Curs Postuniv. Invatarea in Procesul de Invat.

8/18/2019 Curs Postuniv. Invatarea in Procesul de Invat.

1/60


2/60


3/60


4/60

Învăţarea de enţ!nereÎnvăţarea de enţ!nereB ac+i6i5ii *e norme meto*e i re9u'i 7nv45areaB evenimente'e i cri6e'e au cata'i6at >nv45area

- principiu' Tot p45itu' e >nv45at- principiu' Tot p45itu' e >nv45at- ocu' s-ar putea s4 7e (ata')- ocu' s-ar putea s4 7e (ata')

Învăţarea !n$va&$areÎnvăţarea !n$va&$are este:este:An&!%!"a&!văAn&!%!"a&!vă cu'tiv;n*: cu'tiv;n*:Capacitatea *e a (ace (a54 situa5ii'or noiCapacitatea *e a (ace (a54 situa5ii'or noiAptitu*inea *e a >nt;mpina viitoru'Aptitu*inea *e a >nt;mpina viitoru'

Ca'itatea *e a eva'ua consecin5e'e *e *urat4 a'e *eci6ii'orCa'itatea *e a eva'ua consecin5e'e *e *urat4 a'e *eci6ii'orEnv454rii prin: proiecte pro9no6e scenarii mo*e'areDevine un pi'on a' >nv454rii prin: proiecte pro9no6e scenarii mo*e'aresimu'are p'anuri)simu'are p'anuri)'ar&!%!"a&!vă'ar&!%!"a&!vă cu'tiv;n* aptitu*inea *e a: cu'tiv;n* aptitu*inea *e a:Lua ini5iative i *e a participa activLua ini5iative i *e a participa activI*enti7ca >n5e'e9e i re(ormu'a pro?'emaI*enti7ca >n5e'e9e i re(ormu'a pro?'ema


5/60

CONDIŢIILE ÎNVĂŢĂRII

T!"() I* ÎNVĂŢAREA DE SEMNALE: A a >nv45at s4 se sperie *e iepure 8'ovirea unei ?are

'a apari5ie

C$nd!ţ!! !n&erne 8ce 5in *e ce' ce >nva54: S4 en >nsiirea 'e94turi'or stimu' – r4spuns 8cei annt4rire

Generalizarea stimulului – apari5ia r4spunsu'ui 'a a'5i stimu'ui asem4n4tori Discriminarea stimu'u'ui: se *au *oi stimu'i apropia5i unu' >nt4rit a'tu' ne>nt4rit) T!"() II* ÎNVĂŢAREA STIML-RĂS'NS: ieirea *in cuc4 85inerea corect4 a creionu'ui T+or*ie >nv45area prin >ncercare i eroare Sinner >nv45area operant4

im?'e

>nv45area instrumenta'4) C$nd!ţ!! !n&er!$are: tre?uie s4 env45at i apari5ia

>nt4ririi cu at;t mai repe*e se va pro*uce >nv45area Repetarea: situa5iei stimu'u'ui are (unc5ie *e se'ec5ie a stimu'i'or ce urmea64 a 7

*iscrimina5i

Stingerea: se omite >nt4rirea


6/60

Generalizarea:Generalizarea: 'e94turii >nv45ate 'a stimu'i care seaman4 cu setu' *e stimu'i'e94turii >nv45ate 'a stimu'i care seaman4 cu setu' *e stimu'i(o'osi5i 'a >nv45are(o'osi5i 'a >nv45are

DiscriminareaDiscriminarea: >nt4rirea *i(eren5iat4 este necesar4 pentru sta?i'irea *iscrimin4rii: >nt4rirea *i(eren5iat4 este necesar4 pentru sta?i'irea *iscrimin4riistimu'i'or)stimu'i'or)

T!"() III*T!"() III* ÎNLĂNŢIREA MOTORIE ŞI VER.ALĂ:ÎNLĂN

ŢIREA MOTORIE ŞI VER.ALĂ: conectarea >ntr-o succesiuneconectarea >ntr-o succesiunea unui ansam?'u *e stimu'i-r4spuns 8e(ectuarea no*uri'or >nc+eierea nasturi'ora unui ansam?'u *e stimu'i-r4spuns 8e(ectuarea no*uri'or >nc+eierea nasturi'oruti'i6area (oar(ece'or etc)uti'i6area (oar(ece'or etc)

C$nd!ţ!! !n&er!$are:C$nd!ţ!! !n&er!$are: >nv45area prea'a?i'4 a 7ec4rei conen succesiune temporar4

$epeti5ia$epeti5ia "eri9a termina'4 s4 con*uc4 'a o stare *e satis(ac5ie)"eri9a termina'4 s4 con*uc4 'a o stare *e satis(ac5ie) T!"() IV*T!"() IV* ASOCIAŢIA VER.ALĂ:ASOCIA

ŢIA VER.ALĂ: Învăţarea a/$%!aţ!!)$r 0n "ere%1!Învăţarea a/$%!aţ!!)$r 0n "ere%1!:: a da = donner a da = donner nv45area e7cient4 necesit4 o veri94 interme*iar4 care *e5ine (unc5ia *env45area e7cient4 necesit4 o veri94 interme*iar4 care *e5ine (unc5ia *e

me*iere – co*i7care:me*iere – co*i7care:

E


7/60

%eto*a p4r5i'or pro9resive: se a*au94 o nou4 parte 8un vers pe m4sur4 ce%eto*a p4r5i'or pro9resive: se a*au94 o nou4 parte 8un vers pe m4sur4 cese repet4)))se repet4)))

Cu c;t este mai mare re6erva co*i7catoare cu at;t va 7 >nv45area mai rapi*4Cu c;t este mai mare re6erva co*i7catoare cu at;t va 7 >nv45area mai rapi*48LILI - CA$DI!AL8LILI - CA$DI!AL

nv45area este sus5inut4 *e stimu'i en interioru' a 3 me*ii: o?iecte

spa5iu evenimente ima9ini sim?o'uri) Copi'u' >nva54 s4 r4spun*4 *i(eren5iatspa5iu evenimente ima9ini sim?o'uri) Copi'u' >nva54 s4 r4spun*4 *i(eren5iatace'or caracteristici a'e o?iecte'or care servesc 'a *istin9erea 'or: (orm4ace'or caracteristici a'e o?iecte'or care servesc 'a *istin9erea 'or: (orm4m4rime cu'oare tenv45at)'an5uri'e ce a'c4tuiesc ansam?'u' *e >nv45at)

C$nd!ţ!! e+&er!$are:C$nd!ţ!! e+&er!$are:


8/60

Stimu'ii ce urmea64 a 7 asocia5i unor *i(erite 'an5uri s4 7e pre6enta5i ca unu'Stimu'ii ce urmea64 a 7 asocia5i unor *i(erite 'an5uri s4 7e pre6enta5i ca unu' !um4ru' repeti5ii'or crete cu num4ru' 'an5uri'or ce urmea64 a 7 *iscriminate!um4ru' repeti5ii'or crete cu num4ru' 'an5uri'or ce urmea64 a 7 *iscriminate Di7cu'tatea >nv454rii este inuen5at4 i *e 9ra*u' *e simi'itu*ine *intre sensuri'eDi7cu'tatea >nv454rii este inuen5at4 i *e 9ra*u' *e simi'itu*ine *intre sensuri'e

termeni'or *in 'an5uri 8ca >ntr-o 'ist4 *e tipu': sup4rat – 64p4cit (urios – re9a' m;nios -termeni'or *in 'an5uri 8ca >ntr-o 'ist4 *e tipu': sup4rat – 64p4cit (urios – re9a' m;nios -per(ect)per(ect)

T!"() VI*T!"() VI* ÎNVĂŢAREA NOŢINILORÎNVĂŢAREA NOŢINILOR

Un mo* >n care in*ivi*u' poate >nv45a s4 r4spun*4 'a 9rupuri *e o?iecte este prinUn mo* >n care in*ivi*u' poate >nv45a s4 r4spun*4 'a 9rupuri *e o?iecte este prin*iscriminare) Un a't mo* const4 >n a >nca*ra o?iecte'e >ntr-o c'as4 i s4 r4spun*4*iscriminare) Un a't mo* const4 >n a >nca*ra o?iecte'e >ntr-o c'as4 i s4 r4spun*4acestei c'ase ca >ntre9)acestei c'ase ca >ntre9)

N$ţ!(n!:N$ţ!(n!: ConcreteConcrete: pot 7 in*icate prin ar4tare: pot 7 in*icate prin ar4tare A?stracteA?stracte: care imp'ic4 re'a5ii *intre o?iecte: mas4 temperatur4 num4r prim etc): care imp'ic4 re'a5ii *intre o?iecte: mas4 temperatur4 num4r prim etc) T!"() VII*T!"() VII* ÎNVĂŢAREA NOŢINILOR DEFINITE ŞI A RE5LILORÎNVĂŢAREA NOŢINILOR DEFINITE ŞI A RE5LILOR

O re3()ă 6O re3()ă 6 capacitate intern4 care-i o(er4 in*ivi*u'ui posi?i'itatea *e a r4spun*ecapacitate intern4 care-i o(er4 in*ivi*u'ui posi?i'itatea *e a r4spun*e'a o c'as4 *e situa5ii – stimu'i cu o c'as4 *e per(orman5e u'tima 7in* >n mo* pre*icti?i''a o c'as4 *e situa5ii – stimu'i cu o c'as4 *e per(orman5e u'tima 7in* >n mo* pre*icti?i''e9at4 *e prima printr-o c'as4 *e re'a5ii)'e9at4 *e prima printr-o c'as4 *e re'a5ii)

Învăţarea (ne! re3()!Învăţarea (ne! re3()! B pro?'ema *e >nv45are a unei succesiuniB pro?'ema *e >nv45are a unei succesiuni B o >n'4n5uire *e no5iuni)B o >n'4n5uire *e no5iuni) In(ormea64-' pe e'ev cu privire 'a (orma per(orman5ei ateptate 'a 7ne'e perioa*ei *eIn(ormea64-' pe e'ev cu privire 'a (orma per(orman5ei ateptate 'a 7ne'e perioa*ei *e

>nv45are >nv45are ntrea?4-' >ntr-un mo* care so'icit4 actua'i6area no5iuni'or >nv45ate anterior no5iuni *inntrea?4-' >ntr-un mo* care so'icit4 actua'i6area no5iuni'or >nv45ate anterior no5iuni *in

care se (ormea64 re9u'acare se (ormea64 re9u'a @o'osete enun5uri 8puncte *e spriFin ver?a' care-' vor *uce pe e'ev 'a construirea@o'osete enun5uri 8puncte *e spriFin ver?a' care-' vor *uce pe e'ev 'a construireare9u'ii ca 'an5 *e no5iuni >n or*ine corect4re9u'ii ca 'an5 *e no5iuni >n or*ine corect4

Cere-i e'evu'ui s4 *emonstre6e una *intre ce'e mai concrete env45ate)simp'e a'e capacit45i'or >nv45ate) T!"() VIII*T!"() VIII* ÎNVĂŢAREA DE TI' RE7OLVARE DE 'RO.LEMEÎNVĂŢAREA DE TI' RE7OLVARE DE 'RO.LEME


9/60

'RINCI'II ALE ÎNVĂŢĂRII'RINCI'II ALE ÎNVĂŢĂRII

Continuitatea:Continuitatea: stimulul la care dorim să ni se răspundă trebuie săstimulul la care dorim să ni se răspundă trebuie săfie continuu în timp cu răspunsul.fie continuu în timp cu răspunsul.

Repetiţia:Repetiţia: asigură învăţarea temeinică şi reţinerea sigură aasigură învăţarea temeinică şi reţinerea sigură aconţinutului („Repetitio mater studiorum est”).conţinutului („Repetitio mater studiorum est”). Întărirea: Întărirea: învăţarea unui act nou este întărită când acel act este învăţarea unui act nou este întărită când acel act esteurmat de o satisfacţie, de o recompensă.urmat de o satisfacţie, de o recompensă.

ctul învăţării impune pre!enţa unei ctul învăţării impune pre!enţa unei varietăţi de situaţii internevarietăţi de situaţii internecare au fost învăţate anterior.care au fost învăţate anterior.

"n învăţare sunt solicitate anumite "n învăţare sunt solicitate anumite deprinderi intelectuale, cedeprinderi intelectuale, cetrebuie formate.trebuie formate. "nvăţarea este facilitată de un anumit gen de "nvăţarea este facilitată de un anumit gen de strategii destrategii deautomanagementautomanagement care guvernea!ă comportamentul elevului încare guvernea!ă comportamentul elevului înobţinerea, stocarea, regăsirea informaţiei şi în organi!areaobţinerea, stocarea, regăsirea informaţiei şi în organi!areaprocesului de re!olvare de probleme.procesului de re!olvare de probleme.

Motivaţia şi atitudinea de încredere în învăţareMotivaţia şi atitudinea de încredere în învăţare sunt esenţialesunt esenţialepentru succesul învăţării.pentru succesul învăţării.#entru ca învăţarea să aibă loc, trebuie#entru ca învăţarea să aibă loc, trebuie să fie reactualizatesă fie reactualizatedeprinderile intelectuale necesare învăţării şi să fie activizatedeprinderile intelectuale necesare învăţării şi să fie activizatestrategiile.strategiile.Robert $. %agne, &eslie '. riges.Robert $. %agne, &eslie '. riges. Principii de design al instruirii Principii de design al instruirii ,,

.*.#., ucureşti, +--.*.#., ucureşti, +--


10/60

!"!#$R%&!':

8 A*4sc4'i5ei A*rian Instruirea asistată de calculator E*itura Po'irom Iai .//J8 Ausu?e' Davi* P) @'oK* G) $o?inson Învăţarea în coală – ! introducere în psi"ologia

pedagogică E*itura Di*actic4 i Pe*a9o9ic4 ,ucureti 0M08 ,a?ansi I) !ptimizarea procesului de învăţăm#nt E*itura Di*actic4 i Pe*a9o9ic4

,ucureti 0J

8 ,runer S) Nerome $entru o teorie a instruirii E*itura Di*actic4 i Pe*a9o9ic4,ucureti 0J/)8 ,otin Names ) %a+*+i E'man*Fra %ircea %a'i5a !rizontul %ără limite al învăţării&

'ic"idarea decala(ului uman E*itura Po'itic4 ,ucureti 0M08 Cio'an Lucian Învăţarea integrată& )undamente pentru un curriculum transdisciplinar

E*itura Po'irom Iai .//M8 CoFocaru "enera %i+ae'a *eoria i metodologia instruirii E*itura Di*actic4 i

Pe*a9o9ic4 ,ucureti .//M

8 @reire Pauo'o De la educaţia narativă la cea dialogică E*itura Di*actic4 iPe*a9o9ic4 ,ucureti 0JJ8 %urean Pave' Învăţarea e+cientă i rapidă E*itura Ceres ,ucureti 0/)8 !eacu Ioan Introducere în psi"ologia educaţiei i a dezvoltării E*itura Po'irom Iai

./0/8 !e9re5-Do?ri*or Ion Ion-Ovi*iu P;nioar4 ,tiinţa învăţării E*itura Po'irom Iai .//38 T+orn*ie L) E*ar* Învăţarea umană E*itura Di*actic4 i Pe*a9o9ic4 ,ucureti

0MQ)

8 < <


11/60

!()%*%R'% +R!( !M!*%*!' "'%R(!($ -!M!*%*!#(

Omul este liber numai intr-o lume in care poate intelege si prevedea fiecareeveniment. Numai asa o poate conduce” d/ard &ee 01ordi2e

Modele de viata ce pot fi imitate, tipuri de persoane cu impactasupra carierei3

superiori ca decani de varsta dintr4o ierar1ie 5 autoritategerontologica6 superiori in cadrul unei ierar1ii sociale 5 autoritate de functie6

superiori recunoscuti prin nivelul de inteligenta sociala 5 autoritatede prestigiu6 superiori prin nivelul te1nic dovedit 5 autoritate de competenta.


12/60

eadline

#lace1older for 7our o/n sub 1eadline

9 $ ( r $ : n

& e + &

A ( & $ e v a ) ( a &

a

!()%*%R' '/+'R!'(*!%"% '/+'R'(*!%" "'%R(!($

' r ! n ! "

) ! % a r e

" e r / $ n a )

a

A ( & $ ! n ! & ! a &

a

C $ " r e 1

e n / !

v a

C e r % e & a r

e / !

d e / % $ " e r

! r e

L e a r n ! n 3 & $

) e a r n

!nvatare prin actiune learning b0 doings4aud, vad, fac1

4 inteligenta mainilor14+ragmatismul al invatarii


13/60


14/60

CONECTIVISML

8 COG!ITI"IS%UL Invatare prin cercetare Pre*are prin crearea unor situatii

*e invatare si prin conict co9nitiv Invatare prin re*escoperire Promovarea unor instrumente

co9nitive 8co9nitive too's (o'ositepentru construirea cunoasterii Laptop-uri'e pot 7 consi*erate

instrumente co9nitive necesareinstruirii

8 CO!ST$UCTI"IS%UL

Invatarea B procesare siinterpretarea in(ormatiei

Invatarea B o constructie ae*i7ciu'ui cunoasterii prin situatiipractice prin actiuni provocatoare

prin restructurare si resistemati6are

Q CU$E!TE RC ALE I!"ATA$II

invatare prin conectivitate 9'o?a'aprin rete'e internationa'e rete'e *einvatare 9rupuri *e *ia'o9 9rupuri *esocia'i6are etc) va'ori7carea te+no'o9ieiin(ormationa'e capa?i'a sa 7e:

-%ereu *isponi?i'a-%ereu *esc+isa- mereu conectata- persona'i6ata si mo*u'ata


15/60

!()%*%R' CR'%*!)%, %(*!C!+%*!)% 3! 2' +R#$R'3!()%*%R' CR'%*!)%, %(*!C!+%*!)% 3! 2' +R#$R'3

$ecanisme ale creativitatii3

4 teoria multifactoriala (gandire divergenta, originalitate, fluiditate,fle9ibilitate, capacitate analitico4sintetica6 4 teoria euremelor3 de acumulare si compre1ensiune a informatiilor6 asociativ4combinatorie6 dinamico4energetica6 critica6 ideativ perceptiva:de obiectuali!are a imaginii.

loca;e ale creativitatii3 $etode si proceduri de antrenament si de!voltare a creativitatii3 4 metode analogice6

4 sc1ema identificarii corporale64 metode antitetice4concasa;ul64 metode aleatorii64 autoc1estionare.

4 brainstoming4ul64 sinectica64 eurograma6

4 matricea de descoperire


16/60

!()%*%R' %4%*% +' +R#!'C*!()%*%R' %4%*% +' +R#!'C*

#roiectul M%(%*%(M%(%*%( a condus la cooperarea a peste +


17/60

!()%*%R' %4%*% +' +R#"'M'!()%*%R' %4%*% +' +R#"'M' +R#"'M8%3'2 "'%R(!($+R#"'M8%3'2 "'%R(!($

&ectii invatate prin implicarea in invatarea ba!ata pe probleme sunt esentialepentru de!voltarea in cariera” (Bffice of ducational Researc1 andCmprovement)

de!volta strategii de re!olvare,identifica solutii pentru probleme conte!tuali!ate,conduce la identificarea si definirea problemei (De stiu, ce ar trebui, cemi;loace, resurse),utili!area informatiei sete determinata de sarcini concrete, investigarea conduce la variante de solutii,de!volta gandirea pragmatica, gandirea activa,organi!ea!a invatarea in ;urul unor probleme

!()%*%R'8%)'(*5R% 2' *!+ '/+'2!*!#(%R;,!()%*%R'8%)'(*5R% 2' *!+ '/+'2!*!#(%R;,!()%*%R' !(*'RC5"*5R%"%,!()%*%R' !(*'RC5"*5R%"%,

!()%*%R'% !(*'$R%*%,!()%*%R'% !(*'$R%*%,

!()%*%R'% +R!( !"5M!(%R' '!(3!$*;!()%*%R'% +R!( !"5M!(%R' '!(3!$*;


18/60

C&CB%R=CC&CB%R=C

+.&ucian Diolan Invatarea integrata. Fundamente pentru un

curriculum transdisciplinar, ditura #olirom, Casi, E


19/60

%. !()%*%R'% '&!C!'(*%%. !()%*%R'% '&!C!'(*%

I. TRASATURI CARACTERISTICE:

invatare deplina, desavarsita: promoveaza o pedagogie a succesului,

are ca premisa ideea ca toti elevii sunt capabili sa reuseasca, saatinga anumite standarde de performanta

vizeaza dezvoltarea gandirii, inteligentei si creativitatii

este contrara dopaului informational si memorizarii mecanice,pasive!

abiliteaza cursantii in operationalizarea informatiei!

are drept scop aplicarea cunoasterii randamentului si performanteiin activitate!

initiaza in metodologia muncii intelectuale


20/60


21/60

0. (ET'%E, TE#$ICI SI 1R'CE%EE %E CREATIITATE:

Initierea in metodele nalitice, analogice, antitetice si

aleatorii! Antrenamentul in metodologia brainstomingului,sinecticii si te*nicii %elp*i! E)ersarea unor matrici de descoperiri, autoc*estionariisi eurogramelor.

2. STU%IU I$%II%UA, ('%AITATE %EAUT'I$ATARE:

(otivatia studiului individual 3rezolvarea de probleme,dezvoltare libera, autodezvoltare4! 'rganizarea si planificarea rationala a studiuluiindividual!

5 nula die sine linea!5 produse ale studiului individual sub forma

adnotarilor, conspectelor, fiselor de lucru etc.

( " + ( " +


22/60

. (.".+.. (.".+. +R#$R%M%R'% ('5R#"!($)!3*!C%+R#$R%M%R'% ('5R#"!($)!3*!C%

I. CE ESTRE $..1.6 (anual cu instructiuni de folosire a propriei noastre minti!

Studiu patternurilor structurilor ce determina comportamentuluman, plus fle)ibilitate si eficienta! %eblocarea codului secret al potentialului mental, oferind

control asupra gandurilor si emotiilor! Instrument de optimizare si dezvoltare a personalitatii in

integritatea sa.II. &'$%AT'RI SI TE'RII:". &'$%AT'RI: 5 7'#$ 8RI$%ER, prof de ingvistica, Univ din Santa Cruz

5 RIC#AR% 9A$TER, cerc. In domeniul Informatici+. TE'RII SI C'$CE1TE A$TERI'ARE:

5 psi*analiza 3&reud, 7ung, Adler4!

5 *ipnoterapia erisoniana!5 terapia centrata pe client a lui Carl Rogers! 5 terapia sistemica 39ateson, ;atzla


23/60


24/60

1rincipii ale terapiei erisoniene 3continuare4:- nformatia pe care o detinem ne parvine si este prelucrata prin

intermediul sistemului nervos, prin cele ! canale senzoriale (auditiv,olfactiv, gustativ, vizual si kinestezic);

- "etamodelul limbajului este instrumentul care permite accesul laintelegerea profunda a ceea ce spun oamenii (niveluri ale limbajului#superfecial discursiv si, respectiv, profund ca limbaj interior nerostit, cao sinteza complexa a tuturor trairilor noastre si care nu poate fiexteriorizat ca atare; trecerea de la cel profund la cel superficialconduce la pierderea, omiterea, selectarea, simplificarea si distorsiuneainformatiei). $u ajutorul metamodelului din %&' se poate recastiga

informatia pierduta descifrandu-se o parte din harta sau grila prin carecelalalt isi structureaza realitatea;

- 'rogramarea evidentiaza faptul ca stereotipurile de gandire (cele careau patruns adanc in subconstient actionand ca si convingeri denezdruncinat) determina modul in care reactionam intr-un anumitcontext, starile pe care le avem si, in consecinta, tipul de

comportament pe care-l vom adopta;- 'otrivit %&' programele ineficiente pot fi modificate actionand la nivelulsistemelor de reprezentare (vizual, auditiv) si folosind tehnicilelingvistice respective;

- eprezentarea interioara determina starea emotionala, iar aceastacomportamentul.


25/60

I. $1 > A?I'(E: *arta nu este teritoriu# reprezentarile realitatea; Experienta are o structura# informatia trece prin sabloanele

mentale; Exista o logica in spatele fiecarui comportament; +amenii au in ei toate resursele necesare, ceea ce trebuie schimbat

este doar modul de utilizare; n spatele oricarui comportament se ascunde o intentie pozitiva; %u exista esec ci doar feed-back; copul comunicarii este raspunsul;

aca nu obtii raspunsul dorit, incearca altceva diferit ,dar fa ceva; n orice sistem elementul cu cea mai mare flexibilitate are cea maimare influenta- daca cineva poate face ceva, oricine poate invatasa faca acelasi lucru;

ezistenta la schimbare este rezultatul lipsei de flexibilitate incomunicare;

"intea si corpul sunt parti ale aceluiasi sistem; +amenii comunica simultan pe nivelul constient si subconstient; %u poti esua in a comunica; Elementul cel mai important in comunicare este rezonanta.


26/60


27/60

I. TE#$ICA SU9STITUTIEI > CREAREA I(A8I$II %E SI$E:

. dentificarea comportamentului pe care vrei sa-l schimbi;/. $rearea imaginii pozitive despre cum ti-ar place sa arati;

0. nchipuirea imaginii neplacute ca fiind afisata pe un ecranmare;1. 2sezarea imaginii pozitive in coltul din stanga jos;!. ubstituirea-marirea brusca a imaginii pozitive pana ce

ecranul se umple;

3. eschide ochii, bate cu picioarele-n pamant, scutura-timembrele, scoate-ti imaginea din minte;4. epeta pasii 1 si ! de ! ori cat mai repede, oprindu-te si

stergand ecranul intre substitutii.


28/60

9I9I'8RA&IE:

".(aria, Eliza, %UA(A, Metodologii didactice activizante –teorie si practica, editura Clusium, Clu, +@@!

+.1avel, (URESA$, Invatarea eficienta si rapida, Editura Ceres,9ucuresti, "BB@!

/.iliana CIASCAI, (aria Eliza %UA(A, 'ana, RamonaI'A$, Invatarea eficienta: actualitate si perspective, 1resauniversitara cluana, +@@B!

".Teorii ale limbajului, teorii ale invatarii-dezbaterea dintre Jean Piaget si Noam !oms"# , Editura 1olitica, "B.


29/60

CO$ELAŢII !T$E TEO$II ALE !"#Ţ#$II I P$I!CIPII DIDACTICE

Dorelaţii între

0eorii ale învăţării #rincipii ale predării 4 învăţării

!. *'#R!% #+'R%R3*= ?! !(2!)!25%"'Durriculum particulari!at şi diferenţiat6Dăi de individuali!are30eme, fişe, caiete de muncă independentă6

%rupe omogene:eterogene

!!!.*'#R!% 3*R5C*5R%"!3*8C#$(!*!)=

+R!(C!+!5" "'$=R!! *'#R!'! 2'+R%C*!C=#ractica N punct de plecare în învăţareşi, totodată, finalitateRidicarea metodologiei de la stadiul#ractic la celCconic şi la celJimbolic.

!!!.*'#R!% 3*R5C*5R%"!3*8C#$(!*!)=+R!(C!+!5" "'$=R!! *'#R!'! 2' +R%C*!C=#ractica N punct de plecare în învăţare şi, totodată, finalitateRidicarea metodologiei de la stadiul#ractic la celCconic şi la celJimbolic.

). *'#R!% #R$%(!4%*#R!"#RC#$(!*!)!+R!(C!+!5" 3!3*'M%*!4=R!!Jtructurare logică6Jistemati!are prin documente curriculare6prin sistemul de învăţământ etc.6 bordare intra şi interdisciplinară6#romovarea unui stil de muncă intelectuală6*e!voltarea unor strategii de

automanagement al învăţării6

)!. *'#R!% #"#82!(%M!C=+R!(C!+!5" *'M'!(!C!'!Dorelarea modului de predare cu învăţarea6Jtabilirea reperelor funcţionale ale învăţării6=i9area temeinică a structurilor de ba!ă alediverselor arii curriculare şi a legăturilor dintreacestea, dintre module etc.

TEO$II ALE !"#Ţ#$II


30/60

TEO$II ALE !"#Ţ#$II

!.*'#R!% #+'R%

!).*'#R!% Î()=


31/60

PA$ADIG%E ALE !"#Ţ#$IIPA$ADIG%E ALE !"#Ţ#$II1. PARADIGMA ASOCIATONISTĂ/CONDI IONARE CLASICĂ (IV);Ț1. PARADIGMA ASOCIATONISTĂ/CONDI IONARE CLASICĂ (IV);Ț

2. PARADIGMA COMPORTAPENTALISTĂ/BEHARIONISTĂ (THORDIKE SKINER);2. PARADIGMA COMPORTAPENTALISTĂ/BEHARIONISTĂ (THORDIKE SKINER);

3. PARADIGMA CONFIGURA IONISTĂ BAZATĂ PE STRUCTURĂ TOPOGRAFICĂ Ț3. PARADIGMA CONFIGURA IONISTĂ BAZATĂ PE STRUCTURĂ TOPOGRAFICĂ ȚSPA IALĂ! DINAMICĂ " CAUZALĂ;ȚSPA IALĂ! DINAMICĂ " CAUZALĂ;Ț

#. PARADIGMA CIBERNETICĂ " INFORMA IONALĂ ( TEFAN ODOBLE$A);Ț Ș#. PARADIGMA CIBERNETICĂ " INFORMA IONALĂ ( TEFAN ODOBLE$A);Ț Ș

%. PARADIGMA COGNITIVISTĂ BAZATĂ PE ORGANIZATORI COGNITIVI! SCHEME%. PARADIGMA COGNITIVISTĂ BAZATĂ PE ORGANIZATORI COGNITIVI! SCHEMECOGNITIVE! CONFLICT COGNITIV ($. PIAGET! D. AUSUBEL);COGNITIVE! CONFLICT COGNITIV ($. PIAGET! D. AUSUBEL);

&. PARADIGMA CONSTRUCTIVISTĂ (BAZATĂ PE DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DE&. PARADIGMA CONSTRUCTIVISTĂ (BAZATĂ PE DEZVOLTAREA STRUCTURILOR DECUNO TIIN E I PE CONFRUNTAREA CONSTRUCTELOR E'ISTENTE CU CELEȘ Ț ȘCUNO TIIN E I PE CONFRUNTAREA CONSTRUCTELOR E'ISTENTE CU CELEȘ Ț Ș

NOI CARE GENEREAZĂ DEZECHILIBRE (COBB);NOI CARE GENEREAZĂ DEZECHILIBRE (COBB);

. PARADIGMA METACOGNITIVĂ ORIENTATĂ SPRE CUNO TEREA ACTIVITĂ IIȘ Ț. PARADIGMA METACOGNITIVĂ ORIENTATĂ SPRE CUNO TEREA ACTIVITĂ IIȘ ȚMENTALE! CONDUCND LA META*N ELEGERE! METAMEMORIE!ȚMENTALE! CONDUCND LA META*N ELEGERE! METAMEMORIE!ȚMETAREZOLVARE! AUTOREGLAREA CONDUITEI DE *NVĂ ARE (TARDIF);ȚMETAREZOLVARE! AUTOREGLAREA CONDUITEI DE *NVĂ ARE (TARDIF);Ț

Ă Ă Ă


32/60

• 8. PARADIGMA PSIHOSOCIALĂ: ÎNVĂȚARE CULTURALĂ,8. PARADIGMA PSIHOSOCIALĂ: ÎNVĂȚARE CULTURALĂ,EXPERENȚIALĂ, PRIN TRANSFER (R. LINTON);EXPERENȚIALĂ, PRIN TRANSFER (R. LINTON);

• 9. PARADIGMA INTEGRATIVISTĂ: MASTER9. PARADIGMA INTEGRATIVISTĂ: MASTERLEARNING!ÎNVĂȚARE DEPLINĂ (". #. CAROLL);LEARNING!ÎNVĂȚARE DEPLINĂ (". #. CAROLL);

• $%. PARADIGMA AUTODIDACSOLOGICĂ!AUTOFORMATIVĂ$%. PARADIGMA AUTODIDACSOLOGICĂ!AUTOFORMATIVĂCU CUMUTAREA DE LACU CUMUTAREA DE LA ELEVUL ESTE INSTRUIT ELEVUL ESTE INSTRUIT LALA

ELEVUL SE AUTOFORMEAZĂ ELEVUL SE AUTOFORMEAZĂ STIMUL&ND DORINȚA DESTIMUL&ND DORINȚA DECUNO'TERE 'I ÎNȚELEGERE, DE AUTOREALIARE (D.CUNO'TERE 'I ÎNȚELEGERE, DE AUTOREALIARE (D.MASLO);MASLO);

• $$. PARADIGMA PERSUASIVĂ A ÎNVĂȚĂRII DESTINATE$$. PARADIGMA PERSUASIVĂ A ÎNVĂȚĂRII DESTINATECONSUMULUI DE SERVICII 'I MESA"E PU#LICE;CONSUMULUI DE SERVICII 'I MESA"E PU#LICE;

• $*. PARADIGMA INTERVENȚIILOR 'I TERAPIILOR$*. PARADIGMA INTERVENȚIILOR 'I TERAPIILORCONVENȚIONALE!COMPENSATORIE 'I RECUPERATORIE;CONVENȚIONALE!COMPENSATORIE 'I RECUPERATORIE;

• $+. PARADIGMA PROGRAMĂRII NEUROLINGVISTICE,$+. PARADIGMA PROGRAMĂRII NEUROLINGVISTICE,CUNOSC&ND TIPARELE 'I FILTRELE G&NDIRIICUNOSC&ND TIPARELE 'I FILTRELE G&NDIRII NE NETRĂIM VIEȚILE ÎN MINȚILE NOASTRE, NE PUTEMTRĂIM VIEȚILE ÎN MINȚILE NOASTRE, NE PUTEM

REPROGA FELUL ÎN CARE GÂNDIM = PROFEȚII REPROGA FELUL ÎN CARE GÂNDIM = PROFEȚII AUTOREALIZATOARE AUTOREALIZATOARE (". O(". OCONNOR, S. -NIGHT).CONNOR, S. -NIGHT).


33/60

P$I!CIPII DIDACTICEP$I!CIPII DIDACTICE

Defniţie: (lat. Principium = început)Defniţie: (lat. Principium = început)

= norme, reguli care stau la baza= norme, reguli care stau la bazaprocesului de învţm!nt,procesului de învţm!nt,cluzitoare pentru activitateacluzitoare pentru activitatea

pro"esoruluipro"esorului= norme generale de activitate= norme generale de activitate

didactic care precizeaz cum anumedidactic care precizeaz cum anume

s se transpun în viaţ scopuriles se transpun în viaţ scopuriledidactice, pornind de la legitţile caredidactice, pornind de la legitţile careapar în procesul de predare#învţareapar în procesul de predare#învţare


34/60

$.%. &omenius, în a sa $.%. &omenius, în a sa Didactica Magna Didactica Magna, realizeaz, realizeazo prim enunţare a principiilor.o prim enunţare a principiilor.

Principiile didactice de baz sunt:Principiile didactice de baz sunt:

'.'. P*&P+ *-+/ (al unitţii dintreP*&P+ *-+/ (al unitţii dintresenzorial 0i raţional, dintre concret 0isenzorial 0i raţional, dintre concret 0iabstract)1abstract)1

2.2. P*&P+ /34 -/5/ D/ P%&-&4 P*&P+ /34 -/5/ D/ P%&-&4

6.6. P*&P+ 7*8+9 &5*9-/*-/ 9P*&P+ 7*8+9 &5*9-/*-/ 9 %&-/ % &+*59-*/51 %&-/ % &+*59-*/51

;.;. P*&P+ %&&/8%-@4


35/60

'.'. P*&P+ *-+/P*&P+ *-+/

a)a) al unitţii dintre senzorial 0i logical unitţii dintre senzorial 0i logic

a baza învţrii trebuie pus corelareaa baza învţrii trebuie pus corelareacelor 2 sisteme de semnalizare, decelor 2 sisteme de semnalizare, decunoa0tere:cunoa0tere:

4senzorial (senzaţii, percepţii...)senzorial (senzaţii, percepţii...)

4 logic prin limbaA (noţiuni, Audecţi)logic prin limbaA (noţiuni, Audecţi)

b) al unitţii dintre concret 0i abstractb) al unitţii dintre concret 0i abstract

ntuiţia îndepline0te 2 "uncţii didactice:ntuiţia îndepline0te 2 "uncţii didactice:4 izvor al in"ormaţiei, conduc!nd laizvor al in"ormaţiei, conduc!nd la

abstractizri (de la concret la astract)abstractizri (de la concret la astract)4 concretizarea unor abstracţiiconcretizarea unor abstracţii


36/60

3enuri de materiale intuitive:3enuri de materiale intuitive:4 naturale: obiecte, "enomene, colecţii...naturale: obiecte, "enomene, colecţii...4 în plan: tablouri, lan0e, Brţi, "oto...în plan: tablouri, lan0e, Brţi, "oto...4 în plan, eCecutate pe tabl: grafce, desene...în plan, eCecutate pe tabl: grafce, desene...4 în volum: mulaAe, macBete, modele...în volum: mulaAe, macBete, modele...4 dinamice audio#video (diaporame, flme,dinamice audio#video (diaporame, flme,

video... video...4 eCperienţe demonstrativeeCperienţe demonstrative %buzul %buzul împiedic abstractizarea, g!ndirea împiedic abstractizarea, g!ndireaipsa verbalismipsa verbalism

lustrativ este recomandarea re"eritoare lalustrativ este recomandarea re"eritoare lapiramida eCperienţei educative a lui /. Dalepiramida eCperienţei educative a lui /. Dale

5 alt cerinţ este realizarea intuiţiei prin c!t5 alt cerinţ este realizarea intuiţiei prin c!tmai multe simţurimai multe simţuri


37/60

2. P*&P+ /34 -/5/ D/2. P*&P+ /34 -/5/ D/P%&-&4 P%&-&4

7nvţarea7nvţarea E scop în sineE scop în sine

EE om dicţionar, enciclopedieom dicţionar, enciclopedie

7nvţarea cunoa0tere, înţelegere,7nvţarea cunoa0tere, înţelegere,aplicare, integrareaplicare, integrare

cognitiv, a"ectiv, volitivcognitiv, a"ectiv, volitiv

comportamentalcomportamental


38/60

aportul teorie F practicaportul teorie F practic

a.a. %plicarea unor cuno0tinţe teoretice %plicarea unor cuno0tinţe teoretice

(reguli, legi etc.) pentru rezolvarea(reguli, legi etc.) pentru rezolvareaunor probleme în atelier, laborator,unor probleme în atelier, laborator,cercuri1 con"ecţionarea unorcercuri1 con"ecţionarea unor

aparate, instrumenteaparate, instrumenteb.b. Practica = punct de plecare înPractica = punct de plecare îndescoperirea unor cuno0tinţe, îndescoperirea unor cuno0tinţe, încercetarecercetare

c.c. %ctivitate de creaţie, de inovaţie, %ctivitate de creaţie, de inovaţie,invenţie: pregtire teoretic, deinvenţie: pregtire teoretic, despecialitate, practicspecialitate, practic

6 P*&P+ 7*8+9 &5*9-/*-/6 P*&P+ 7*8+9 &5*9-/*-/


39/60

6. P*&P+ 7*8+9 &5*9-/*-/6. P*&P+ 7*8+9 &5*9-/*-/9 %&-/ % &+*59-*/5 9 %&-/ % &+*59-*/5

Predare F învţare = proces interactivPredare F învţare = proces interactiv

/levul = subiect al propriei sale deveniri/levul = subiect al propriei sale deveniri

%titudine con0tient în 6 direcţii: %titudine con0tient în 6 direcţii:

a.a. >otivaţia învţrii (activator#>otivaţia învţrii (activator#motivaţional)1motivaţional)1

b.b. %similare con0tient (cognitiv# %similare con0tient (cognitiv#intelectual)1intelectual)1

c.c. %utoevaluare con0tient (autocontrol) %utoevaluare con0tient (autocontrol)

Dictonul Gaud#uit, vd#reţin, "ac#înţelegHDictonul Gaud#uit, vd#reţin, "ac#înţelegH

%ctivismul %ctivismul trstur de personalitate trstur de personalitate

44


40/60

;. P*&P+ %&&/8


41/60


42/60

. P*&P+ -/>/*&/. P*&P+ -/>/*&/

-emeinicia este determinat de:-emeinicia este determinat de:

a.a. modul cum s#a "cut învţarea:modul cum s#a "cut învţarea:4 con0tientcon0tient # activ# activ4 motivatmotivat # sistematic# sistematic

b. procedee de fCare.b. procedee de fCare.4 memorare mecanicmemorare mecanic # repetare# repetare

e0alonate0alonat

con0tient F eCerciţii decon0tient F eCerciţii detrans"ertrans"er


43/60

?. P*&P+ 88-/>%-@4?. P*&P+ 88-/>%-@4

8-+&-+4 9 &5*-*+-48-+&-+4 9 &5*-*+-4

8istematizare prin: plan, program,8istematizare prin: plan, program,

manualmanual8istematizare # intradisciplinar8istematizare # intradisciplinar

# interdisciplinar# interdisciplinar

8til de munc intelectual8til de munc intelectual


44/60

VARIA.ILE CE INFLENŢEA7Ă ÎNVĂŢAREAVARIA.ILE CE INFLENŢEA7Ă ÎNVĂŢAREA

ariabile cognitive:ariabile cognitive: 5ariabile din structura cognitiv6# calit67i de substan76 sau5ariabile din structura cognitiv6# calit67i de substan76 sau

organizatorice ale cuno8tin7elor dob9ndite, ce sunt relevanteorganizatorice ale cuno8tin7elor dob9ndite, ce sunt relevantepentru sarcina de :nv67are.pentru sarcina de :nv67are. "aturitatea stadial6# posibilit67ile cognitive apte pentru diferite"aturitatea stadial6# posibilit67ile cognitive apte pentru diferite

sarcini de :nv67are.sarcini de :nv67are. $apacitatea intelectual6# gradul relativ al aptitudinilor pentru$apacitatea intelectual6# gradul relativ al aptitudinilor pentru

8coal6 8i al altor :nsu8iri speciale (inteligen76, capacitate verbal6,8coal6 8i al altor :nsu8iri speciale (inteligen76, capacitate verbal6,

rezolvare de probleme).rezolvare de probleme). Exerci7iul# frecven7a, distribuirea, metoda, condi7iile lui generale.Exerci7iul# frecven7a, distribuirea, metoda, condi7iile lui generale.ariabile afective Di socialeariabile afective Di sociale &actori motivaionali Di atitudinali&actori motivaionali Di atitudinali care determin6 vivacitatea,care determin6 vivacitatea,

aten7ia, nivelul efortului, persisten7a, concentrarea aten7iei.aten7ia, nivelul efortului, persisten7a, concentrarea aten7iei. &actori de personalitate:&actori de personalitate: diferen7e individuale care se refer6 la#diferen7e individuale care se refer6 la#

tipul de motiva7ie, adaptarea personal6, lipsa prejudec67ilor,tipul de motiva7ie, adaptarea personal6, lipsa prejudec67ilor,gradul anxiet67ii.gradul anxiet67ii.

&actorii de grup Di sociali:&actorii de grup Di sociali: climatul clasei, cooperarea,climatul clasei, cooperarea,competi7ia, stratificarea, priv6rile culturale, segrega7ia etc.competi7ia, stratificarea, priv6rile culturale, segrega7ia etc.

Caracteristicile profesorului:Caracteristicile profesorului: capacit67ile lui cognitive,capacit67ile lui cognitive,st6p9nirea disciplinei, competen7a pedagogic6, personalitatea sa.st6p9nirea disciplinei, competen7a pedagogic6, personalitatea sa.

'RI-'$TU &FRF I(ITE A G$FHFRII'RI-'$TU &FRF I(ITE A G$FHFRII


45/60

'RI-'$TU &FRF I(ITE A G$FHFRII'RI-'$TU &FRF I(ITE A G$FHFRIIIC#I%AREA %ECAA7UUI U(A$IC#I%AREA %ECAA7UUI U(A$

(ames ?)

Gnvarea de meninereGnvarea de meninere@ achizi7ii de norme, metode 8i reguli fixe@ achizi7ii de norme, metode 8i reguli fixepentru a face fa76 unor situa7ii cunoscute,pentru a face fa76 unor situa7ii cunoscute,recurente.recurente.

Gnvarea prin DocGnvarea prin Doc@ evenimentele 8i crizele au catalizat :nv67area;@ evenimentele 8i crizele au catalizat :nv67area;- principiul ABot p67itul e :nv67atC;- principiul ABot p67itul e :nv67atC;

- 8ocul s-ar putea s6 fie fatal.- 8ocul s-ar putea s6 fie fatal.

Gnvarea inovatoareGnvarea inovatoare este#este#


46/60

Gnvarea inovatoareGnvarea inovatoare este#este#5 anticipativ5 anticipativ, cultiv9nd#, cultiv9nd# $apacitatea de a face fa76 situa7iilor noi;$apacitatea de a face fa76 situa7iilor noi; 2ptitudinea de a :nt9mpina viitorul;2ptitudinea de a :nt9mpina viitorul; $alitatea de a evalua consecin7ele de durat6 ale deciziilor;$alitatea de a evalua consecin7ele de durat6 ale deciziilor;

Experimentarea situa7iilor substituite sau imaginare;Experimentarea situa7iilor substituite sau imaginare; e a explica efecte secundare, surpriz6;e a explica efecte secundare, surpriz6; Dncurajeaz6 direc7iile dezirabile contra catastrofelor;Dncurajeaz6 direc7iile dezirabile contra catastrofelor; nventeaz6 8i creeaz6 alternative noi, acolo unde nu erau;nventeaz6 8i creeaz6 alternative noi, acolo unde nu erau; Economise8te procesul valoros, dar consumator de timp al experien7ei tr6ite;Economise8te procesul valoros, dar consumator de timp al experien7ei tr6ite; Evit6 lec7iile prin 8oc traumatizante;Evit6 lec7iile prin 8oc traumatizante; nvestigarea a ceea ce este verosimil s6 se :nt9mple.nvestigarea a ceea ce este verosimil s6 se :nt9mple. evine un pilon al :nv676rii prin# proiecte, prognoze, scenarii, modelare,evine un pilon al :nv676rii prin# proiecte, prognoze, scenarii, modelare,simulare, planuri.simulare, planuri.5 participativ5 participativ, cultiv9nd aptitudinea de a#, cultiv9nd aptitudinea de a# &ua ini7iative 8i de a participa activ;&ua ini7iative 8i de a participa activ; dentifica, :n7elege 8i reformula problema;dentifica, :n7elege 8i reformula problema; 'articipa pe baz6 de consim76m9nt;'articipa pe baz6 de consim76m9nt; Dn7elegerea permite participarea semnificativ6;Dn7elegerea permite participarea semnificativ6; 'ercepe 8i formuleaz6 probleme;'ercepe 8i formuleaz6 probleme; &6rgi gama de 8i num6rul de roluri;&6rgi gama de 8i num6rul de roluri; Elabora decizii necesare ac7ion6rii :n libertate 8i independen76# o persoan6Elabora decizii necesare ac7ion6rii :n libertate 8i independen76# o persoan6

independent6 nu trebuie s6 a8tepte instruc7iuni;independent6 nu trebuie s6 a8tepte instruc7iuni; 2utonomia @ o cheie pentru a evita s6 fii dep68it 8i o baz6 de auto:mplinire;2utonomia @ o cheie pentru a evita s6 fii dep68it 8i o baz6 de auto:mplinire; ntegrare# deschis, modera7ie, :n7elegere, altruism;ntegrare# deschis, modera7ie, :n7elegere, altruism;

'une la :ncercare valorile, scopurile 8i obiectivele fundamentale.'une la :ncercare valorile, scopurile 8i obiectivele fundamentale.

CONDIŢIILE ÎNVĂŢĂRIICONDIŢIILE ÎNVĂŢĂRII


47/60

CONDIŢIILE ÎNVĂŢĂRIICONDIŢIILE ÎNVĂŢĂRIIT!"() I*T!"() I* ÎNVĂŢAREA DE SEMNALEÎNVĂŢAREA DE SEMNALE:: A a >nv45at s4A a >nv45at s4

se sperie *e iepure 8'ovirea unei ?are 'a apari5iese sperie *e iepure 8'ovirea unei ?are 'a apari5ie C$nd!ţ!! !n&erneC$nd!ţ!! !n&erne 8ce 5in *e ce' ce >nva54:8ce 5in *e ce' ce >nva54: S4 en >nsiirea 'e94turi'or stimu' –Sunt *i(eren5e >n >nsiirea 'e94turi'or stimu' –

r4spuns 8cei annt4rire Generalizarea stimululuiGeneralizarea stimulului – apari5ia r4spunsu'ui 'a– apari5ia r4spunsu'ui 'a

a'5i stimu'ui asem4n4toria'5i stimu'ui asem4n4tori DiscriminareaDiscriminarea stimu'u'ui: se *au *oi stimu'istimu'u'ui: se *au *oi stimu'i

apropia5iapropia5i unu' >nt4ritunu' >nt4rit

a'tu' ne>nt4rita'tu' ne>nt4rit

T!"() IIT!"() II ÎNVĂŢAREA STIML RĂS'NSÎNVĂ

ŢAREA STIML RĂS'NS:: ieirea *inieirea *in


48/60

T!"() II*T!"() II* ÎNVĂŢAREA STIML-RĂS'NSÎNVĂŢAREA STIML-RĂS'NS:: ieirea *inieirea *incuc4 85inerea corect4 a creionu'uicuc4 85inerea corect4 a creionu'ui

T+or*ie T+or*ie >nv45area prin >ncercare i eroare >nv45area prin >ncercare i eroare SinnerSinner >nv45area operant4 >nv45area operant4 im?'eim?'e >nv45area instrumenta'4) >nv45area instrumenta'4) C$nd!ţ!! !n&er!$areC$nd!ţ!! !n&er!$are: tre?uie s4 env45at i apari5ia >nt4ririi cu at;tmai repe*e se va pro*uce >nv45areamai repe*e se va pro*uce >nv45area

RepetareaRepetarea: situa5iei stimu'u'ui are (unc5ie *e se'ec5ie a: situa5iei stimu'u'ui are (unc5ie *e se'ec5ie astimu'i'or ce urmea64 a 7 *iscrimina5istimu'i'or ce urmea64 a 7 *iscrimina5i

StingereaStingerea: se omite >nt4rirea: se omite >nt4rirea Generalizarea:Generalizarea: 'e94turii >nv45ate 'a stimu'i care'e94turii >nv45ate 'a stimu'i care

seaman4 cu setu' *e stimu'i (o'osi5i 'a >nv45areseaman4 cu setu' *e stimu'i (o'osi5i 'a >nv45are DiscriminareaDiscriminarea: >nt4rirea *i(eren5iat4 este necesar4: >nt4rirea *i(eren5iat4 este necesar4

pentru sta?i'irea *iscrimin4rii stimu'i'or)pentru sta?i'irea *iscrimin4rii stimu'i'or)

T! ) IIIT!"() III ÎNLĂNŢIREA MOTORIE ŞIÎNLĂN

ŢIREA MOTORIE ŞI


49/60

T!"() III*T!"() III* ÎNLĂNŢIREA MOTORIE ŞIÎNLĂNŢIREA MOTORIE ŞIVER.ALĂVER.ALĂ:: conectarea >ntr-o succesiune aconectarea >ntr-o succesiune aunui ansam?'u *e stimu'i-r4spunsunui ansam?'u *e stimu'i-r4spuns

8e(ectuarea no*uri'or >nc+eierea8e(ectuarea no*uri'or >nc+eiereanasturi'or uti'i6area (oar(ece'or etc)nasturi'or uti'i6area (oar(ece'or etc)

C$nd!ţ!! !n&er!$are:C$nd!ţ!! !n&er!$are: >nv45area prea'a?i'4 >nv45area prea'a?i'4

a 7ec4rei conen succesiune temporar4 $epeti5ia$epeti5ia "eri9a termina'4 s4 con*uc4 'a o stare *e"eri9a termina'4 s4 con*uc4 'a o stare *e

satis(ac5ie)satis(ac5ie)


50/60

T!"() IV*T!"() IV* ASOCIAŢIA VER.ALĂ:ASOCIAŢIA VER.ALĂ: Învăţarea a/$%!aţ!!)$r 0n "ere%1!Învăţarea a/$%!aţ!!)$r 0n "ere%1!:: a da =a da =

donner donner nv45area e7cient4 necesit4 o veri94nv45area e7cient4 necesit4 o veri94

interme*iar4 care *e5ine (unc5ia *e me*iere –interme*iar4 care *e5ine (unc5ia *e me*iere –co*i7care:co*i7care:

E


51/60

%eto*a p4r5i'or pro9resive: se a*au94 o nou4%eto*a p4r5i'or pro9resive: se a*au94 o nou4parte 8un vers pe m4sur4 ce se repet4)))parte 8un vers pe m4sur4 ce se repet4)))

Cu c;t este mai mare re6erva co*i7catoare cuCu c;t este mai mare re6erva co*i7catoare cuat;t va 7 >nv45area mai rapi*4 8LILI - CA$DI!ALat;t va 7 >nv45area mai rapi*4 8LILI - CA$DI!AL

nv45area este sus5inut4 *e stimu'i en interioru' a


52/60

T!"() V*T!"() V* ÎNVĂŢAREA DISCRIMINĂRIIÎNVĂŢAREA DISCRIMINĂRII: >n interioru' a: >n interioru' a3 me*ii: o?iecte spa5iu evenimente ima9ini3 me*ii: o?iecte spa5iu evenimente ima9inisim?o'uri) Copi'u' >nva54 s4 r4spun*4 *i(eren5iatsim?o'uri) Copi'u' >nva54 s4 r4spun*4 *i(eren5iatace'or caracteristici a'e o?iecte'or care servesc 'aace'or caracteristici a'e o?iecte'or care servesc 'a

*istin9erea 'or: (orm4 m4rime cu'oare tene'evu' s4-i 7 >nsuit >n

prea'a?i' separat 7ecare *intre 'an5uri'e ceprea'a?i' separat 7ecare *intre 'an5uri'e cea'c4tuiesc ansam?'u' *e >nv45at)a'c4tuiesc ansam?'u' *e >nv45at)C$nd!ţ!! e+&er!$are:C$nd!ţ!! e+&er!$are: Stimu'ii ce urmea64 a 7 asocia5i unor *i(eriteStimu'ii ce urmea64 a 7 asocia5i unor *i(erite

'an5uri s4 7e pre6enta5i ca unu''an5uri s4 7e pre6enta5i ca unu'

!um4ru' repeti5ii'or crete cu num4ru' 'an5uri'or ce!um4ru' repeti5ii'or crete cu num4ru' 'an5uri'or ceurmea64 a 7 *iscriminateurmea64 a 7 *iscriminate Di7cu'tatea >nv454rii este inuen5at4 i *e 9ra*u'Di7cu'tatea >nv454rii este inuen5at4 i *e 9ra*u'

*e simi'itu*ine *intre sensuri'e termeni'or *in*e simi'itu*ine *intre sensuri'e termeni'or *in'an5uri 8ca >ntr-o 'ist4 *e tipu': sup4rat – 64p4cit'an5uri 8ca >ntr-o 'ist4 *e tipu': sup4rat – 64p4cit

(urios – re9a' m;nios - per(ect)(urios – re9a' m;nios - per(ect)


53/60

T!"() VIIT!"() VII ÎNVĂŢAREA NOŢINILOR DEFINITE ŞI AÎNVĂ

ŢAREA NOŢINILOR DEFINITE ŞI A


54/60

T!"() VII*T!"() VII* ÎNVĂŢAREA NOŢINILOR DEFINITE ŞI AÎNVĂŢAREA NOŢINILOR DEFINITE ŞI ARE5LILORRE5LILOR

O re3()ă 6O re3()ă 6 capacitate intern4 care-i o(er4 in*ivi*u'uicapacitate intern4 care-i o(er4 in*ivi*u'uiposi?i'itatea *e a r4spun*e 'a o c'as4 *e situa5ii – stimu'i cuposi?i'itatea *e a r4spun*e 'a o c'as4 *e situa5ii – stimu'i cuo c'as4 *e per(orman5e u'tima 7in* >n mo* pre*icti?i'o c'as4 *e per(orman5e u'tima 7in* >n mo* pre*icti?i'

'e9at4 *e prima printr-o c'as4 *e re'a5ii)'e9at4 *e prima printr-o c'as4 *e re'a5ii) Învăţarea (ne! re3()!Învăţarea (ne! re3()! B pro?'ema *e >nv45are a uneiB pro?'ema *e >nv45are a unei

succesiunisuccesiuni B o >n'4n5uire *e no5iuni)B o >n'4n5uire *e no5iuni) In(ormea64-' pe e'ev cu privire 'a (orma per(orman5eiIn(ormea64-' pe e'ev cu privire 'a (orma per(orman5ei

ateptate 'a 7ne'e perioa*ei *e >nv45areateptate 'a 7ne'e perioa*ei *e >nv45are ntrea?4-' >ntr-un mo* care so'icit4 actua'i6area no5iuni'orntrea?4-' >ntr-un mo* care so'icit4 actua'i6area no5iuni'or

>nv45ate anterior no5iuni *in care se (ormea64 re9u'a >nv45ate anterior no5iuni *in care se (ormea64 re9u'a @o'osete enun5uri 8puncte *e spriFin ver?a' care-' vor *uce@o'osete enun5uri 8puncte *e spriFin ver?a' care-' vor *uce

pe e'ev 'a construirea re9u'ii ca 'an5 *e no5iuni >n or*inepe e'ev 'a construirea re9u'ii ca 'an5 *e no5iuni >n or*inecorect4corect4

Cere-i e'evu'ui s4 *emonstre6e una *intre ce'e maiCere-i e'evu'ui s4 *emonstre6e una *intre ce'e maiconcrete e


55/60

ÎNVĂŢAREA CONŞTIENTĂÎNVĂŢAREA CONŞTIENTĂC;n* o i*ee este raportat4 >ntr-un mo* 'o9ic 'aC;n* o i*ee este raportat4 >ntr-un mo* 'o9ic 'a

a'te i*ei >nsuite anteriora'te i*ei >nsuite anterior

C$nd!ţ!!:C$nd!ţ!!: %ateria'u' pre6entat s4 7e suscepti?i' *e o%ateria'u' pre6entat s4 7e suscepti?i' *e oasociere 'o9ic4asociere 'o9ic4

Ce' ce >nva54 s4 pose*e i*ei ancor4Ce' ce >nva54 s4 pose*e i*ei ancor4

Ce' ce >nva54 s4 >ncerce e(ectiv s4 asocie6eCe' ce >nva54 s4 >ncerce e(ectiv s4 asocie6e'o9ic noi'e i*ei cu ce'e anterior >nv45ate)'o9ic noi'e i*ei cu ce'e anterior >nv45ate) Tipu' *e asociativitate care *uce 'a >nv45area Tipu' *e asociativitate care *uce 'a >nv45area

contient4 tre?uie s4 >ntruneasc4 *ou4contient4 tre?uie s4 >ntruneasc4 *ou4ca'it45i:ca'it45i:

S(2/&anţ!a)!&a&eaS(2/&anţ!a)!&a&ea B re'a5ia nu se sc+im?4B re'a5ia nu se sc+im?4*ac4 se (o'osete o (orm4 ver?a'4 *i(erit4 *ar*ac4 se (o'osete o (orm4 ver?a'4 *i(erit4 *arec+iva'ent4ec+iva'ent4

Near2!&rar!&a&eaNear2!&rar!&a&ea B re'a5iei *intre nou' itemB re'a5iei *intre nou' item

i item-uri'e re'evante *in structura co9nitiv4i item-uri'e re'evante *in structura co9nitiv4

TI'RI DE ÎNVĂŢARE CONŞTIENTĂTI'RI DE ÎNVĂŢARE CONŞTIENTĂ


56/60

TI'RI DE ÎNVĂŢARE CONŞTIENTĂTI'RI DE ÎNVĂŢARE CONŞTIENTĂ ÎNVĂŢAREA 'RIN RE'RE7ENTAREÎNVĂŢAREA 'RIN RE'RE7ENTARE Învăţarea n$ţ!(n!)$r:Învăţarea n$ţ!(n!)$r: i*enti7carea atri?ute'or *istinctive a'e unei c'asei*enti7carea atri?ute'or *istinctive a'e unei c'ase

*enumirea no5iunii are un sens*enumirea no5iunii are un sens *enotativ*enotativ conotativconotativ8reac5ii i*iosincratice persona'e a(ective i8reac5ii i*iosincratice persona'e a(ective iatitu*ina'e pe care *e7nirea 'e provoac4 >n 7ecare copi')atitu*ina'e pe care *e7nirea 'e provoac4 >n 7ecare copi')

Învăţarea "r$"$;!ţ!!)$r:Învăţarea "r$"$;!ţ!!)$r: cuvinte *e 'e94tur4 8prepo6i5ii conFuc5iicuvinte *e 'e94tur4 8prepo6i5ii conFuc5ii cuvinte *eterminative 8artico'e a*Fectiva'ecuvinte *eterminative 8artico'e a*Fectiva'e p4r5i en >nv45area contient4 (ra6a *e >nv45at

este raportat4 'a i*ei ancor4)este raportat4 'a i*ei ancor4)

$e'a5ii *e su?or*onare:$e'a5ii *e su?or*onare:

*erivativ4 8*in vec+i*erivativ4 8*in vec+i core'ativ4)core'ativ4) $e'a5ii *e supraor*onare:$e'a5ii *e supraor*onare: $e'a5ii com?inatorii: compara5ii meta(ore mo*e'e)$e'a5ii com?inatorii: compara5ii meta(ore mo*e'e)

ÎNVĂŢAREA 'RIN DESCO'ERIRE:ÎNVĂ

ŢAREA 'RIN DESCO'ERIRE: rec'am4 o activitate menta'4rec'am4 o activitate menta'4 rearanFarerearanFare


57/60

ŢŢ F Freor9ani6are trans(ormare)reor9ani6are trans(ormare)

Re;$)varea de "r$2)ee:Re;$)varea de "r$2)ee: ce' ce >nva54 nu tre?uie s4 ai?4 'a *ispo6i5iece' ce >nva54 nu tre?uie s4 ai?4 'a *ispo6i5ieniciun proce*eu ?ine *e7nit sau (recvent e

Se ap'ic4Se ap'ic4 "r!n%!"!() !n&e3răr!! 0nvăţăr!! %( %er%e&area #! "r$d(%ţ!a*"r!n%!"!() !n&e3răr!! 0nvăţăr!! %( %er%e&area #! "r$d(%ţ!a* Se ap'ic4 ace'Se ap'ic4 ace' d!%&$n: *d!%&$n: * A%%en&(=nd )a&(ra "ra%&!%ă, a")!%a&!vă, /e an&!%!"ea;ă 0nvăţarea ?A%%en&(=nd )a&(ra "ra%&!%ă, a")!%a&!vă, /e an&!%!"ea;ă 0nvăţarea ?

a"e)=nd )a re"re;en&area a%&!vă,a"e)=nd )a re"re;en&area a%&!vă, care *uce 'a >n5e'e9ere ?a6at4 pe e


58/60

Ţ8I)) ,a?ansi8I)) ,a?ansi !ptimizarea procesului de învăţăm#nt !ptimizarea procesului de învăţăm#nt E*itura Di*actic4 i E*itura Di*actic4 i

Pe*a9o9ic4 ,ucureti 0J 80 . Q 1Pe*a9o9ic4 ,ucureti 0J 80 . Q 1 Pauo'o @reirePauo'o @reire De la educaţia narativă la cea dialogicăDe la educaţia narativă la cea dialogică E*itura Di*actic4 i E*itura Di*actic4 i

Pe*a9o9ic4 ,ucureti 0JJ p) 03/Pe*a9o9ic4 ,ucureti 0JJ p) 03/ E'LICATIV-RE'RODCTIV*E'LICATIV-RE'RODCTIV* Are urm4toare'e veri9i:Are urm4toare'e veri9i:

Perceperea *e c4tre e'evi a in(orma5iei *i*acticePerceperea *e c4tre e'evi a in(orma5iei *i*actice Contienti6area in(orma5iei percepute cuprin6;n*:Contienti6area in(orma5iei percepute cuprin6;n*: Genera'i6area in(orma5ieiGenera'i6area in(orma5iei nsuirea no5iuni'or 'e9i'or i a teorii'or)nsuirea no5iuni'or 'e9i'or i a teorii'or) En situa5ii noiAp'icarea 'or >n situa5ii noi Autocontro'u' e7cien5ei >nsuirii cunotin5e'or priceperi'or i *eprin*eri'orAutocontro'u' e7cien5ei >nsuirii cunotin5e'or priceperi'or i *eprin*eri'or $epetarea materia'u'ui >nsuit)$epetarea materia'u'ui >nsuit) Tr4s4turi po6itive: Tr4s4turi po6itive: Caracter acce'erat a' >nsuiriiCaracter acce'erat a' >nsuirii Caracter temeinic a' >nsuirii cunotin5e'or priceperi'or i *eprin*eri'orCaracter temeinic a' >nsuirii cunotin5e'or priceperi'or i *eprin*eri'or Con*ucerea *irect4 a procesu'uiCon*ucerea *irect4 a procesu'ui Caracteru' co'ectiv a' >nsuirii con*uce 'a *epistarea 9ree'i'or tipiceCaracteru' co'ectiv a' >nsuirii con*uce 'a *epistarea 9ree'i'or tipice

corectarea 'or)corectarea 'or) ÎNVĂŢĂMÂNTL 'RO5RAMATÎNVĂŢĂMÂNTL 'RO5RAMAT – variant4 a >nv454rii repro*uctive– variant4 a >nv454rii repro*uctive Tr4s4turi: Tr4s4turi: %ateria'u' stu*iat pe e'emente pai 'o9ici >nc+e9a5i%ateria'u' stu*iat pe e'emente pai 'o9ici >nc+e9a5i Contro'u' ime*iat *up4 7ecare pas se >nt4reteContro'u' ime*iat *up4 7ecare pas se >nt4rete

!ou' pas este pre6entat numai *up4 >nsuirea primu'ui)!ou' pas este pre6entat numai *up4 >nsuirea primu'ui)

ÎNVĂŢĂMÂNTL 'RO.LEMATI7ATÎNVĂŢĂMÂNTL 'RO.LEMATI7AT B pre6entarea >n (a5aB pre6entarea >n (a5a


59/60

ÎNVĂŢĂMÂNTL 'RO.LEMATI7ATÎNVĂŢĂMÂNTL 'RO.LEMATI7AT pre6entarea >n (a5a pre6entarea >n (a5ae'evi'or >n mo* succesiv i cu un scop ?ine sta?i'it a unore'evi'or >n mo* succesiv i cu un scop ?ine sta?i'it a unorsarcini co9ntive prin re6o'varea c4rora su? con*ucereasarcini co9ntive prin re6o'varea c4rora su? con*ucereapro(esoru'ui e'evii >i >nsuesc >n mo* activ cunotin5e noi)pro(esoru'ui e'evii >i >nsuesc >n mo* activ cunotin5e noi)

O sarcin4 *evine pro?'em4 c;n*:O sarcin4 *evine pro?'em4 c;n*: Pre6int4 pentru e'evi o *i7cu'tate co9nitiv4 a*ic4 necesit4Pre6int4 pentru e'evi o *i7cu'tate co9nitiv4 a*ic4 necesit4un e(ort *e 9;n*ireun e(ort *e 9;n*ire Tre6ete interesu' co9nitiv a' e'evi'or Tre6ete interesu' co9nitiv a' e'evi'or Se ?a6ea64 pe en containere'e ump'ute%emori6are mecanic4 *epo6itare >n containere'e ump'ute

*e pro(esori*e pro(esori Comunicare pro?'emati6areComunicare pro?'emati6are Am?ii pro9resea64 8pro(esori i e'eviAm?ii pro9resea64 8pro(esori i e'evi Su?iect narator 8P i o?iect ascu'tat 8ESu?iect narator 8P i o?iect ascu'tat 8E De6vo't4 9;n*irea critic4 creativitatea)De6vo't4 9;n*irea critic4 creativitatea)

.I.LIO5RAFIE:.I.LIO5RAFIE:


60/60

A*4sc4'i5ei A*rianA*4sc4'i5ei A*rian Instruirea asistată de calculator Instruirea asistată de calculator E*itura Po'irom Iai .//J E*itura Po'irom Iai .//J Ausu?e' Davi* P) @'oK* G) $o?insonAusu?e' Davi* P) @'oK* G) $o?inson Învăţarea în coalăÎnvăţarea în coală –– ! introducere în! introducere în

psi"ologia pedagogică psi"ologia pedagogică E*itura Di*actic4 i Pe*a9o9ic4 ,ucureti 0M0 E*itura Di*actic4 i Pe*a9o9ic4 ,ucureti 0M0 ,a?ansi I) ,a?ansi I) !ptimizarea procesului de învăţăm#nt !ptimizarea procesului de învăţăm#nt E*itura Di*actic4 i E*itura Di*actic4 i

Pe*a9o9ic4 ,ucureti 0JPe*a9o9ic4 ,ucureti 0J

,runer S) Nerome,runer S) Nerome $entru o teorie a instruirii$entru o teorie a instruirii E*itura Di*actic4 i Pe*a9o9ic4 E*itura Di*actic4 i Pe*a9o9ic4,ucureti 0J/),ucureti 0J/) ,otin Names ) %a+*+i E'man*Fra %ircea %a'i5a,otin Names ) %a+*+i E'man*Fra %ircea %a'i5a !rizontul %ără limite al!rizontul %ără limite al

învăţării& 'ic"idarea decala(ului umanînvăţării& 'ic"idarea decala(ului uman E*itura Po'itic4 ,ucureti 0M0 E*itura Po'itic4 ,ucureti 0M0 Cio'an LucianCio'an Lucian Învăţarea integrată& )undamente pentru un curriculumÎnvăţarea integrată& )undamente pentru un curriculum

transdisciplinar transdisciplinar E*itura Po'irom Iai .//M E*itura Po'irom Iai .//M CoFocaru "enera %i+ae'aCoFocaru "enera %i+ae'a *eoria i metodologia instruirii*eoria i metodologia instruirii E*itura Di*actic4 i E*itura Di*actic4 i

Pe*a9o9ic4 ,ucureti .//MPe*a9o9ic4 ,ucureti .//M @reire Pauo'o@reire Pauo'o De la educaţia narativă la cea dialogicăDe la educaţia narativă la cea dialogică E*itura Di*actic4 i E*itura Di*actic4 iPe*a9o9ic4 ,ucureti 0JJPe*a9o9ic4 ,ucureti 0JJ %urean Pave'%urean Pave' Învăţarea e+cientă i rapidăÎnvăţarea e+cientă i rapidă E*itura Ceres ,ucureti 0/) E*itura Ceres ,ucureti 0/) !eacu Ioan!eacu Ioan Introducere în psi"ologia educaţiei i a dezvoltăriiIntroducere în psi"ologia educaţiei i a dezvoltării E*itura Po'irom E*itura Po'irom

Iai ./0/Iai ./0/ !e9re5-Do?ri*or Ion Ion-Ovi*iu P;nioar4!e9re5-Do?ri*or Ion Ion-Ovi*iu P;nioar4 ,tiinţa învăţării,tiinţa învăţării E*itura Po'irom Iai E*itura Po'irom Iai

.//3.//3

T+orn*ie L) E*ar* T+orn*ie L) E*ar* Învăţarea umanăÎnvăţarea umană E*itura Di*actic4 i Pe*a9o9ic4 E*itura Di*actic4 i Pe*a9o9ic4,ucureti 0MQ),ucureti 0MQ) < <

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	miinescu-victor-manuel
View:	245 times
Download:	0 times

Curs Postuniv. Invatarea in Procesul de Invat.

Documents