intre coproprietari!676-stab reg privitoare la modul de impartire-ordinea SE IMPUNE DOAR LA PARTAJUL JUDICIAR-ordinea tine doar instanta in cazul partajului judiciar680(1)-partajul sisteaza starea de coproprietate inlocuind-o cu proprietatea exclusiva-efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor,ele nu pot retroactiva-prin vointa comuna a copropr se poate cel mult amana pentru un moment viitor sistarea coprop in temeiul unui partaj-in materie imobiliara efectul partajului se produce doar din momentul intabularii proprietatii exclusive in cartea funciara-situatia obligatiilor nascute in legatura cu bunul partajat respectiv a contractelor cu executare succesiva incheiate in legatura cu acest bun,anterior partajului 677(1),681681-cesiune legala fortata de contract-683-stabileste garantia pentru evictiune respectiv vicii ascunse pe care si-o datoreaza coproprietarii unul altuia-678(2)-instituie dreptul legal de preemtiune in favoarea coproprietarilor in masura in care creeditorii unuia dintre coproprietari vand silit cota parte din drept care ii revine acestuia-efectele fata de terti:- translativ de la mom inscr in cf cu priv la imobile

-daca patajul se realizeaza prin vanzare,tertul ce cumpara trebuie sa respecte contractele incheiate anterior de oricare dintre coproprietari-efectele cu privire la creditorii coproprietarilor. Creditorii oricaruia dintre coprop au posibilitatea de a-l executa silit pe acesta fie prin vanzarea cotei parti ce ii revine,fie cerand partajul si vanzand mai apoi partea din bun care i-a revenit. De asemenea creditorii au posibilitatea sa intervina pentru a-si proteja interesele in partajul inceput de coproprietari si in

23

Page 24: Curs Reale 2012

conditiile art 679 corobor cu 1562,creditorii au posibilitatea de a ataca cu actiune pauliana partajul facut in frauda intereselor lor

Curs 12

FIDUCIA-ca mod de dobandire a dreptului de proprietate-art 773 si urmatoarele-in vcc nu era nicio reglementare a fiduciei-se considera de principiu ca fiducia contractuala ar fi interzisa datorita reglementarilor legale-presupune un drept de proprietate temporar-de principiu proprietatea este dreptul perpetuu iar dezmembramintele sunt dreptul temporar-in cazul dr de prop nu exista o limita in timp-in cazul fiduciei proprietatea se transmite cu titlu temporar,inseamna ca fiduciarul este un proprietar temporrar,limitat in timp si va avea obligatia sa transmita bunul catre un tert,bunul ce se gaseste in proprietatea lui-ea exista inca din dreptul roman sub diferite forme-paralel cu fiducia existau substitutiile fideicomisare-presupune o proprietate temporara dar nu se asociaza cu coproprietatea temporara ele neavand nicio legatura una cu cealalta-coproprietatea temporara nu este un drept de proprietatea pe care sa il ai numai oo anumite perioada de timp,ea este o proprietate perpetua. In cazul ei avem 2 sau mia multi coproprietari simultan ceea ce nu este cazul in ceea ce priveste fiducia-doar fiducia este un drept de propruetate temporar in timp ce in cazul coprop periodice,dr de prop in sine nu este limitat in timp-in cazul fiduciei avem un singur proprietar exclusiv, in cazul proprietatii periodice avem simultan doi sua mai multi coproprietari-prop periodica presupune de fapt un mecanism juridic in care ceea ce este partajat in timp este exercitiul atributelor usus si fructus ale dreptului de proprietate. Inseamna ca in cazul prop periodice fiecare dintre coprop este proprietar asupra bunultui in orice moment pana cand bunul piere sau el isi instraineaza dreptul iar ce e liitat in timp este utilizarea bunului si culegeerea fructelorIn cazul prop periodice daca intalnim un contract prin care o casa de vacanta e data o data pe an timp de o sapt unei persoane, nu e vb despre prop periodica. Pentru a fi vorba de asta trebuie specificat in contract ca se da chiar dr de proprietate sau o cota parte din dreptFiducia nu pres mai multi coprop si este intradevar o prop temporaraDefinitie- mecanism juridic prin intermediul caruia proprietarul unuia sau mai multor bunuri determinate (constituitor) transfera cu titlu particular drepturile sale asupra acestor bunuri catre fiduciar care devine astfel prop exclusiv asupra bunurilor pe intreaga perioada de derulare a contractului de fiducie cu obligatia ca la final sa le transmita in proprietate catre beneficiar-nu e un contract!!! De ce nu e contr? Pt ca potrivit 774 fiducia poate sa aiba natura conventionala deci sa fie nascuta din contract,respectiv natura legala-partile contractului de fiducie daca discutam despre contract sunt constituitorul care transmite bunurile si respectiv fiduciarul-ce disuctam acum se refera la fid contractuala pentru ca nu exista in nicio lege reglementata fiducia legala-beficiarul este persoana catre care fiduciarul are obligatia de a transmite bunurile care au facut obiectul contractului la momentul incetarii acestuia-in ce il priveste pe beneficiar- acesta poate fi un tert strain de contract sau beneficiar oate fi chiar una din partile contractului

24

Page 25: Curs Reale 2012

-constituitor poate fi orice persoana fara a necesita o calitate speciala,in schimb fiduciarul, trebuie sa intruneasca una dintre calitatile reglementate de 776(2),(3). Ex. O banca poate avea calitatea de fiduciar-la incheierea contra de fiducie are loc o transmisiune de la constituitor la beneficiar,aceasta este cu titlu particular si inseamna ca intre cei doi se transmit doar drepturi nu si obligatii-un efect extrem de important al inch unui cintr de fiducie cu privire la patrimoniul fiduciarului-prin incheierea contr de fiducie,patrimoniul fiduciaruui se divide in 2 mase patrimoniale distincte masa bunurilor proprii si masa fiduciaraBunurile transmise vor intra in activul masei fiduciare-786-al 1-evita sit in care se constitue fiducia pentru a frauda creditorii

Al2-derogare de la 2324(3)-in cazul acesta gajul general se divizeaza,creditorii urmaresc doar masa fiduciara daca e vb de creante in legatura cu masa fiduciaraDesi patrimonul e divizat in mai multe mase patrimoniale de principiu regula e ca gajul general poarta asupra intregului patrimoniu,nu se fragmanteaza si el!!art 2324(3)Transferul de proprietate este temporar,fiduciarul poate deveni proprietar pe o perioada de cel mult 33 de ani.Principalele variante de fiducie- fiducia garantie si fiducia gestiuneFiducia garantie- constituitorul ii transmite in proprietate cu titlu temporara anumite bunuri fiduciarului pentru a garanta in acest fel executarea unei obligatii a constituitorului sau a unui tert fata de fiduciar -intr-o astfel d e ipoteza fiduciarul cumuleaza si calitatea de beneficiar al fiduciei pt ipoteza in care la scadenta debitorul nu va executa obligatia garantata fata de fiduciarAvantajul fiduciei fata de ipoteca este ca nu mai trebuie sa ceara executarea silita,daca nu achira,el ramane definitiv proprietar asupra bunuluiIn masura in care exista o fiducie garantie, este mult mai simplu pentru creditorul garantat pe perioada derularii contr. Daca exista numai o ipoteca el trebuie sa tot verifice ca debitorul sa nu schimbe bunul,sau sa incheie acte juridice cu privire la bunul respectiv,dar daca banca devine proprietar pe perioada creditului ea este singura ce poate incheia respective acte de dispozitie cu privire la bunul respectiv-fiducia gestiune-constituitorul transmite cu titlu temporar bunurile in proprietatea fiduciarului cu obligatia pentru acesta din urma de a le gestiona si de a le valorifica pe durata contractului urmand ca la incetarea fiduciei beneficiarului sa ii revina bunurile care au facut obiectul gestiunii sau echivalentul lor valoric-fiducia poate sa oprezinte asemanari cu mai multe instituti juridiceNu se confunda cu mandatul sau cu notiunea de reprezentare. Inseamna ca fiduciarul nu actioneaza ca reprezentant sau mandatar al constituitoruluis i acttioneaza ca titluar al unor drepturi proprii. Bunurile alea se gasesc in patrimoniul fiduciaruluiAdministrarea bunului altuia nu e aplicabila in cazul fiduciei pentru ca fiduciarul nu administreaza bunurile altuia ci administreaza bunuri proprii.-administrarea bunului altuia e tradusa si ea din codul civil Quebec,unde exista un capitol referitor la admin bunului altuia, dar deocamdata nu il aplicam niciunde-in codul civil francez fiduciarul la fel ca la noi dobadeste in porp bunul,in codul civil Quebec la fiducie se creeaza un patrim de afectatiune fara titular,ceva ce noi nu putem accepta, si asupra caruia pe perioada fiduciei fiduciarul are numai un drept de administrare dra nu e titularul dreptului.Nu se confunda fiducia cu stipulatia pentru altul . in cazul fiduiei are loc o dubla transmisiune; beneficiarul in cazul fiduciei poate fi chiar una dintre parti. In cazul stipul pt altul sunt intotdeauna 3 persoane,tertul beneficiar este distinct de promitent si de stipulant. Nu are loc o dubla transmisiune ci una singura de la promitent la tertul beneficiar.-clauza cu rezerva proprietatii!pana nu platesti eu raman proprietar deci bunul nu a iesit din patrim meu. Asta seamana mult cu fiducia garantie. Aici prop functioneaza cu titlu d egarantie in ambele dituatii. Dif dintre el- cl de rezerva a prop functioneaza doar pt a garanta obligatia corelativa si sinalagmatica a dr de prop nascute din acelasi contract. In cazul fiduciei garantie se pot garanta si drepturi ce nu sunt corelative cu dr de prop.Fiducia garantie nu se confunda nici cu vanzarea cu optiune de rascumparareMODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATII

25

Page 26: Curs Reale 2012

OBS- modurile de dobandire a prop pot fi originare si derivateMod originar de dobandire este acel titlu,temei in baza caruia dobanditorul este considerat primul proprietar al bunului si in consecinta nu este tinut sa respecte situatia juridica anterioara a bunului respectiv.Cel ce dobandeste originar porpietatea o dobandeste libera de sarcini. Ex ocupatiunea , dobandirea prin posesia de buna credinta in materie mobiliara , uzucapiunea imobiliara in reglementarea VCC!!,alaturi de ele exista si modurile dreivate a prop si dezmembramintelor ei. Modurile derivate presupun transmisiuni cu titlu particular, cu titlu universal sau universale prin care beneficiarul(avandul cauza)dobandeste proprietatea in conditiile cu limitele respectiv sarcinile de care aceasta era grevata in patrimonil autorului sau. Moduri derivate- contractul poate fi in cazul proprietatii doar un mod derivat de dobandire de asemenea succesiunea legala sau testamentara reprezinta un mod derivat de dobandire a proprietatiiInteresul: in ncc nu avem o reglementare de uzucapiune in materie imobiliara, e diferit fata de vcc,doar e numita uzucapiune,dar e altceva defaptIn materie mobiliara 937In materie imobiliara solutia propusa de ncc se explica prin mecanismul de carte funciara. Pe art 901 coroborat cu 909 tertul dobanditor de bc a unui bun impobil inscris in cf ramane prop al bunului chiar daca titlula utorului ssus a fost desfiintat in masura in care dem ca a intrat in pisesia tabulara cu bc intemeindu-se pe inscrisul de cf937 intervine cand cumparatorul cu buna credinta achizitioneaza bunul de la un neprop,el devine prop prin efectul posesiei. Orice proba contrara devin irelevanta pentru ca el dob prop cu titlu originar. In cazul imobilelor,avem din nou eroare. Cump cu bc cumpara de la posesorul tabular. Deci il vede pe vanzator in cf si cred ca e prop si titlul e valabil. Daca el e de bc si isi inscr in cf dreptul,nimeni nu mai poate sa ia prop bunului,pt ca el era in eroare legitima. Bc eroare scuabila era intemeiata pe posesia tabulara

CURS 13Dobandirea drepturilor reale,a prop sia dezmembramintelor ei, prin efectul posesiei tabulare,adica a actului juridic-in acceptiunea ncc acest lucru este in principiu posibil exclusiv in cazul drepturilor reale mobiliare,deoarece in materie imobiliara sunt aplicabile regulile speciale in materie de cf-1273,11781273 se ref la constituirea si transf dr reale-e regulaExceptia apare in materie imobiliara1273 corelat cu 1178- ultimul sp ca actul juridic isi produce efectele exclusiv prin vointa partilorTransferul drepturilor reale principale se paote face prin act juridic numai in materie mobiliata1275-are in vedere ipoteza de transmit succesiva a unui bun mobil intre 2 proprietari distinctiCel ce intra mai itai in pos bunului el ramane prop in masura in care este de buna credinta. Buna credinta de la 1275 inseamna ca nu a cunoscut pe alta cale existenta celuilalt contract translativ-trb corelat 1275 cu 936,acesta din urma reglemneteaza efectul de opozabilitate in materie mobiliara-in masura in care prop instrain bunul la doua pers distincte cate vreme bunul nu e dat nici unui cimparator,consecinta este ca dreptul cumparatorilor nu e opozabil. Primul ce intra in posesia efectiva adica are si corpus isi asigura opozabilitatea fata de terti-1275-punerea in posesie trb sa se faca cu buna credinta! Daca al doilea cumparator nu a cunoscut pe alta cale ca primul cumparator desi nu a fost pus in posesie este proprietar al respectivului bun1274-riscurile in contr translativ de prop-corelat cu 558-stab de principiu regula cu privire la riscul bunului,deci regula e ca riscul pieirii fortuite a bunului e suportata de prop si de ceilalti titulari de dr reale asupra bunului respectiv. Acelasi art atrage atentia ca se poate deroga de la acesta regula fie prin efectul contr fie al legii. La 1274 avem tocmai o astfel de derogare si ne spune ca dc s-a inch un contr transl de prop chiar daca prop e transferata riscul ramane la instrainator cat timp nu si-a executat acesta obligatie. Daca bunul piere fortuit inainte de acest moment,cumparatorul nu mai datoreaza pretul1557(1)-soarta contr in masura in care el devine imposibil de executat-

26

Page 27: Curs Reale 2012

Din momentul in care un tert demonstreaza ca eu am dobandit de la un neproprietar devine aplicabil textul lui 937DOBANDIREA PRIN INTABULARE885(1)-deroga de la regula din 1273,cerand inscrierea in CF885(1)corelat cu 1244,ultimul e cerut pentru valabilitatea contractelor translative de proprietate, e aplicabil si pt partajl imobiliar1244 deroga de la 1178 si cere forma autentica885-dr asupra imobilelor cuprinse in cf,deci daca avem un imobil ce nu e cuprins in cf nu se aplica acest text din 885. Cate vreme imob nu e inscr in cf se aplica reg din 1273 adica imob proate fi transferta prin cate juridice,iar din momentul inscrierii dr in cf transf se face doar prin 885O alta derogare de la 885 este in 887-mostenire,acces nat,vanz silita,exprop-sunt enumerate limutativ-tot situatii in care proprietatea se poate dobandi tot extratabular-887 se refera la o categorie aparte de imobile care sunt insa inscrise in CF!!-891-si la acest art primul ce s-a inscr in cf are preferinta daca s-a inscris cu buna credinta. Acest text este defapt 1275,dar pt bunuri imobile.-in materie mobiliara conflictul e intre 2 proprietari. Ii vinde lui x si apoi lui y. -in materie imobiliara degeaba i-a vandut terenul lui x si y, ei nu sunt proprietari,ei sunt doar creditori si unul din ei va deveni proprietar atunci cand se inscriu in cf-1274-cum se aplica la bunuri imobile? El intelege sa deroge de la 558 care e regula atat pt bunuri mobile cat si imobile. Cata vreme nu s-a predat bunul riscurile sunt la cel ce are corpusul,acest lucru fiind valabil si in materie imobiliara. Riscurile sunt la instrainator cate vreme nu si-a indeplinit obligatia de predare. Se refera la remiterea materiala a bunului,nu la inscrierea in cf!!!!!!!!!!!!-poprietatea se transfera prin intabulare!!! OCUPATIUNEA-presupune numai bunuri fara proprietar,fie ca nu au avut niciodata proprietar fie ca prop le-a abandonat. Abandonul se poate face atat pt bunuri mobile cat si pt imobileIn cazul imobilelor abandonate ele intra in prop statului,asadar ocupatiunea vizeaza exclusiv bunuri mobile.Bunurile trebuie sa fie corporale,adica sa aiba existenta materiala pentru ca trebuie sa fie susceptibile de posesie. Poti avea ocupatiunea doar asupra unui bun corporal-eroarea dobanditorului nu are nicio relevanta cu privire la calitatea de bun fara proprietar-daca bunul are proprietar degeaba gasitorul s-a aflat in eroare legitima,scuzabila si a crezut ca bunul nu are proprietarModuri de dobandire cu buna credintaDOBANDIREA PROP MOBILIARE PRIN POS DE BUNA CREDINTA-singura ipoteaza in care e aplicabil 937 este sit in care posesorul dobandeste bunul mobil printr-un act juridic translativ de prop incheiat cu un neprop-937 nu poate fi invocat de cel ce gaseste bunul sau il fura. Pt a-l invoca trb sa ajungi in pos bunului in urma unui act translativ de prop cu proprietarul bunului.-in materie mobiliara posesoriul echivaleaza cu petitoriul,dar asta nu inseamna ca nu se poate introduce actiune posesorie pt bunuri mobileCe intelegem prin buna credinta la 937? O eroare! In legatura cu calitatea de proprietar a celui de la care se face dobandirea.628(3)-e ciudat pt ca dobandirea se face de la proprietar. Aceste ne spune ca in cazul bunurilor mobile daca eu sunt prop al bunului dar acesta e grevat de o cl de inal si eu o incalc si vand bunul,devine aplicabil 937. In principiu 937 se aplica la ipoteze in care dob prop sau a unui dezmembramant al ei se face de la un neprop,iar prin exceptie dobandirea se face de la prop dar acesta nu poate la momentul respectiv sa instraineze prop,altfel proprietarul se afla aproximativ in situatia unui neproprietar.937 se intemeiaza asadar pe eroarea in care se gaseste dobanditorul,eroare care este cauzata de posesia autorului sau pentru ca posesia prezuma proprietatea libera de sarcini!!!

27

Page 28: Curs Reale 2012

Consecinta este ca nu poti invoca posesia de bc daca bunul acela mobil face obiectul lui sistem de publicitate. Ex iau vaporul de la unul ce dirijeaza pe acolo prin prot vapoarele si zic ca eu cred ca este al sau.-eroarea trebuie sa fie scuzabila si ea e legitimata de posesia autorului-eroarea avuta in vedere la 937 este exclusiv in legatura cu persoana instrainatorului. Ea nu vizeaza titlul in sine. Inseamna ca 937 nu va putea fi invocat pentru a-l putea proteja pe posesor de nulitatea sau orie clauza de ineficacitate a titlului sau provenit de la adevaratul proprietar-daca cumperi un bun mobil de la adev prop si ulterior se consttata ca contr de vanz cump e nul,tu nu poti invica 937 ci acesta e intemeiat pe pers autorului sau-937 nu poate fi invocat cand posesorul se intemeiaza pe un titlu putativ=titlu ce e3xista doar in imaginatia posesorului-buna credinta trebuie sa existe in momentul in care posesorul intruneste in prorpeia persoana atat elementul animus cat si animusul. Iti vand azi b mobil si eu sunt neprop. Tu este de buna credinta. Maine afli ca eu sunt neprop,eu poimaine ti-l predau. Nu se aplica 937 pt ca tu treb sa fii de bc atunci cand ai intrunit atat animus cat si corpus-situatii avute in vedere de 937: alin1-viz sit in care adev prop s-a desesizat in mod voluntarde bunul sauIpoteza 2 e in alin 2 si 3 cand propr nu se desesizeaza ci bunul e pierdut sau furat937 se aplica numai pt bunuri mobile,corporale dobandite in virtutea unui act juridic translativ de prop sau translativ al altui drept real mobiliar,cu conditia ca actul respectiv sa fie un act juridic cu titlu oneros17(2)Transmisiunea in baza careia posesorul de buna credinta stapaneste bunul trebuie sa fie facuta cu titlu particular937 este un efect aal posesiei si presupune ca posesoruld e buna credinta a intrat in posesia bunului in baza unei transmisiuni cu titlu particular-in masura in care desesizarea este voluntara din partea proprietarului, se apl al 1 de la 937 in tem caruia dob prop se prod instantaneu in mom in care pos intra in posesia efectiva a bunului fiind de buna credinta.Daca bunul a fost pierd sau furat efectul achizitiv este amanat 3 ani!!937(2).term de 3 ani curge de la momentul pierderii sau al furtului!!! Acest termen nu e termen de decadere cum zice legiuitorul ci e un termen ce suspenda efectul achizitiv pe o perioada de 3 ani-909(3)vizeaza bunuri imobile937(3)-am un dr de retentie asupra bunului pana cel ce il revendica imi plateste pretul bunului si dupaia nu are decat sa se certe cu cel ce mi l-a vandut mieDOBANDIREA FRUCTELOR PRIN EFECTUL POSESIEI DE BUNA CREDINTA948-NU SE REF LA SIT IN CARE POSESORUL ESTE SI PROPRIETAR Se ref la sit in care posesorul nu e prop si nu are un alt dr real ce i-ar permite sa dobandeasca fructele-buna credinta in materia bunurilor imobile frugifere- buna credinta apreciata in conditiile art 901-in fct de cuprinsul cf-daca bunul frugifer este mobil buna credinta va semnifica eroarea legitima,scuzabila a posesorului in legatura cu calitatea de proprietar a autorului sau, sau eroarea posesorului in legatura cu viciile titlului sau,vicii care atrag ineficacitatea acestui titlu. in consecinta buna credinta poate fi intemeiata si pe un titlu putativ,imaginar.-buna credinta trebuie sa existe la momentul perceperii fructelor.-la fructele civile care sunt dr de creanta,buna credinta tebuia sa existe in momentul pplatii,pt ca fr civile se percep prin plata-fr civile percepute anticipat,revin posesorului in masura in care buna sa credinta se mentine la data scadentei-948(5)-o sa ai o actiune personala prescriptibila in 3 ani cu privire la fructele pe care bunul le-ar fi produs in starea in care a fost dobandit bunul de catre posesorUZUCAPIUNEA MOBILIARA939- SE apl at cand nu se apl nici ocupatiunea si nici dob prop bunurilor mobile prin pos de bc-se ref exclusiv la aceste ipoteze-daca posesia este viciata intre timp,in acest interval cursul uzucapiunii se suspenda-la uzucapiunea mobiliara posesia trebuie sa fie utila pe tot parcursul celor 10 ani!

28

Page 29: Curs Reale 2012

CURS 14

Uzucap mobiliara este un mod de dorandire rezidual,ea pro efecte numai in ipoteza in care nici accesiunea nici pos de bc nu sunt aplicabile ca mod de dob a propACCESIUNEA IMOBILIARA ARTIFICIALA-in esenta presupuneatasarea unui bun la alt bun-prop bunului principal dobandeste prin accesiune si bunurile accesorii-cand discutam despre acces trebuie sa avem in vedere ca acest mod de dob a prop nu prod efecte automat. Produce efecte doar daca pers interesata,si nimeni altcineva, invoca acest mod de dob a prop. Ocpat,uzucap,pos mob de bc nu produc nici ele efecte de plin drept doar daca pers interesata alege sa se prevaleze de ele-la acces anumite efecte totusi se produc ex lege. Ea prezint un anumit specific ce o diferentiaza de celelealte moduri de dob a prop-ea e un mod de dobandire cu titlu oneros. In cazul ei beneficiarul ei va fi tinut sa il despag pe prop anterior al bunului dob prin accesiune-exista ipoteze in care efectele accesiunii sau o parte din efectele ei se produc ex lege independent de dorinta beneficiarului acesteia -accesiunea imobiliara artificiala nu este intotdeauna un mod autonom de dobandire a dr de prop. 887-vb de dobandirea unor dr reale fara inabulare-de principiu legiuit intelege sa enumere doar ecces imob naturala ca veritabil mod de dob a prop nu si pe cea artificiala. Concluzia ar putea fi ca accces mob este intotd un mod de dob a prop, imob naturala este un mod de dob a prop,iar cea imob arficiciala este si ea un mod de dob a prop in anumite sit,iar in alte sit ea se rezuma la a conferi titlul care justifica intabularea proprietatii in cf-579-avem 2 prezumtii- se prezuma ca daca esti prop al terenului esti si prop al lucrarii rralizare pe terenul respectiv,iar a doua prez e legata de faptul ca lucrarea existenta pe un anumit teren a fost realiz pe chelt prop acelui teren. Ne interes si a doua prez pt ca in mas in care un tert are pretentia de a fo despag pt lucrarea realiz pe terenul altuia,tertul e cel ce trebuie sa rastoarne prez respectiva si sa demonstreze ca el e proprietarul acelei lucrari-exista 2 ipoteze de accesiune arficiala. Prima e regl in 577(2) si se ref la sit in care prop unui teren realizeaza pe acel teren cumateriale care nu ii apartin. Obs. In sit in care prop ar constr cu mat lui pe terenul sau el devine prop prin simplul fapt al constructiei si nu discutam de accesiune. Pt a vb de aceasta din urma trebuie ca materialele si terenul sa aiba prop diferiti. Al 2 reprezinta o dob extratabulara si e un mod veritabil de dob a dr de prop.Ipoteza 2 e in 581-582si 587 se ref la sit in care un tert construieste pe un teren care nu ii apartine si realiz lucrarea cu materiale proprii. De aceasta data acces imob artificiala nu mai functioneaza ca mod autonom de dob a prop.581,582 lit a-de aceasta data prin simplul fapt al constructiei prop terenului nu devine propo al constr,doar dupa ce isi intabuleaza dr589-prima parte-admite implicit ca in anumite sit ca dob in tem acces imob artificiala este conditionata de intab in cf590-in mas in care un tert de buna sau rea credinta contruieste pe terenul altuia cu materiale proprii si la un moment dat constata ca va fi dat in judecata, el poate dezafecta constr si sa isi ia materialele,inseamna ca el ramane prop pana se produce intabularea in folosul proprietarului terenului-distinctia in fct de buna sau reaua credinta a constructorului. La accesiune buna si reaua credinta nu se analizeaza in persoana dobanditorului, a proprietarului terenului ci a celui ce pierde propr adica a constructorului. 586 defineste buna sau reaua cred in materia acces.-586 prezinta acceasi reg a bunei credinte gasite in 948(4)-(3).e de bn constr car enu cns faptul ca titlul in baza caruia a dob prop e viciat sau nu cns faptul ca autorul sau,cel de la care a dobandit prop, dintr-un motiv sau altul nu era proprietarul bunului respectiv.-este de buna credinta numai constr care are convingerea la mom in car eincepe realiz lucr fie ca e prop sie are alt dr ce ii da lui posibilitatea sa constr acel teren,de ex superficia.

29

Page 30: Curs Reale 2012

-daca constr incepe realiz lucr in baza unei promisiuni de vanzare a terenului respectiv-sunt un constr de rea credinta pentru ca eu stiu ca nu am dr de proprietate asupra terenului-inclusiv in sit in care am inch contr si nu sunt intabul in cf, eu sunt tot un constr de rea cred-dc prop terenului te vede ca tu constr pe terenul lui si nu zice nimic,iar la final el vine si invoca accesiunea-prop nu are nicio obligatie sa vina sa te opreasca-nu are relevanta comportamentul proprietarului terenului.593-592(2)+2386(1)!!!-583-582-lucrari adaugate-nu sunt ipoteze veritabile de accesiune pt ca lucr adaugata nu sunt bunuri distincte care sa faca obiectul lui dr de prop distinct-596+699. 596(1)-daca am unteren pe care nu vreau sa-l vand dar constitui in fav uui tert un dr de superf asupra resp teren. Pana incepe ala sa constr vine o alte pers si constr pe teren. In sit asta cne anume se poate prevala de acces eu nudul prop sau titluarul dr de superf-rasp e in 596(1)ce spune ca superficiarul dobandeste propriu zis dr de accesiune-daca ne referin la dezmembraminte art 716(4)-in materia dr de uzufruct-uzufructuarul e constr de rea credinta in aceasta sit-597Accesiunea presupune norme dispozitive ele sunt aplicabile in lipsa de stipulatie contrata intre prop si constructor. Deci ele nu sunt imperative!,partile pot face cum vor ele-acces cuprinde un set de norme conflictuale ce trebuie sa se aplice in ipoteza unui conflict intre prop terenului si constructorUZUCAPIUNEA IMOBILIARA-UZUCAPIUNILE PE CODUL VECHI SA LE CITIM!!!!!-erau doar 2 uzucapiuni imobiliare,mobiliara nu exista-erau intemeiate pe faptul posesiei ca stapanire juridica-era un mod de dobandire originar a proprietatiiUzucapiunile din ncc 930,931-nu sunt uzucapiuni si nu sunt moduri de dobandire a proprietatiiUzucapiunea extratabulara-pres o durata de timp in care un neprop exercita posesia asupra bunului altuia-uzucap extratabulara-e independenta de cf,e bazata pe o posesie extratabulara-presupune in esenta un imobil ce are proprietar si un tert ce ia in stapanire acel imobil si ia imob in posesie utila,neviciata pe o perioada de 10 ani-pe langa conditiile presupuse de 930(1) ni se mai spune ca ea se produce daca a,b,c. Alaturi de cond posesiei si a termenului de 10 ani mai avem o atreia cond ce se gaseste la literele a,b,c. Enumerarea conditiilor este alternativa si nu cumulativa!-de ce aceasta a treia conditie. Aceasta cond suplimentare se justifica pe sit aparitiei unui conflict intre posesia tabula,acare va prevala si pos extratabulara. -dc uzucap extratab ar putea functiona in contra celui inscris in cf ar insemna ca posesia exieritata asupra bunului e mai puternica decat uzucap tabulara ccea ce nu e posibil!Term de 10 ani incepe sa curga doar dupa ce posesia tabulara inceteaza!!!Nu poate curge cate vreme o alta persoana exercita asupra aceluiasi imobil o posesie tabulara-in masura in care nu exista nimeni care sa exercite osesia tabulara,zisa uzucap extratab nu duce la dob dr de prop sau a dezmembramintelor sale in mod cirect, ci la fel ca la acces imob artif ,furniz un titlu,un temei juridic in baza caruia uzucapantul poate cere intabularea in cf,si doar dupa intab in cf el devine prop,asadar modul de dobandire este intabularea-devi proprietar pe viitor din momentul intabularii si prin efectul intabulariiConsecinta e regl in al2-891-se solutioneaza in fct de ordinea de inscriereUZUCAPIUNEA TABULARA-931-dupa ce trec astia 5 ani ramai „la fel de proprietar cum ai fost la momentul intabularii”,asadar nici ea nu e un mod de dobandire a proprietatii-este defapt o varianta de prescriptie extinctiva a dreptului la actiunea in radierea din cartea funciara a unei intabulari realizate fara titlu

30

Page 31: Curs Reale 2012

-uzucapiunea tabulara prezinta relevanta exclusiv in raporturile dintre instrainator si dobanditorul nemijlocit deoarece fata de subdobanditorii de buna credinta actiunea in rectificarea cartii funciare se prescrie intr-un termen mai scurt in conditiile art 909.Daca a ii vine la b, b e dobanditor nemijlocitDaca b ii vinde la c,c este subdobanditor-conditii:-posesia tabulara care trebuie sa fie exercitata intr-un interval de timp de 5 ani

-posesia propriu zisa inteleasa ca stapanire materiala asupra imobilului respectiv. Asadar uzucap tabulara pres ca ai simultan si pos tabulara si ca post stap de fapt asupra bunului respectiv,iar posesia trebuie sa fie neviciata

-buna credinta a posesoruluiCe intelegem prin buna cred? Eroarea scuzabila intemeiata pe titlul sau si nu pe cuprinsul cartii funciare!!!eroare legitima cu privire la propriul titlu in baza caruia s-a facut intabularea. Vizeaza o cauza de ineficacitate a propriului titlu.Ce inseamna ca eroarea era scuzabila? Ca nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca cauza de ineficacitate.Jonctiunea posesiilor-nu intereseaza la posesii tabulare doar la posesiaa inteleasa ca stapanire asupra bunului. Intereseaza la uzucapiunea extratabulara. Prop tabular e mort si ingropat,x saptaneste bunul sau si la un moment dat desi e neprop ii cedeaza bunul la y. Y poate sa adune posesia sa cu a vanzatorului si sa invoce uzucapiunea extratabularaACTIUNEA IN REVENDICARE-ESTE ACT PETITORIE CARE PROTEJEAZA DREPTUL DE PROPRIETATE!!nu avem revendicare la uzufruct-echivalentul ei cand e vb de dezmembraminte sunt act confesorii-ca o diferenta de regim jur,in timp ce act in rev e de principiu imprescriptibila extinctiv,act confesorii sunt prescriptibile exc. Act confesorie de superficie este singura imprescriptibila extinctiv-696--705-la prima vedere s-ar parea ca se preiau reg de la superficie,dar e vb de preluarea doar a alin 1. 2518 ne sp ca se prescr in 10 ani... pt toate dezmembramintele in afara de superficie se aplica acest articol-prin prescriptia extinctiva se stinge dr de a invoca obozabilitatea dreptului real fata de parat,spui ca dreptul ala real devine inopozabil fata de tert,ceea ce e o aberatie!-nu se confunda act in revendicare cu act in granituire!!! Ultima nu poate fi exercitata simultan cu act in revendicare!!!!Act in granituire-inseamna ca nu se contesta calitatea de proprietar a celeialte parti-act in revendicare este act proprietarului neposesor indreptata impotriva posesorului care nu detine si dr de proprietate. -cand ne referim la posesie in cuprinsul def ne referim la pos ca stapanire asupra bunului-prin act in rev relamantul nu urmareste sa devina prop,el este deja prop, ci urmareste ca instanta sa confirme dr sau de prop si sa-l oblige pe parat sa respecte acel dr-in ce prin rev imobiliara in sintemului ncc,in principiu,act in revendicare va putea fi introdusa doar de catre posesorul tabular al imobilului,pentru ca in principiu regf pe ncc este ca devi prop al imob doar daca esti inscris in cf-cand constati ca cineva e inscr in cf ca prop si doresti sa f tu inscris in cf,tu nu introduci act in rev ci act in rectificare de cf!

31

Page 32: Curs Reale 2012

32


Recommended