Curs PSB ASE Bucuresti

1

Produse si servicii bancare

~ suport de curs ID ~

Lect. univ. dr. Dan Costin Nițescu

Ce tematică vom aborda?

2

1.Introducere 3

2.Produse bancare pentru mobilizarea resurselor 13

3.Produse bancare pentru finanţare 17

4.Analiza, aprobarea şi acordarea creditelor 30

5.Garanţia creditului 46

6. Carduri bancare 54

7.Canale alternative de distributie a produselor si serviciilor bancare 72

8. Sistemul platilor interbancare 78

9. Instrumente de plati 91

10. Plati documentare externe 111

11. Produse si servicii de trezorerie 125

12. Produse si servicii de tip “Private Banking” si “Wealth Management” 134

13. Investitiile administrate – Organisme de plasament colectiv (OPC) 143

14. Activitati bancare de tip “Investment Banking” 152

Cine sunt beneficiarii produselor şi serviciilor bancare?

Două mari categorii:

1. persoane juridice (IMM, corporatii,

institutii financiare si guvernamentale)

2. persoane fizice (retail)

Fiecare categorie de beneficiari-clienţi este

diversificată, în funcţie de nevoile specifice, de

dezvoltarea afacerilor.

1. Introducere

Calitatea serviciilor, personalizarea produselor, gradul de risc asumat de bancă, relaţia bancă-

client şi reputaţia băncii sunt de cele mai multe ori determinante pentru opţiunile clienţilor.

3

Conceptul de produse si servicii bancare

produsele bancare sunt caracterizate printr-un înalt grad de

personalizare

produsele bancare sunt produse imateriale care se apropie mult de

servicii

produsele bancare se deosebesc între ele doar prin calităţi intrinseci

(uşurinţa de operare, rentabilitate, flexibilitate), pe când produsele

comerciale în special prin calităţi fizice (design, culoare, ambalaj etc.)

produsele bancare sunt caracterizate prin uzură morală foarte lentă,

produsele bancare sunt puternic condiţionate de cadrul legal.

4

Produse Servicii

- credite pe termen scurt, mijlociu şi lung; - transferuri inter / intrabancare

- garanţii bancare; - plăţi inter / intrabancare;

- produse derivate; - schimb valutar;

- carduri; - încasări şi plăţi în numerar;

- certificate depozite; - colectare numerar;

- depozite la termen; - păstrare valori în tezaur;

- depozite la vedere; - compensări interbnacare;

- custodie; - plăţi prin canale electronice;

- credite sindicalizate; - decontare tranzacţii pe piaţa bursieră;

- transferuri internaţionale Valutare

(Western Union, MoneyGram);

- private banking, cash management

- consultanţă bancară.

Dezvoltarea de noi produse şi servicii bancare presupune

adaptarea la nevoile consumatorilor

(retail, corporate) şi la noile tehnologii.

5

Cine oferă produsele şi serviciile bancare?

Băncile comerciale sau de băncile internaţionale (BIRD, BERD, IFC), alte agenţii/instituţii non-bancare

(care acordă credite);

bănci universale (acoperă toată gama de produse și servicii, pentru retail și corporate)

bănci specializate:

băncile ipotecare (mortgate banks),

băncile de dezvoltare (development banks),

băncile de ramură (agricole, industriale, construcţii),

băncile oferă produse și servicii prin intermediul rețelei de sucursale sau produse și servicii “la

distanță” sau cele care au sucursale automatizate (self bank)

6

• Pachet de finantare pentru medici specialisti sau rezidenti (PFA), cabinete medicate sau societati comerciale

• Solutii de finantare:

• Credit “Energie eficienta”

• Credit pentru capital de lucru

• Plafon rapid de rezerva

• Conturi curente cu facilitati : Contul partener

• Solutii de finantare:

• Credite agricole

• Linia de credit Mihail Kogalniceanu

• Credit rapid fara garantii

• Credit 1 ora investitii

• Conturi curente cu facilitati

• Pachete de economii

• Fonduri de investiții

• Profil: Persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 60 de ani, locuitor urban, apartinand oraselor mari si foarte mari, cu venituri medii si mari

Persoane Fizice

IMM

Divizia pentru medici

Corporate

7

Operațiuni bilanțiere

Pasive (constituire de resurse): depozite bancare, împrumuturi,

titluri de valori, capital

Active (utilizare de resurse): numerar, credite neguvernamentale

(acordate clientelei), credite guvernamentale, portofoliul de

titluri

Operațiuni extra bilanțiere:

de comision, de mandat, garanții, obligații anticipate, credite

neperformante expirate, sume în litigiu aflate în instanțele de judecată

Principalele categorii de operatiuni

8

Aceste operaţiuni stau la baza constituirii RESURSELOR pentru acordarea produselor şi serviciilor

bancare.

depozitele bancare reprezintă principala sursă de finanţare pentru o bancă; sunt de două

feluri: la vedere si la termen.

împrumuturile se realizează pentru acoperirea lipsei temporare de lichiditate sau pentru

asigurarea unor resurse pe termene mai lungi

titluri de valori – reprezintă emisiuni de obligaţiuni în

scopul de a atrage resurse, în special valută

capitalul; operaţiunile de capital privesc formarea acestuia

(capitalul social) la constituirea băncii, majorarea pe parcurs

şi diminuarea cu pierderile înregistrate

Operaţiunile pasive

9

Sunt operațiunile de utilizare a resurselor: de trezorerie si cu clientela

• Operaţiuni cu numerar reprezintă încasările şi plăţile în numerar, în lei

şi valută, efectuate la cererea clienţilor

Creditele neguvernamentale (acordate clientelei) reprezintă portofoliul

cel mai important de active pentru o bancă comercială şi în acelaşi timp

forma principală de folosire a resurselor

Creditele guvernamentale (titluri de valori) se acordă de bănci in baza

bonurilor de tezaur sau a obligaţiunilor emise de entităţile guvernamentale

care sunt purtătoare de dobândă

Portofoliul de titluri al băncilor se poate constitui prin scontarea

cambiilor, primirea titlurilor în garanţie pentru creditele acordate,

achiziţionarea titlurilor de pe piaţa de capital

Operaţiunile active

10

Conturile curente se deschid pentru înregistrarea operaţiunilor de încasări şi

plăţi în numerar, transferul fondurilor între băncile clienţilor şi alte operaţiuni

generate de acordarea şi derularea creditelor, constituirea şi retragerea

depozitelor

Conturile de depozit sunt conturi de pasiv care reflectă obligaţiile băncii faţă

de client şi se creditează cu sumele constituite ca depozite şi se debitează cu cele

ieşite din cont la lichidarea depozitului

Conturile de credite sunt conturi de activ care reflectă obligaţiile clienţilor faţă

de bancă şi se debitează cu valoarea creditelor trase, creditându-se cu sumele

rambursate

Conturile de dobânzi se deschid pentru fiecare depozit şi credit şi funcţionează

în relaţie cu contul curent

Banca centrală deschide conturi curente centralizate pentru băncile comerciale

în care acestea îşi ţin disponibilităţile băneşti şi efectuează plăţile.

Principalele categorii de conturi

11

Cine generează resursele principale pentru sistemul bancar?

• procesul de ECONOMISIRE a veniturilor de către populaţie şi de către companii -

DETERMINANT în mobilizarea resurselor bancare

• o parte din fonduri se păstrează, de regulă, în sistemul bancar sub formă de depozite

bancare şi constituie resurse atrase, care se folosesc în procesul de creditare

• resursele financiare sunt volatile, sunt plasate “acolo” unde aduc randamente

confortabile….și unde există o anumită “siguranță”

• elementul fundamental pe care se dezvoltă produsele bancare pentru atragerea resurselor

este….INCREDEREA

• o parte semnificativă din resursele atrase de companiile de asigurări, fondurile de pensii

sunt plasate în bănci, în depozite bancare

12

2.Produse bancare pentru mobilizarea resurselor

În funcţie de destinaţie şi de suportul economisirii se pot

individualiza mai multe tipuri de economisire:

• economisire bancară clasică pe bază de depozite bancare;

• economisire financiară care are la bază tranzacţiile cu titluri;

• economisire prin produse de asigurări, în special asigurări de

viaţă;

• economisire pentru pensii sub forma unor produse specifice

gestionate de fondurile de pensii.

după 2008, și pe piața bancară din România, se observă o tendință

accentuată de dezvoltare a produselor bancare de atragere a

resurselor – CONCURENȚĂ între bănci.

13

Depozite la termen (sume economisite de titulari şi depuse în conturi la bancă pe termene

şi în condiţiile stabilite la constituirea depozitului)

Depozitele la vedere (sume aflate în conturi bancare care pot fi utilizate în orice moment

de titularul contului pentru plăţi/transferuri sau retrageri de numerar)

Certificatele de depozit sunt o variantă a

depozitelor la termen cu deosebirea că acestea au

numai dobândă fixă şi constituie titluri de credit

care se pot negocia pe piaţa secundară

Variații între aceste tipuri de depozite

Tipuri de depozite

14

Sunt operatiunile de constituire a resurselor şi se referă la: operaţiuni de trezorerie şi interbancare, operaţiuni cu clientela, operaţiuni cu titluri de valori şi operaţiuni de capital, rezerve şi provizioane.

depozitele bancare reprezintă principala sursă de finanţare pentru o bancă; sunt de două feluri: la vedere si la termen. împrumuturile se realizează pentru acoperirea lipsei temporare de lichiditate sau pentru asigurarea unor resurse pe termene mai lungi

titluri de valori – reprezintă emisiuni de obligaţiuni în scopul de a atrage resurse, în special valută capitalul; operaţiunile de capital privesc formarea acestuia (capitalul social) la constituirea băncii, majorarea pe parcurs şi diminuarea cu pierderile înregistrate

Operatiuni de atragere a resurselor bancare

15

Solutii de economisire

oferite de o banca comerciala

Conturi de economii: Atustart, Atusprint, Atucont,

Smartcont

Servicii de economisire la plata cu cardul

Depozite la termen in lei sau valuta, Depozitul 1000,

Progresso (depozit cu dobanda progresiva)

Certificatul de depozite

Solutii de economisire – creditare: Multiplan

Planuri de economisire: Edustart

Investitii directe pe pietele financiare

Investitii administrate (fonduri de investitii)

Planuri de pensii

16

Cum se aloca resursele acumulate în sistemul bancar?

• Creditele reprezintă cele mai cunoscute produse bancare

• Prin produsele de creditare se alocă resursele din bănci, pentru

nevoile de finanţare ale clienţilor persoane fizice şi persoane

juridice

• Resursele deţinute de bănci sunt atrase.... şi plasate în credite

• Facilitează şi dinamizează schimburile comerciale, stimuleaza

producţia, procesele investiţionale, tehnologizarea companiilor si

sprijină creaţia monetară.

3.Solutii bancare pentru finanţare

17

“Creditul reprezintă orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul

dreptului la rambursarea sumei plătite, precum şi la plata unei dobanzi sau a

altor cheltuieli legate de aceasta sumă, sau orice prelungire a scadentei unei

datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care încorporează o

creanţă sau a altui drept la plata unei sume de bani”, conform Legii 58/1998,

republicate – Legea bancară

Cum se aloca resursele acumulate în sistemul bancar?

18

Caracteristicile creditelor

• Perioada de creditare

• Perioada de graţie

• Perioada de tragere

• Metode de rambursare

• Dobânda

• Comisioanele

• Costuri aditionale creditului reprezintă cheltuielile cu

dobânda, comisioane şi spezele bancare si nebancare (taxe

aferente evaluarii bunurilor aduse în garanţie, taxele

notariale)

19

Tipologie credite

după perioada de creditare:

•pe termen scurt (pana la 1 an)

credite pe termen mediu (1 – 5 ani)

credite pe termen lung (peste 5 ani)

după destinaţie:

credite comerciale

credite bancare

credite ipotecare

credite obligatare

după modalitatea de rambursare

credite rambursabile într-o tranşă (in fine)

credite rambursabile prin rate fixe

credite rambursabile prin anuităţi constante

după forma de acordare

avansul în cont curent

împrumut acordat

cesiune de creanţe (scontare, factoring)

creditul bazat pe angajamentul de garanţie

după activitatea finanţată:

• credite de producţie

• credite de consum

• credite pentru dezvoltare

20

Sunt 2 criterii mai utilizate pentru clasificarea creditelor:

•în funcţie de perioda de acordare:

- credite pe termen scurt (până într-un an)

- credite pe termen mediu (între 1 şi 5 ani)

- credite pe termen lung (peste 5 ani)

Este importantă corelarea scadenţelor cu resursele atrase de bancă!!

•în funcţie de tipul clienţilor beneficiari:

-pentru persoane fizice

-pentru persoane juridice

Dezvoltarea acestor produse pentru retail a dinamizat mai multe sectoare ( electrocasnice, materiale de construcții / construcții, terenuri)

• Credite de consum

• Credite imobiliare

• Credite ipotecare

• Credite de nevoi personale

• Credite pentru cardul de credit

Categorii de produse bancare pentru finanţare (credite)

21

Produse de finanţare pentru persoane fizice

(exemplul unei banci comerciale)

22

• Moneda de acordare a creditului variază (RON, EUR, USD, CHF)

• Perioada de creditare – termen scurt, mediu și lung, între 1-5 ani (credite de consum) și

pana 30 ani (credite imobiliare/ipotecare)

• Pentru creditele ipotecare/imobiliare se solicită avans (minim 20 % din valoarea bunului

respectiv)

• Se acordă o sumă maximă în funcție un mix de elemente:

- nu se solicita avans in cazul creditelor pentru nevoi personale

- valoarea bunului finanțat (de ex. 80 % din valoarea imobilului/terenului

- capacitatea de rambursare a solicitantului și a co-plătitorilor

- garanțiile constituite

• Costurile (comisioane de analiză documentație, de acordare credit, de administrare, de

rambursare anticipată)

Caracteristici / condiții pentru acordare /

utilizare produse bancare pentru finanțare persoane fizice

23

solicitarea/nevoia clientului (cerere de credit), sursele de

venit (adeverința de venit/ contracte de chirie/ talonul de

pensie/ adeverințe venit coplătitori), locul de muncă

(carte de muncă / contact individual de muncă/ decizie de

pensionare);

identificarea activului achiziționat / garanțiile constituite

(titlul de proprietate / documentație cadastrală);

alte obligații financiare ale solicitantului;

Analiza comportametului de plată / respectarea

obligațiilor financiare (completare interogare Biroul de

Credit, Centrala Incidențelor de Plăți, Centrala Riscurilor

de Credit)

Documentația de credit necesară pentru persoane fizice

24

Credite pe termen scurt:

– Creditul global de exploatare (denumiri diferite: linie de credit, credit revolving, plafon

de credit)

– Creditul pe obiect ( creditarea unor comenzi, a stocurilor de produse finite destinate

vănzării, inclusiv producţia neterminată)

– Creditul pentru finanţarea stocurilor sezoniere

– Creditul de trezorerie (pentru acoperirea deficitului de lichiditate temporar)

– Creditul de scont (pe baza unor instrumente de plată precumcambia şi biletul la ordin,

denumite şi efecte de comerţ)

Categorii de produse bancare pentru finanţare (credite persoane juridice)

- Factoring (factorul (banca) preia creanţe de la

clientul său numit aderent prin plata facturilor sale

rezultate în urma unor operaţiuni de comerţ, în

schimbul unui comision.)

25

•Credite pe termen mediu şi lung - se

solicită avans

(minim 20 % din valoarea investiției respective)

:

– Credite de investiţii

– Credite de dezvoltare

Se acordă o sumă maximă în funcție de:

analiza complexă a situației financiare a

solicitantului, nevoile de finanțare / investițiile

propuse, capacității de rambursare, garanțiilor

constituite, pieței pe care activează.

Categorii de produse bancare pentru finanţare (credite persoane juridice)

26

• solicitarea/nevoia clientului (cerere de credit)

• documentația financiară (bilanțuri, balanțe de

verificare, rapoarte de audit)

• documentația juridică (statut, contracte cu clienți/

furnizori)

• documentația pentru garanții

• planul de afaceri/studiul de fezabilitate, previziunile

privind fluxurile de numerar pe perioada acordării

creditului / bugetul de venituri și cheltuieli

• declarațiile privind alte angajamente financiare

• formulare privind consultarea Centralei Incidențelor

de Plăți, Centralei Riscurilor Bancare

Documentația de credit necesară pentru persoane juridice

27

Produse de finanţare pentru persoane juridice

(exemplul unei banci comerciale)

28

Produse de finanţare pentru persoane juridice

(exemplul unei banci comerciale din Romania)

29

Ce implică acordarea produselor de finanţare?

• Produsele de finanţare (creditele in principal)

reprezintă produsele bancare cele mai cunoscute;

• Acordarea creditelor este o activitate complexă de

informare, evaluare, analiză şi luare a deciziei;

• Are la bază cunoaşterea clientelei din punct de vedere

juridic, economic, financiar şi managerial;

• Acordarea produselor de creditare reprezintă...

asumarea unor riscuri.

4.Analiză, aprobare, monitorizare produse de finanţare

30

Analiza acordării creditelor

• Este o analiză a unor riscuri multiple, cuantificabile (financiare)

sau necuanificabile (calitative);

• Banca decide dacă plasează banii atraşi prin produsele de depozit...

în afacerile propuse de solicitantul de credit;

• În urma analizei se fundamentează deciziei de creditare

sau...respingerea solicitării;

• Analiza acordării creditelor este diferită în funcţie de clienţii

persoane fizice (retail) şi de clienţii persoane juridice (corporate);

• Prezintă anumite particularităţi: sume mai mici, destinaţie:

consum sau destinaţie imobiliară, surse de venit nu foarte

diversificate (salarii, dividende, chirii).

31

Analiza acordării creditelor pentru persoane fizice

• Se poate standardiza (se bazează pe o fişe scoring, analiză cantitativă

şi analiză calitativă)

• Documentaţia include:

- cererea de credite (tipizată): date de identificare ale solicitantului,

informaţii angajatori, alte datorii

- copii de pe actul de identitate al solicitantului şi al giranţilor;

- adeverinţă de venit (tipizată) de la angajator cu datele de identificare

ale acestuia,

- venituri suplimentare (sporuri, prime), popriri pe salariu şi eventual

alte datorii;

- declaraţii notariale ale giranţilor prin care se obligă să plătesca băncii

sumele neachitate de beneficiarul creditului.

32

33

Analiza acordării creditelor pentru persoane juridice

• În general, creditele pentru persoane juridice reprezintă valori

mai mari decât cele pentru persoane fizice, expuneri mai mari

pentru bănci

• Implică o analiză mai complexă, atât din punct de vedere

financiar cât şi nonfinanciar

• Creditele pentru persoane juridice se adaptează/îşi modifică

carateristicile în funcţie de specificul beneficiarului,

domeniului de activitate, dimensiunea afacerii.

34

Analiza aspectelor nonfinanciare

• tipul companiei;

• acţionariatul;

• indistria/ domeniul de activitate;

• piaţă/produse/competitori

• calitatea managementului

Analiza aspectelor financiare

•cuantificarea riscurilor financiare ale clientului;

•determinarea capacităţii de rambursare a creditelor si de plată a dobânzilor; • analiza bilantului contabil; • analiza contului de rezultate

financiare;

• determinarea performanţelor financiare ale companiei.

Analiza acordării creditelor pentru persoane

juridice (continuare)

35

Aspecte importante în

analiza de credit

Identificarea scopului şi nivelului creditului

solicitat

Stabilirea nivelului dobâzii şi al

comisioanelor

Identificarea garanţiilor creditului

Identificarea surselor de

rambursare a creditului

Întocmirea referatului de credit şi a contractului de

credit

36

Caracteristici credit persoane juridice

(Exemplul unei banci comerciale)

• Valoarea creditului: 60.000 lei sau eqv. Eur

• Moneda: Lei sau Eur

• Perioada acordării: Minim 24 luni pana la Maxim 60 luni;

• Perioada de gratie: Maxim 12 luni

• Destinaţia: Nevoi nenominalizate

Conditii de indeplinire:

• firma funcţionează de cel puţin 24 luni;

• conform ultimului bilanţ contabil, evoluţia cifrei de afaceri a firmei este pozitivă. Se pot

analiza şi cazurile în care cifra de afaceri înregistrează o scădere de maxim 25%.

• nu inregistrezi intarzieri mai mari de 15 zile calendaristice in ultimele 12 luni la plata

creditelor contractate; 37

• nu au existat schimbari in structura asociatilor/actionarilor majoritari sau a administratorului

societatii in ultimele 12 luni;

• nu inregistrezi popriri active pe cont;

• nu înregistrezi datorii bugetare restante. Este posibilă acordarea de credite pentru achitarea

datoriilor bugetare, cu condiţia stingerii integrale a acestora din creditul acordat si / sau

din fondurile proprii ale societatii împrumutate.

• firma nu este în interdicţie de a emite cecuri bancare;

• compania este stabilă financiar.

Caracteristici credit persoane juridice

(Exemplul unei banci comerciale)

38

Creditele ipotecare şi imobiliare (nevoia de locuire, schimbarea/îmbunătăţirea stilului de viaţă), credite pentru achiziţii autoturisme

Sursa de rambursare o constituie veniturile care rămân disponibile după acoperirea cheltuielilor standard – alimentaţie, îmbrăcăminte, servicii întreţinere

Segmentul persoane

fizice Creditele pe termen mijlociu şi lung se acordă pentru finanţarea investiţiilor

Creditele se acordă pentru activităţi productive care aduc un spor de resurse, precum şi pentru activităţi neproductive dar necesare (obiective social-culturale, de mediu)

Caracteristicile produselor de creditare pe termen mediu şi lung se modifică semnificativ

Segmentul persoane juridice

Analiza pentru acordarea produselor de creditare pe termen mediu şi lung

39

Specificul analizei acordării produselor de creditare pentru investiţii / dezvoltare

Documentaţia include:

• - cererea de credite la care se ataşează documentele de mai jos;

• - studiul de fezabilitate

• - cash flow-ul investiţiei pe perioada de creditare cu calculul eficienţei economice (RIR – rata internă de rentabilitate);

• - bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioda de realizare a investitiei pentru verificarea fondurilor proprii cu care se angajează investitorul;

• - avizele pentru investiţiile colaterale şi conexe;

• - titlul de proprietate asupra terenului;

• - autorizaţia de construcţie;

• - bilanţul şi contul de profit şi pierdere al ultimului an de activitate;

• - alte documente solicitate da bancă în funcţie de specificul investiţiei.

Indicatori specifici: termen de recupare, eficienţă economică, rata internă de rentabilitate

40

Pe ce se bazează acordarea produselor de creditare?

Analiza solicitării de credit se materializează în

Referatul de credit care cuprinde:

• date de identificare a clientului;

• situaţia creditelor acordate de bancă şi alte bănci din

sistem;

• situaţia creditelor acordate de alte bănci grupului din care

face parte societatea împrumutată;

• situaţia creditelor acordate de societăţile de leasing;

• concluziile cu privire la analiza economico-financiară;

• expunerea netă, prezentă şi viitoare a băncii faţă de client;

• propunerea de creditare.

Acordarea implică împărţirea riscurilor cu clientul

(contribuţia proprie), constituirea de garanţii, consilierea

permanentă a clientului

41

Monitorizarea creditelor

Monitorizarea creditelor - activitatea de gestionare a creditelor şi a

dobânzilor aferente în vederea asigurării rambursării la scadenţă a

acestora.

Monitorizarea este o activitate complexă, care se desfăşoară pe tot

parcursul creditării, atât în bancă, cât şi la sediul benficiarului de credit,

implică:

- supravegherea utilizării creditelor şi a respectării destinaţiei

acestora, potrivit clauzelor contractuale;

- supravegherea rambursării creditelor scadente şi plata dobânzilolr

aferente;

42

- supravegherea evoluţiei capacităţii financiare a beneficiarilor de credite;

- analiza periodică a calităţii portofoliului de credite;

- controlul pe teren a existenţei garanţiilor;

- amânarea, rescadenţarea, reeşalonarea, prelugirea creditelor;

- scoaterea în afara bilanţului a creditelor neperformante;

- provizionarea creditelor cu un serviciu al datoriei depăşit

Monitorizarea utilizării produselor de creditare

43

Administrarea produselor de

creditare

Pot fi consultate:

- Centrala Riscurilor bancare (CRB)

- Biroul de credit

- Arhiva electronica de garanţii reale mobiliare (AEGRM)

Se realizează evaluarea

permanentă a situaţiei clientului,

a îndeplinirii condiţiilor agerate

cu banca

Poate determina vânzarea altor produse şi servicii ale

băncii

IMPLICĂ O PERMANENTĂ

RELAŢIONARE CU CLIENTUL

44

Ce implică garantarea produselor de finanţare?

• Garanţiile sunt elemente fundamentale pentru

produsele de finanţare

• Conferă un confort moral pentru bancă privind

recuperarea creditelor

• Garantarea creditului este un proces complex, de

natură economică şi juridică

• Se desfăşoară din faza de analiză a creditului până la

recuperarea integrală a acestuia şi a dobânzii aferente

5.Garanţii pentru produsele de finanţare

45

• Garanţiile reprezintă activele de ultimă instanţă care

acoperă riscul de creditare

• Garanţiile pot conferi prioritatea faţă de ceilalţi creditori

• Esenţa garanţiei este de a evita sau a reduce riscul de

nerecuperare a creditelor în funcţie de calitatea acesteia

• Calitatea de garant o poate avea atât debitorul cu bunurile

imobiliare şi mobiliare pe care le deţine, precum şi

drepturile pe care le are de primit din diverse activităţi/de

alţi garanţi

Garanţii pentru produsele de finanţare

46

Tipuri de garanţii

Garanţii sunt diversificate în funcţie de natura

creditelor, de cadrul de reglementare

(a) -După natura garanţiilor:

garanţii reale:

- privilegiul;

- ipoteca;

- gajul;

- titluri de valoare;

- depozit colateral;

- certificate de depozit sau instrumente

similare emise de banca creditoare;

- garanţia cu soldul creditor al contului

curent;

- cesiunea de creanţă

47

garanţii personale

garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate emise de

autorităţile centrale sau locale, băncile centrale şi

băncile comerciale din UE şi din ţările de categoria A

nemembre UE;

garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate ale

băncilor de dezvoltare multilaterală sau ale Băncii

Europene de Investiţii;

titluri emise de autorităţile centrale şi băncile centrale

din UE şi din ţările de categoria A nemembre UE;

titluri emise de băncile de dezvoltare multilaterală sau

de Banca Europeană de Investiţii;

Tipuri de garanţii

48

scrisoarea de garanţie bancară;

avalul;

garanţia de companie;

fidejusiunea acordată de persoanele fizice;

asigurarea de risc financiar;

(b) După calitatea garantului:

- acordate de persoanelor fizice;

- acordate de persoanelor juridice;

(c) După natura juridică:

- garanţii intrinseci;

(d) După obiectele creditabile:

- garanţii individuale

- garanţii comune

Tipuri de garanţii (continuare 2) Tipuri de garanţii

49

Garanţiile reale

Sunt constituite din bunuri mobile şi imobile care circulă

libere pe piaţă

1) Privilegiul imobiliar este o garanţie tip ipotecă care dă dreptul băncii creditoare de a urmări bunul ipotecat indiferent de posesor.

2) Ipoteca este cea mai uzitată garanţie imobiliară şi reprezintă un drept real al creditorului asupra imobilului

3) Garanţia cu soldul contului curent - o cesiune de creanţă în favoarea băncii a sumelor care intră în contul curent bunul afectat garanţiei

4) Garanţia cu soldul contului curent

5) Garanţia mobiliară (gaj), se poate constitui cu sau fără

deposedarea celui care deţine în poprietate

6) Cesiunea de creanţă 7) Garanţii cu titluri de valoare (certificate de depozit, acţiuni, instrumente de plată)

Tipuri de garanţii

50

Scrisori de garanţie bancară

Garanţia de participare la licitaţie

Garanţia de retenţie

Garanţia de restituire a avansului

Garanţia de bună execuţie

Garanţia de plată

Tipuri de garanţii

51

Garanţiile – elemente de bază pentru produsele de finanţare

• Administrarea-monitorizarea garanţiilor este o activitate foarte importantă pentru bancă

• Procesele de evaluare, constituire, suplimentare, înlocuire, radiere a garanţiilor sunt

procese dinamice

• Condiţiile privind garanţiile pot determina competitivitatea produselor de

finanţare/creditare acordate de bănci

52

6. Carduri bancare

53

Cardul este un instrument de plată care mijloceşte transferul de monedă de la debitor

la creditor. Cardul permite utilizatorului sa retraga numerar de la bancomat, sa

plateasca contravaloarea bunurilor / serviciilor achizitionate, impozitelor, taxelor etc

sau sa faca transferuri de fonduri intre conturi.

Clasificarea cardurilor:

•Dupa natura suportului fizic al datelor inregistrate:

-Carduri cu banda magnetica

-Carduri cu cip (smart card)

-Carduri hibride (contin atat banda magnetica cat si cip)

•Dupa modalitatea de scriere a datelor personale pe card

-In relief – embosate (pot fi utilizate imprinterele)

-Neembosate

54

6. Carduri bancare

•Dupa facilitatile de credit oferite:

-Carduri de debit

-Carduri de debit cu facilitate de overdraft

-Carduri de credit – ofera o limita de credit in

functie de bonitatea clientului

-Carduri de tip CHARGE

-Card preplatit

Avantajele unui card preplatit CARD PREPLATIT

•Acceptare 100% garantata si emitere pe loc

•Perfect pentru cumparaturile pe internet:

•Confidentialitate:

•Iti controlezi bugetul mai eficient:

•Nu vei plati niciodata dobanzi si nici comisioane mari si in plus nu vei avea datorii

•Ai acces la banii tai oriunde in lume la ATM-uri

•Trimiti bani oriunde, oricui

• Este acceptat in magazinele din intreaga lume oriunde sigla VISA este afisata

55

•Dupa mediul de utilizare:

-Carduri ce se pot utiliza doar petru retrageri de la bancomat:

Cirrus, Plus

-Carduri ce se pot utiliza exclusiv pe internet

-Carduri ce nu pot fi utilizate offline (imprintere) – cardurile

neembosate

-Carduri ce pot fi utilizate atat la retragerile de numerar, tranzactii

comercianti online + offline

•Dupa calitatea juridica a utilizatorului

-Carduri oferite persoanelor fizice

-Carduri business oferite persoanelor juridice

•Dupa calitatea emitentului de carduri

- Carduri emise de institutii financiare (in principal banci)

-Carduri emise de institutii nonfinanciare (lanturi de magazine

mari, linii aeriene internationale, ONG-uri etc).

•Dupa moneda in care sunt emise:

-Carduri emise intr-o singura moneda

-Carduri multi-valuta sau dual-currency

56

Dupa categoria clientelei vizate:

• Clientela de tip „Grand Public”: Visa Electron, Visa Classic, Maestro, Mastercard

• Clientela de tip „Bonne Gamme”: Visa Gold, Mastercard Gold

• Clientela de tip „Haut de Gamme / Very Impotant Persons”: Visa Platinum, Mastercard

Platinum, Visa Infinite, MasterCard World

• Clientela de tip „High Net Worth Individuals / Extremely Important Persons”: JP Morgan

Palladium Card, Visa Signature, Mastercard World Elite

57

Diferenta intre cardurile proprietare si cardurile cobranded:

Cardurile proprietare sunt emise de catre un comerciant si nu pot fi utilizate decat

in cadrul retelei comerciantului respectiv. Cardurile co-branded sunt carduri emise

de o institutie financiara, un comerciant si o companie de plata.

58

Operatiuni cu carduri

Emiterea cardurilor - include încheierea convenţiei de card, confecţionarea cardului,

deschiderea contului de card, transmiterea informaţiilor la centrul de autorizare şi la

instituţiile internaţionale de sistem şi apoi eliberarea cardului.

Convenţia de card este un contract între bancă şi viitorul posesor de card în care se

prevăd elementele specifice operaţiunilor cu carduri

Confecţionarea cardurilor are loc la banca emitentă care dispune de carduri produse de

firme specializate şi autorizate în acest scop.

Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice).

59

Operaţiuni de retragere de numerar

Automatul bancar ATM (Automated Teller

Machine) sau bancomatul este un terminal pentru

primirea/eliberarea de numerar sub formă de

bancnote, primirea de cecuri pentru încasare,

transferuri de fonduri pentru plăţi de servicii sau

trsnsferuri de fonduri între conturile titularului de

card, furnizarea unor informaţii de cont şi consultanţă

bancară

Fluxul operaţional pentru eliberarea numerarului

este următorul:

•introducerea cardului în nişa pentru carduri;

•tastarea PIN-ului (se admite numai o singură

greşeală de tastare la a doua greşeală cardul se reţine

de ATM);

•tastarea sumei dorite care nu trebuie să depăşească

limita prevăzută în convenţie;

•eliberarea numerarului şi debitarea contului de card;

•eliberarea chitanţei; restituirea cardului.

60

Operaţiuni de plăţi cu carduri la comercianţi

Prin aceste operaţiuni, comercianţii au asigurată

plata înainte de livrarea bunurilor prin confirmarea

primită de la bancă, iar beneficiarii s-au achitat de

obligaţia de plată în cateva secude. Terminalul de la

comerciant este de tip EFTPOS (Electronic Funds

Transfer at Point of Sale) sau uzual POS, respectiv

un echipament de tip calculator specializat prevăzut

cu un sistem de operare şi programe specifice.

61

Pentru derularea operaţiunilor, comerciantul trebuie să

încheie o convenţie de acceptare cu banca sa în care se prevăd

condiţiile de acceptare (tipurile de carduri şi băncile emitente,

limita de autorizare, procedurile de lucru), drepturile,

obligaţiile şi răspunderile părţilor.

Pentru operaţiunile cu carduri, comercianţii trebuie să

deschidă conturi pentru fiecare tip de card la banca

acceptantă, de regulă banca sa. Decontările, se efectuează pe

teritoriul României numai în moneda naţională, indiferent de

moneda în care este emis cardul.

62

Convenţia de acceptare

Deschiderea conturilor comercianţilor acceptanţi

Acceptarea. Accesptarea este operaţiunea prin care comerciantul agreează

decontarea prin cardul prezentat de cumpărător. Comerciantul introduce cardul

în POS, tastează datele privind suma de plată, iar cumpărătorul introduce codul

PIN. POS-ul transmite băncii accceptante datele de identificare şi cele privind

tranzacţia, aceasta le introduce în sistem. Mesajul de răspuns (OK sau refuz) se

transmite pe acelaşi circuit către POS-ul comerciantului. Dacă răspunsul este

OK, comerciantul eliberează o chitanţă /factură care se semnează de

cumpărător (semnătura de pe card se confruntă cu cea de pe chitanţă) şi se

eliberează marfa.

Autorizarea. Autorizarea este operaţiunea prin care banca emitentă confirmă

băncii acceptante că fondurile sunt disponibile in conturile de card ale

emitentului. Autorizarea se dă de biroul de autorizare al băncii emitente după o

serie de verificări: validitatea cardului (nume, număr, perioada de valabilitate,

card activ/blocat, inactivat) şi a PIN-ului (confruntarea PIN transmis cu cel din

baza de date), numărul maxim de tranzacţii, suma maximă pentru o tranzacţie,

existenţa disponibilului in contul de card (eng. OTB - Open to Buy) şi se

blochează suma tranzacţiei (se reduce limita de disponibil). Autorizarea se

comunică într-un interval de câteva secunde printr-un cod care se inscrie pe

documentele tranzacţiei şi se păstrează în memoria POS şi a băncii acceptante.

63

Fluxul operaţional al plăţilor prin carduri

1 achiziţionare bunuri cu plata prin card

2 comerciantul solicită autorizarea prin banca sa

3 banca comerciantului se adresează băncii emitente prin centrul

de autorizare

4 banca emitentă autorizează plata şi transmite mesajul prin

centrul de autorizare către banca acceptantă

5 banca acceptantă retransmite mesajul către comerciant iar acesta

emite chitanţa şi eliberează bunurile

64

65

Datele care trebuie completate in

cazul platilor online:

Caracteristici:

•Fiecarui card de plata ii este asociat un numar format din 16 cifre.

•PIN – Personal Identification Number – tinut in secret de catre utilizator deoarece serveste la

autentificarea utilizatorului ca detinator legal al cardului. PIN-ul este utilizat la retragerea de

numerar de la bancomat sau la tranzactiile comerciale realizate la un terminal de plata (POS –

EFTPOS – Electronic Funds Transfer at Point of Sales). Scopul PIN-ului este evitarea fraudelor

bancare in caz de pierdere sau furt al cardului.

•In general orice card este realizat dintr-o piesa de plastic de forma dreptunghiulara, avand

dimensiunile standard de 85.6mm x 53.98 mm x 0.76 mm conform standarduluI ISO/IEC 7810

ID 1.

66

Elemente de securitate a cardurilor – in vederea prevenirii si ingreunarii falsificarii sau

realizarii de fraude cu carduri:

•PIN-ul – trebuie cunoscut doar de detinatorul legal al cardului

•Inregistrarea sub forma magnetica sau electronica a informatiilor (pentru cardurile cu cip)

•Tiparirea caracterelor de pe card – cu un fond special

•Tiparirea caracterelor in relief

•Materialul din care este confectionat cardul sa fie greu de falsificat (eventuale desene,

holograme sau culori specifice).

•Semnatura detinatorului pe spatele cardului

•Eventuale holograme existente pe card (Visa)

•Eventuale fotografii (fotografia detinatorului).

67

Visa Platinum emis de o banca comerciala din Romania

card de credit cu cont in lei, utilizabil atta in tara cat si in

strainatate, oriunde apare afisata sigla Visa, pentru retragere

numerar sau plati la comercianti.

tranzactii on-line, off-line si pe Internet.

perioada de gratie de pana la 56 zile (daca incepi sa-ti

utilizezi creditul in data de 1 a unei luni, perioada de gratie

va fi pana in data de 25 a lunii urmatoare)

emis pe o perioada de 3 ani.

limita creditului acordat este de maxim 5 venituri

eligibile, (nu mai mult de 30.000 EUR)

Conditii de eligibilitate

•varsta cuprinsa intre 18-65 ani

•angajati pe perioada nedeterminata sau beneficiari de

venituri cu caracter permanent pe teritoriul Romaniei

•venit lunar eligibil de minim 3500 EURO

•Linia de credit se acorda pe o perioada de 5 ani.

68

Avantaje speciale

•Acces gratuit in saloanele Business Lounge ale Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti si

Aeroportului International Cluj-Napoca

•Acces in peste 600 saloane VIP sau Business Lounge in aeroporturi din peste 100 de tari, prin

intermediul cardul Priority Pass

•Servicii Priority Traveller

- Travel benefits: Hotel Savings, Car

Rental Savings, Spa & Welness

•Inlocuire in regim de urgenta a cardului

•Eliberare de numerar in regim de urgenta

•Serviciul de Internet Banking

•Discounturi la comercianti pe teritoriul Romaniei

•Asistenta asigurata 24 h din 24 la telefoanele 0800 80 CARD (2273) din reteaua Romtelecom,

respectiv 0264/594337 din strainatate sau de pe mobil

69

Avantaje speciale

•beneficii prin Colectia Visa Luxury Hotel- o selectie de locatii cuprinzand cele mai prestigioase

hoteluri din intreaga lume, in cadrul carora beneficiati de avantaje selectate exclusiv pentru detinatorii

de carduri premium

•acumularea de puncte pentru fiecare plata efectuata cu cardul.

•plata in rate fixe fara dobanda a cumparaturilor efectuate cu cardul. Poti beneficia de pana la 12 rate

fara dobanda la comerciantii parteneri in programul de plata in rate fara dobanda .

•Asigurari de calatorie – riscuri asociate

• deces sau invaliditate permanenta partiala sau totala

• acoperirea cheltuielilor medicale de urgenta – accident sau imbolnavire

• intarzierea bagajelor inregistrate

• demersuri pentru inlocuirea documentelor pierdute / furate

• intarzierea calatoriei

• asistenta juridica in urma unui accident

70

Mobile banking-ul - este un canal de operare, la distanţă, de către

un posesor de telefon mobil care poate transmite mesaje scrise

către o bancă sau comerciant pentru obţinerea de informaţii şi

efectuarea de operaţiuni bancare/comerciale şi poate primi mesaje

scrise sau sonore de răspuns.

În România, mobile banking-ul a fost introdus în 1999, iar în

prezent funcţionează la aproape toate bancile. In prezent, exista

tendinta de migrare a tehnologiei mobile banking catre sistemele

Android si iOS.

7.Canale alternative de distributie a produselor si serviciilor bancare

71

- alte servicii – obţinerea extraselor de cont,

solicitarea blocării contului de card în cazul

pierderii/furtului acestuia, avertizarea clientului la

tranzacţiile care se efectuează din contul său de card

la ATM sau POS peste o anumită limită, avertizarea

clientului la epuizarea disponibilului, limitei de

creditare sau modificarea acesteia.

Canale alternative de distributie a produselor si serviciilor bancare

Operaţiunile bancare care se pot efectua prin telefonia mobilă sunt diverse şi se pot

grupa astfel:

- consultanţă privind soldul conturilor de carduri şi limita de creditare disponibilă,

produsele şi serviciile bancare oferite – depozite la termen, credite de consum,

trezorerie, dezvoltare, imobiliare – dobânzi, comisioane, cursuri valutare);

- servicii de plăţi – comerciale, financiare, transferuri intrabancare de fonduri,

transferuri între conturile curente şi cele de carduri sau numai între cele de carduri;

72


Aplicatii de tip Internet Banking - permite clientilor sa-si acceseze informatiile referitoare la

conturi si sa genereze tranzactii securizate prin intermediul conexiunilor de tip Internet.

Serviciile de acest tip pot fi accesate de pe orice calculator.

Pentru a accesa serviciile de internet banking, utilizatorul trebuie să

deschidă un cont la bancă cu această destinaţie din care se vor efectua

ulterior plătile şi să încheie o convenţie cu banca emitentă.

Clientul stabileşte un nume de utilizator şi o parolă care vor fi

folosite la accesarea site-lui băncii şi primeşte de la bancă un

dispozitiv de securizare care se va instala pe calculatorul personal sau

fara a se mai instala, in cazul utilizarii unui TOKEN.

73


Tipuri de operaţiuni bancare.

• constituirea/reînnoirea/desfiinţarea de depozite la termen;

• plăţi din conturi pentru produse şi servicii bancare sau din card

• transferuri interbancare de fonduri;

• transferuri de fonduri între conturi şi între carduri;

• schimburi valutare;

• informaţii gen extrase de cont/stări financiare/ scadenţe;

• informaţii privind produsele şi

serviciile bancare

• informaţii privind accesul la diverse

tipuri de credite

74

Elemente de luat in seama in analiza comparativa a serviciilor de internet

banking:

a. Ergonomicitate: consistenta unui site, navigarea, informatiile din site, instructinile

demo

b. Securitate: utilizarea firewall-urilor, verificarea certificatelor si semnaturilor

digitale, protejarea datelor de autentificare

c. Functionalitate si asistenta tehnica – 24/24 7 zile din 7

e. Costuri – aproximativ cat % din costurile la ghiseu se regasesc in cazul Internet

banking si daca exista vreo taxa sau comision perceput ca abonament lunar sau anual

pentru accesul / gestiunea serviciului.


75

1. Avantaje:

Economisire de bani prin comisioane si

costuri reduse compartiv cu ghiseele

bancare:

Economisire de timp:

Eficienta sporita:

Mobilitate si confort:

Siguranta :

Flexibilitate financiara:

Mobilitatea

2. Dezavantaje :

Interfete neprietenoase

Securitatea tranzactiilor in cazul unor

aplicatii

Limitari cantitative ale tranzactiilor

Riscul aparitiei erorilor (riscuri

operationale)

Operatiuni limitate comparative cu cele

efectuate in agentii sau sucursale (nu se

pot contracta credite)

Decontarea in unele cazuri nu se face in

timp real

Avantajele si dezavantajele folosirii serviciului Internet Banking

76

Menirea sistemului naţional de plăţi este de a fi un sprijin nemijlocit pentru banca centrală

pentru realizarea obiectivelor de politica monetară. În acest sens, sistemul de plăţi reprezintă

o sursă importantă de informaţii curente precum şi un instrument de intervenţie operativă a

băncii centrale pentru prevenirea riscurilor de lichiditate, de credit şi riscurile sistemice

8. Sistemul plăţilor interbancare

Sistemul de plăţi reprezintă ansamblul de instrumente, proceduri bancare şi reguli ce asigură

transferul de fonduri instituţiile de credit sau instituţiile financiare în baza unei infrastructuri

tehnice agreate.

Rolul băncii central în cadrul sistemelor de plăţi

Banca centrală joacă un rol fundamental în monitorizarea sistemelor de plăţi, din prisma

supravegherii funcţionarii sigure şi eficiente a sistemelor de plăţi şi a sistemelor de decontare

a operaţiunilor cu instrumente financiare pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii

financiare.

77

Participanţii la un sistem de plăţi se pot grupa în cinci categorii

distincte după rolul lor în cadrul sistemului, astfel:

• banca centrală – rol de reglementare, supraveghere şi

garantare – rol de creditor de ultimă instanţă

• agenţi de decontare – de regulă una din băncile de prima

mărime sau chiar banca centrală;

• agenţi de compensare (casele de compensaţie) ce stabilesc

raporturile finale dintre bănci – plătitoare sau beneficiare;

• sistem bancar şi agenţii nebancari ce efectuează opeartiuni

de transferuri;

• agenţi economici şi populaţia.

În România există trei sisteme de plăţi, un sistem de depozitare şi decontare pentru titluri

de stat şi certificate de depozit emise de banca centrală respectiv două sisteme de

compensare şi decontare a valorilor mobiliare (pentru instrumentele financiare

tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, respectiv Sibex).

78

Câteva din riscurile reprezentative ale sistemelor de plăţi sunt:

• Riscul sistemic în cazul neîndeplinirii a obligaţiilor care revin unui participant la sistem

• Riscul juridic – riscul înregistrării unor pierderi urmare a aplicării defectuase / neaplicarii

prevederilor legale în domeniul sistemelor de plăţi

• Riscul operaţional – riscul manifestat urmare a erorii umane sau funcţionarii defectuoase a

infrastructurii sistemelor de plăţi

• Riscul de decontare (risc financiar)

79

Câteva din riscurile reprezentative ale sistemelor de plăţi sunt:

• Riscul de principal – urmare a pierderii integrale a valorii unei tranzacţii cu active ce prezintă

diferenţe de timp între finalizarea decontării fondurilor şi finalizarea decontării activului

tranzacţionat – denumit şi risc Herstatt

• Riscul de lichiditate – urmare a intrării în incapacitate de plată (pe moment) a unui participant

• Riscul de credit - urmare a intrării în incapacitate de plată (pe termen nedeterminat) a unui

participant

• Riscul reputational – prejudicii morale aduse sistemului

• Riscul costului de înlocuire – preţul curent al expunerii tranzacţiei

80

SEPA – Single Euro Payments Area

Începând cu anul 2014, utilizarea standardelor şi regulilor SEPA (Single Euro Payment Area)

pentru plăţile în monedă unică devine obligatorie în zona euro iar în ţările non-euro începând cu

anul 2016. În acest sens, Transfond împreună cu băncile comerciale prezente în România au

demarat deja Programul SEPA, ce are ca obiectiv implementarea unui sistem de compensare

conform cerinţelor SEPA atât pentru plăţile în lei cât şi pentru cele în moneda euro.

Implementarea proiectului SEPA va permite clienţilor efectuarea de plăţi în euro fără numerar

către orice beneficiar situat în zona euro, prin utilizarea unui singur cont bancar şi a unui singur

set de instrumente de plată. În acest fel, toate plăţile de mică valoare în euro vor deveni „locale” şi

nu va mai exista nici un fel de deosebire între plăţile naţionale şi cele transfrontaliere în cadrul

zonei euro.

Scopul înfiinţării SEPA este de susţinerea creşterii competitivităţii şi transparentei economiei şi

integrării europene, prin asigurarea unei pieţei competitive de plăţi de mică valoare în euro.

81

Transfond – administrator al Sistemului

Electronic de Plăţi (SENT, ReGIS şi SaFIR)

Rolurile îndeplinite de către Transfond:

• Principal furnizor al serviciilor de procesare al plăţilor interbnacare de mică valoare fără

numerar, SENT exceptând plăţile cu cârduri (compensate de Visa sau Mastercard)

• Operator tehnic şi funcţional al sistemului ReGIS administrat de BNR, sistem ce asigură

decontarea finală şi irevocabilă în timp real, a plăţilor de mare valoare şi urgenţe

• Operatorul tehnic al sistemului SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu

titluri de stat)

82

Sistemul SENT – este sistemul electronic operat de Transfond cu

importanţa sistemica, ce are ca obiectiv fundamental compensarea

multilaterală a plăţilor interbancare de mică valoare cât şi instrumente de

debit de tipul cecurilor cambiilor şi biletelor la ordin, transmise între

participanţi.

SENT acoperă aproximativ 95% din totalul operaţiunilor de plăţi

interbancare şi are ca participanţi instituţii de credit din Spaţiul Economic

European, instituţii financiare nebancare, furnizori de servicii poştale giro şi

instituţii de plată.

Sistemul SENT

Sistemul Target2 reprezintă sistemul de decontare pe baza brută în timp

real (RTGS – „Real Time Gross Settlement) pentru plăţile în moneda euro

pus la dispoziţie de Eurosistem.

Sistemul TARGET2

83

Sistemul ReGIS

Sistemul ReGIS reprezintă sistemul de importanta sistemica de tip RTGS („Real Time Gross

Settlement”) care asigura decontarea pe baza brută finală şi irevocabilă în timp real, a plăţilor de

mare valoare (peste 50.000 lei) sau urgente.

Sistemul Regis este administrat de BNR iar operarea tehnică este externalizata către Transfond.

Comparativ cu sistemul SENT, numărul tranzacţiilor este redus în schimb valorile individuale sunt

semnificativ mai mari.

Participanţii la sistemul Regis sunt: Banca Naţională a României, băncile comerciale şi alte

instituţii de credit autorizate de banca centrală, Trezoreria Statutului, sistemul SaFIR, casele de

compensare autorizate de BNR (SENT, Depozitarul Central şi Depozitarul Sibex) precum şi casele

de compensare a plăţilor realizate prin intermediul cardurilor (Visa şi Mastercard).

84

Sistemul SaFIR reprezintă sistemul de înregistrare şi decontare în timp real

(pe baza continua) a operaţiunilor cu titluri de stat şi a certificatelor de

depozit emise de BNR, funcţionabil pe platforma tehnică SWIFT şi

Transfond şi administrat de către Banca Naţională a României.

Principalele tipuri de tranzacţii procesate la nivel naţional sunt plăţile

aferente:

• operaţiunilor de politica monetară, piaţa valutară, de credit şi numerar

realizate de către Banca Naţională a României,

• operaţiunilor de decontare a poziţiilor nete calculate în cadrul sistemelor

auxiliare

• plăţi interbancare de valori mari sau urgenţe

• debitarea directă a comisioanelor aferente celorlate sisteme de plăţi

Sistemul SaFIR

85

Alte sisteme electronice de plăţi şi decontare

Sistemul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication– 1963 )

Într-un transfer electronic de fonduri, mesajul de plată conţine aceleaşi informaţii ca şi

instrumentul de plată pe care l-a înlocuit: ordonatorul, banca emitentă, banca destinatară

(ambele cu nume, adresă, cod), suma tranzacţiei, valută, data la care se face plata, beneficiarul,

obiectul plăţii şi instrucţiuni de acoperire a plăţii (disponibilităţi ale băncii emitente la banca

destinatară, linie de credit, acreditiv import sau alte surse). Aceste informaţii sunt cifrate după

anumite algoritme, cunoscute de ambele bănci, care trebuie să asigure securitatea transferului.

Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai performante datorită

următoarelor avantaje: siguranţa în funcţionare, rapiditatea, costurile reduse şi fiabilitatea

funcţionării sistemului.

86


Sistemul Money Gram oferă servicii de transferuri de bani în peste 240

mii de puncte în 192 de ţări şi teritorii din întreaga lume.

Pentru a putea trimite bani, expeditorul trebuie să parcurgă următorii paşi:

• completarea un formular simplu alături de prezentarea unui act de

identitate

• înmânarea agentului sumei de bani ce se doreşte a fi transfera plus

comisionul aferent

• Comunicarea către destinatar a codului primit (numărul unic de

referinţă – secret), în baza căruia destinatarul va putea ridica banii în

doar 10 minute de la procesarea tranzacţiei

87


Sistemul Western Union realizează operaţiuni de transferuri de bani cu o experienţă de peste

150 de ani în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume. În România, sistemul Western

Union permite diferite servicii de transfer bancar pe teritoriul ţării sau din România, transferi

de bani din străinătate în România realizat fie la ghişeele partenerilor (în speţă bănci

comerciale sau oficii poştale), la automatele bancare (ATM) sau prin intermediul aplicaţiilor

de tip internet banking.

În comparaţie cu produsele şi serviciile bancare tradiţionale, utilizarea serviciilor de tip

Western Union şi Moneygram nu presupune existenţa unui cont bancar. Suma trimisă prin

astfel de sisteme ajunge în doar câteva minute la destinaţie, plata urmând a se face

destinatarului în numerar prin intermediul ghişeelor bancare, nebancare sau mai nou chiar a

automatelor bancare.

88


Depozitarul Central (membru a Grup BVB) - asigura compensarea şi decontarea tranzacţiilor cu

instrumente financiare (aşa cum sunt definite de reglementările naţionale privind piaţa de

capital), şi evidenta registrelor societăţilor emitente în conformitate legislaţia actuale şi în

condiţii optime de siguranţă, imparţialitate, stabilitate, recunoaştere internaţională şi costuri

scăzute.

Casa de Compensare Bucureşti (membru a Grup BVB) asigura derularea în mod corespunzător

a operaţiunilor de înregistrare, garantare, compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumente

financiare derivate încheiate pe piaţa reglementată la termen (Piaţa Derivatelor) administrată de

către Bursa de Valori Bucureşti.

89

9. Instrumente de plata

Instrumentele de plată cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalică şi bancnote.

Instrumentele de plată fara numerar sunt documente standardizate care conţin instrucţiuni

de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilor către banca beneficiarului.

Orice instrument de plată conţine două tipuri de informaţii: financiare şi nefinanciare.

• Informaţia financiară se referă la suma de bani care trebuie plătită, valuta,

băncile participante şi conturile debitoare şi creditoare, numele părţilor

participante la tranzacţie, iar responsabilitatea asupra acurateţii informaţiilor revine

emitentului.

• Informaţia nefinanciara cuprinde elemente adiacente plăţii, ca scopul acesteia

sau anumite instrucţiuni cu caracter specific.

90

Exemple de instrumente de plata fara numerar:

- ordinul de plată,

- cecul,

- cambia,

- biletul la ordin,

- dispoziţia de plată externă,

- dispoziţia de încasare externă,

- cardul,

- ordinul de plata electronic,

- cecul electronic.

- direct debit

- platile programate

Instrumente de plata

91

Dupa iniţiatorului plăţii, instrumentele se împart în două grupe:

- instrumente de credit, instrumentate de cumpărător: ordinul de plata. Partile

implicate sunt ordonatorul (platitorul sau emitentul instrumentului), beneficiarul si

bancile participante (emitenta sau initiatoare), eventual o banca intermendiara si in

final banca destinatara (colectoare). INSTRUMENTAT DE DEBITOR

- intrumente de debit, instrumentate de vânzător: cecul bancar, cambia, biletul la ordin,

direct debitul, platile programate. Practic este vorba de transfer de debit iniţiat de

creditor, adică un transfer asupra căruia debitorul şi-a dat acordul prin semnarea

instrumentului de plată şi urmează ca suma să fie transferată creditorului la simpla cerere a

acestuia. INSTRUMENTAT DE CREDITOR

Instrumente de plata

92

Ordinul de plata (instrument de debit)

Ordinul de plată (engl. payment order) este o dispoziţie necondiţionată dată de ordonatorul

acesteia unei bănci emitente de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani, fie in

cont fie in numerar. Ordinul de plată presupune ca ordonatorul să aibă disponibilităţile necesare

în cont. Ordinele de plata pot fi realizate pe suport hartie sau in format electronic (necesita o

semnatura electronica).

Informatiile obligatorii ale unui ordin de plata:

- identificarea instrumentului (ordin de plată),

- suma in cifre si litere,

- ordonatorul, contul şi banca sa,

- beneficiarul, contul şi banca acestuia, data

emiterii

- semnătura electronică (parola, PIN)

93

Ordinul de plată electronic este un instrument care prezintă cel putin două caracteristici:

necondiţionalitatea plăţii (necesitatea prezentarii la banca unor documente de expeditie,

transport, calitate etc) si revocabilitatea OP-ului pana in momentul acceptarii lui de

catre banca destinatara.

Nefinalizarea transferului. În cazul nefinalizării transferului, banca emitentă are obligaţia să

returneze plătitorului suma din ordinul de plată, inclusiv penalizările de intârziere.

Ordinul de plata (instrument de debit)

94

Direct Debit

Direct debitul este forma în care debitorul mandatează banca la care are contul să onoreze

cererile de plăţi ale unui anumit creditor, de regulă un prestator de servicii repetate (telefon,

electricitate, gaze, apă, salubritate etc), fără acordul expres al debitorului. Direct debitul se

realieaza in baza unei conventii intre parti (debitor, creditor si banca).

Standing order – Plati programate

Plata programată (engl. standing order) este o variantă a debitului direct si presupune

transferul unei sume constante sau transferul integral al soldului unui cont current respectiv

transferul excedentului faţă de o anumită limită a soldului unui cont current. Avantajele

platilor programate constau in operativitatea, economia de timp si comoditatea, scutirea de

grija platilor sistematice.

Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

95

Cecul bancar


Cecul este un titlu de credit emis de o bancă în favoarea posesorului cecului care are dreptul

să se adreseze băncii solicitând stingerea creanţei prin plata titlului. cecul permite cesiunea de

creanţă prin girare către alt creditor care devine noul posesor al titlui de credit şi în această

calitate se poate adresa băncii pentru primirea sumei cuvenite.

• Trăgătorul este partea care emite (scrie) cecul şi dă o dispoziţie de plată, băncii la

care are deschis contul.

• Trasul este întotdeauna o bancă la care trăgătorul are deschis contul şi care

efectuează plata, pe baza cecului primit, către o terţă parte sau chiar către

trăgător dacă acesta solicită să i se elibereze numerar.

• Beneficiarul este partea care primeşte suma transmisă de trăgător; în situaţia în care

trăgătorul a dispus să i se elibereze numerar, acesta devine si beneficiar.

Emiterea unui cec fără ca trăgătorul să dispună de fondurile necesare (în descoperit de cont)

atrage sancţiuni civile şi penale.

96


97


Menţiunile obligatorii ale cecului.

- denumirea de cec trebuie să figureze pe înscris prin formula “plătiţi în schimbul

acestui cec” care are un caracter imperativ

- ordinul necondiţionat de plată a unei sume de bani (cifre si litere)

- stipulat “ la ordin” cu semnificatia că cecul poate circula prin girare şi “nu la ordin”

adică cecul nu poate fi girat

- numele trasului este numele băncii plătitoare

- locul de plată, localitatea şi adresa băncii plătitoare la care trebuie prezentat cecul

pentru încasare;

- data şi locul emiterii, respectiv ziua, luna şi anul pentru a se putea cunoaşte

termenul până la care posesorul trebuie să prezinte cecul la plată, termen după care

trăgătorul decade din drepturile sale de regres

- numele trăgătorului, adică numele, prenumele şi adresa emitentului pentru a se

identifica clientul de către banca plătitoare;

- numele beneficiarului pentru ca banca să identifice persoana destinatară;

- - semnătura trăgătorului este explicită (nume şi prenume) şi olografă (scrisă de

mână) si eventual stampila unitatii (pentru pj)

98


Tipuri de cecuri:

• Cecul nominativ – are inscris numele beneficiarului si dă încredere acestuia că cecul se

va deconta numai în favoarea sa

• Cecul certificat - suma se blochează în cont până la primirea cecului la decontare sau până

la expirarea valabilitătii acestuia.

• Cecul barat - este de două feluri: cecul cu barare generală care nu are completat spaţiul

dintre cele două linii şi poate circula prin girare, fiind prezentat la încasare de ultimul

posesor care trebuie să completeze spaţiul dintre linii cu denumirea şi adresa băncii sale.

Cecul cu barare specială este acela care are înscrisă între cele două linii denumirea băncii

către care se va face plata.

99

Tipuri de cecuri:

• Cec la purtător care în loc de beneficiar are înscrisă menţiunea “la purtător” sau “plătiţi

purtătorului” şi care se plăteşte de bancă celui care se prezintă cu cecul.

• Cecul postdatat care dă posibiltatea ca data emiterii să fie o dată ulterioară emiterii

propriuzise (în practică după expediera bunurilor sau la introducerea cecului în bancă pentru

încasare).

• Cecul pentru numerar se foloseşte pentru încasarea în numerar prin simpla prezentare a

cecului şi beneficiarului la banca emitentului.

• Cecul de călătorie este tot o variantă a cecului pentru numerar care are înscrisă denumirea

“cec de călătorie” şi o anumită sumă care se poate ridica de la o bancă sau o unitate de

turism. Cecul se poate emite în monedă locală sau valută şi poate fi pe o durată determinată

sau nedeterminată. Cecul de călătorie se foloseşte în activitaea de turism înlocuind

transportul banilor.


100


Cambia

Cambia este un instrument de plată si un titlu de credit ce exprimă obligaţia asumată de un

debitor de a plăti la vedere sau la scadenţă o sumă de bani în favoarea unui beneficiar.

Participanţii la o cambie sunt cel puţin trei entităti: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

- Trăgătorul este entitatea care emite (trage) cambia în calitate de creditor (vânzător,

furnizor) pentru bunurile care se comercializează cu plata amânată (la un anumit

termen).

- Trasul este entitatea care plăteşte suma înscrisă pe cambie, adică debitorul care

mandatează banca sa să onoreze cambia.

- Beneficiarul este entitatea care primeşte banii, faţă de care trăgătorul are o obligaţie

de plată şi îi cedează prin cambie drepturile băneşti cuvenite din tranzacţie.

101


Cambia

102


Menţiuni obligatorii:

- Ordinul de a plăti care trebuie să fie clar, precis şi necondiţionat, folosindu-se formula

“plătiţi” o suma de bani (cifre si litere)

- Numele trăgătorului care emite cambia, stabileşte tipul de cambie şi este plătitorul de

ultimă instanţă dacă trasul nu-şi onorează obligaţia asumată.

- Numele plătitorului (trasul) trebuie să fie complet, aşa cum apare în actele oficiale.

- Scadenţa este necesară pentru a se cunoaşte data la care cambia trebuie plătită, daca nu,

ea este platita la vedere

- Locul unde se efectuează plata

- Numele beneficiarului se scrie clar şi complet; beneficiarul poate desemna o altă

persoană, purtător, prin înscrierea numelui acestuia pe cambie.

- Data, locul emiterii si semnătura trăgătorului

Cambia

103


Acceptarea este actul prin care trasul se obligă să plătească, la scadenţă, posesorului

titlului suma inscrisă pe acesta.

Scontarea cambiei.

Scontarea este operaţiunea de vânzare a unei cambii către o bancă comercială în scopul de

a obţine lichiditate înainte de scadenţă. Va = Vn – Sc, unde: Va = valoarea actuală, Vn = valoarea nominală, Sc = scontul

Scadenţa şi plata cambiei – trebuie să fie certă (o dată precisă), unică (nu se admit

scadenţe succesive) şi posibilă (să nu fie o zi neindentificabilă).

Plata se face la scadenţă şi la locul indicat pe titlu prin prezentarea cambiei. La primirea

cambiei, trasul are obligaţia să plătească.

Cambia

104


Biletul la ordin

Biletul la ordin este o variantă a cambiei care PUNE ÎN LEGĂTURĂ NUMAI DOUĂ

PERSOANE, DEBITOR (EMITENTUL) ŞI CREDITOR (BENEFICIARUL), spre

deosebire de cambie care stabilea relaţii între trei persoane.

Menţiunile obligatorii prevăzute de lege:

• denumirea de bilet la ordin, tipul titlului (la ordin sau nu la ordin),

• dispoziţia de plată prin expresia voi plăti sau mă oblig să plătesc, suma (in cifre şi

litere), moneda, emitent (nume, adresă, bancă, cont),

• data si locul emiterii,

• scadenţa,

• locul plăţii,

• beneficiar (nume) şi semnătura emitentului.

Spre deosebire de cambie, biletul la ordin este indivizibil, adică nu se acceptă plăţi

parţiale.

105

Biletul la ordin fiind o cambie îi sunt specifice toate procedurile procesului cambial,

respectiv girul, avalul, protestul, regresul, execuţia cambială, alterarea,

prescripţia. Există totuşi o excepţie, acceptarea, care nu mai este necesară, întrucât

emitentul este în acelaşi timp şi acceptant.

Biletul la ordin

106

Girul

Girul este actul prin care posesorul titlului numit girant, transferă altei persoane numită

giratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe titlu, odată cu predarea acestuia, toate

drepturile decurgând din acest titlu. Girul se dă pe verso-ul cambiei sub forma unor menţiuni

scrise şi semnate care din punct de vedere juridic înseamnă o declaraţie scrisă şi subscrisă si

care cuprinde: numele girantului, numele giratarului, data şi semnătura girantului.

Girul poate fi de mai multe feluri:

• Girul în plin sau girul standard prin care se dă dispoziţie debitorului să plătească

un alt beneficiar.

• Girul în alb care nu are înscris numele giratarului,

107

Girul

• Girul cumulativ/alternativ în cazul în care pe titlu se înscriu mai mulţi giratari

• Girul în favoarea băncii cunoscut ca operaţiune de scontare prin care posesorul

cambiei poate obţine resurse de la bancă înainte de scadenţă, prin girarea în

favoarea băncii.

• Girul pentru garantie se dă de către beneficiar pentru a garanta anumite obligaţii

Avalul

Avalul este o garanţie dată de o persoană numită avalist care garantează plata către unul din

obligaţii cambiali numit avalizat pentru toată suma menţionată pe titlu sau pentru o parte

din ea. Avalul se foloseşte atunci când sunt anumite rezerve privind capacitatea de plată a

trasului sau nu sunt disponibile suficiente informaţii despre bonitatea acestuia.

108

Actiuni juridice pentru recuperarea cambiei

În materie judiciară privind cambiile, obligatul principal este trasul care a acceptat plata si

avaliştii acestuia, faţă de care se întreprinde o acţiune cambială directă (protestul), iar

dacă debitul nu se lichidează acţiunea cambială (regresul) se indreaptă către trăgător,

iar acesta către giranţi.

Regresul presupune că posesorul s-a îndreptat mai înainte, prin acţiune directă, asupra

acceptantului şi avaliştilor săi, dar rezultatele nu sunt satisfăcătoare (debitul persistă total sau

parţial) şi acum se indreaptă către ceilalţi participanţi (trăgător, giranţi, avalişti). Actiunea de

regres se desfăşoară, în principiu, după expirarea scadenţei când plata a fost refuzată sau

neonorată, dar în practică intervin situaţii (refuz acceptare, incapacitate de plată, faliment) în

care acţiunea de regres nu trebuie să mai aştepte scadenţa. Actiunea de regres se adresează de

posesor împotriva trăgătorului, acesta contra girantului, apoi girantul contra alt girant, deci o

succesiune de acţiuni de regres.

Executarea silită - Executarea silită se face pe cale juridică, la cererea posesorului şi

presupune o anumită procedură.

109

10.Plati documentare externe - Incasso

Incasso-ul reprezinta o modalitate de plata si presupune tratarea de catre banci a

documentelor comerciale (facturi, documente de transport, de proprietate etc) si/sau

financiare (cambii, bilete la ordin, cec, chitante utilizate pentru a obtine bani) in conformitate

cu instructiunile primite de la exportator, cu scopul de a obtine plata si/sau acceptarea,

remite documentele contra plata si/sau acceptare sau remite documentele in baza altor termene

si conditii.

Incasso-ul este o modalitate de plata

SIMPLA, IEFTINA dar NEGARANTATA BANCAR.

Incasso-urile se utilizeaza cand intre partenerii de afaceri exista deja

o relatie buna, de durata si de incredere

110

Părţi implicate:

1. Ordonatorul (exportatorul) –cel care iniţiază operaţiunea si depune

la banca setul de documente

2. Banca remitentă - banca la care ordonatorul a încredinţat operaţiunea

de incasso.

3. Banca însărcinată cu încasarea sau banca colectoare

4. Banca prezentatoare (banca trasului de pilda daca e una si aceiasi

banca) - banca însărcinată cu încasarea, efectuând prezentarea

documentelor trasului. Obligatia bancilor implicate sunt:

- de a verifica concordanţa (aparenta) dintre documentele prezentate

efectiv şi cele enumerate în ordinul de încasare, avizând exportatorul

asupra neregulilor sau documentelor lipsă

- executarea instrucţiunilor ordonatorului de transmitere a

documentelor

Plati documentare externe - Incasso

111

- prezentarea documentelor şi obţinerea plăţii

- în caz de neacceptare sau neplată, în cel mai scurt timp, să anunţe

ordonatorul

5. Trasul (importatorul) – acela căruia îi sunt prezentate documentele

potrivit ordinului de încasare.

Principalele etape în derularea plăţii prin incasso documentar sunt:

1. Importatorul si exportatorul convin prin contract asupra termenilor

operatiunii si plata prin incasso.

2. Livrarea mărfilor de catre exportator in concordanta cu termenii

contractuali, prezentarea documentelor la banca de catre exportator si

stabilirea conditiilor


112

3. Banca remitentă (exportatorului) transmite documentele bancii

prezentatoare (banca importatorului)

4. Notificarea importatorului de catre banca prezentatoare.

5.Banca prezentatoare elibereaza documentele fie contra platii, acceptarii

unor efecte de comert sau emiterii unui bilet la ordin. In baza acestora,

importatorul primeste actele si ridica marfa.

6. După încasarea contravalorii documentelor de la exportator, banca

importatorului remite băncii exportatorului contravaloarea exportului

7. La primirea banilor, banca remitentă notifică exportatorul de încasarea

exportului.


113

Plati documentare externe - Acreditivul

Acreditivul documentar este un angajament irevocabil asumat de banca emitenta, la

cererea unui client, de a plati beneficiarului o suma de bani contra prezentarii documentelor

in conformitate cu termenii si conditiile din acreditiv.

Siguranţa pe care o conferă utilizarea acreditivului documentar este data de:

1.Formalismul sau caracterul documentar

2. Independenţa acreditivului faţă de contractual comercial. .

3. Fermitatea angajamentului bancar indifferent daca e acreditiv documentare revocabil sau

irevocabil.

4. Adaptabilitatea- permite anumite menţiuni făcute în textul acreditivului sau prin diferite

moduri de utilizare

5. Siguranţă tuturor părţilor implicate în derularea lui

114

Acreditivul Documetar

Siguranţă pentru

toate părţile implicate

Independenţa faţă de relaţia

contractuală de bază

Fermitatea angajamentului bancar Adaptabilitatea

Formalismul

sau caracterul documentar

115

Acreditivul ofera un grad ridicat de certitudine, siguranţă şi control reciproc.

Comparativ cu alte modalităţi de plată, acreditivul presupune o derulare relativ mai

complicată şi costuri ridicate.


Părţi implicate in cazul Acreditivului Documentar:

1. Ordonatorul AD – importatorul, în relaţia contractuală, cel ce dă ordin de deschidere a

AD, pe baza condiţiilor stipulate în contractul de vânzare-cumpărare.

2. Beneficiarul AD – exportatorul, cel în favoarea căruia s-a deschis acreditivul. El

expediază mărfurile şi apoi depune la banca sa documportaentele întocmite în strictă

conformitate cu condiţiile din acreditiv.

3. Banca emitentă (ordonatoare) este principala instituţie bancară angajată în relaţia

de AD, asumându-şi în scris angajamentul irevocabil de plată.

116

4. O altă bancă, denumită şi bancă corespondentă sau Banca exportatorului, situată, de

regulă, în ţara exportatorului, care în funcţie de instrucţiunile primite de la banca emitentă

poartă denumiri diferite:

- banca notificatoare sau avizatoare

- banca plătitoare in baza documentelor prezentate

- banca trasă / acceptantă.

- banca negociatoare - preia documentele contra plată imediat de la beneficiar şi le

remită băncii emitente, recuperându-şi de la aceasta banii.

- banca confirmatoare

5. Exportatorul sau Beneficiarul AD – este cel in favoarea caruia a fost deschis AD iar

dupa indeplinirea conditiilor, isi incaseaza banii contra documentelor.


117

Etapele derularii unui AD:

1. Contractul intre cei doi parteneri de afaceri – exportator si importator ce au convenit

plata prin AD

2. Dispoziţia/ordinul de deschidere AD dat de importator băncii sale

3. Deschiderea AD constă în elaborarea unui înscris, însuşi AD, prin care banca emitentă

se angajează ferm la plată în favoarea beneficiarului AD, exportatorul, în condiţiile de

termen şi documente potrivit instrucţiunilor primite de la ordonator.

4. Notificarea beneficiarului AD de catre banca exportatorului

5. Livrarea mărfii de catre exportator respectand conditiile si termenele impuse in AD.


118


Etapele derularii unui AD (continuare):

6. Dupa ce are documentele ce atesta livrarea, exportatorul le prezinta bancii. Banca

verifică concordanţa documentelor cu cerinţele AD şi efectuează plata – adica documente

contra bani

7. Dupa efectuarea platii, banca plătitoare remite documentele pentru a isi primi bancii

de la banca emitenta AD

8. Notificarea importatorului si plata documentelor (importatorul plateste bancii

emitente pentru a putea ridica marfa).

9. Eliberarea/ridicarea mărfii de catre importator dupa plata acesteia.

119

Acreditivul documentar propriu-zis

1. Din punct de vedere al fermităţii angajamentului bancar:

Revocabil – poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment

Irevocabil - nu poate fi modificat sau anulat fără acordul tuturor partilor interesate

Neconfirmat – banca emitenta isi asuma intreaga responsabilitate privitoare

Confirmat – beneficiarul primeste doua angajamente ferme – atat din partea bancii

emitente cat si din partea bancii confirmatoare

2. Din punct de vedere al domicilierii – stabilirea bancii care este abilitata sa verifice

documentele si sa dispuna achitarea lor:

în ţara exportatorului

în ţara importatorului sau într-o terţă ţară


120


3. Din punct de vedere al modului de utilizare (plata):

cu plata la vedere

cu plata diferată (la termen)

4. Din punct de vedere al clauzelor speciale pe care le conţine:

Transferabil - beneficiarul (primul beneficiar) are dreptul să îl facă utilizabil, în totalitate sau

parţial, pentru unul sau mai mulţi beneficiari (beneficiari secunzi).

revolving (reînnoibil) - este avantajat atât importatorul, care nu-şi imobilizează o sumă mare

pentru procurarea mărfii, cât şi vânzătorul, care prin valoarea totală a AD, are siguranţa livrării certe a

întregii producţii realizate.

clauza roşie (red clause) - permite băncii plătitoare să acorde avansuri beneficiarului înainte de

prezentarea documentelor cerute de acreditiv. Practic este o modalitate prin care importatorul îl

finanţează pe exportator fără să perceapă dobanda

stand-by - beneficiarul nu apelează la utilizarea lui decât în măsura în care ordonatorul nu şi-a

îndeplinit obligaţia asumată în contract.

121

Mecanismul plăţii prin Acreditiv Documentar (domiciliat în ţara exportatorului)


122

Clauzele incluse în Acreditivul Documentar pot oferi un plus de siguranţă exportatorului în încasarea contravalorii mărfurilor (spre exempla clauza de confirmare a acreditivului);

Toate acreditivele ar trebui să prevadă un loc de prezentare a documentelor pentru plată sau negociere, cu excepţia acreditivelor negociabile care pot fi prezentate la orice altă bancă; Pentru utilizarea Acreditivului Documentar/realizarea plăţii, există următoarele tipuri de acreditive: la vedere, cu plata diferată prin acceptare, prin negociere (conform Publicaţiei 500).

Specificitatea Acreditivului Documentar


123

124

11. Produse si servicii de trezorerie

Plasamente:

• Depozite cu dobanzi negociate

• Depozite cu randament indexat

• Depozite Forward – Forward

• Plasamente in titluri de stat de pe piata primara sau secundara

• Plasamente in titluri de datorie pe termene scurte, medii si lungi emise de institutii

private (titluri corporative)

• Produse - Note structurate

• Achizitionarea de unitati ale fondurilor de investitii

• Tranzactionarea de metale pretioase

125

Schimb valutar si protejarea fata de riscul de schimb valutar si riscul de rata a dobanzii:

• Tranzactii valutare spot si pre-spot negociate

• Tranzactii valutare SPOT sau TODAY

• Tranzactii forward pe cursul de schimb

• Tranzactii de tip swap valutar

• Tranzactii valutare in marja

• Tranzactii swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swap – IRS)

• Tranzactii forward pe rata dobanzii (Forward Rate Agreement – FRA)

• Optiuni pe rata dobanzii: Cap, Floor, Collar

• Optiuni Call sau Put inclusiv urmarirea unor strategii complexe cu optiuni valutare.

Produse si servicii de trezorerie

Tranzactii directe in piata instrumentelor cu venit variabil,

marfuri si alte instrumente derivate:

Tranzactii directe (discretionare sau „execution only”) cu

actiuni, indici, CFD-uri pe actiuni si indici, marfuri:

Optiuni si structuri pentru protectia impotriva riscurilor

Servicii de custodie, depozitare si servicii emitenti

Produse si servicii de trezorerie

126

Rolul trezoreriei intr-o banca

•Asigurarea unui nivel optim al lichiditatii si a rezervelor

•Plasarea activelor in exces la un nivel optim al raportului dintre randament si risc

•Minimizarea costurilor de finantare si realizarea unui raport optim intre nevoile de finantare

si plasament

•Gestiunea pozitiilor valutare si a riscurilor de rata a dobanzii

•Gestionarea eficienta a procesului de transfer al preturilor produselor si serviciilor bancii

•Realizarea in conditii optime a arbitrajelor, tranzactiilor proprietare cat si in operatiunile de

market-maker pe piata interbancara.

•Managementul asigurarii riscurilor

•Gestiunea unei bune relatii cu agentiile de rating si cu alte organisme externe de

supraveghere

127

Functiile Trezoreriei

Gestiunea investitiilor si a rezervelor

Gestiunea lichiditatii

ALM - Gestiunea activelor si pasivelor

Managementul Riscurilor

Transfer pricing

Vanzarea de instrumente

financiare derivate

Arbitraj clientela non-

bancara

Adecvarea capitalurilor

Originari / structurari de

produse derivate

Monitorizarea riscurilor

Gestiunea provizioanelo

r (valuta)

128

Structura organizationala a unei trezorerii bancare

129

Organizarea activitatii de trezorerie depinde

in mare masura de dimensiunile bancii, de

gama de operatiuni pe care banca le

desfasoara, gradul de dezvoltare respectiv

gama de operatiuni pentru care este autorizata

de banca centrala.

In mare, trezoreria este formata din Front

Office (dealing clientela non-bancara –

“Treasury Sales Desks” si dealing clientela

interbancara “Interbank Market Dealing

Desks”), Back-Office si departamentul sau

biroul destinat analizelor de piata –

“Research”.

Middle Office – gestionat independent de

trezorerie – reprezinta “cainele de paza” al

trezoreriei –defineste limitele de contrapartida

si risc.

Gestiunea riscurilor in trezorerie

Riscul de piaţa - depinde de gradul de volatilitate (instabilitate) al parametrilor de piaţa si

de gradul de sensibilitate a valorilor activelor la aceste modificari (riscul de rata a dobanzii,

curs de schimb sau riscul evolutiei nefavorabile a cotatiilor activelor financiare din

portofoliu).

- risc general al pietei - risc specific – un anumit emitent de titluri sau o clasa de active

Riscul operaţional - in urma inregistrarii de catre banci ale unor pierderi insemnate , care

au dovedit faptul că metode de tipul controlului propriei analize şi auditul intern nu sunt

suficient. In acest sens, exista o gama variata de riscuri operationale: riscul unui control

neadecvat, riscul reputational, riscul de personal, juridic, riscul de preluare (Bank of Cyprus

Romania), riscul de marketing, riscul tehnologic, riscul fiscal, riscul de proiect, etc. 130

Riscul de solvabilitate – reprezintă riscul de a nu dispune de suficiente fonduri proprii

pentru acoperirea pierderilor eventuale (probabile) – nevoia unei gestiuni corespunzatoare

a activelor si pasivelor la nivel strategic respectarea unor reglementari minimale de

prudenta bancara (fonduri proprii)

Riscul de lichiditate - capacitatea bancii de a face fata descrierii de surse sau necesitati

sporite de finantare a plasamentelor.

Riscul de credit sau riscul de contrapartida necesitatea analizei atente a bonitatii

partenerilor – clientele bancara, nebancara respective bonitatea emitentilor de titluri avute

in portofoliul bancii.


131


Riscul de tara reprezinta probabilitatea pierderilor din activitati internationale, ca

urmare a unor evenimente economice, sociale si politice specifice fiecarei tari în parte.

Risc suverna si risc monetar – riscurile aferente actiunilor statului ce pot impiedica

onorarea obligatiilor externe (Cipru, Grecia…)

Evenimente care pot genera cresterea riscului de tara: nationalizarile,

despagubirile, restrictiile privind repatrierea profiturilor, cresterea impozitelor,

coruptia , politica de investii, factori demografici si educationali, dinamica sectorului

privat, dezvoltarea sistemului financiar-banca, datoria externa, alti factori

Analiza riscurilor si stabilirea limitelor de risc sunt realizate de catre

personalul specializat din Middle Office al unei banci 132

12. Servicii de administrare a averilor pentru „High Net Worth Individuals” (HNWIs)

„WEALTH MANAGEMENT / PRIVATE BANKING”

Serviciile de tip „Wealth Management” se adreseaza in principal

oamenilor cu averi foarte mari, respectiv proprietari de mici afaceri,

de regula afaceri de traditie, de familie.

Acestia din urma doresc acel „One Stop Shop” in care sa regaseasca toate

serviciile: retail banking, servicii de planificare financiara si a averii,

consultanta legislativa, consultanta fiscala si consultanta si administrare a

investitiilor pe termen scurt, mediu si lung.

Banking Planning Investing Spending

133

Design & Consultanta

Planificarea averii , Acumularea, Protectia activelor si a veniturilor

Strategii de investitii, alocari tactive si strategice pe clase de active

Filantropie, Optimizari fiscale

Consultanta specializata: "FAMILY OFFICE", finantari corporate dedicate, arta, imobiliare,

activitati sportive, bijuterii, drepturi de proprietate intelectuala

Pensionare, Succesiunea la conducerea afacerii, Testamente, Planificarea evenimentelor, Finantarea

educatiei, Ingrijirea persoanelor in invarsta

Banking

Produse si servicii bancare utilizate zi de zi

Consultanta, custodie si tranzactionarea instrumentelor financiare

Gestiunea riscurilor

Monitorizare, Control, Raportare si Optimizare

Asigurari si gestiunea lichiditatilor

Investitii discretionare sau "Execution only"

Asset Management

Procesul de selectie a investitiilor

Constituirea dpdv legal de fundatii si trusturi familiale

Thematic Investments: SRI - Socially Responsible Investments

Real Estate, Fonduri de investitii

Investitii alternative: commodities, hedge funds, investitii structurate

134

Banking – servicii bancare

Day-to-day Banking:

Conturi curente, conturi de economii, depozite, carduri de debit

CONTURI CIFRATE (doar clientilor vechi si cu un istoric impecabil in

banca)

Charge Cards & Carduri de credit:

oVisa Platinum, Infinite, Signature + JP Morgan PALLADIUM

SIGNATURE Visa Card

oMasterCard Platinum, World Elite

oAmerican Express Platinum & CENTURION (only by invitation

Depozite multi-valuta – produse structurate

135

Banking – servicii bancare

• Depozite fiduciare – (mai convenabile dpdv fiscal „off-shore” – se fac pe numele

bancii dar in contul si pe riscul clientului)

• Instrumente de plata, cecuri

• Direct Debit, Mobile Banking, Internet Banking

• Produse si servicii de trezorerie – protectie impotriva riscului de rata a dobanzii si

curs de schimb

• Economisire pe termen lung sub forma de pensii private si asigurari de viata

• Planuri financiare si asigurari de sanatate

136

1

• Analiza nevoilor din prisma averii, veniturilor și obiectivelor financiare

• Definirea conceptelor și obiectivelor financiare: clase de active, portofoliu, bugete, riscuri

2

• Determinarea constrângerilor în realizarea portofoliului de investiții

• Determinarea profilului de investiții și schițarea unui portofoliu de bază

3 • Alocarea strategică a activelor

4 • Alocarea tactică a activelor

5 • Implementarea strategiei

6 • Monitorizarea performanței și riscurilor, Feedback continuu

7 • Optimizarea permanentă a performanțelor și riscurilor

8 • Feedback și raportare

Etapele procesului investițional

137

Cash Piata Monetara

Obligat Actiuni Fonduri

Commodities Hedge Funds

REITs Arta Total

RON __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%

EUR __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%

USD __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%

CHF __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%

GBP __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%

TRY __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%

BRL __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%

138

139

INVESTING - Servicii de investitii: - FX, MM, FI, Actiuni,

Indici, Marfuri, Fonduri de investitii,

Finantari:

•Credite croite pe nevoile clientului

•Credite imobiliare si credite punte

•Credite pentru cumparare de active financiare

(MARGIN TRADING)

•Asistenta in investitiile imobiliare

•Imprumuturi Lombard (garantate cu titluri

financiare)

•Angajamente ale bancii – scrisori de garantie –

licitatii

•Credite multi-valuta

•Credite pentru achizitionarea operelor de arta,

Yacht-uri, Business Jets, palate sau conace

140

SPENDING – Facilitati bancare si extrabancare de utilizare a averii

Savoir Vivre - Personal Concierge - American Express

• (Platinum / Centurion) si Mastercard World Elite

• Privilegii: Inchirieri limuzine, Yacht-uri, Avioane private sau privilegii pe croaziere

• Camere hoteliere exclusiviste, hoteluri de lux, vile si statiuni dedicate clientele “HNWI”,

Fine Dining Programs, evenimente exclusive, Golf Tours, Fitness Club, Wine Clubs, Special

Clubs, Exclusive Shopping Protection si alte facilitati

• Asigurari dedicate „HNWI”

• Filantropie, Mecenat

• Arta, hobby, bijuterii, haine de lux, excursii exotice, yachting, etc

141

13.Investitiile administrate - Organisme de Plasament Colectiv (OPC)

Organismele de plasament colectiv atrag economiile la nivel individual in vederea plasarii

lor in mod colectiv.

Avantajele investitiilor administrate rezida intr-o administrare profesionista a fondurilor

banesti, asigurarea unei diversificari a portofoliului precum si oferirea unor economii de

timp si de costuri in conditii de lichiditate (se pot oricand rascumpara unitatile

achizitionate), transparenta si siguranta din punct de vedere a reglementarii si supravegherii

stricte de catre autoritatile pietelor.

142

In Romania, conform Directivei UCITS (Undertakings for Collective Investment in

Transferable Securities), OPC-urile se clasifica in:

Fonduri deschise de investitii (OPCVM – Organisme de Plasament Colectiv in valori

mobiliare) - fac obiectul unei emisiuni si rascumparari continue.

Fonduri inchise de investitii (AOPC – Alte – Organisme de Plasament Colectiv) -

oferirea in mod public un numar limitat de unitati de fond pe o perioada limitata de timp.

In functie de apetitul la risc si perioada recomandata de detinere, investitorii mai multe

categorii de fonduri, fonduri ce investesc preponderent instrumente cu venit fix, instrumente

ale pietei monetare, actiuni, respectiv fonduri diversificate sau constituite la randul lor din

alte fonduri (fund of funds).

Investitiile administrate - Organisme de Plasament Colectiv (OPC)

143


Activitatea de administrare a portofoliului colectiv se referă la:

a) administrarea investițiilor;

b) desfășurarea de activități privind:

1. servicii juridice și de contabilitate aferente administrării de portofolii;

2. cererile de informare ale clienților;

3. evaluarea portofoliului și determinarea valorii titlurilor de participare, inclusiv

aspectele fiscale;

4. monitorizarea conformității cu reglementările în vigoare;

5. menținerea unui registru al deținătorilor de titluri de participare;

6. distribuția veniturilor;

7. emiterea și răscumpărarea titlurilor de participare;

144


Clasificarea fondurilor de investitii

EFAMA – „European Fund Classification”

I. Fonduri de actiuni (Equity Fund)

a. In functie de regiune:

i. Globale

ii. Americas

iii. Asia Pacific

iv. Europa

v. Piete emergente

b. In functie de tari: Australia, .... Tailanda, Turcia, UK, USA

c. In functie de sector: Agricultura, Biotehnologie, Consum bunuri, Energie

d. In functie de capitalizare: small caps pe regiuni si tari

145


II. Fonduri de obligatiuni (Bond Fund)

a. In functie de ratingul (calitatea) de credit, avem:

i. Aggregate – investesc atat in bonduri corporative cat si guvernamentale

ii. Corporate – min 70% din portofoliu investite in bonduri corporative

iii. Government – cel putin 80% din active reprezinta titluri guvernamentale

iv. Aggregate High Yield – majoritatea portofoliului o constituie titluri non-investment

grade

v. High Yield – cel putin 70% din active reprezinta expuneri pe titluri non-investment

grade

146


b. In functie media ponderata a duratei portofoliului, exista:

i. Fonduri pe termen scurt: intre 1 si 3 ani

ii. Fonduri pe termen mediu: intre 3 si 7 ani

iii. Fonduri pe termen lung: peste 7 ani

c. In functie de expunerea valutara:

EUR, USD, NOK, TRY, USD, ...

d. Altele:

i. Floating Rate – investesc cel putin 70% din active in titluri ce ofera un cupon variabil

ii. Inflation Linked – investesc cel putin 70% din active in titluri ce ofera protectie la inflatie

iii. Flexibile – administratorii de fonduri utilizeaza strategii de investitii flexibile

147

III. Fonduri multi-active (Multi-Asset Fund).

a. In functie de expunerea geografica:

i. Pe tari: SUA, UK, Germania, Franta, Romania... etc

ii. Pe continente: Globale, Europa, America, Asia-Pacific

b. In functie de alocarea activelor pe clase:

i. Defensive: expunere pe actiuni < 35% din total expuneri

ii. Balanced: expunere pe actiuni intre 35% si 65% din total expuneri

iii. Aggresive: expunere pe actiuni > 65% din total expuneri

iv. Flexible: pot avea o expunere de 0% pana la 100% pe o singura clasa

de active daca statutul fondului prevede acel lucru.

c. In functie de moneda de referinta: EUR,USD, CHF, PLN, RON, GBP, ...


148


IV. Fonduri de instrumente monetare (Money Market Fund)

a. Short Term Money Market (DKK, EUR, USD) – instrumente monetare cu scadenta de pana

la 120 zile

b. Money Market (AUD, CHF, DKK, EUR, GBP, NOK, SEK, USD) – instrumente monetare

cu scadenta maxima ≤1an

V. ARIS (Absolute Return Inovative Strategies) – au ca principal obiectiv obtinerea unui

randament pozitiv (peste benchmark-ul aferent cashului), indiferent de evolutia pietelor

financiare. In acest sens, fondurile folosesc diferite clase de active, in special instrumente

VI. Alte categorii: fonduri de investitii ce investesc in proiecte mari de infrastructura publica

si privata, proiecte imobiliare (REITs), marfuri (aur, argint) sau investitii ce au la baza diverse

active si ipoteci (Asset Backed Securities / Mortgage Backed Securities).

149


Cativa dintre principalii administratori de bani la nivel global

150

14. Activitati bancare de tip “Investment Banking”

Activitatile de tip investment banking reprezinta un cumul de activitati (diferite de cele

traditionale) privind:

• asistenta in atragerea de fonduri sub forma capitalurilor proprii (emisiuni

de actiuni) sau capitalurilor imprumutate (emisiuni de titluri de datorie,

finantari sindicalizate, imprumuturi subordonate, finantari structurate etc),

• gasirea mixului optim a solutiilor de finantare (din punct de vedere a

scadentelor, rambursarilor si a clauzelor contractuale, etc),

• gestiunea riscurilor de credit, valutare, curs de schimb si rata a dobanzii cu

ajutorul instrumentelor financiare derivate,

in vederea crearii de plus valoare pentru companie si actionari,

intr-o maniera prudenta si predictibila.

151

Avantajele derularii activitati sunt multiple atat pe „buy-side”, ”sell-

side” si „middle-side” (piete si reglementatori)

• Emitentii (sell-side) acestor instrumente pot fi companii

multinationale, companii locale din diferite sectoare si domenii

de activitate.

• Investitorii (buy-side) pot fi fondurile de pensii si fondurile de

investitii locale si / sau globale, societati de asigurare, real / fast

money rezidenti si nerezidenti (fonduri speculative), bancile

locale (underwritting sau proprietary trading)

• Pietele de capital – cresterea atractivitatii pietelor reglementate

respectiv consolidarea pilonului de intermediere nebancara

Activitati bancare de tip “Investment Banking”

152


SINERGIILE obtinute in urma unui proces de fuziune /

achizitie – avantajul fuziunilor si achizitiilor pentru

companii

• 2+2 = 5 in cazul veniturilor

• 2+2=3 in cazul costurilor

• dezvoltarea capacitatilor de productie sau reducerea

capacitatii redundate

• dezvoltarea gamei de produse si servicii oferite

• dezvoltare regionala sau globala

• dezvoltarea unor noi tehnologii (reducerea costurilor de

retehnologizare sau costurilor cu activitatile de

cercetare si dezvoltare

• convergenta la nivel de industrie sau sector (pe

orizontala si verticala)

153


Principalele produse si servicii

• Securities underwriting - bancile de investitii intermediaza

listarea valorilor mobiliare pe o piata reglementata.

• Asset securitization – servicii de titlurizarea activelor

generatoare de cash-flow (active imobiliare, credite

ipotecare, credite auto, carduri de credit sau credite pentru

studenti)

• Servicii de brokeraj oferite sectorului corporatiilor,

sectorului public si investitorilor institutionalli

• Servicii de tip „formator de piata” („market-maker”) pe

anumite titluri si piete.

154


• Servicii de custodie si decontare a titlurilor

• Servicii de consultanta clientilor corporativi, publici sau

institutionali in privinta fuziunilor si achizitiilor, respectiv

emiterea de titluri (actiuni, instrumente cu venit fix) listate pe

o piata reglementata (bursa)

• Inginerie financiara – structurare produse financiare complexe,

implementare strategii de hedging, finantari complexe,

strategii de arbitraj, optmizari fiscale sau optimizari ale

randamentelor produselor financiare

• Servicii de analiza si cercetare piete (FX, Money Markets,

Commodities, Fixed Income)

155


Veniturilor bancilor provin din:

• Comisioane aferente serviciilor de intermendiere si

consultanta

• Venituri din tranzactionare in calitate de market maker,

arbitrajist sau trader proprietar

• Venituri din subscrierea titlurilor

• Venituri sub forma de dobanzi in urma apelarii clientilor

la tranzactiile in marja

• Comisioane de gestiune si comisioane de succes

aferente activitatilor de administrare a portofoliilor de

investitii

• Alte venituri din titlurizare, dividende sau dobanzi

aferente disponibilitatilor

156


Alti jucatori din domeniul investitiilor alternative:

Hedge Funds

Fonduri de tip „Venture Capital”

Fonduri de tip Private – Equity –

Principalii jucatori:

157

Va multumesc pentru atentie si mult succes la examen!

158

Date post:	02-May-2017
Category:	Documents
Upload:	gabriel-comy
View:	291 times
Download:	6 times

Curs PSB ASE Bucuresti

Documents