+ All Categories
Home > Documents > Curs Nr.2_Teorii Sociologice

Curs Nr.2_Teorii Sociologice

Date post: 24-Nov-2015
Category:
Upload: anna-farrell
View: 67 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
Curs Nr.2_Teorii Sociologice
26
CURS NR.2 NEOEVOLUTIONISMUL IN SOCIOLOGIE Tematica: 1. Evolutionismul in sociologie și noile teorii ale evoluției 2. Neoevoluționismul în sociologia contemporana 3. Neoevoluționismul funcționalist 4. Neoevoluționismul probabilist 5. Antievoluționismul sociologic
Transcript
  • CURS NR.2 NEOEVOLUTIONISMUL IN SOCIOLOGIE

    Tematica:Evolutionismul in sociologie i noile teorii ale evoluieiNeoevoluionismul n sociologia contemporanaNeoevoluionismul funcionalistNeoevoluionismul probabilistAntievoluionismul sociologic

  • Evolutionismul in sociologie si noile teorii ale evolutieiEvoluionismul sociologic este strns legat de numele lui Herbert Spencer este strans legat de conceptul de evolutionism.

    Spencer preia modelul biologiei, si elaboreaz un principiu universal al revolutiei, conform caruia toate evenimentele din lume se desfasoara dupa o lege unitara a evolutiei.

  • Cele doua tipuri de societti la Herbert Spencer Militara - reprezinta cel mai redus grad de dezvoltare sociala, este denumit despotism; aici indivizii sunt tinuti sub disciplina de fier a autoritatii statale.Cooperarea se realizeaz prin constrngereEste o societate autocrat, razboinica, religioasa

  • Cele doua tipuri de societti la Herbert SpencerIndustriala - a carei aparitie Spencer o constata in epoca sa, este caracterizat de faptul ca lupta pentru existenta imbraca forme din ce in ce mai umane, datorita unei satisfaceri crescande a nevoilor oamenilor, astfel incat nu mai este nevoie ca statul sa joace un rol regulativ.Cooperarea este voluntara, realizndu-se prin intermediul legilor pietei.

  • Exista 4 teorii ale evolutiei in sociologia lui SpencerT1. Evoluia ca progres spre o societate idealaT2. Evoluia ca difereniere a agregatelor sociale n subsisteme funcionaleT3. Evoluia ca diviziune crescnd a munciiT4. Evoluia ca o combinaie ntre: teoria lui Malthus (suprafertilitatea), teoria lui Lamarck (adaptarile la mediu), teoria lui Darwin (variaia spontana, supravietuirea celui mai apt)

  • Similitudini intre cele 4 teorii si alte teorii sociologiceT1: teorie a progresului social, ntlnita la A. ComteT2: teoria antropologilor sociali (Malinowski) sau teoria structuralist ffuncionalista (Parsons)T3: Teoria diviziunii sociale a muncii (E. Durkheim)T4: Teoria neoevoluionist in biologie

  • Evolutia ca diferentiere socialaIdee promovata de catre Randal CollinsPe masura ce evolueaza, o societate cunoaste o diferentiere progresiva si o specializare crescanda a functiilorCollins vorbeste de 2 modele evolutionare: Modelul diferentierii organiceModelul selectiei naturaleCollins vorbeste de 2 tipuri de teorii evolutioniste:StadialeAle diferenierii

  • Trasaturile distinctive ale neoevolutionismului

    EVOLUIONISM

    Teoria abstracta a selectiei naturale/istorism speculativProgresul este complementar oricrei evolutii

    Eclectic, rasist in explicarea evoluiei socio-culturale

    CalitativistDeterminist

    NEOEVOLUIONISM

    Fapte istorice, arheologice

    Nu orice evoluie genereaza neaprat progresMaterialist - explica evoluia prin combinaii intre: motenirea genetica umana, tehnologia, mediul inconjurator, selecia intersocietal

    CantitativistProbabilist

  • Care sunt ramurile neo-evolutionismului?

    Neoevolutionismul probabilist Gerhard Lenski

    Neoevolutionismul functionalist - Talcott Parsons

  • Neoevolutionismul functionalistreprezentant:Talcott ParsonsSocietile.Evoluie i perspective comparative (1966)

    T.P. fundamenteaza teoria evolutionista pe analiza structural frunctionala a societatilor

  • Conceptele fundamentale cu care opereaza ParsonsDiferenierea corespunde variaiei biologice la Darwin

    Integrarea societala corespunde structurii genetice a organismelor, din teoria moderna a geneticii

  • De ce se schimb societtile?

    n toate societile umane exist patru aspecte analitice distincte sau subsisteme, care nu pot exista singure i interacioneaz: - economia, - sistemul politic, - instituiile sociale, - cultura.

  • De ce se schimb societtile?Talcott Parsons a elaborat o teorie general a modului de funcionare a societilor explornd relaiile dintre sistemele economice i politice, dintre diferitele tipuri de instituii sociale i culturale

  • Cum se produce rezistenta la schimbare?Prin trendul raionalitii, care direcioneaz toate transformarile intr-un sens evoluionar.

    Deci raionalizarea sociala poate att sa favorizeze schimbarea sociala, dar sa fie si o piedica in calea schimbarii sociale

  • Teoria lui Wilbert Moore cu privire la evolutie si schimbare Raionalitatea evolutionara este limitata, pentru ca evolutia nu poate fi garantata nici logic, nici psihologic, nici sociologicExista societati industriale, dezvoltate care, dei au f multe elemente comune, nu vor evolua niciodata la fel; Astfel, evolutia depinde de circumstante de loc si timp

  • Teoria lui N.Smelser cu privire la schimbareDiferenierea si integrarea sunt procese fundamentale ale evoluiei i schimbarii socialeSocietatea dispunde intotdeauna de o sursa inepuizabila de refacere a ordinii, integrarea.In cazul in care integrarea nu reusete pe deplin, ea da natere la tulburari sociale acestea reprezint un al treilea proces al schimbrii sociale

  • Neoevolutionismul probabilistreprezentant:Gerhard Lenski Putere i privilegii

    Lenski adaug sociologiei conceptul de progres evoluionar adic ridicarea nivelului capacitii populaiilor de a mobiliza energie i informaie n procesul adaptativ

  • Neoevoluionismul probabilist =>trecerea de la perspectiva structural-funcional

    Neoevoluionismul =>focalizare pe schimbare i conflict.Analogie ntre societile umane i speciile biologice.Pentru Lenski, unitatea evoluionar este populaia,mecanismele de izolare societal (culturale i politice).

  • Lenski Evoluionismula)Limbaj=> structura comunicrii socio-culturale cu funcii de nvare a valorilor socio-culturale i reglementare a vieii sociale.b)Ideologia=> sistem de credine de baz ale societiic)Organizarea social n cadrul creia ierarhia componentelor de la indivizi i roluri la grupuri,status-uri i clase este dinamicd)Tehnologia=> cauz autogen a schimbrii

  • Selecie intrasocietal i selecie intersocietalPrimul tip poate conduce la o regresie a anselor de supravieuire a societaiiExtincia socio-cultural este rezultatul seleciei intersociale prin rzboiCea mai mare parte a diversificrii socio-culturale s-a produs ntre societi.

  • Sistemul de distribuieExistena a dou legi:1. Oamenii vor mpri produsul pentru asigurarea supravieuirii i meninerea produciei2. n cazul surplusului economic, distribuirea se face n funcie de i prin putere.Lenski indic reevaluarea rolului conflictelor n evoluia societilor

  • Antievoluionismul sociologicreprezentant:Robert Nisbet Relatia sociala.Introducere in studiul societatii (1970)

    Schimbarea nu este si nu poate fi dect o schimbare empiricaEa nu poate fi dedusa sau derivata empiric din elementele structurii sociale.

  • Consecinta acestei deduceri este afirmarea omniprezentei schimbarii sociologice.Schimbarea reala sau empirica este intotdeauna o schimbare a ceva,undeva si candva.Concluzie: orice teorie a schimbarii trebuie sa introduca variabile de timp,loc si circumstanta.

  • Nisbet considera ca orice schimbare este produsa de evenimente si orice eveniment este produs de o schimbare.

    El incearca sa-si salveze rationamentul printr-un postulat: patern-urile comportamentale au tendinta de a persista si,de aceea ,nu orice eveniment se soldeaza cu o schimbare sociala.

  • C.1. Nisbet arata ca schimbarea se caracterizeaza numai prin discontinuitate.In acest fel,nu exista o succesiune genetica a schimbarii,ci un set complex si discontinuu de evenimente si schimbari.Aceasta afirmatie are doua consecine:

  • C.2. Unicitatea schimbarii este o caracteristica istorica a a schimbarii.

    Concluzie: Nisbet a reconstituit cadrul de analiza a schimbarii sociale,propunand o abordare sistematica istorico-empirica,antibiologica, dar nu in intregime antifunctionalista.


Recommended