Curs Ortodontie

7/26/2019 Curs Ortodontie

1/46

Curs 1

Definitia aparatului ortodontic

- Acea constructie simpla sau complicata care aplicata in cavitatea bucala produce miscariale unuia sau mai multor dinti, ale proceselor alveolare si ale muschilor ( 1961 )

- Constructie speciala din acrilat, metal sau combinatia celor doua, care aplicata la nivelulaparatului dento- maxilar impiedica sau corecteaza o anomalie dento- maxilara

Aparat ortodontic forta ortodontica dinti izolati, grupe dentare, arcade, maxilare, A!

"aca un corp actioneaza cu o forta asupra altui corp, acesta din urma actioneaza la randulsau asupra primului corp cu o forta egala si de sens contrar ( al #- lea principiu al dinamicii-principiul actiunii si reactiunii )

$orta aplicata pentru deplasarea unui dinte trebuie sa dispuna de o forta cel putin egala siopusa pentru ancora%&

Trinomul ortodontic

1& 'ona de spri%in ( ancora% ) este necesara pentru ca actiunea fortei sa se poata exercita& $orta ortodontica#& 'ona de aplicare a fortei dinti, arcada sau maxilarul asupra caruia se exercita actiunea

*nchiderea diastemei ----- actiunea + reactiunea

xpansiunea transversala ----- actiunea + reactiunea

"istalizarea caninului ----- mezializarea molarului

"istalizarea molarului ----- vestibularizarea incisivilor

etruzia incisivilor ----- mezializarea molarilor

!ezializarea molarilor ----- lingualizarea incisivilor

*ntruzia unui dinte ----- extruzia dntilor alaturati

1


2/46

Clasificarea fortelor ortodontice

- "upa modul de aparitie- "upa tipul de actiune- "upa modul de actiune

- "upa intensitateForte ortodontice dupa modul de actiune

Artificiale ( mecanice ) .aturale ( functionale )

$ortele artificiale

- sunt generate de proprietatile materialului din care sunt constituite aparatele ortodontice/oteluri inoxidabile, materiale elastic, suruburi ortodontice

- deformarea componentei elastic ( arcul ) tendinta la revenire spre forma initiala fortacare aplicata asupra dintelui ii modifica pozitia

- intensitatea actiunii fortei trebuie reglata periodic de catre medic sau pacient

$ortele naturale

- generate de contractiile musculaturii orofaciale- intensitatea lor este reglata reflex de proprioceptori parodontali, articulari- pericolul supradozarii este redus

Forte ortodontice dupa tipul de actiune

forte intermitente generate de aparte mobile, activatoare, dispozitive extraorale,actionand doar o parte din zi

forte discontinue initial forte puternice, diminua dupa deplasarea dintilor forte continue cu intensitate aproximativ constanta

Forte ortodontice dupa modul de actiune

forte principale se aplica perpendicular pe o suprafata plana si se epuizeaza lucrand in

sensul actiunii sale forte secundare rezulta prin descompunerea unei forte ce actioneaza oblic asupra unei

suprafeteForte ortodontice dupa intensitate

forte subliminare ( 10 g 2 cm ) a caror presiune este mai mica decat presiunea

capilara, sunt forte necesare stimularii troficitatii tisulare forte usoare ( 0 g 2 cm ) produc modificari histologice si deplasari dentare daca

actioneaza continuu

2


3/46

forte mari ( # 3 g 2 cm) intrerup circulatia sanguina, determina modificari

histologice si deplasari dentare cu conditia sa actioneze intermittent forte supraliminare ( peste 3 g 2 cm) sunt nocive, produc necroze tisulare, resorbtii

radiculare

*ntensitatea fortelor ortodontice depinde de/

- proprietatile elastice ale materialului din care sunt confectionate- grosimea elementului declansator ( direct proportional )- bratul fortei distant de la punctual de spri%in al elementului active in aparatul ortodontic

pana la punctul de aplicare al fortei ( invers proportional )- gradul de activare al elementului declansator ( direct proportional )

Clasificarea aparatelor ortodontice

1& dupa modul de actiune / aparate pasive si active& dupa modul de agregare / aparate fixe, mobilizabile, mobile#& dupa zona de aplicare / intraorale, extraorale, intra- extra-orale

Aparate ortodontice dupa modul de actiune

Aparate pasive

- mentin pozitia dintilor si relatiile ocluzale

- se folosesc in cazul extractiilor premature ( mentinatoare de spatiu )- se folosesc dupa tratamente ortodontice active ( aparate de contentie / placa 4a5le, arcul

lingual )

Aparate active

- genereaza forte ( naturale sau artificiale ) care duc la modificarea pozitiei dintilor sau arelatiilor ocluzale

Aparate ortodontice dupa modul de agregare

Aparate fixe

- sunt mentinute in cavitatea bucala prin cimentare sau cola%- pot fi aplicate sau indepartate numai de medic

Aparate mobilizabile

- prezinta sisteme de agregare ( crosete 2 gutiere )

3


4/46

- pot fi inserate sau dezinserate atat de catre medic cat si de catre pacient

Aparate mobile

- nu prezinta niciun element de ancorare- sunt mentinute prin forta de contractie muscular ( aparate functionale )

Aparate ortodontice dupa zona de aplicare

Aparate intraorale

- zonele de spri%in si de actiune se gasesc in interiorul cavitatii bucaleo monomaxilare/ ambele zone se gasesc pe acelasi maxilar7 zona de spri%in este mai

puternicao bimaxilare/ zona de spri%in se gaseste pe un maxilar, iar zona de aplicare a fortelor

pe maxilarul opuso cu actiune reciproca/ ambele zone se gasesc pe acelasi maxilar, au implantare

identica, fiecare dintre ele servind ca aplicare a fortelor pentru modificarea sa sispri%in pentru deplasarea zonei opuse

Aparate extraorale

- zonele de spri%in si de actiune se gasesc in afara cavitatii bucale

Aparate intra- extra-orale

- zona de aplicare a fortei este undeva in cavitatea bucala la nivelul unei dintre arcade- zona de spri%in se gaseste in exteriorul cavitatii bucale ( calota craniana sau regiunea

nucala )

Curs 2

A8AA *:!CA.*C !:*;*'A*;

CAAC*


5/46

"eclan area for elor ortodontice/

"eformarea componentelor elastice arcuri de o el inoxidabil7 8rin ac iunea unor elemente mecanice - uruburi ortodontice7 Aplicarea i =ndep>rtarea lor se poate face de c>tre medic i de c>tre pacient&

A?A.A@/

o xercit> ac iuni complexe, iar elementele func ionale sporesc utilizarea lor7 o =n laborator, printr-o tehnic> simpl>, unele elemente ( active sau de

ancora% ) se g>sesc prefabricate7o 8re ul7o cut> chiar de c>tre pacient sau de p>rin i7o Acomadarea nu e dificil>7o n caz de supradozare a for elor scade stabilitatea deci nu vor exista efecte negative

asupra parodon iului7o 8ot fi =ndep>rtate de c>tre medic sau de c>tre pacient la apari ia unor suferin e sau pentru

efectuarea unor tratamente odontale&

"'A?A.A@/

8ot fi =ndep>rtate de c>tre pacient7 Bnele arcuri necesit> activ>rii s>pt>mnale7 8robleme de ordin fizionomic sau fonetic, complexe de inferioritate7 .u permit redres>ri de fine e7 .u sunt active dect =n condi iile unei reten ii i a unui ancora% corespunz>tor&

Componentele unui aparat mobilizabil

5


6/46

lemente active sau resorturiauxiliare

Arcuri -Arc vestibular-Arc =n ac de siguran >-Arcuri orale, =n , B, arcul =ndiapazon ( resort auxiliar liniar )-Arc Coffin

uruburi

lemente de reten ie (ancorare)

aza pl>cii

;!. AC*? O parte activ, =n contact cu dintele ce trebuie deplasat& Bna sau mai multe bucle de reten ie. Bna sau mai multe cozi de acrilat=n acrilatul bazei pl>cii&

Arcuri1. Arcul vestibular

Confec ionat din srm> de o el inoxidabil cu diametrul de ,E mm& ste format din/ - curbura vestibular>7

- bucle de activare/ porne te de la fa a mezial> a caninului spre fundul de sac vestibular, cu o =n>l ime de 0-6 mm i trece arcada prin ni a dintre canin i premolarul 17

- sistem de reten ie ondulat7Btilizare/ - alinierea sau retrudarea grupului frontal superior sau inferior7

- distalizarea i =ncadrarea caninilor7- derotarea =n cuplu de for e cu un arc cu sediul oral7

- dac> arcul este plasat =n treimea incizal> are o ac iune de ingresiune7- dac> arcul este plasat =n treimea gingival> are ac iune de egresiune7xemple/ arc vestibular cu bucl> =n deget de m>nu > ( efect de distalizare a caninului )& Arc vestibular cu bucl> =n FF ( efect de oralizare a caninului )& Arc vestibular cu bucl> =n F!F&

2. Arc n ac de siguran

Btilizat pentru =ncadrarea pe arcad> a caninilor ectopici ( distopalatinizare i egresiuneacaninilor )&raseu/ extremitatea sa liber> ( partea activ> ) vine =n contact cu fa a mezial> a caninuluila nivelul coletului& raseul se continu> spre vestibul unde formeaz> un helix, apoi trecepeste planul ocluzal prin ni a dintre cei doi premolarii i se termin> printr-o reten ie =n

baza pl>cii&Activare/ de la nivelul buclei =n helix, iar deplas>rile optime sunt aproximativ 1mm2 lun>&

. Arcuri orale

Arcul n diapazon sau resortul auxiliar liniar

!ezial sau distal unui dinte7 $orm> de diapazon7 Cap>tul liber vine =n contact cu dintele7

6


7/46

=ndoit u or spre dinte7 8or iunea liber> 10- mm7 * se poate ad>uga o bucl>7

Arcuri de vestibularizare

$orm> de G ( pt& vestibularizarea grupurilor de din i ) sau FBF7 Btilizarea/ =n vestibularizarea unui dinte sau =n cuplu de for e cu arcul vertibular

pentru derotare7 ?ine =n contact cu fa a oral> a dintelui7

Resortul auxiliar n "U"

Are aspectul literei FBF sau a unei anse =nchise cu dou> reten ii =n baza pl>cii&

Hpla%a de activare este mai redus>, dar for a declan at> e intens>7

Btilizat pentru derotarea caninilor, ac ionnd =n cuplu de for e cu arc vestibular7 !. Arcul Coffin

Bne te fragmentele pl>cii7 Are forma unei lire cu bucla orientat> spre palatul moale7 "in o el inoxidabil cu diametrul 1& mm7 la nivelul unui plan

transversal ce trece prin fe ele meziale ale primilor premolarii i extremitatea posterioar>, bucla principal> la nivelul intersec iei liniei mediene cu o tsngent> lafe ele distale ale molarilor de 6 ani&

uruburi ortodontice /- Ax central filetat/ piuli e, i culise, - 8asul urubului/ #6IH,63 1 mm ( 9I-un sfert de tur>2s>pt&)H,16 mm&

- ipul de urub se alege =n func ie de modific>rile dorite, - Ac ionez> pe un dinte , un grup de din i, arcade, sutura medio-palatin>7 - 8ot fi mici sau mari, unice, duble sau triple, uni-, bi- sau tridirec ionale, cu ac iune

angular> simetric> sau asimetric> ( =n ? )7

xemple obiectiv/ dilatarea transversal> simetric> a maxilarului superior

!i%loace/plac> palatinal> sec ionat> sagital cu urub montat transversal

:biectiv/ expansiunea maxilarului superior!i%loace/ plac> palatinal> sec ionat> =n J ( se aplic> dou> uruburi ortodontice ) plac> palatinal> cu urub =n ?

7


8/46

baza pl>ciiHefect de m>rire radiar> a arcului prin utilizarea unui urubtridimensional&

:biectiv/ protrudarea grupului frontal superior!i%loace/ plac> palatinal> ac ionat> transversal la nivelul liniei intercanine cu

urub montat sagital&

:biectiv/ dilatarea asimetrica a maxilarului superior =n cazul unei ocluzii

=ncruci ate unilateral!i%loace/ sec ionarea asimetrica a pl>cii&

:biectiv/ distalizarea din ilor laterali =n scopul cre>rii de spa iu pentru !i%loace/ plac> palatinal> sec ionat> =n ;

8lac> inferioar> sec ionat> paramedian unilateralH dilatare asimetric>&8lac> inferioar> sec ionate paramedian bilateralH dilatare simetric>&

Curs

"aza plcii # caracteristici

- 8articip> la stabilitatea aparatului- Asigur> men inerea arcului din srm> principal i auxuliar - "etermin> transmiterea for elor ortodontice- rebuie s> fie suficient de rezistent>, dar nu foarte groas> pentru a asigura un bun comfort

pacientului ( -# mm)- !arginile s> fie u or =ngro ate i rotun%ite pentru a nu determina leziuni de decubit - $a a mucozal> vine =n contact intim i uniform cu mucoasa cmpului maxilar - $a a opus>, lucioas> trebuie s> fie ct mai neted> si bine lustruit> pentru

8


9/46

o A evita aderen eleo A nu creea dificult>ti suplimentare mi c>rilor limbiio A permite o bun> =ntre inere

- aza acrilic> poate fi extins> la nivelul unor spa ii edentate avnd rol de men in>tor de spa iu

aza pl>cii superioar>- Acoper> palatul urm>rind fe ele palatinale ale din ilor superiori i p>trund =n spa iul

interdentar sub punctul de contact sub forma unor prelungiri acrilice ( digita ii ) cu rol =nmen inerea aparatului

- 8osterior, se extinde pn> la nivelul fe elor distale ale ultimilor molari de pe arcad>, fiindr>scroit> pe linia median> i =n zona elementelor active

- n zona frontal>, forma i contactul pl>cii cu din ii sunt variabile =n func ie de scopul terapeutic ( baza aparatului se extinde pn> la muchia incizal> )

- *n zona lateral> placa se extinde pe fa a oral> a din ilor pn> la unirea 12# medii cu 12#

incizal>- 8osibilit> ile de reten ie ale bazei sunt influen ate i de condi iile anatomice locale i depind de/

1& $orma arcadelor dentare i a bol ii palatine & $orma, dimensiunea, pozi ia i =nclinarea din ilor ( din i cu coroane =nalte,

convexit>ti bine exprimate)

aza pl>cii inferioare- ste =n contact intim cu rebordul alveolar, urm>rind festonul gingival pn> la ultimul

molar prezent pe arcad>- =n fundurile de sac paralingual pentru a- i putea exercita ac iunea

- 8e fa a intern> a osului mandibular prezint> o u oar> r>scroire anterior pentru a nu provoca leziuni de decubit ale limbii

$lementele de ancorare a plcilor

Alegerea num>rului, a tipului i pozi iei elementelor de ancorare se face dup>/ Cunoa terea factorilor naturali de reten ie i valorificarea lor valuarea factorilor secundari care tind s> desprind> placa ( cu ct

elementele de ac iune sunt mai multe cu att ancorarea trebuie s> fie maiputernic>)

Cu ct elementele de ancorare sunt mai aproape de for ele secundare ce tind s>

desprind> placa, cu att eficien a lor e mai mare&eten ia trebuie asigurat> ct mai uniform de ambele p>r i& Cu ct suprafa a de ancorare este mai mare ( suprafa a delimitat> de cro ete e

mai mare ), cre te eficien a pl>cii&

xist> tipuri de elemente de ancorare/ Cro ete

9


10/46

Kutiere l area ocluziei se prefer> gutiera

Clasificarea cro etelor/o Cro ete ce folosesc pentru ancorare retentivitatea oferit> de triunghiul interdentar/

1& Cro etul geat> ) 3& Cro etul =n semis>geat> ile anatomice ale coroanelor dentare/ 0& Cro etul direct6& Cro etul Adams

Cro etul %ta&l

- Caracteristici/o o .ecesit> prezen a unui spa iu interdentar unde s> se aplice, deci prezen a a cel

pu in doi din i vecini ( permanen i, temporari ) o mpiedic> egresia din ilor pe care se aplic>, traversnd planul de ocluzie

( =ntrebare examen )o 8oate realiza contacte premature cu arcada antagonist>, determinnd =n>l area

provizorie a ocluziei sau laterodevia ie mandibular>o un cro et rezistent care se fractureaz> rareori i poate fi reparat

- Alc>tuire/o !ai este denumit i cro et ocluzo-interdentar sau cro et =n pic>tur> o 8>r i componente/

1& Ansa de form> circular> i de dimensiunea spa iului interdentar =n care se aplic>

& ucla ce reprezint> prelungirea spre ocluzal a ansei ( traverseaz> arcadaprin ni a masticatorie i reprezint> por iunea elastic> a cro etului )

#& Coada de reten ie =n baza pl>ciio Ansa cro etului e la distan > de fa ele vestibulare ale din ilor pe care se aplic>,

putnd leza mucoasa %ugal> i favoriza reten ia alimentelor o 8entru a =nl>tura acest dezavanta% cro etul poate fi utilizat =n varianta prefabricat>

( ans> metalic> =n form> de sfer> plin> )7 dezavanta% .B respect> dimensiuneaspa iului interdentar

Cro etul n delta- Asem>n>tor cro etului a ansei, similar> varfului unei s>ge i- ste un cro et pluridentar ce se aplic> pe ,# sau 3 din i laterali vecini, necesitnd

prezen a punctelor de contact interdentar

10


11/46

- lemente componente/1& Ansa romboidal> corespunz>toare fiec>rui spa iu interdentar /

Ansa e format> dintr-un vrf ce p>trunde =n triunghiul interdentar

sub punctul de contact i din umeri ( mezial i distal ) care se spri%in> subecuatorial pe cei doi din i vecini

Ansele romboide sunt conectate =ntre ele la nivelul mucoasei fixeprin segmente rectilinii de s>rm>, paralele cu mucoasa, dar ladistan > de ea

& "ou> bucle ce traverseaz> arcada/ ucla anterioar> prin ni a masticatorie dintre C i 8! ucla posterioar> la 1- mm de fa a distal> a ultimului molar

prezent pe arcad>#& "ou> cozi de reten ie =n baza pl>cii ortodontice

- Avanta%e/o Confer> bun> stabilitate aparatului ortodontic

o =n zonele laterale ale arcadei, exclusiv pe din ii permanen i o "atorit> lungimii sale i gradului de elasticitate este rigid, iar ac iunea lui blnd>

i lent>o 8ermite egresiunea din ilor laterali pe care se aplic>, de aceea contactul =ntre plac>

i arcada lateral> se reduce la zona subecuatorial>

- "ezavanta%/o Adaptarea se face greu ( vrful s>ge ii s> p>trund> =n spa iul interdentar, dar s> nu

=l preseze i s> nu lezeze papila )o Creeaz> zone retentive pentru alimente, fiind necesar> o bun> igienizare oral>o

Accidentele sunt frecvente datorit> multiplelor plieri ale srmei i impunrepararea sau =nlocuirea =n laborator

Cro etul n semisgeat

- o variant> a cro etului =n s>geat> cu ansa =n forma unei L de romb- 8e lng> ancora%, produce i deplas>ri reduse ale din ilor spre ! sau " =n func ie de cum

se dispune semis>geata ( =n sensul um>rului semis>ge ii )- Cro etul =n semis>geat> are contact cu unul dintre din i, fiind la distan > de aproximativ

1 mm de cel>lalt dinte

Cro etul Adams

- cro etul de elec ie pentru ancorarea pl>cilor ortodontice, cnd sectorul lateral de arcad> nu prezint> puncte de contact interdentar

- =n special pe molari de 6 ani izola i, dar i pe arcade integre la nivelul din ilor laterali sau frontali

- "up> Adams, cro etul poate fi aplicat i =n cazul din ilor permanen i erup i dac> inainte de realizare se graveaz> corespunz>tor modelului

- lemente componente/

11


12/46

o "ou> anse mici ce vin =n contact cu fe ele proximale ale din ilor pe care se aplic>,

folosind pentru retentivitate divergen a lor cele dou> anse sunt unite printr-o por iune rectilinie de srm>, la distan > de fa a vestibular> a dintelui

o "ou> bucle =n continuarea anselor vestibulare care traverseaz> arcada i str>bate

planul de ocluzie prin ni ele masticatoriio "ou> reten ii =n baza pl>cii ortodontice

- Caracteristici ( avanta%e )/ :fer> bun> stabilitate aparatului ortodontic i e frecvent utilizat

att pe din ii laterali ct i frontali, fiind singurul cro et ce permite acest lucru

egresiunea din ilor pe care se aplic> Accidentele sunt destul de rare, repararea sau =nlocuirea se vor face

=n laborator Bneori se poate transforma =n element de ac iune

Curs !

lemente func ionale

1& 8latoul retroincizal& 8lanul =nclinat#& 0& Kutiera ortodontic>

Aceste elemente func ionale ac ioneaz>/ n sensul propulsiei sau retropulsiei mandibulara7 n scopul reeduc>rii func iei aparatului dento- maxilar i al antrenamentului muscular7

- *latoul retroincisiv : modelare particular> sau o =ngro are a bazei pl>cii superioare =n zona

retroincisiv> avnd ca scop stabilirea contactului intermaxilar =ntre placasuperioar> i incisivi inferiori7

Consecutiv apare o inocluzie vertical> =n zonele laterale ceea ce permite istimuleaz> egresiunea din ilor laterali, simultan se produce produce i ingresiunea incisivilor inferiori care suport> for a ocluzal> la nivelul platoului cu care vine =ncontact7

;> imea+ suficient> de mare pentru ca incisivi inferiori s> nu alunece spre distal

sau posterior7

12


13/46

recerea de la platou la restul bazei pl>cii se face treptat, iar =n zonele cu contact

cu incisivii se modeleaz> prin lefuiri selective7 "up> prelucrare, platoul poate lua forma unui an mic ( supraocluzia accentuat> a

incisivilor inferiori )&- *lanul nclinat

eprezint> o modelare oblic> a bazei acrilice superioare =n regiunea anterioar> iare rolul de a conduce mandibula =n propulsie sau retropulsie7

8lanul =nclinat aplicat la placa superioar>, aceasta conduce mandibula =n

propulsie7 *nferior, diri%eaz> mandibula spre posterior ( retropulsie ) vestibularizeaz>

incisivilor superiori7 8laca inferioar> cu plan =nclinat este indicat pentru realizarea saltului articular =n

angrena%ele inverse ( ocluzie invers> frontal>7 n acest caz incisivi inferiori suport> =ntreag> for a declan at> de musculatura

ridic>toare la nivelul planului inclinat care vine =n contact cu suprafa a lor oral> =ntreimea incizal> i =i vestibularizeaz>7

frontal> se realizeaz>/ 8lan =nclinat cu baza mare ( gutiera inferioar> )& Aparatul eichenbach- rucMel ( placa inferioar> cu plan =nclinat ancorat>

pe cro ete /

"e deplasare posterioar> a mandibulei7 ?estibularizarea incisivilor superiori7

etruzia incisivilor inferiori prin arcul vestibular7- %cutul lingual

ste un element func ional metalic aplicat la placa superioar> cu rolul de a =mpiedicainterpunerea limbii =ntre arcade =n repaus, =n degluti ie ( degluti ia infantil> ) sau =n fona ie&8e lng> corectarea mi c>rilor limbii, este permis> continuarea erup iei =n zona frontal> i alinierea corect> a incisivilor& din srm> de ,D-,9 mm sub forma unor ondula ii =n zona retroincisiv>& ct mai anterior posibil =n baza pl>cii superioare , dar =n spatele proiec ieiincisivilor inferiori pe mucoasa palatinal> pentru a permite =nchiderea corect> a gurii f>r>devia ii ale mandibulei&"imensiunea orizontal> este cuprins> =ntre din ii ce m>resc spa iul de inocluzie vertical>, respectiv din ii care stabilizeaz> contactele verticale&"imensiunea vertical> a scutului lingual cuprinde toat> =n>l imea spa iului de inocluzie vertical> ( fe ele orale ale incisivilor inferiori i 1- mm din procesul alveolar inferior f>r> a a%unge =n contact cu acesta&

13


14/46

- +asa interocluzal prin prelungirea bazei pl>cii peste fe ele ocluzale ale din ilor laterali =n scopul de a produce dezangrenarea acestora& .u are rol =n ancorarea pl>cii, ci doar produce o =n>l are provizorie de ocluzie, i =n acest fel faciliteaz> ac iunea unor arcuri sau resorturi auxiliare pentru a efectua saltul

articular& mpiedic> egresiunea din ilor laterali pe care se aplic>&

- utiera ortodontic Kutiera este un element func ional de ancorare realizat din acrilat aseman>tor unui grupde coroane de =nveli solidarizate =ntre ele c>rora li s-au desfiin at pere ii intermediari& pe din i ne lefui i, pe fe ele lor vestibulare, orale i ocluzale, nu p>trund subgingival i produce =n>l are& Pere ii gutierei trebuie s> aib> grosime uniforme/- 8eretele vestibular la distan > de marginea gingival>7 fiind modelat dup> marginea

din ilor i a festonului gingival&

- 8eretele oral trebuie lustruit foarte bine pentru a nu leza mucoasa&- !arginile gingivale trebuiesc prelucrate i lustruite astfel =nct s> nu reten ioneze alimentele&

Suprafa a ocluzal a gutierei se confec ioneaz> =n func ie de cazul clinic/ - .eted> =n contact cu to i din i antagoni ti, cnd efectul este de dezangrenare

interarcadic> sau de alunecare pe cuspizii antagoni ti&- elieful ocluzal sau microplanurile =nclinate ce conduc mandibula =n propulsie i

retropulsie&x& n ocluzia =ncruci at> unilateral este indicat> placa palatinal> cu urub de dilatare, ancorat> prin gutiere laterale cu suprafe > neted> pe o hemiarcad> i cu relief ocluzal pe cealalt> hemiarcad>& 'ona de arcad> cu relief ocluzal opune o rezisten >mai mare i devine zon> de spri%in pentru for a ortodontic> exercitat> de urub&

Kutiera se aplic> pe din i ne lefui i, de aceea trebuie s> fie elastic> pentru a dep> i ecuatorul anatomic al din ilor pe care se aplic>& Kutiera reprezint> un excelent mi%locde ancorare i =n cazurile unde cro etele ofer> o stabilitate precar>& Ancorarea pl>cilor ortodontice poate fi bilateral> sau mix>, adic> gutiera pe o hemiarcad> i cro etele pe cealalt>&"ezavanta%e/

$ric iunea dintre dinte i suprafa a intern> a gutierei se produce cu un anumit

grad de uzur> cu pierderea stabilit> ii aparatului ortodontic ( necesit>

c>ptu irea gutierei )& Cu ct acrilatul din care se confec ioneaz> gutiera este mai elastic cu att

reten ia este mai bun>, dar rezinten a la abraziunea ocluzal> mai redus>& "in acest motiv gutiera sufer> fracturi sau perfora ii frecvente, fiind reparat> =nlaborator sau cabinet&

fectele gutierei/

14


15/46

n>l area provizorie a ocluziei fiind indicat> atunci cnd dorim o dezorientare a ocluziei

=n regiunea frontal> ( salt articular, migr>ri dentare )& mpiedic> egresiunea i chiar favorizeaz> ingresiunea ca urmare a suprasolicit>rii =n sens

vertical att din i pe care se aplic> ct i pe din i antagoni ti& lemente active asociate pl>cilor ortodontice ancorate pe gutiere au urm>toarele particularit> i/

Arcul vestibular poate fi fixat att =n baza pl>cii ct i =n peretele lateral al gutierei7 8lanul =nclinat poate fi de dimensiune mai mic> pentru c> o parte din conducerea

mandibular> este asigurat> de gutier>& aib> o dimensiune vertical> mai mare&

Confec ionare/- =n cabinet sau laborator prin/

ehnica direct> ehnica cu grosime diri%at> ( are avanta% ob inerea unei grosimi uniforme )&

Avanta%e/

o Asigur> o deplasare corporal> a din ilor7o "etermin> =n>l area provizorie a ocluzie , favoriznd unele etape ale tratamentelor

ortodontice ( ex& saltul articular )&o Kutierele vin =n contact cu suprafa a dentar> necesitnd o igiena bucal> mai riguroas>&o 8entru aplicarea gutierei este nevoie de cel pu in din i& o Asigur> o eficien a crescut> for elor ortodontice aplicate deoarece toate por iunele pl>cii

ancorate pe gutiere se deplaseaz> =n sensul dat de elementele active&o epara ie =n cabinet sau laborator&

Cro ete vs& Kutiere- 8ermit deplas>ri individuale ale din ilor ( cro ete )& - Cro etul liber> o parte din suprafa a coroanei dentare&- 8ermit aplic>rii individuale la nivelul din ilor&- xercit> o fric iune mai mare la nivelul coroanei&- epara ia sau =nlocuirea doar =n laborator&

Accidente =n terapia cu pl>cii/*& 8laca nu prezint> stabilitate/

- .u a mai fost purtat>, apare o recidiv> spontan&- uruburi hiperactive&- modificarea condi iilor locale de retentivitate ( pierderea din ilor temporari, extrac i,

din i fractura i )& - "eformarea cro etelor ca urmare a manevr>rii incorecte&

**& $racturarea elementelor de ancorare, elementelor active&***& locarea urubului&*?& $racturarea pl>cii&

15


16/46

Curs -

Aparate atractive

- 8entru a preveni migrarile datorate extractiilor se aplica mentinatoare de spatiu

+entinatoare de spatiu

conditii/-


17/46

-


18/46

- 8lanul inclinat e acea parte a aparatului ortodontic care prezinta o suprafata neteda, maimult verticala decat orizontala

- Aceasta determina o modificare a fortelor natural, cu aparitia unei rezultante orizontale

- Cea simpla forma de plan inclinat/ spatula de lemn

8lanurile inclinate/-


19/46

o


20/46

Curs / # continuare terapia functionala

Activatorul cu urub median

- asem>n>tor cu monoblocul, dar =n loc de arc Coffen prezint> urub median- Acest urub e prezent la nivelul trecerii de la arcada superioar> la cea inferioar>

- 8entru pozi ionarea perfect> a aparatului i p>strarea caracterului mobil al acestuia se folosesc anse de pozi ie =n contact cu fa a meziala a molarilor * permanen i - n func ie de necesitate >pot fi folosite i alte elemente/

o Arcuri de conducere a din ilor laterali spre lingual sau vestibularo Arcul lingual poate avea forme i trasee variate sau pot fi chiar / unul superior,

unul inferior sau unul singur superior2inferior- tat =n 191E c> stimuli aplica i =n segmentul anterior al cavit> ii bucale

provoac> o deschidere a gurii, urmat> apoi de un reflex de =nchidere, declan ate de=ntinderea mm& ridic>tori Greflex miotaticO ce va func iona att timp ct =ntre arcade vaexista ceva

- =n acest fel e declan at> contrac ia reflex> a mm& ridic>tori ai mandibulei, compensnd lipsa fiziologic> a func iei de mastica ie din timpul nop ii

- avanta%/ permite eruptia din ilor pentru c> nu necesit> ancorare- ca i monoblocul, necesit> ocluzie corectat

!cluzia corectat/1& trasarea pe model a liniilor mediene (superioar> i inferioar>) i a reperelor cheii Angle & ramolirea pl>cii de cear>#& a ezarea ruloului pe arcada superioar> i corectarea pozi iei mandibulei, avnd gri%> s>a

p>str>m coresponden a liniilor mediene3& corectarea sensului vertical (eoria constan ei + Dmm)

Activatorul mod de ac iune /- contrac ia mm& ridic>toare (miogimnastic>)& Copilul =nchide gura pentru a nu-i c>dea ap- masa aparatului are rol de ecran H eficient la respiratorii orali- cre te fluxul de snge =n mu chi i oase H conditii mai bune de dezvoltare - ac iune sagital> prin masa interocluzal>- ac iune transversal> prin urub - ac iune carioprofilactic> prin hipersaliva ie

Indica ii activator /- anomalii de etiologie func ional>

- la vrste mici- la cazurile la care se =ntlnesc modific>ri multiple, de amplitudine mic> deoarece ofer>posibilitatea unei ac iuni simultane =n toate sensurile

- =n perioadele de permutare dentar> din regiunile laterale deoarece nu necesit> elemente deancorare i ofer> posibilitatea unor modific>ri periodice, care pot fi precedate i succedate de alte tipuri de aparate

- indica ii# compresia de maxilar (endalveolia), =n special forma cu protruzie

20


21/46

ocluzia adnc>, unde trebuie prev>zut un platou sau o gutier> frontal>

pentru incisivii inferiori, iar masa interocluzal> se desfiin eaz> pentru apermite egresiunea din ilor laterali

ocluzia deschis>, cnd partea anterioar> trebuie s> nu =mpiedice eventuala

egresiune a incisivilor ocluziile inverse fronatale unde se aplic> i arc vestibular inferior (pentru

retrudarea incisivilor inferiori)& Arcul vestibular superior st> la distan > defa a vestibular> a incisivilor, prote%ndu-i de presiunile buzei superioare&Aparatul se lefuie te retroincisiv inferior i se pastreaz> masa interocluzal> care poate fi mai groas>

Precau ii activator#

- aparatul, =n totalitate, nu trebuie s> reduc> prea mult din spa iul limbii (macroglosie,degluti ie infantil>) pentru a putea fi purtat

$ezavanta%e#- voluminos i incomod nu e purtat timp suficient- de i e un aparat func ional nu beneficiaz> de momentul masticator - e deran%at> activitatea limbii care e obligat> s> ocupe o pozi ie posterioar>- durata mare de timp la tratament

od de utilizare#

- aparatul se aplic> =n cavitatea bucal> seara, la culcare i copilul va dormi toat> noaptea cuel

- =n timpul zilei aparatul se p>streaz> =ntr-o cutie potrivit> i =ntr-un loc bine stabilit (depreferin > lng> peria i pasta de din i a copilului) i se poart> 1- ore

- diminea a, dup> purtare, aparatul se spal> cu periu a de din i, cl>tindu-se apoi cu un %et de ap>

- dup> ,# zile de la aplicare copilul trebuie s> vin> la control pentru a-i spune mediculuicum s-a obi nuit cu aparatul

Acomodare#

- =nc> din prima noapte aparatul a fost bine suportat, f>r> a provoca oboseal> muscular> sauarticular>

- aparatul nu a c>zut din gur> =n timpul somnului, =ns> copilul simte o %en> muscular> sauarticular>

- Aparatul cade noapte din gur>& Cauze/ Aparatul prin hiperactivarea arcului ? sau corectarea exagerat> a ocluziei 8acientul din cauza hipotoniei musculare, caracteristic> respiratorilor

bucali (indica ie/ purtarea mai mult ziua pentru tonifierea musculaturii)

Activatorul ca aparat de conten ie#

- "urata tratamentului e variabil>, depinznd de natura i gravitatea anomaliei, dereactivitatea esuturilor i de disciplina copilului

21


22/46

- Cnd obiectivele de tratament au fost atinse, activatorul va fi purtat =n continuare, caaparat de conten ie, pentru men inerea rezultatului ob inut& urubul poate fi suprimat pentru ca aparatul s> fie mai u or suportat (=n laborator urubul se acoper> cu acrilat)

A*A0AT$ 3C O3A4$ +OD$03$ # *o'er*oint

A8AA $B.C*:.A; !:".

1& Krele& are#& "ificil de confectionat

AC*?A:A !:"*$*CA

eg& incisivilor Qi a osului alv& adiacent rmne liber> pt& acRiunea limbii&

8artea ant& a pl>cii sup& este desfinRat>, fiind fenestrate ant

22


23/46

ionatorul alters eglatorul funcRional $ranMel Activatoare scheletate Ap& 5in-blocM Ap& 4erbst

AC*?A:A o diri%eaz> actiunea limbii spre zonele ce trebuie dezvoltate

- schimbarea comportamentului lingual duce la remodelarea maxilarului (max&=ngustat)- este esenRial =n dezv& sistemului oro-facial ( teoria matricei

funcRionale)- ;b& exercit> asupra arc& dentare o forR> de 3 ori mai mare dect mm&vestib& Qi labial>- !odif& comportamentului general al pacientului

o postura corporal>o alimentaRiao respiraRia

- Aceasta este terapia funcRional> extins> (exerciRii musc, respir)

Aparatul Balters

- 8oziRioneaz> mandib =n raport incisiv cap la cap& Astfel se m>reQte sp& cav& orale aducndpartea dorsal> a lb&=n contact cu palatul moale


24/46

- aparatul de baz> (tip*)/

=n ocluzia distalizat>, =n compresiile de max& (lb e hipoton> ) Qi este necesar>

deplasarea ei ant&

- ap& inversat (tip **) - =n ocluzia deschis> ant&- ap& inversat (tip***) - =n ocluzia mezializat>, prognaRia mandibular> funcRional>&

- ste un activator fenestrat, la care placa sup& s-a redus la pelote acrilice laterale ce se=ntind de la faRa dist& a !1 pn> la faRa mez& a 8m1&

- Aceste pelote sunt unite cu un arc trans -palatinal similar arcului Coffin- Arcul se =ntinde de la 8m1 pn> la feRele dist& ale !1 Qi este la o dist& de 1 mm de

mucoasa pal- 8alatul este liber de la caninul din stg pn> la cel din dreapta, lb& p>strnd contactul

direct cu mucoasa bolRii pal& Qi suprafaRa palat a front& sup&- Arc vestibular prelungit distal de canini cu bucle, cu rol =n =ndep>rtarea obra%ilor&

- ;a mandibul> / plac> lingual> care se =ntinde de la suprafaRa dist& a ! 1 dr-stg& Qi coboar>cu -3 mm mai %os de coletul dinRilor&

ionatorul tip are ca scop/

o reorientarea poz& mandib& faR> de maxilar,Qi faR> de baza craniului ( :cl&

$uncRional>)o 8oziRioneaz> mandib =n raport incisiv cap la cap& (partea dorsal> a lb&=n contact

cu palatul moale)o uclele arc& vestib&=ndep>rt& musc& obra%ilor de procesele dento-alv &o Arcul palatinal este deschis spre ant&

Ap& inversat ( tip ) - =n ocluzia deschis>

o cranul aparatului prote%eaz> zona incisiv> de acR& lb&o Aripioarele acrilice sunt unite prin o prelungire front care =mpiedic> interpoz& lb&o 8orR& oriz& a arc& ? este =n dreptul fantei labiale, stimulnd buzele pt& o rel&normala

( competenR> labial>)

Ap& inversat ( tip) - =n ocluzia mezializat>, prognaRia mandib& funcR&

o aza acrilic> nu atinge feRele ling& ale dinRilor, a&= forRele mm& lb& vor fi diri%ate

spre maxilar&o Arcul palatinal este deschis post& ghidnd lb& =nainte Qi =n sus pt& a vestib& front&

supo Arcul vestib& aQezat =n treimea medie a front& inf pe care-i lingualiz& la activare

24


25/46

Aparatul Frankel

- 8rof& olf $ranMel susRine c> activitatea musculaturii perioraleee importanta ptcreQterea arcadelor

- Ap& funcRional ce are sediul =n vestibulul bucal avnd ca funcRii principale/o

=ndep>rtarea acR& exercitate de musc&%ugal>o eliberarea potenRialului favorabil de dezv& a maxilarelor =n sens transv& ,

exercitat de musculatura limbii- acord> rol imp& deglutiRiei/- se form& o presiune negativa =n cavitatea buc& datorit> mm& ext&( sigiliu ant) Qi int

(limbaVpalatul moale (sigiliu post), a&= obra%ii sunt aspiraRi =n spaRiul interocluzal- ezultatul este o constricRie la niv& proces& dento-alv& Qi frnarea erupRiei- presiunile buccinatorului =n deglutiRie Qi repaus- n funcRie de anomalia dento-maxilar>, $ranMel a conceput 3 tipuri de aparate /

o Aparatul $ranMel tip * pt compresia de maxilar cu protruzie Qi ocluzie distalizat>

(anomalii cl& **21 Angle)

o Ap& $ranMel tip ** pt& ocluzia adnc> acoperit> ( cl& **2 )

o Aparatul $ranMel tip *** sau aparatul inversat& indicat pt& anomaliile din grupa

progeniilor ( clasa ***)

o Aparatul $ranMel tip *? indicat =n ocluziile deschise, fiind prev>zut cu un scut

lingual&

Alc>tuire /

- pelote acrilice %ugale ce se =ntind de la faRa dist a caninilor pn> la faRa dist aultimilor !& Qi din fundul de sac vestib sup& =n cel inf&

o 8elotele au rolul de a menRine obra%ii la distanR> de arcadele dentare& "in

aceste pelote pornesc restul elementelor componente- anse de poziRionare =n %urul caninilor sup&pt poziRionarea ap =n cav& ucal>- Arc transpalatinal ce pleac> din pelotele %ugale la niv& feRelor meziale ale ! * Qi

formeaz> o bucl> median>&- ol de expansiune a arcadei sup& transmiRnd impulsuri date de contracRia limbii&- stopuri ocluzale sau pinteni ocluzali la nivelul mol&* ce rezult> din recurbarea

extremit>Rilor arcului palatinal&- rebuie s> fie orizontale pt a nu =mpiedica expansiunea lat& a max& =n zona molar>&- Arc vestibular sup& =n contact cu feRele vestib& ale frontalilor sup&Qi cu bucle =n dreptul

caninilor& ( fav& retruzia front& sup )- Arc vestibular inf& confecRionat la distanR> de frontalii inf& cu bucle mici =n dreptul

caninilor Qi o bucl> mai mare =n dreptul frenului buzei inf&- "ou> pelote mici acrilice, unite printr-un segment de srm> =nglobate =n arcul vestib&

inf, Rin buza la distanR> Qi servesc pt& propulsia mandibulei

25


26/46

- Arc lingual retroincisiv, cu rol =n menRinerea propulsat> =n raport cu max& sup

W Ap& $ranMel ** modific> sensul Qi rata de creQtere a proces& dento-alv& sup Qi inf&

- Apare un echilibru morfo-funcR& Qi estetic, la care concur> Qi masele musc&

conformate&W Ap& $ranMel *** ind& =n anom&cl& ***

- !asa acrilic> are rol dublu/o decuspidarea arc ( salt artic)o expansiune max&

- Arc retroincizal sup&- buza )- rteaz> musc& ext oferind max& posibilit& de expansiune sub

acRiunea limbii

W Ap $ranMel tip *? se confecRioneaz> cu mas> interocluzal> sau se aplic> stopuri ocluz& lanivelul tuturor ! de 6 ani& ste asem>n>tor aparatelor tip * Qi **, dar este prev>zut cu scutlingual

Activatorul Klammt

Activator elastic cu mas> acrilic> redus> :A (lastic :ffener AMtivator)

- Alc>tuire/W parte acrilic>W arc vestib& sup&W arc vestib& inf W arc palatin tip CoffinW arcuri secundare de ghida% aQezate =n contact cu feRele palat& ale *&sup Qi orale

ale *& *nf- ste =ndep>rtat acrilatul din zona frontal>, aplicnd arcuri de srm>, care controleaz>

poz&incis&- eg& incisivilor r>mne liber> pt& acRiunea limbii

- 8ost& se aplic> un arc Coffin- ste purtat perm& datorit> vol& redus

*ndicaRii/

- compresia de maxilar- protruzia d& front& sup- ocl& adnc>

26


27/46

- dentaRia mixt> pt& corectarea decala%ului sagital

Activator VanThiel

- ste un activator fenestrat anterior, asem>n>tor unei placi inferioare prelungit> cupelote palatinale&

- ConRine un Qurub plasat inf, arc vestib&


28/46

- ConstrucRia unei ocluzii verticale ample va produce o creQtere condilian> imp& cuefect fav&=n rotaRiile ant&

- "up> Uoodside ( 19D3 ), 8etrovic Qi !oss, creQterea condilian> este imp& pt crearea QimenRinerea unui sistem stomatognat echilibrat

- Cercet>rile lor au ar>tat c> mm& pterigoidian lateral, %oac> rol imp& =n creQterea

condilian>&- 8t&succesul tratam& ortodontic funcR& sunt necesare o direcRie de creQtere fav& Qi un

stimul de creQtere corect&- Activatorul poate, =ntr-o m>sur> limitat>, s> controleze vectorul de creQtere sup& , prin

intermediul sincondrozei sfeno-occipit&- "ac> mandibula nu poate fi poziRionat> ant, creQterea max& poate fi corectat>&- n aceste condiRii, ap& trebuie s> modifice rapoartele scheletice verticale&- 8rin schimbarea =nclin>rii bazei max& se poate compensa rotaRia vectorilor de creQtere

mandibulari&- n prezent s-a renunRat la distanRarea exagerat> intermax, construindu-se activatorul

cu o deschidere moderat>, dup> principiul constanRei- nu dep>Qeasc> D mm

Activatorul Bimler

- ste un activator integral scheletizat, a c>rui parte acrilic> este redus> la minim

- pelote acrilice sunt

unite printr-un arc Coffin )o tipul pt& cl **2o tipul C pt& cl&*** ( arc Coffin sup&, iar arcul vestib are traseul la nivelul d&

frontali sup)&

Kinetorul Stock"isch

- ste un ap& bimaxilar elastic alc>tuit din pl>ci ( maxilar> Qi mandib) unite =ntre eleprin bucle de srm> vestib& (arcuri intermaxilare)

- Arcurile ies din placa sup& distal de caninii sup& Qi intr> =n cea inf& distal de caniniiinf&, avnd un traseu rectangular c>tre distal&

- Arcurile au rol de a scoate arcadele de sub influenRa musculaturii %ugale, similarpelotelor %ugale ale ap& $ranMel

28


29/46

- ntre cele pl>ci sunt aplicate tuburi de cauciuc care declanQeaz> reflex contracRiimusc& ale mm& masticatori

- uburile au fost ad>ugate de autor, pt& c> =n opinia lui, contactele dintre materialul dural pl>cilor sunt percepute =n mod nepl>cut de c>tre pac& Qi limiteaz> miQc>rile&

- Ap& trebuie construit a&=& pl>cile s> nu a%ung> =n contact direct, chiar dac> se exercit> opresiune maxim> asupra Minetorului&

- 8oziRia tuburilor de cauciuc trebuie s> fie de aQa natur> inct ele s> nu p>trund> =ntrefeRele ocluzale ale dinRilor (cu excepRia cazurilor de :") Qi s> s> r>mn> =n contact cufeRele lor orale&

- Ap& se construieQte pe modele montate =n ocluzor, =n poziRie de ocluzie corectat>&

- n caz de necesitate, ap se completeaz> cu alte elem (arcuri, Quruburi) utilizate la

pl>ci&

Activatorul Kar#et$k%&cu bucle 'n (

- Activator elastic, alc>tuit din plac> maxilar> Qi plac> mandibular> (mas> interocluzal>frontal> Qi lateral>,)

o arcurile interma5ilare=n form> de GBO aplicate pe partea intern> a celor

dou> pl>ci =n reg lateral>&,o un arc vestibularconfecRionat din srm> elastic> de ,9 mmo un arc palatinal de protuzieconfecRionat din srm> elastic> de ,E mm&o 6urub mediancu rol pasiv de readaptare,o tubu6oarepentru headgear sau crlige pentru @-hooMs& la placa maxilar>o 0A din s>rm> elastic> de ,E mm&

- Arcurile interma5ilare=n form> de GBO au acelaQi aspect Qi poziRionare =n dreptul !de 6 ani la toate variantele constructive, dar au orient>ri diferite =n funcRie deanomalia tratat>

- Tipul ( activatorul pentru retrognaRii mandibulare ) prezint> ambele arcuri deschisec>tre mezial Qi curbura c>tre distal& etenRia maxilar> este mai anterioar> Qi ceamandibular> mai posterioar>&

- Tipul ( activatorul pt prognaRii mandibulare ) prezint> ambele arcuri deschise c>tredistal Qi curbura c>tre mezial& etenRia maxilar> este mai post& Qi cea mandibular> maianterioar>&

- Tipul ( activatorul pt&laterodev mandibulare ) prezint> arcurile deschise unulc>tre distal Qi unul mezial&

29


30/46

- "ac> trebuie corectat> o laterodeviaRie c>tre dreapta, arcurile vor fi montate pt&activarea c>tre stg ( arcul din stnga deschis c>tre distal, cel din dreapta c>tre mezial )

- Activatorul se confecRioneaz> =n etape, mai =nti placa maxilar> Qi cea mandibular> Qiapoi, dup> prelucrarea Qi lustruirea acestora, se frezeaz> dou> casete Qi se fixeaz>arcurile interma5ilarecu acrilat autopolimerizabil&

Aparatul T#in- Block

- $olosit pe scar> larg> =n Anglia, foarte modern Qi confortabil, aparatul conceput de U&ClarM s-a impus =n terapia ortodontic> prin rezultatele fav& obRinute =ntr-un timp relativscurt&

- erapia funcRional> cu ap 5in locM se adreseaz> anomaliilor /o clasa **21o **2 Angle,o ocluziilor deschise =n cl& * Angleo

anomaliilor din clasa *** Angle,o disfuncRiilor A!

Alc>tuire/

- dou> p>rRi separate (aparatul sup& Qi cel inf&)- elemente de ancorare (croQete Adams, respectiv prezint> mas> acrilic> interocluzal> =n zona molar>- 8laca inferioar> =n zona 8m- Cele dou> mase interocluzale se angreneaz> prin intermediul unui plan =nclinat de EI&

Acesta reprezint> porRiunea funcRional> a aparatului- Ancorarea se face cu a%utorul croQetelor =n delta derivate din croQetul Adams pe molarii *

permanenRi Qi prin croQete a erupRiei

30


31/46

o Qurubul median

- $aza ortopedic> de tratament cu 5in-locM necesit> erupRia mol& inf, pt& a eliminaoverbite-ul excesiv Qi deficitul =n "?

- Astfel molarii inf& nu au contact cu acrilatul Qi sunt liberi s> erup>&

- n cazurile de :", relieful ocluzal al mol& vine =n contact cu acrilatul ap pt& a inhibaerupRia, =nchiznd asfel ocluzia&

Aparatul !underer

- 8rincipiul de acRiune const> =n conducerea orizontal> spre distal a mandibulei, prinsecRionarea transversal> a aparatului la nivelul planului de ocluzie&

- Activarea Qurubului cu acRiune sagital>, (uneQte cele pl>ci ale aparatului), se face lainterval de dou> s>pt>mni Qi det& deplasarea spre mezial a dinRilor sup Qi spre distal acelor inf&

- 8laca palatin> este prev>zut> cu un arc vestib din srm> de vipl> de ,D mm la distanR> dedinRi,

- ;a placa inf& arcul vestibular vine =n contact cu faRa vestib& a incisivilor&- 8t asigurarea imobilit>Rii transv& a aparatului se fixeaz> cte un GpintenO =n form> de G?O

pe versantul lingual al pl>cii sup, =n porRiunea ei post, de-a lungul c>ruia alunec> placainf& =n plan sagital&

Aparatul erren

- 4erren consider> c> poziRia mandib& =n timpul somnului este esenRial> =n reuQita tratamcu ap& funcRionale (activator)

- Activatorul 4erren prezint> caracteristici/o hipercorecRia sagital>o croQete la placa sup

- 8t& realizarea ocluziei construite mandibula este deplasat> ant& de corecRia normal>- "eplasarea mezial>/ V #-3 mm de la poziRia de normocluzie- "eschiderea vertic& a ocluziei este de -# mm la nivelul incisivilor&- Activatorul este fixat pe max& sup& cu a%utorul croQetelor =n s>geat>&- Aripile ( prelungirile ) linguale ale activatorului trebuie s> se =ntind> ct mai mult posibil

spre planQeul oral, pt& a controla poz& mandib&

- Alte elemente/ arc vestib sup, iar inf un Qurub de expansiune

31


32/46

Curs 7

A8AA $*X

Aparatele fixe aparate modern care trateaza toata gama de anomalii si sunt pentru toatecategoriile de varsta

-


33/46

- ara transpalatinala Koshgarian- Arcul lingual- "ispozitivul .ance- ;ip- bumper - Yuad- 4elix

"ara transpalatinala os&garian

- ealizata din sarma de

*ndicatii/

-


34/46

- Bn arc periferic cu bucle de activare in forma de N B N deschise spre ocluzal si paralelecu fibromucoasa lingual

Dispozitivul 3ance

- Arc palatinal ce are in plus o pelota acrilica ce vine in contact cu zona retroincisivasuperioare

*ndicatii/

- !areste ancora%ul si previne mezializarea ! 1 in timpul mezializarii C- "istalizarea ! 1- "erotarea ! sau expansiune prin activare posterioara

Alcatuire/

- clavete ce se introduc in tubusoarele de pe fetele 8 ale inelelor cimentate pe ! 1 sup

- Bn arc 8, paralel cu fibromucoasa 8- : pelota acrilica in contact cu zona retroincizala sup

"ezavanta%e/

- *giena deficitara- *ritatii ale mucoasei 8 ( ulceratii )


35/46

9uad8 :eli5

- ste un arc 8 creat de icMets dupa Coffin- $olosit pentru expansiunea maxilarului- "enumirea provine de la cele 3 bucle helicoidale de activare

*ndicatii/

- xpansiunea anterioara, posterioara sau paralela a arcadei superioare- !i%loc de ancora% suplimentar ( previne deplasarea molarilor )

Alcatuire/

- 3 bucle helicoidale de activare anterioare, posterioare unite intre ele prin segmentede sarma

- brate anterioare, in contact cu fetele 8 ale dintilor laterali ( 8!, C )

Curs ;

3DCAT4$ A*A0AT$4O0


36/46

E& Anomalii de clasa *** Angle- ealizeaza saltul articular

D& :cluzii deschise- ractiuni verticale inter-arcade

9& Anomalii ocluzale in toate planurile asociate cu $: (forte extaorale)

-head-gear 1& Anomalii bazale care necesita tratament chirurgical

- :cluzie deschisa- etrognatie mandibulare- 8rognatism mandibular

11&8arodontopatii, traumatisme

- Aparatele fixe sunt utilizate ca mi%loc de stabilizare a dintilor

1&*n scop preprotetic la adulti

- Corectarea unor anomalii- 8aralelizarea axelor dentare (slefuiri, depulpari)- edeschiderea unor spatii necesare echilibrarilor lucrarilor protetice&

Avanta%ele aparatelor fixe/ 8ot produce deplasari dentare specifice Controleaza deplasarea apicala 8ot fi produse deplasari comcomitente in cele # planuri spatiale


37/46

8ot fi confetionate in cabinet sau in lab, din banda de otel inoxidabil ( K/,6-,10mm)-inele

prefabricateehnica de lucru/

-


38/46

5eed dge5ise ichetts Andre5s


39/46

ehnica linguala- racMeturile si alte atasamente se coleaza pe fetele linguale, palatine ale dintilor- Avanta%/ nue vizibil- "ezavanta%/ dificultatea aplicarii( inaltimile reduse si nereg supraf orale)- Acces mai dificil

- A%ustari de arc complexe care necesita mult timp- Controlul deplasarilor dentare nu este la fel de efectiv ca si tehnica vestib

Tubusoarele

lem in care se introd capetele arcurilor Asigura stabilitatea arcului si pozitia lor de actiune rezistenRei lor Qi a

posibilit>Rilor de conformare& 8ot suporta =ndoituri de orice form> dorit> f>r> a sefractura&

Alia%e de Crom, Cobalt, itan, .ichel/ alia%e de tip lgilo care sunt foarteelastice, uQor de manipulat, propriet>Rile lor fizice pot fi crescute prin tratamenttermic& nc>lzirea le creQte rezistenRa aQa =nct un fir de lgilo moale, uQor deconformat, prin =nc>lzire poate deveni la fel de dur ca un fir de oRel inoxidabil&

39


40/46

Alia%ul de .ichel-itanium (.itinol)Uiliam $& uchler 196

!emoria formei H arcuri cu memorie atuci cnd este =nc>lzit la

o temperatur> de tranziRie&(ransition temperature ange )

'lasificarea arcurilor

Arcuri/ f>r> informaRii, plane (blanM) Cu informaRii/ curb> continu>

& !odul de elasticitate/ raportul dintre intensitatea forRei Qi deformarea rezultat>#& ;imita de elasticitate/ $orRa maxim> care poate fi aplicat> =naintea apariRiei unei

deform>ri permanente& $irul prezint> o uQoar> deformare de la linia dreapt>, dar revine lalungimea iniRial>, cnd forRa =nceteaz> s> acRioneze&

3& 8erformanRa elastic>/ deflexiunea continu> a firului pentru testarea rezistenRei ladeformare Qi oboseal>

0& ezilienRa/ tendinRa firului de a-Qi relua forma iniRial> dup> suprimarea =nc>rc>turii6& $orRa de flexiune/ forRa la care firul prezint> o deformare permanent>&

E& $lexibilitatea maxim>/ deformaRia produs> =n fir la limita de elasticitate&D& ezistenRa/ nc>rcarea maxim> tolerat> =naintea deform>rii permanente9& rc>turi&1& ;imita proporRional>/ valoarea maxim> (gcm) pentru care oboseala este direct

proporRional> ci intensitatea forRei11& ezistenRa la coroziune/ capacitatea firului metalic de a-Qi conserva finisarea Qi

dimensiunile iniRiale =n mediul acid&1& $ragilitate/ pierderea flexibilit>Rii&

40


41/46

Factori care influen&eaz elasticitatea arcului "iametrul firului/ dac> se doreQte ca arcul s> fie mai rigid atunci se folosesc diametre mai

mari $orma pe secRiune/

otunde/ au o mai mare flexibilitate Qi se folosesc =n faza de aliniere, cnd exist>malpoziRii multiple, rotaRii dentare, denivel>ri verticale&

8>trate/ urmeaz> dup> cele rotunde "reptunghiulare/ sunt mult mai rigide, se folosesc =n fazele =n care este nevoie de

rezistenR> la tracRiuni elastice Qi de precizie =n combinaRia arc-slot& $actori care influenReaz> elasticitatea arcului ;ungimea firului folosit/ intensitatea forRei este direct proporRional> cu grosimea firului Qi

invers proporRional> cu lungimea& Cu ct lungimea firului este mai mare creQte Qielasticitatea lui Qi se reduce forRa de acRiune&

Alia%ul Qi calit>Rile sale fizice/

.itinolul are dou> forme de structur>/ !artensitul (!) forma prezent> la temperaturi %oase Austenitul (A) forma obRinut> la temperaturi =nalte !emoria formei/ capacitatea arcului de a-Qi reaminti forma iniRial>, dup> ce a fost

deformat plastic =n timpul formei !& ratat astfel arcul poate fi aplicat =n cavitateaoral>, unde la corpului trece =n forma A Qi =ncearc> s> revin> la forma iniRial>&

Alegerea arcurilor

de tratament xist> trei mari grupe de arcuri prefabricate/1& Arcuri iniRiale arcuri de aliniere Qi nivelare, arcuri flexibile

& Arcuri de lucru pentru deplas>ri actice#& Arcuri de finisare3& Arcuri accesorii/ parRiale (segmentare) sau arcuri secundare de =nchidere sau deschidere

de spaRiu open coil spring( closed coil spring)

Curs 1?

Aparate cranio8ma5ilare

- $olosesc regiunile extraorale ca zon> de spri%in a for elor ( calota cranian> )- Clasificare/

Aparate extraorale Aparate intra-extraorale

Aparate extraorale- Aparatul e situat =n afara cav& orale- 'ona de aplicare a for ei regiunea mentonier>- 'ona de spri%in calota cranian>

41


42/46

- zute cu plan =nclinat - Cel mai reprezentativ/ b>rbi aVcapelina

"rbi a i capelina

- lemente componente/ "ispozitiv de spri%in pericranian 8iesa mentoniera $or a elastica V accesorii de asamblare a p>r ilor

1& Capelina/ =n cabinet o band> orizontal> care =ncon%oar> capul, trecnd pe la L a

frun ii V benzi la nivelul vertexului

& >rbi a se confec ioneaz> din fetru i i se d> o form> eliptic> dup> dimensiunea

mentonului se coase cate o torti > de care se aga > elasticele inconveniente/

o stabilitatea defectuoas> a dispozitivului mentonier care nu

permite dect trac iuni oblice la 30I #& latice cu direc ie diferit>/

- trac iuni orizontale occipito-mentonier> determin> schimbarea cre terii condilului spre posterior inhibarea cre terii i deplasarea mand spre ant indicat> =n anomaliile de cls& a ***-a

- trac iuni verticale vertex-menton determin> o rot ant a mand cu =nclinarea unghiului mand i modificarea rap dintre

eta%ele fe ei cre terea condilului devine mai ant indica ii =n anomaliile de cls * cu ocluzie deschis>

:cluzia deschis> apare in toate cele # clase ZZZZZZZ

Aparate intra-extraorale- ac iunea se exercit>/

o la nivel dentaro la maxilaro la mand

- in direc ia post-ant ( masca "elaire )- cu direc ie ant-post ( 4eadgear )- for ele declan ate sunt puternice, mecanice

42


43/46

)asca *elaire

- elemente componente/ sistem de spri%in fronto-mentonier sistem de aplicare a for elor elemente declan atoare de for e

- sistemul de spri%in fronto-mentonier b>rbi > de dim reduse, aplicat> pe menton band> oriz aplicat> pe frunte un cadru metalic rigid, alc>tuit din bare verticale ( serve te la fixarea capetelor

ext ale elem declan atoare de for e ) cele bare verticale sunt unite printr-o bar> oriz curb>, la 1- cm de comisura

bucal> pe aceasta se monteaz> butonii sau crligele ce servesc la fixarea elasticelor de

trac iune trac iunea e orientat> inainte i =n %os

- sistemul de aplicare a for elor/ placa palatinal> ancorat> pe gutiere bilateral cu crlige fixate pe per lat i urub de

expansiune gutiere bilat cimentate cu tubu oare orale =n care se inser> un arc palatinal de

expansiune =n capacul gutierei se sculpteaz> microplanuri =nclinate oblic =n sus i =napoi care

diri%eaz> posterior mandibula- elemente declan atoare de for e/

inele de cauciuc arcuri spiralate

- se folosesc for e mari 3-6g pe perioada nop ii - =n caz de asimetrie se folosesc intensit> i dif pe cele hemiarcade- avanta%e/ gutiera/

=n>l >toare de ocluzie urubul sau arcul transpalatal ofer> expansiune tranversal> microplanurile oblice + aparat func ional

- efecte/ vestibulo-versia incisivilor sup deplasarea =nainte a ansamblului arc dentare cu glisarea bazei alveolare pe baza

osoas> dis%unc ia suturii maxilo-palatine

- coala de ortodon ie din ;on barele lat care unesc cele pelote sunt montate pe ;!, paranazal dr i stg

- indica ii/ ";!8 8seudoprogna ia mand ( retrogna ia maxilar>)

43


44/46

:eadgear

- lemente comp/ "isp extraoral ( band>, capelin> ), ca element de ancora% se fol capelina 4icMham

cu orificiu pt controlul intensit> ii for ei "isp intra-extraoral/

Arc facial Arc cu crlig (f-hooM) ransfer> for a extraoral> la punctul de aplicare intraoral

enzi elastice, inele- 8unct de spri%in pericranian7 spri%in/

Cervical :ccipital 8arietal Combinat ( combin> spr cervical cu cel occipital )

- "irec ia for ei/

;o5-pull ( for a %oas> ) medie ) 4igh-pull ( for > medie )

Arcul "acial/ Arc facial intern/

*nserat =n tubu orul de pe maxilar ( tub pt $: ) sau =n tubul gutierei

maxilare 8t a se putea transmite for a arcul trebuie prev>zut cu stopuri meziale de

tub ( stupil + elem sudat sau bucl> in B ) Arcul facial intern mai poate fi prev>zut cu un crlig median ( PPPP Sohn)

care e ag> at de arcul principal pt controlul planului de ocluzie Arc facial ext/

o $ir de o el de inoxo curbat cu un unghi rotun%it pt a fi paralel cu supraf obra%ilor i la dist de

p>r ile moio Brm>re te linia comisural> lateral> i convexitatea obrazului f>r> a stabili

contact cu acestao 8resiunea exercitat> pe obraz det o comp transversal>o de aprox # cm =n fa a lobilor

auriculari, de care se aga > elem elastice

$or e extraorale/- ipul de deplasare depinde de/

'ona de spri%in cranian "irec ia for ei ;ung bra ului ext al arcului/

ra ext mai scurt dec=t cel int Cele bra e au aceea i lung

44


45/46

ra ext mai lung dec=t cel int Bnghiul dintre arcul int i ext

Arcul ext se poate afla/- ;a acela i nivel oriz cu cel int- rat $:/

- rac iuni asimetrice pt deplasarile dentare unilat ( asimetrie facial> )- Arcul facial e cu bra e inegale, bra ul mai mare fiind de partea unde se dore te cre terea

intensit for ei- $or a se afla sub centru de rez al molarilor ( mi% trifurca iei radiculare), molarii vor suferi

i o rota ie cor-dist - $ibrele parodontale opun o rezisten > mai mic> mi c>rilor de extruzie dect cele de

distalizare

Arcul cu c@rlig

- xtremitatea ant a arcului se termin> cu un crlig anga%at pe zona vestib a arculuiprincipal =n dreptul C sau a * =n func ie de obs terapeutice ( retrac ia C, retruzia i

ingresiunea * )- Arcul iese din cav buc la niv comisurii i extrem post este =n dreptul reg molare, fiind

suportat> de capelin> prin bandeletele elastice- *ndic/ ac iuni ortodontice/

nt>rirea ancora%ului "istalizarea ! sup etrac ia C educerea over%et-ului fect intruziv sau extruziv pe !1, =n func ie de tipul de trac iune rii cre terii condiliene

!odificarea tipului de rot mand *nhibarea cre terii ant a max

- fecte ortopedice/ depind de *ntensitatea $ i durata de ac iune/ 00-10g, iar durata de 1-13 ore "ir de trac iune care e condi ionat> de lung arcului, angula ia dintre arcuri, sensul

trac iunii >spunsul biologic dat de/ tipul scheletic, ocluzie, tipul metabolic

45


46/46

asp pac la trat/ ?rsta ( denta ie mixt>, dupa erup ia ! ) vara copii din : nu poart> $: )

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	alexandru-ivan
View:	399 times
Download:	5 times

Curs Ortodontie

Documents