Curs Php

Curs PHP ianuarie 2014 profesor Mirela Irimia - partea I 1

Limbajul PHP

1. Ce este PHP...................................................................................................................................... 2

2. Tehnologia client server ............................................................................................................... 2

3. Ce inseamna site? ............................................................................................................................ 3

4. Vizualizarea fisierelor scrise in cod PHP .......................................................................................... 4

5. Sintaxa limbajului ............................................................................................................................ 4

6. Afisarea in PHP ................................................................................................................................ 5

7. Comentarii in PHP ............................................................................................................................ 5

8. Variabile in PHP ............................................................................................................................... 5

1. Declararea variabilelor ................................................................................................................ 6

2. Atribuirea de valori unei variabile (prin initializare) ................................................................... 7

3. Variabile numerice ...................................................................................................................... 7

9. Operatori PHP .................................................................................................................................. 8

1. Operatori aritmetici ..................................................................................................................... 8

2. Operatori de atribuire ................................................................................................................. 9

3. Operatori de comparare .............................................................................................................. 9

4. Operatori logici ............................................................................................................................ 9

10. Siruri de caractere ....................................................................................................................... 9

1. Operatorul de concatenare ....................................................................................................... 10

11. Ghilimele simple si duble .......................................................................................................... 10

12. Formulare .................................................................................................................................. 11

1. Formularul HTML ....................................................................................................................... 12

2. Fisierul test-form.php ................................................................................................................ 13

13. Structuri de control in PHP ........................................................................................................ 13

1. Structura alternativa if .............................................................................................................. 13

2. Instructiunea de selectie multipla ............................................................................................. 14

3. Structura repetitiva for .............................................................................................................. 14

4. Foreach ...................................................................................................................................... 14

5. Structura repetitiva while .......................................................................................................... 15

6. Sortarea vectorilor ..................................................................................................................... 15

7. Structura repetitiva do... while.................................................................................................. 15

Curs PHP ianuarie 2014 profesor Mirela Irimia - partea I 2 14. Includerea altor scripturi ........................................................................................................... 16

15. Aplicatii - Structuri repetitive .................................................................................................... 16

1. Afisarea unui element de tip select cu valori de la 1 la 100 ...................................................... 16

2. Afisarea unui element de tip select cu toate tarile ................................................................... 17

3. Cautarea unei valori intr-un vector ........................................................................................... 18

4. Operatii comune cu indicatori de timp ..................................................................................... 18

5. Variabile speciale (superglobals) ............................................................................................ 18

$_GET............................................................................................................................................. 19

$_POST: ......................................................................................................................................... 19

$_REQUEST: ................................................................................................................................... 19

$_SESSION ..................................................................................................................................... 19

$_SERVER:...................................................................................................................................... 19

1. Ce este PHP

Initial PHP era acronimul pentru Personal Home Page, un limbaj de scriptare creat in 1994 de Rasmus Lerdorf pentru a contabiliza vizitatorii CV-ului personal, publicat pe Internet. Pe masura ce a inceput sa fie folosit in contexte cu caracter profesional numele limbajulu a devenit: PHP: Hypertext Preprocesor.

PHP este un limbaj de scriptare inglobat in HTML. Scripurile PHP pot fi intretesute cu scriptul HTML.

Scripturile scrise in PHP sunt stocate si executate pe un calculator gazda numit server, nu pe client. Serverul transmite pagini web catre vizitatorii care le solicita folosind un browser. Daca se incearca vizualizarea codului sursa al unei pagini web dinamice se va observa ca el contine doar tag-uri html, acestea fiind rezultatul obtinut n urma interpretarii codului php.

Atunci cand un vizitator ajunge la un site web scris in PHP, serverul citeste codul PHP si il prelucreaza in conformitate cu directivele din scripturi. Acest mod de lucru este diferit fata de cazul unui site HTML static, unde serverul nu face decat sa transmita datele catre browser-ul de web si unde nu se face nici o operatie de interpretare pe partea de server.

2. Tehnologia client server

In sens larg, un server este un dispozitiv (combinatie de hardware si software) care ofera servicii si/sau informatii utilizatorilor (clientilor).

Odata cu notiunea de server apare si cea de arhitectura client-server, care se refera la un ansamblu format dintr-un dispozitiv server (furnizor de informatii) si un dispozitiv (calculator) client, conectate prin intermediul unei retele si care fac schimb de informatii.


Cel mai comun exemplu al acestui ansamblu este dat de functionalitatea de partajare a fisierelor in retea (File Sharing). Spre exemplu, un calculator contine un folder partajat (share-uit) si un alt calculator copiaza folderul prin retea. In aceasta situatie, calculatorul care ofera folderul are functia de server iar cel care preia folderul - pe cea de client. Rolul de client/server nu este statornic in acest scenariu, oricare din cele doua calculatoare putand oricand sa detine oricare din functii.

Un tip particular de server, este server-ul web. Un server web este un sistem care gazduieste si ofera pagini web prin intermediul unei retele. De cele mai multe ori, termenul de server web desemneaza o aplicatie, un program care ruleaza pe calculatorul-server si care este responsabil cu primirea cerintelor de la utilizatori si transferarea paginilor web catre ei.

Instaland pachetul EasyPHP, calculatorul personal devine un server web (local, ce-i drept - accesibil doar de catre tine). Practic PC-ul se comporta ca un site ce are adresa http://localhost/ (sau http://127.0.0.1/). Este foarte important ca fisierele PHP sa fie accesate prin intermediul serverului web, deoarece acesta recunoaste scripturile PHP si invoca automat interpretorul PHP. Fara aceasta intermediere oferita de web-server, scripturile PHP nu ar fi procesate ci trimise asa cum sunt la browser.

De exemplu, avem un fisier care contine doar urmatorul cod: (atentie la semnul ! in afara tagurilor).

Sa presupunem ca fisierul se numeste salut.php - Daca il accesam in browser folosind adresa "http://localhost/salut.php" (prin intermediul serverului web local) atunci interpretorul PHP este invocat, scriptul este executat iar rezultatul procesarii afisat de browser va fi "Salut!". - Daca accesam fisierul direct de pe disc, scriind in browser calea lui "file:///C:/Program Files/EasyPHP-12.0/www/salut.php" nu se va afisa nimic. Asta pentru ca interpretorul PHP nu este invocat, iar fisierul este transmis ca atare, cu secventa de cod PHP ne-interpretata (accesati view-source din browser pentru a verifica).

3. Ce inseamna site?

Paginile stocate pe un calculator-server si oferite publicului larg sunt grupate sub denumirea generica de site. Un site (denumit si website) este, asadar, o colectie de pagini web, interconectate, stocate pe un server web.

In momentul in care un server web primeste o cerinta de la un utilizator pentru o pagina, se verifica mai intai existenta acesteia. Daca pagina exista fizic pe server atunci este transmisa catre utilizator. Paginile returnate de un server web sunt de obicei in format HTML. Navigatoarele web (browserele) sunt capabile sa interpreteze codul HTML si sa afiseze informatiile intr-un mod usor de citit.

In imaginea de mai jos este reprezentata o comunicare tipica intre un server web si un client.


Cel mai simplu mod de a lucra cu PHP este sa fie instalat pe calculatorul personal. Este

nevoie, asadar, ca propriul calculator sa devina un server web mai intai.

4. Vizualizarea fisierelor scrise in cod PHP

Va trebui instalat pe calculatorul propriu un server de WEB care va stoca fisierele. Veti avea nevoie deci de un soft pentru serverul de web si pentru SQL (pentru site-urile ce contin baze de date). Un astfel de soft este EasyPHP care poate fi considerat este un pachet "All in one" si contine urmatoarele componenete:

serverul Apache are rolul de server de web;

Mysql pentru partea de manipulare a bazelor de date;

php myadmin - aplicatia de administrare a bazelor de date. Eu folosesc versiunea 3.5.2.2.

Toate fisierele cu extensia php vor fi stocate in directorul www aflat la calea: program files/EasyPHP-12.1/www. Deoarece scripturile PHP trebuie analizate de server este obligatoriu ca accesul la scripturile PHP sa fie facut prin adresa URL(http://localhost/nume_fisier).

5. Sintaxa limbajului

Codul PHP trebuie inclus in fisiere cu extensia .php ce vor fi deservite utilizatorilor finali si trebuie delimitat de restul continutului prin tagul de inceput .

Un fisier php contine tag-uri normale de html si cod php. Marcarea nceputului codului php se face cu .

Fisierul va fi salvat cu extensia PHP, ceea ce va indica serverului sa trateze scripul ca pagina PHP. Scripturile se pot scrie in orice editor de text (Notepd sau Notepad++).

Se pot ingloba sesiuni multiple de cod PHP in acelasi document HTML. Cu alte cuvinte se poate comuta intre cele doua limbaje.

Exemplu:


Observatii:

Fisierul de mai sus trebuie salvat cu extensia php pentru ca severul de web sa transmita fisierul interpretorului php, iar codul sursa returnat (vizibil de altfel cu View Source) este urmatorul: Hello lume

Un bloc de script php poate fi inserat n orice loc a unui document html.

Fiecare instructiune php trebuie separata de o alta instructiune cu ;.

PHP este folosit in principal pentru a genera cod HTML, asa ca de cele mai multe ori instructiunile folosite sunt cele de afisare.

In aplicatii mai complexe se pot insa folosi si instructiuni de conectare la bazele de date, de citire/scriere/manipulare fisiere, intructiuni de trimitere email-uri si altele. Instructiunile se pot grupa in blocuri delimitate de acolade { }. Aceste blocuri, numite si "instructiuni complexe" se comporta ca si cum ar fi o singura instructiune (vezi mai jos exemple de blocuri).

6. Afisarea in PHP Pentru a afisa ceva n PHP (adica codul html pentru o pagina) se pot utiliza mai multe

functii: echo, print und printf. Functia printf() se utilizeaza asemanator ca n C, n sensul ca permite formatarea afisarilor. Noi vom folosi functia echo care este putin mai rapida ca print. Diferenta dintre echo si print este ca print returneaza ntotdeauna valoarea 1 dupa ce a fost executata si deci poate fi utilizata n constructii mai complexe.

Exemplu 1

7. Comentarii in PHP #-ptr un rand; //text terminat cu . /* ..text pe mai multe randuri */

8. Variabile in PHP

Nu trebuie specificat un tip pentru ele (de genul "variabila text", "variabila numerica") ci acesta este determinat in mod automat.

Variabilele sunt diferentiate de celelalte elemente ale limbajului prin caracterul $. Astfel, o variabila are forma $nume.

Numele variabilei poate fi orice identificator valid (un text ce contine doar litere, cifre si underscore, fara spatii sau alte caractere; un identificator nu poate incepe cu o cifra).


In PHP exista urmatoarele tipuri: 1. Booleene; 2. Intregi; 3. In virgula mobila; 4. Siruri de caractere ; 5. Tablouri; 6. Obiecte; 7. Resurse (ptr baze de date); 8. Null.

1. Declararea variabilelor

Toate variabilele incep cu semnul de dolar $ urmat de o litera sau cu semnul $ urmat de _. Variabilele sunt case-sensitive astfel incat $ID nu este aceeasi variabila ca $Id.

In PHP declararea variabilelor se realizeaza in acelasi timp cu initializarea lor (cu atribuirea unei valori de inceput).

Atribuirea unei valori se realizeaza cu ajutorul instructiunii de atribuire ce are forma = ;

// variabile numerice $variabila = 1; $numar = 0; $text = "Salut";// variabile text (stringuri) $text2 = 'Ce faci?'; $stiuPHP = true; // variabile logice (boolean) $uitRepede = false; // vector $vectorS = array( 10,11,12,13 ); // vector simplu // vector asociativ $vector = array( 'luni' => 'Monday', 'marti' => 'Tuesday', 'miercuri' => 'Wednesday' ); // definirea unei noi componente a unui vector asociativ $vector[ 'joi' ] = 'Thursday'; // vector simplu definit ca asociativ, echivalentul lui $vectorS $vectorS2 = array( 0 => 10, 1 => 11, 2 => 12, 3 => 13); Nota: un vector asociativ se diferentiaza de unul normal prin faptul ca are chei alfa-numerice (cuvinte). Atentie: PHP face distinctie intre literele mari si mici. Astfel, cele 3 variabile de mai jos sunt TOTAL diferite: $variabila = "negru";


$vaRiabilA = "alb"; $Variabila = 1;

2. Atribuirea de valori unei variabile (prin initializare)

Atribuirea unei valori (indiferent ca este vorba de string, integer, float, sau bool) se face cu operatorul de atribuire =.

Exemplul1:


La acest tip de numere este important sa retinem ca separatorul zecimal este semnul punct, semnul virgula se utilizeaza pentru separarea parametrilor unei functii

Calcule in PHP

Exemple:

9. Operatori PHP

1. Operatori aritmetici


2. Operatori de atribuire

3. Operatori de comparare

4. Operatori logici

10. Siruri de caractere Exemplu:

$first_name=popescu Echo primul nume este $first_name;

Exemplu :

Exemplu:


$book = 'High Fidelity'; echo "The book $book was written by $first_name $last_name.";?>

1. Operatorul de concatenare

Pentru a uni doua siruri de caractere se utilizeaza operatorul . (punct). Exemplu:

Se pot uni inclusiv o variabila de tip string cu un string sau doua variabile de tip string. Exemplu:

Intr-o expresie se pot utiliza mai multi operatori de concatenare. Oricum nu se va tine cont daca se unesc string-uri sau variabile. Exemplu:

11. Ghilimele simple si duble In PHP exista o diferenta intre ghilimele simple si duble. Valorile incadrate intre ghilimele

simple vor fi tratate literal, in timp ce valorile incadrate cu ghilimele duble vor fi interpretate. Astfel, plasarea variabileor intre ghilimele duble va avea ca rezultat afisarea valorilor reprezentate de acestea, nu a valorilor literale. Exemplu: $var=test;

Codul: echo variabila este egala cu $var va avea ca efect afisarea: variabila este egala cu $var

iar codul: echo variabila este egala cu $var va avea ca efect afisarea: variabila este egala cu test

ghilimelele duble determina inlocuirea numelui unei variabile ($var) cu valoatea acesteia (test) si a codului unui caracter special(\$) cu valoarea acestuai ($).

Ghilimelele simple vor afisa intodeauna textul exact asa cum este scris, cu exceptia \ si //.


Exemplu: Daca se doreste afisarea valorii unei variabile se va incadra in ghilimele duble. Deoarece codul HTML contine de multe ori cod inscris in ghilimele duble este indicat sa

se incadreze in ghilimele simple, atunci cand in cod PHP avem cod HTML. Exemplu:

echo ; Sau, se poate folosi: echo ;

Exemplu:

$today = date( 'd-m-Y' );

$text1 = "Azi e $today";

echo $text1; // Azi e ..

Astfel, textul cuprins intre ghilimele duble este procesat inainte de afisare: variabilele sunt cautate iar valoarea lor este afisata in locul numelui. In cazul apostrofului, textul este afisat neschimbat, iar variabilele nu sunt interpretate.

Exemplu:

$today = date( 'd-m-Y' );

$text2 = 'Azi e $today';

echo ' $text2'; // Azi e $today

12. Formulare

Gestionarea formularelor in PHP este un proces in doua etape. In prima etapa se creaza formularul HTML propriu-zis, folosind orice editor de

text.


In etapa a doua se creaza scriptul PHP corespondent, care va primi si va prelucra datele din formular.

1. Formularul HTML

Test-Form Nume: Prenume: Email: Genul:Barbatesc Femeiesc Varsta: Sub 30 de ani Intre 30 si 60 de ani Peste 60 de ani Parola: Comentarii:


2. Fisierul test-form.php

13. Structuri de control in PHP

1. Structura alternativa if

Poate cea mai des intalnita structura de control este instructiunea if. Aceasta este folosita pentru a executa o secventa de cod in functie de valoarea de adevar a unei conditii. Sintaxa este prezentata mai jos:

if( conditie ) instructiune 1;

Exemplu


If($t

2. Instructiunea de selectie multipla

O instructiune ce se aseamana cu if este switch, o structura ce permite executarea uneia sau mai multor linii de cod in functie de valoarea unei expresii. Instructiunea switch este utila in cazurile in care este nevoie sa se verifice mai multe valori posibile ale unei expresii.

3. Structura repetitiva for

Exmplul 1

Exemplul 2

4. Foreach


$color=array(rosu,verde,albastru,galben); foreach($color as $value) echo $value; ?>

5. Structura repetitiva while

Exemplu:

6. Sortarea vectorilor

-se realizeaza folosind functia sort();

Exemplu

$masini=array(Volvo,Mercedes,Toyota,BMW);

sort($masini);

for($i=0;$i Exemplu

$vector = array( 3, 4, 5, 1, 2, 9, 76, 42, 2, 9, 6, 0, 4, 1, 10 ); $pozitie = 0; // plecam de la primul element do {// presupun mai intai ca elementul e gasit $gasit = true; if( $vector[ $pozitie ] != 0 ) { $gasit = false; $pozitie++;} } while ( !$gasit && $pozitie < count( $vector ) );


if( $gasit ) print "Am gasit 0 pe pozitia $pozitie"; else print "Nu am gasit 0 in vectorul asta"; /* afiseaza Am gasit 0 pe pozitia 11 */

14. Includerea altor scripturi

PHP permite referirea unor fisiere PHP externe si includerea lor in fluxul curent de executie folosind functiile

include sau require.

Important de mentionat, in momentul in care un script este inclus cu una din cele 2 functii, el este imediat si executat (interpretat). Practic, fluxul de executie al scriptului initial (cel in care apare instructiunea include sau require) este intrerupt temporar pentru a executa scriptul inclus, urmand ca dupa finalizarea executiei, fluxul initial sa fie reluat.

Exemplu

Prin functionalitatea lor, instructiunile include si require devin utile la organizarea codului PHP si la mentinerea unei structuri simple de executie prin folosirea mai multor fisiere pentru o singura activitate. Astfel, putem sa separam codul in scripturi PHP de sine statatoare ce vor fi "puse cap la cap" prin apeluri de include sau require.

Cele doua functii au fiecare cate o varianta: include_once respectiv require_once. Aceste forme, dupa cum si numele o spune, includ fisierul specificat o singura data, astfel incat, daca fisierul solicitat a fost deja inclus la o noua apelare a include_once sau require_once acesta nu va fi inclus a doua oara. Aceste forme ale functiilor sunt utile atunci cand fisierle incluse contin declaratii ce trebuie sa fie facute o singura data.

15. Aplicatii - Structuri repetitive

1. Afisarea unui element de tip select cu valori de la 1 la 100

Exemplu:

$end = 100; # operatia repetitiva: afisarea unui element de tip


# conditia de continuare: inca nu s-au efectuat $end repetari # nota: ca zi in cazul anterior se cunoaste numarul de repetari echo ""; for( $i = 1; $i

Rezultat:

Antarctica


3. Cautarea unei valori intr-un vector Exemplu:

/* avem un vector cu un numar necunoscut de valori; vrem sa cautam valoarea 0 $vector = array( 3, 4, 5, 1, 2, 9, 76, 42, 2, 9, 6, 0, 4, 1, 10 ); $gasit = false; $pozitie = 0; while( !$gasit ) { if( $vector[ $pozitie ] == 0 ) { $gasit = true; print "Am gasit 0 pe pozitia $pozitie"; }

$pozitie++; if( $pozitie == count( $vector ) ) { $gasit = true; // ca sa nu mai repete print "Nu am gasit 0 in vectorul asta"; }}

4. Operatii comune cu indicatori de timp

Limbajul PHP ofera solutii simple (dar puternice) pentru lucrul cu data si timpul. In versiunile mai noi (dupa 5.1) sunt introduse facilitati avansate cum ar fi DST (Daylight Saving Time), Timezones, Date Intervals, s.a. Inainte de acestea insa lucrul cu timpul se realiza folosind Unix timestamp.

Conceptul de Unix timestamp desemneaza numarul de secunde scurse de la 1 ianuarie 1970 (cand se considera ca a inceput era Unix).

Unix Timestamp-ul curent: 1384628494

Fiind vorba de un numar pozitiv ce are mereu aceeasi referinta, este usor sa se realizeze operatii cum ar fi scaderea, adunarea sau compararea a doua date reprezentate printr-un Unix timestamp.

Exemple:

5. Variabile speciale (superglobals) PHP dispune de cateva variabile implicite. Acestea nu trebuiesc definite sau

initializate. Sunt disponibile in orice portiune a codului si in orice script PHP.

Anumite variabile (ca de exemplu $_POST) au valori doar in anumite situatii (spre exemplu, doar atunci cand sunt folosite formulare).


$_GET Vector asociativ ce contine parametrii transmisi prin URL sau printr-un formular. De

exemplu, daca pagina noastra PHP se numeste test.php, un URL de genul: http://localhost/test.php?nume=Alex&varsta=12&ocupatie=elev

ar popula variabila $_GET cu urmatoarele valori: print_r( $_GET ); /* afiseaza: Array ( [nume] => Alex [varsta] => 12 [ocupatie] => elev)*/

Nota: numele parametrilor au rol de cheie in vectorul $_GET.

Vectorul $_GET este de asemenea populat la folosirea formularelor GET.

$_POST: Similar cu $_GET, doar ca parametrii sunt transmisi prin formulare.

$_REQUEST: Inglobeaza atat $_GET cat si $_POST.

$_SESSION Folosita pentru a defini date ce sunt disponibile atata timp cat utilizatorul acceseaza

site-ul, indiferent de paginile vizualizate. In mod normal o variabila este definita doar cand un utilizator cere o pagina. La finalul executiei scriptului, valorile variabilelor se pierd (inclusiv variabile $_GET, $_POST, etc). Daca sunt puse in vectorul $_SESSION, valorile pot persista si dupa terminarea executiei scripturilor.

$_SERVER: Furnizeaza informatii despre server, pagina ceruta si utilizatorul care acceseaza pagina. print_r( $_SERVER );

Date post:	15-Sep-2015
Category:	Documents
Upload:	mirela0104
View:	8 times
Download:	0 times

Curs Php

Documents