Păduchele ţestos din San José – Quadraspidiotus perniciosus,

ordinul Homoptera, familia Diaspididae

1,6 – 2,2 mm;1,2-1,5mm

brun-cenuşiu

galben-portocaliu

0,8-0,9 mm

0,8 – 1,2 mm

galben-portocaliu

Biologie. Iernează în stadiul de larvă de vârsta I sub scut, pe tulpinile şi ramurile pomilor. Are 2 – 3 generaţii pe an, frecvent două generaţii, care evoluează astfel: GI = mai – iunie şi GII = iulie – august.

La începutul lunii aprilie, după o perioadă de hrănire, larvele năpârlesc şi trec în vârsta a II-a, diferenţiindu-se în masculi şi femele. La sfârşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai, apar adulţii, care se împerechează, iar femela depune larve, eşalonat, pe o perioadă de 6-7 săptămâni. Larvele neonate se răspândesc pe tulpini, ramuri, frunze, unde îşi introduc rostrul în ţesuturi şi se hrănesc cu sucul celular. În acest timp se formează scutul protector din fire de mătase şi ceară, care este mai puţin dens astfel încât poate fi străbătut mai uşor de diferite substanţe chimice, după care se îngroaşă, se întăreşte şi devine mai rezistent. Larvele se hrănesc, năpârlesc şi are loc diferenţierea în masculi şi femele. După împerechere, la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august, femela depune larvele generaţiei a II-a, a cărei apariţie se prelungeşte până în lunile septembrie, octombrie. Acestea hibernează până în primăvara anului următor.

Păduchele ţestos din San José are numeroase specii de paraziţi şi prădători. Ca specii parazite mai importante sunt: Prospaltella perniciosi, Prospaltella fasciata, etc. (ordinul Hymenoptera), iar ca specii prădătoare: Chilocorus bipustulatus şi Chilocorus renipustulatus (ordinul Coleoptera).

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 200 specii de arbori, arbuşti, pomi şi plante ierboase, dar preferă speciile lemnoase. Dintre speciile pomicole atacă mărul, părul, piersicul, cireşul, etc. Dintre arbori, arbuşti ornamentali şi forestieri atacă teiul, plopul, ulmul, salcâmul, salcia etc. Preferă păducelul, lemnul câinesc şi gutuiul japonez. Nu s-a semnalat atac pe conifere.

Adulţii se găsesc atât pe părţile lemnoase, precum şi pe frunzele şi fructele pomilor atacaţi, înţepând şi sugând sucul celular din ţesuturi. Odată cu înţepătura este introdusă şi saliva, care conţine un complex enzimatic, din care cauză ţesuturile se necrozează şi se înroşesc în jurul locurilor de fixare, formându-se pete roşii, caracteristice.

Pomii atacaţi vegetează slab, frunzele sunt etiolate, fructele sunt mici şi deformate. La un atac puternic, pomii tineri se pot usca în 2 – 3 ani, iar pomii în vârstă se usucă în 7 – 10 ani.

27.04.2005

Respectarea măsurilor de carantină fitosanitară;La înfiinţarea livezilor se va folosi numai material săditor

neinfestat, procurat din pepiniere autorizate. Tratamente chimice:

- în timpul repausului vegetativ se va folosi unul din produsele: Ulei Cosmol – 2%, Ulei Spindel – 1,5%, Ulei Oleoekalux – 1,5%, Ulei Oleocarbetox – 3%, Aplaudus super – 1,5%, Carbetox 37 CE – 1%, Polisulfură de bariu 6%, Zeamă sulfocalcică 20%.

- în perioada de vegetaţie tratamentele se fac la avertizare(1-2 tratamente/generaţie) cu unul din produsele: Actellic– 0,2%, Carbetox– 0,4%, Ekalux – 0,1%, Imidan– 0,1%, Murfotox– 0,1%, Sinoratox– 0,1%, Sumithion– 0,1%, Zolone– 0,2%, Ultracid– 0,1%, Fyfanon – 0,6%, Lannate – 0,2%, Admiral - 0,05%, Pallas - 0,3%, etc.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Păduchele lânos al mărului – Eriosoma lanigerum

ordinul Homoptera, familia Eriosomatidae

Forma aripată- 1,8-2,3 mmForma apteră- 1,9-2,1 mm

Biologie şi ecologie.Specia are un ciclu biologic complet numai în ţara lui de origine(America de Nord), unde are ca plantă gazdă primară, ulmul american,iar ca plantă gazdă secundară, mărul.In Europa, evoluţia lui este incompletă şi are loc numai pe măr, în cazuri foarte rare pe păr sau gutui(evoluţie holociclică, monoecică sau anholociclică).Se dezvoltă doar forma asexuată. Chiar dacă apare şi forma sexuată, larvele de fundatrix, care apar în primăvară, mor înainte de a se reproduce.Iernează ca larve pe rădăcini sau pe părţile aerine ale pomilor. Poate avea 8-12 generaţii pe an. Răspândirea de la un pom la altul se face cu ajutorul curenţilor de aer.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă mărul, mai rar şi alte specii: gutuiul, părul etc. Păduchii se localizează pe frunze, pe lăstari, pe tulpini şi rădăcini, înţepând şi sugând sucul celular. Părţile atacate se hipertrofiază şi apar umflături, sub formă de nodozităţi sau tumori canceroase.

Respectarea măsurilor de carantină fitosanitară;folosirea de material săditor sănătos;înfiinţarea de noi plantaţii cu soiuri rezistente; Tratamente chimice:

- în timpul repausului vegetativ cu unul din produsele: Ulei Cosmol – 2%, Ulei Spindel – 1,5%, Ulei Oleoekalux – 1,5%, Ulei Oleocarbetox – 3%, Aplaudus super – 1,5%, Carbetox 37 CE – 1%, Polisulfură de bariu 6%, Zeamă sulfocalcică 20%.

- în perioada de vegetaţie tratamentele se fac utilizând produsele: Thiodan, Thionex – 0,15%; Reldan – 0,2%; etc.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Păduchele verde al mărului – Aphis pomi ordinul Homoptera, familia Aphididae

Femela apteră 1,5 – 2,0 mmverde gălbui,

Femela aripată 2,0 – 2,5 mm

Biologie şi ecologie. Iernează în stadiul de ou de rezistenţă depus pe ramurile subţiri, obişnuit la baza mugurilor. Este un afid cu dezvoltare holociclică, monoecică, prezentând 8 – 12 generaţii pe an.

În primăvară, în fenofaza de dezmugurire a pomilor, din ouăle de rezistenţă apar larvele din care vor lua naştere femelele fondatoare (fundatrix), care ajunse la completa dezvoltare dau naştere pe cale partenogenetică vivipară, la fundatrigene nearipate şi aripate. Acestea continuă să se înmulţească tot partenogenetic vivipar.

În septembrie ,în coloniile de virginogene apar sexuparele, care dau naştere la forma sexuată : masculi şi femele. După împerechere, femelele depun ouăle de iarnă (de rezistenţă).

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă frecvent mărul, precum şi alte rosacee.

Insectele înţeapă şi sug sucul celular din ţesuturi. Frunzele se răsucesc, începând de la vârf spre peţiol şi de la margini spre nervura principală, rezultând pseudocecidii. Datorită atacului frunzele se îngălbenesc şi se usucă. Organele atacate sunt acoperite cu dejecţiile păduchilor, care formează aşa numita “rouă de miere”, pe care se dezvoltă filamentele ciupercii Capnodium salicinum.

tratamente de iarnă utilizând produsele: Polibar 6% sau Carbetox 37 CE – 1%. primăvara, la apariţia primelor colonii de păduchi se vor executa tratamente cu unul din produsele: Carbetox– 0,4%, Sinoratox– 0,1%, Nogos– 0,1%, Vapona– 0,1, Sumithion– 0,1%, Chess – 0,1%, Fernos – 0,05%, Ambush – 0,025%, Ripcord – 0,03%, Karate – 0,01%, Mavrik – 0,05%, etc.

Tratamentele se execută înainte de răsucirea frunzelor, de formare a pseudocecidiilor.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Puricele melifer al părului – Psylla pyricolaordinul Homoptera, familia Psyllidae

Formade vară-2,1-2,8

portocalie- brună

de iarnă-3-4 mm galben-deschis

0,35-0,36 mm

Biologie şi ecologie. Dăunătorul iernează în stadiul de adult pe scoarţa tulpinilor şi ramurilor pomilor. Femelele, primăvara devreme, în februarie- martie depun ouăle izolat, în vârful ramurilor, pe muguri sau lăstarii tineri. Larvele apr în martie-aprilie, evoluţia lor se desfăşoară pe frunze, lăstari, tulpini .Adulţii, apar în luna mai.Ouăle sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor, în rânduri drepte sau sunt introduse în ţesuturile frunzelor. Intr-un an se pot dezvolta 2-3 generaţii sau chiar mai multe.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă părul, mai ales perii pitici. Sunt atacaţi lăstarii, mugurii, frunzele şi fructele diferitelor soiuri . Dăunează adulţii şi larvele, care înţeapă şi sug sucul celular. In urma atacului, lăstarii se curbează,florile şi frunzele se răsucesc, se usucă şi cad iar fructele rămân mici. Părţile atacate sunt acoperite cu excrementele dulci ale păduchelui(roua de miere), pe care se dezvoltă diferite ciuperci din genul Capnodium, care produc boli denumite fumagini, având loc o înnegrire a organelor atacate.

tratamente de iarnă utilizând produsele: Polibar 6% sau Carbetox – 1%. primăvara, după căderea petalelor, la apariţia larvelor se vor executa tratamente cu unul din produsele: Mitac – 0,3%; Cascade – 0,05%; Rimon – 0,75 l/ha; Dimilin – 0,03%; Sonet – 0,25%;etc.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Gărgăriţa florilor de măr – Anthonomus pomorum

ordinul Coleoptera, familia Curculionidae5-6 mm

brun-cenuşiu

7-8 mm

alb-gălbuie

Biologie şi ecologie. Insecta are o generaţie pe an. Iernează în stadiul de adult, în scoarţa exfoliată a pomilor sau în alte adăposturi. In martie –aprilie, adulţii părăsesc locurile de iernare, în primele zile găsindu-se pe pomii pe care au hibernat, mai târziu şi pe cei învecinaţi, deplasându-se prin mers de la un pom la altul. Pe timp călduros, aceştia se deplasează prin zbor, în toată livada. Ouăle sunt depuse în organele florale, în interiorul bobocilor. Larvele apărute se dezvoltă aici şi tot aici într-un cocon negricios, la maturitate se transformă în pupă. Noii adulţi apr in luna iunie. După 2-3 săptămâni de hrănire, se retrag sub scoarţa exfoliată unde intră în diapauză aestivală, care în regiunile noastre se continuă cu iernarea.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este o specie monofagă. Atacă doar mărul. Adulţii hibernanţi atacă mugurii vegetativi şi floriferi, noii adulţi atacă una din epiderme şi parenchimul frunzelor. Cele mai mari pagube însă, produc larvele , care se hrănesc cu organele interne ale florilor, atacând bobocii florali.Bobocii florali atacaţi, nu se mai deschid, se brunifică, se usucă şi rămân mult timp agăţaţi pe ramuri, fiind cunoscuţi sub denumirea de cuişoare sau flori antonomate.

tăierea ramurilor uscate, răzuirea tulpinilor şi a ramurilor şi distrugerea acetor resturi, în care se găsesc adulţii hibernanţi, prin ardere; la apariţia adulţilor în primăvară, scuturarea repetată a pomilor; prăfuirea solului în jurul trunchiurilor; tratamente chimice cu produse organofosforice în perioada de hrănire suplimentară a adulţilor hibernanţi; aplicarea de inele cu clei la începutul lunii iunie, pentru capturarea adulţilor;

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Gărgăriţa mugurilor – Gărgăriţa mugurilor – Sciaphobus squalidusSciaphobus squalidusordinul ordinul Coleoptera, Coleoptera, familia familia CurculionidaeCurculionidae

5-6,5 mm

negru

Larva alb-gălbuie

10-12 mm

Biologie. Gărgăriţa mugurilor iernează în stadiul de adult sau de larvă în sol şi are o generaţie pe an sau o generaţie la doi ani.

La sfârşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie adulţii părăsesc locurile de iernare şi se urcă în pomi, unde se hrănesc cu muguri, cu frunzele apărute sau cu flori. După o săptămână de hrănire are loc împerecherea şi depunerea pontei.

Femela depune ouăle, pe frunze, pe scoarţa exfoliată sau pe ramuri, de obicei lipindu-le cu o frunză, larvele apar eşalonat şi migrează în sol unde se hrănesc cu rădăcinile subţiri ale diferitelor plante ierboase. Transformarea în pupe are loc în luna august. Larvele apărute mai târziu se împupează în al doilea an. Adulţii apar în luna septembrie şi rămân în aceleaşi locuri până în anul următor.

Plante atacate şi mod de dăunare. Adulţii rod mugurii vegetativi şi floriferi la diferite specii de pomi fructiferi (măr, păr, prun, cais, etc.) şi arbuşti fructiferi. La atacuri puternice recolta poate fi compromisă.

aplicarea de inele cu clei primăvara devreme, pentru capturarea adulţilor; scuturarea repetată a pomilor; prăfuirea solului în jurul trunchiurilor; tratamente chimice cu produse organofosforice la depunerea ouălor.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Cariul scoarţei – Ruguloscolytus rugulosusordinul Coleoptera, familia Scolytidae

2,0-2,5 mm

negru-mat

cca 3,0 mm- albă

Biologie şi ecologie. Iernează în stadiul de larvă în galerii, în scoarţa arborilor. Primăvara, are loc transformarea larvelor în pupe iar în luna mai apar adulţii. Aceştia depun ouăle în galeriile pe care le sapă ţntre scoarţă şi lemn(galerii materne).Larvele care apar îşi sapă galerii adânci, în lemn se dezvoltă aici, la maturitate se transformă în pupe la capătul galeriilor proprii.Adulţii apăruţi părăsesc galeriile prin orificiile mici pe care le sapă în scoarţă şi dau naştere în unele regiuni la a doua generaţie.

La noi în ţară această insectă are 1-2 generaţii pe an, în funcţie de regiune.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă numeroase specii de pomi fructiferi, arbori ornamentali şi forestieri, arbuşti, avnd preferinţă pentru speciile din familia Rosaceae(cais, piersic, măr, păr, scoruş etc.) Dăunează adulţii şi larvele prin galeriile pe care le sapă în scoarţă şi în lemn, în tulpini şi în ramuri.

înfiinţarea livezilor să se facă în terenuri bine pregătite şi cu material săditor sănătos;măsuri agrotehnice şi de igienă culturală: tăieri de rărire a coroanelor, tăierea ramurilor uscate, răzuirea scoarţei, etcla apariţia adulţilor, tratamente cu produse organofosforice: Carbetox– 0,4%, Sinoratox– 0,1%, Nogos– 0,1%, Vapona– 0,1, etc.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Sfredelitorul tulpinilor – Sfredelitorul tulpinilor – CossusCossus cossus cossusordinul ordinul Lepidoptera, Lepidoptera, familia familia CossidaeCossidae 18.05.2005 18.05.2005

60-80 mm

brun-cenuşii

roşie-închis

70-90 mm

- dorsal galben-crem-ventral

Biologie şi ecologie.Insecta prezintă o generaţie la doi ani. Iernează în Biologie şi ecologie.Insecta prezintă o generaţie la doi ani. Iernează în stadiul de larvă în galerii, în interiorul tulpinilor sau a ramurilor mai groase. stadiul de larvă în galerii, în interiorul tulpinilor sau a ramurilor mai groase. Adulţii, apar pe la sfârşitul lunii iunie şi sunt nocturni. Zborul lor se Adulţii, apar pe la sfârşitul lunii iunie şi sunt nocturni. Zborul lor se prelungeşte până în luna august. După împerechere, femele depune ouăle prelungeşte până în luna august. După împerechere, femele depune ouăle în crăpăturile scoarţei tulpinilor. Pontele sun acoperite cu o substanţă în crăpăturile scoarţei tulpinilor. Pontele sun acoperite cu o substanţă cleioasă, sub forma unui scut protector . Larvele neonate pătrund în cleioasă, sub forma unui scut protector . Larvele neonate pătrund în scoarţă unde rod până în scoarţă unde până în toamnă rod galerii în care scoarţă unde rod până în scoarţă unde până în toamnă rod galerii în care rămân grupate şi iernează.In primăvară, larvele pătrund în lemn, unde rămân grupate şi iernează.In primăvară, larvele pătrund în lemn, unde sapă galerii ascendente, care comunică cu exteriorul, prin orificii prin care sapă galerii ascendente, care comunică cu exteriorul, prin orificii prin care sunt evacuate excrementele şi rumeguşul. In toamna anului al doilea sunt evacuate excrementele şi rumeguşul. In toamna anului al doilea larvele ajung la maturitate şi iernează în interiorul galeriilor. In primăvara larvele ajung la maturitate şi iernează în interiorul galeriilor. In primăvara anului al treilea larva roade un orificiuîn scoarţă şi în apropierea lui îşi anului al treilea larva roade un orificiuîn scoarţă şi în apropierea lui îşi confecţionează un cocon din rumeguş, în care se transformă în pupă, din confecţionează un cocon din rumeguş, în care se transformă în pupă, din care apar apoi adulţii.care apar apoi adulţii.

Plante atacate şi mod de dăunare.Atacă diferite specii lemnoase cum ar fi: Plante atacate şi mod de dăunare.Atacă diferite specii lemnoase cum ar fi: măr, păr, prun, cais, cireş, ulm, plop, salcie, tei, frasin etc.Preferă arborii măr, păr, prun, cais, cireş, ulm, plop, salcie, tei, frasin etc.Preferă arborii debilitaţi şi cu lemnul moale. Atacă larvele, care sapă galerii, în tulpini şi în debilitaţi şi cu lemnul moale. Atacă larvele, care sapă galerii, în tulpini şi în ramurile mai groase, în care pot apoi pătrunde microorganisme, care ramurile mai groase, în care pot apoi pătrunde microorganisme, care provocă putrezirea lemnului.provocă putrezirea lemnului.

Sfredelitorul ramurilor – Sfredelitorul ramurilor – ZeuzeraZeuzera pyrina pyrinaordinul ordinul Lepidoptera, Lepidoptera, familia familia CossidaeCossidae

35-60 50-60

Biologie şi ecologie.In zonele reci de la noi din ţară, această insectă are o Biologie şi ecologie.In zonele reci de la noi din ţară, această insectă are o generaţie la 2 ani, în timp ce în zonele mai calde, are o generaţie pe an. generaţie la 2 ani, în timp ce în zonele mai calde, are o generaţie pe an. Iernează în stadiul de larvă în interiorul galeriilor. Adulţii apar către Iernează în stadiul de larvă în interiorul galeriilor. Adulţii apar către sfârşitul lunii iunie şi zboară numai în timpul nopţii. Ouăle sunt depuse pe sfârşitul lunii iunie şi zboară numai în timpul nopţii. Ouăle sunt depuse pe scoarţa diferiţilor pomi, arbori etc. Omizile apărute, după o perioadă reletiv scoarţa diferiţilor pomi, arbori etc. Omizile apărute, după o perioadă reletiv scurtă de timp. pătrund sub scoarţă, unde îşi continuă dezvoltarea. La scurtă de timp. pătrund sub scoarţă, unde îşi continuă dezvoltarea. La apropierea iernii, larvele intră în diapauză hiemală, continuându-şi apropierea iernii, larvele intră în diapauză hiemală, continuându-şi dezvoltarea în primăvara anului următor. Uneori ele părăsesc galeriile mai dezvoltarea în primăvara anului următor. Uneori ele părăsesc galeriile mai vechi, migrează către ramuri mai groase sau chiar tulpini, în care îşi petrec vechi, migrează către ramuri mai groase sau chiar tulpini, în care îşi petrec a doua iarnă. a doua iarnă.

In primăvara celui de-al treilea an, larvele se mai hrănesc câteva In primăvara celui de-al treilea an, larvele se mai hrănesc câteva săptămâni, apoi rod câte un orificiu spre exterior, unde îşi confecţionează săptămâni, apoi rod câte un orificiu spre exterior, unde îşi confecţionează coconi mătăsoşi, în care se transformă în pupe, prin luna iunie, din care coconi mătăsoşi, în care se transformă în pupe, prin luna iunie, din care apar apoi adulţii.apar apoi adulţii.

Plante atacate şi mod de dăunare.Atacă Plante atacate şi mod de dăunare.Atacă pomii fructiferi şi în pomii fructiferi şi în special mărul şi părul.Dăunează larvele, care fac galerii în special mărul şi părul.Dăunează larvele, care fac galerii în ramuri, uneori şi în tulpini. Poate produce daune mai ales în ramuri, uneori şi în tulpini. Poate produce daune mai ales în pepiniere şi în plantaţiile mai tinere. Atacă şi unii arbori pepiniere şi în plantaţiile mai tinere. Atacă şi unii arbori forestieri, cum ar fi: frasinul, mesteacănul, teiul, forestieri, cum ar fi: frasinul, mesteacănul, teiul, castanul,arţarul etc.castanul,arţarul etc.

măsuri de igienă culturală: curăţirea scoarţei de muşchi şi licheni, tăierea ramurilor uscate, tăieri de rărire a coroanei;introducerea în galerii a unor substanţe toxice cu acţiune gazoasă cum ar fi: sulfura de carbon, cristale de paradiclorbenzen, Delicia, etc

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Molia pieliţei fructelor – Molia pieliţei fructelor – AdoxophyesAdoxophyes reticulana reticulanaordinul ordinul Lepidoptera, Lepidoptera, familia familia TortricidaeTortricidae

Aa galben-ocru 15-22

Ap cenuşiu-deschis

galben verzui

18-20 mm

Biologie şi ecologie.Insecta prezintă o singură generaţie pe an.Iernează în Biologie şi ecologie.Insecta prezintă o singură generaţie pe an.Iernează în stadiul de larvă, de vârsta a treia, într-un cocon alb, mătăsos pe ramurile stadiul de larvă, de vârsta a treia, într-un cocon alb, mătăsos pe ramurile pomilor, în jurul mugurilorsau în interiorul frunzelor uscate, mai rar în pomilor, în jurul mugurilorsau în interiorul frunzelor uscate, mai rar în crăpăturile scoarţei.Larvele îşi reiau activitatea, primăvara devreme, când se crăpăturile scoarţei.Larvele îşi reiau activitatea, primăvara devreme, când se desfac mugurii, în prima jumătate a lunii aprilie. Organele atacate sunt desfac mugurii, în prima jumătate a lunii aprilie. Organele atacate sunt înfăşurate cu fire de mătase, sub formă de cuiburi. Transformarea în pupe are înfăşurate cu fire de mătase, sub formă de cuiburi. Transformarea în pupe are loc în coconi mătăsoşi, în interiorul organelor atacate sau în crăpăturile loc în coconi mătăsoşi, în interiorul organelor atacate sau în crăpăturile scoarţei. Primii fluturi apar la sfârşitul lunii mai iar apariţia acestora se scoarţei. Primii fluturi apar la sfârşitul lunii mai iar apariţia acestora se prelungeşte până la jumătatea lunii iunie. Ouăle sunt depuse în grupe, pe prelungeşte până la jumătatea lunii iunie. Ouăle sunt depuse în grupe, pe partea superioară a frunzelor. Larvele apărute, după o scurtă perioadă de timp partea superioară a frunzelor. Larvele apărute, după o scurtă perioadă de timp se adăpostesc la locul de contact al unei frunze cu un fruct. Evoluţia larvelor se adăpostesc la locul de contact al unei frunze cu un fruct. Evoluţia larvelor are loc până la începutul lunii iuli. Transformarea în pupe are loc între frunze, are loc până la începutul lunii iuli. Transformarea în pupe are loc între frunze, înfăşurate cu fire de mătase.Fluturii care apar, zboară până în luna septembrie. înfăşurate cu fire de mătase.Fluturii care apar, zboară până în luna septembrie. Ouăle sunt depuse pe frunze, lăstari sau fructe.Până la venirea îngheţului, Ouăle sunt depuse pe frunze, lăstari sau fructe.Până la venirea îngheţului, larvele ajung în vârsta a treia, când intră în diapauză hiemală.Uneori, larvele ajung în vârsta a treia, când intră în diapauză hiemală.Uneori, activitateaomizilor poate să continue şi în depozitele frigorifice, de păstrare a activitateaomizilor poate să continue şi în depozitele frigorifice, de păstrare a fructelor.fructelor.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag, atacând diferite Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag, atacând diferite specii de pomi fructiferi: măr, păr, piersic, cais, prun, etc.,sau esenţe forestiere: specii de pomi fructiferi: măr, păr, piersic, cais, prun, etc.,sau esenţe forestiere: arţar, carpen, fag, anin, mesteacăn,etc.Rosăturile produse de larve asupra arţar, carpen, fag, anin, mesteacăn,etc.Rosăturile produse de larve asupra pieliţei fructelor constituie porţi de pătrundere a diferiţilor agenţi patogeni şi în pieliţei fructelor constituie porţi de pătrundere a diferiţilor agenţi patogeni şi în special a sporilor ciupercii care produce putregaiul brun(Sclerotinia fructigena).special a sporilor ciupercii care produce putregaiul brun(Sclerotinia fructigena).

tratamente cimice, înainte de dezmugurit, utilizând Carbetox 37 CE – 1%;în perioada de vegetaţie se vor executa tratamente cu unul din produsele: Carbetox– 0,4%, Sinoratox– 0,1%, Nogos– 0,1%, Vapona– 0,1, Sumithion– 0,1%, Chess – 0,1%, Fernos – 0,05%, Ambush – 0,025%, Ripcord – 0,03%, Karate – 0,01%, Mavrik – 0,05%, etc.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Molia frunzelor de măr – Yponomeuta malinellaordinul Lepidoptera, familia Yponomeutidae

16-20 mm

Aa-albe Ap. brun-cenuşii

18-20 mm

galben-cenuşiu

Cotarul verde – Operophthera brumataordinul Lepidoptera, familia Geometridae

Omida păroasă a dudului – Hyphantria cunea ,ordinul Lepidoptera, familia Arctiidae

28 – 38 mm28 – 38 mmfemelă

mascul 22-30 mm

brun-închis - verde-bruniu

Biologie şi ecologie. Iernează în stadiul de pupă în locuri foarte diferite: sub scoarţa exfoliată a pomilor, prin scorburi, pe garduri şi pereţii clădirilor, în stratul superficial al solului. În mod obişnuit are două generaţii pe an, iar în unii ani poate să apară şi a treia generaţie parţială.

Fluturii apar eşalonat, începând din decada a doua a lunii aprilie şi până în luna iunie, având un zbor nocturn. După împerechere, femela depune ouăle în grupe, pe partea inferioară a frunzelor diferitelor specii pomicole. Larvele se hrănesc cu epiderma şi parenchimul frunzelor, formând cuiburi din frunze înfăşurate în fire de mătase. Din a patra vârstă, larvele se dispersează pe ramuri şi îşi confecţionează cuiburi din frunze şi fire de mătase.

La sfârşitul lunii iunie începutul lunii iulie, larvele complet dezvoltate se retrag în diferite locuri, unde în coconi mătăsoşi se transformă în pupe. După 7 – 14 zile apar fluturii, eşalonat, care dau naştere la a doua generaţie de larve, care se dezvoltă până în luna septembrie, octombrie, când se transformă în pupă, stadiu în care iernează.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag ce atacă peste 200 specii de plante lemnoase şi ierboase ca: dudul, arţarul, mărul, părul, prunul, cireşul, vişinul, gutuiul, nucul, viţa de vie, coacăzul, zmeurul, căpşunul, floarea soarelui, porumbul, etc.

În primele vârste larvele rod epiderma şi parenchimul frunzelor, iar în ultimele vârste rod limbul foliar, din care rămân resturi de nervuri.

La invazii puternice pomii şi arborii sunt defoliaţi.

Masuri de prevenire şi combatere

- strângerea şi distrugerea prin ardere a cuiburilor cu larve, când aceste cuiburi sunt mici.

- aplicarea a 1 – 2 tratamente chimice pentru fiecare generaţie cu unul din următoarele produse: Carbetox 37 CE – 0,4%, Sinoratox 35 CE – 0,15%, Dipterex 80 PS – 0,2%, Actellic 50 CE – 0,1%, Nogos 50 CE – 0,1%, Vapona 48 CE – 0,1%, Onefon 80 PS – 0,2%, Ecalux 25 CE – 0,1%, Zolone 35 CE – 0,2%, Decis 2,5 CE – 0,04%, Ambusch 25 CE – 0,05%, Karate 2,5 CE – 0,02%, Ripcord 40 CE – 0,05%, etc.Tratamentele se vor aplica când majoritatea larvelor se găsesc în vârsta a III-a şi se repetă după 8 – 10 zile, în cazul densităţii mari de larve. Se pot folosi şi preparate biologice şi anume: Thuringin – 0,3%, Dipel – 0,1%, Bactospeine – 0,15%.Nu se vor trata duzii în perioada recoltării frunzelor pentru hrana viermilor de mătase.

Inelarul – Inelarul – MalacosomaMalacosoma neustria neustriaordinul ordinul Lepidoptera, Lepidoptera, familia familia Lasiocampidae Lasiocampidae

20-35 mm

Aa brun-gălbuiAp brun-închis

40-50 mm

Biologie şi ecologie. Are o singură generaţie pe an şi iernează în stadiul de ou, pe Biologie şi ecologie. Are o singură generaţie pe an şi iernează în stadiul de ou, pe ramuri.Larramuri.Larvele apar de la începutul lunii aprilie şi apariţia lor se eşalonează până la începutul lunii vele apar de la începutul lunii aprilie şi apariţia lor se eşalonează până la începutul lunii mai. În primele vârste, acestea stau grupat, mai târziu, trăiesc izolat în coroana pomilor. mai. În primele vârste, acestea stau grupat, mai târziu, trăiesc izolat în coroana pomilor. Transformarea în pupe are loc în coconi mătăsoşi, de culoare albă, pe frunze, pe ramuri sau tulpini. Transformarea în pupe are loc în coconi mătăsoşi, de culoare albă, pe frunze, pe ramuri sau tulpini. Fluturii apar prin luna iunie sau în iulie şi au un zbor nocturn. Ouăle sunt depuse pe ramurile subţiri, Fluturii apar prin luna iunie sau în iulie şi au un zbor nocturn. Ouăle sunt depuse pe ramurile subţiri, în spirală, sub formă de inele, fiecare pontă cuprinzând un număr de 50-200 de ouă.Prezenţa a 5-6 în spirală, sub formă de inele, fiecare pontă cuprinzând un număr de 50-200 de ouă.Prezenţa a 5-6 ponte pe pom prezintă pericolul defolierii acestuia.ponte pe pom prezintă pericolul defolierii acestuia.

Nălbarul (albiliţa) – Nălbarul (albiliţa) – AporiaAporia crataegi crataegiordinul ordinul Lepidoptera, Lepidoptera, familia familia Pieridae Pieridae

40-56 mm

35-40 mm

Biologie şi ecologie. Biologie şi ecologie. Specia are o generaţie pe an şi iernează în stadiul Specia are o generaţie pe an şi iernează în stadiul

de larvă de vârsta a treia în cuiburi formate din 2-de larvă de vârsta a treia în cuiburi formate din 2-3 frunze, înfăşurate cu fire mătăsoase, care 3 frunze, înfăşurate cu fire mătăsoase, care atârnă în coroana pomilor. Primăvara, părăsesc atârnă în coroana pomilor. Primăvara, părăsesc cuiburile şi se răspândesc în coroana pomilor, îşi cuiburile şi se răspândesc în coroana pomilor, îşi continuă hrănirea, iar la maturitate se transformă continuă hrănirea, iar la maturitate se transformă în pupe, fixându-se pe ramuri sau pe alte în pupe, fixându-se pe ramuri sau pe alte suporturi, cu fire mătăsoase. Prin iunie, apar suporturi, cu fire mătăsoase. Prin iunie, apar fluturii, care după împerechere, depun ouăle, de fluturii, care după împerechere, depun ouăle, de preferinţă pe partea superioară a frunzelor, în preferinţă pe partea superioară a frunzelor, în grupe(până la 150). Larvele apărute se dezvoltă grupe(până la 150). Larvele apărute se dezvoltă aici, confecţionându-şi cuiburi din două trei aici, confecţionându-şi cuiburi din două trei frunze, în care iernează.frunze, în care iernează.

Molia Molia minieră a frunzelor de măr – minieră a frunzelor de măr – Phyllonorycter blancardellaPhyllonorycter blancardellaordinul ordinul Lepidoptera, Lepidoptera, familia familia GracillariidaeGracillariidae

larva 3,5 – 5,0 mm6 – 9 mm

Aa galben-bronz

Ap cenuşii

verde

Biologie. Iernează în stadiul de pupă, în interiorul galeriilor din frunzele căzute şi are 3 generaţii pe an. Adulţii pot fi găsiţi în livadă din aprilie, până la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie.

Adulţii apar primăvara şi au un zbor diurn. Are loc împerecherea şi depunerea ouălor izolat, pe partea inferioară a frunzelor.

Larvele apărute pătrund în frunze . Larva matură se transformă în pupă în interiorul frunzelor. Noii adulţi dau naştere generaţiei următoare şi ciclul se repetă.

Plante atacate şi mod de dăunare. Larvele atacă frunzele de măr. În primele zile de la apariţie (4 –5 zile), larva roade o galerie de 20 mm, descriind un oval neregulat.

În continuare larva sapă galerii sinuoase în interiorul acestui oval, până când din confluenţa galeriilor ia naştere o galerie mare în formă de pată neregulată ovală delimitată de nervurile mai mari ale frunzei. Odată cu creşterea larvei, galeria se măreşte, epiderma superioară apare uşor bombată, cu mezofilul ros punctiform sub formă de mozaic. Larva consumă tot mezofilul, rămânând intactă epiderma inferioară, ca o pieliţă.

În funcţie de intensitatea atacului, pe o frunză pot fi întâlnite 1 – 50 galerii.

strângerea şi distrugerea prin ardere a cuiburilor cu larve, când aceste cuiburi sunt mici.

tratamente chimice (1 – 2) pentru fiecare generaţie cu unul din următoarele produse: Carbetox – 0,4%, Sinoratox– 0,15%, Dipterex– 0,2%, Actellic– 0,1%, Nogos– 0,1%, Vapona– 0,1%, Onefon– 0,2%, Ecalux– 0,1%, Zolone – 0,2%, Decis– 0,04%, Ambush– 0,05%, Karate– 0,02%, Ripcord– 0,05%, etc.

Tratamentele se vor aplica când majoritatea larvelor se găsesc în vârsta a III-a şi se repetă după 8 – 10 zile, în cazul densităţii mari de larve.

Se pot folosi şi preparate biologice şi anume: Thuringin – 0,3%, Dipel – 0,1%, Bactospeine – 0,15%.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Cărăbuşul de mai – Melolontha melolontha ordinul Coleoptera, familia Scarabaeidae

20-25 mm

negru 40-50 mm

alb

Biologie şi ecologie. Iernează ca larvă şi adult în sol şi are o generaţie la trei sau patru ani, după regiuni.

Adulţii apar în luna mai iar zborul începe pe înserat şi încetează la căderea nopţii. Se disting patru faze de zbor la cărăbuşi:

- faza de apariţie, când insectele ies din sol şi se îndreaptă spre arbori;- faza zborului primei hrăniri şi a copulaţiei;- faza dispersiei locale;- zborul de pontă.Ouăle sunt depuse în sol la adâncimi cuprinse între 10-12 cm, în grupe de 20-

40 ouă. Larvele apar în lunile iulie şi august.evoluţia larvelor durează 2-3 ani în

funcţie de regiune. Spre toamnă, larvele coboară în sol la adâncimi de 40-80 cm, unde iernează.

Larva ajunsă la completa dezvoltare în cel de al treilea an, la sfârşitul lunii iulie, coboară la o adâncime mai mare în sol şi se transformă în pupă. Acest stadiu durează 4-8 săptămâni, după care noii adulţi rămân în aceleaşi locuri până în primăvara următoare.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag. Adulţii atacă frunzele la diferite specii de arbori şi pomi, preferând stejarul, ulmul, fagul, mesteacănul, carpenul, prunul, cireşul şi nucul; mai puţin atacaţi sunt merii, perii, viţa de vie. Atacă diferite specii de arbuşti: trandafirul, păducelul, lemnul câinesc, etc., precum şi unele specii de plante ierboase. Frunzele sunt complet distruse, rămânând numai nervurile principale.

Larvele atacă rădăcinile plantelor ierboase: cereale, plante tehnice, plante legumicole sau lemnoase, producând pagube mari în pepinierele pomicole şi viticole. Rădăcinile subţiri pot fi distruse complet iar la cele lignificate, larvele rod ţesutul cortical.

La tuberculi, rizomi şi bulbi, în galeriile roase de larve se localizează diferite specii de acarieni, nematozi, bacterii, etc., care produc putrezirea organelor respective.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

scuturarea pomilor, strângerea şi distrugerea adulţilor; tratamente chimice împotriva adulţilor (la invazii mari), cu unul din produsele: Carbetox 37 CE – 3,5 l/ha, Sinoratox 35 CE – 2,5 l/ha, Dursban 48 CE – 2 l/ha, etc. combaterea larvelor se face prin:

- efectuarea arăturilor de vară şi toamnă;- discuirea repetată a terenului prin care sunt distruse larvele;- în terenurile infestate să se cultive hrişca, plantă ce nu este

atacată de viermii albi;- tratarea solului cu produse granulate: Sinoratox 10 G 20 – 25

kg/ha, Sinoratox 5 G 35 – 40 kg/ha;- la infestări puternice şi în terenuri cu umiditate mai mare pot fi

folosite şi preparate biologice ca Muscardin A 45M şi Doom.

Viespea cu fierăstrău a merelor – Viespea cu fierăstrău a merelor – HoplocampaHoplocampa testudineatestudinea

ordinul ordinul Hymenoptera, Hymenoptera, familia familia TenthredinidaeTenthredinidaebrun-închis-dorsal

6-7 mmgalben-ventral

galben-cenuşie

10-12 mm

Biologie şi ecologie.Dăunătorul prezintă o singură generaţie pe an şi iernează în stadiul de larvă ajunsă la completa dezvoltare(eonimfă), într-un cocon în sol. Adulţii apar cu puţin timp înainte de înfloritul merilor iar femelele depun ouăle în caliciul florilor, într-o tăietură făcută cu ajutorul ovipozitorului. Evoluţia larvei are loc în fructele atacate iar la complete dezvoltare, acestea cad odată cu fructele şi migrează în sol, unde rămân până în primăvara următoare.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător monofag. Produce pagube numai la măr şi în special la soiurile timpurii de măr. Fructele atacate se recunosc uşor pentru că prezintă galerii rotunjite sub forma unor cavităţi larg deschise. In aceste galerii se găsesc resturi de hrană şi excrementele larvare.

Măsuri de prevenire şi combatere.Măsuri de prevenire şi combatere. măsuri agrotehnice; strângerea fructelor căzute şi distrugerea acestora; tratamente chimice, la apariţia larvelor, cu produse organofosforice: Carbetox– 0,4%, Ekalux– 0,1%, Nogos– 0,1%, Vapona– 0,1%, Zolone– 0,2%, sau piretroide: Decis– 0,03%, Ripcord– 0,03%, Karate– 0,025%, Rufast – 0,03%, Pilot – 0,1%, Larvin – 0,1%, Sevin – 0,15%, Insegar – 0,03%, etc.

Viespea neagră aViespea neagră a prunelor prunelor – – HoplocampaHoplocampa minutaminutaordinul ordinul Hymenoptera, Hymenoptera, familia familia TenthredinidaeTenthredinidae

brun-închis negru-lucios 4-5 mm

alb-palid 8-9 mm

Biologie şi ecologie. Are o generaţie pe an şi iernează în stadiul Biologie şi ecologie. Are o generaţie pe an şi iernează în stadiul de larvă în ultima vârstă(eonimfă), într-un cocon, la o mică de larvă în ultima vârstă(eonimfă), într-un cocon, la o mică adâncime în sol, în jurul pomilor. Primăvara devreme, acestea adâncime în sol, în jurul pomilor. Primăvara devreme, acestea se transformă în pupe iar adulţii apar prin luna aprilie, se transformă în pupe iar adulţii apar prin luna aprilie, fenologic când înfloreşte caisul şi mirobolanul. Ouăle sunt fenologic când înfloreşte caisul şi mirobolanul. Ouăle sunt depuse de femele , cu ajutorul ovipozitorului la baza sepalelor depuse de femele , cu ajutorul ovipozitorului la baza sepalelor sau în receptacul, în care depune câte un singur ou. Larvele sau în receptacul, în care depune câte un singur ou. Larvele apărute pătrund în fructe şi se dezvoltă aici timp de 25-30 zile, apărute pătrund în fructe şi se dezvoltă aici timp de 25-30 zile, timp în care năpârlesc de 4 ori. Până ajunge la maturitate, timp în care năpârlesc de 4 ori. Până ajunge la maturitate, larva poate migra în 3-6 fructe.Ajunsă la maturitate, prin luna larva poate migra în 3-6 fructe.Ajunsă la maturitate, prin luna iunie, în perioada căderii fiziologice a fructelor, coboară în sol, iunie, în perioada căderii fiziologice a fructelor, coboară în sol, unde îşi confecţionează coconi din particule de pământ, în unde îşi confecţionează coconi din particule de pământ, în care rămân până în primăvara următoare.care rămân până în primăvara următoare.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător monofag. Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător monofag. Atacă larvele, care se hrănesc cu sâmburii cruzi ai fructelor de Atacă larvele, care se hrănesc cu sâmburii cruzi ai fructelor de prun, săpănd cavităţi, în care se găsesc exuvii resturi de prun, săpănd cavităţi, în care se găsesc exuvii resturi de hrană şi excremente.hrană şi excremente.

săparea solului în livezi toamna sau primăvara pentru a se scoate coconii la suprafaţă şi ai expune la acţiunea intemperiilor şi a prădătorilor;Prăfuirea solului cu insecticide, la îmbobocire înainte de ieşirea adulţilor din sol, pentru distrugerea acestora; strângerea zilnică a fructelor căzute şi distrugerea acestora; tratamente chimice, la apariţia larvelor, cu produse organofosforice: Carbetox– 0,4%, Ekalux– 0,1%, Nogos– 0,1%, Vapona– 0,1%, Zolone– 0,2%, sau piretroide: Decis– 0,03%, Ripcord– 0,03%, Karate– 0,025%, Rufast – 0,03%, Pilot – 0,1%, Larvin – 0,1%, Sevin – 0,15%, Insegar – 0,03%, etc.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

Viermele merelor – Viermele merelor – Cydia pomonellaCydia pomonellaordinul ordinul Lepidoptera, Lepidoptera, familia familia TortricidaeTortricidae

15-22 mm cenuşiu-deschis

brune-arămii

18-20 mm

roz-deschis

Biologie şi ecologie. Iernează în stadiul de larvă complet dezvoltată într-un cocon alb mătăsos, sub scoarţa pomilor. În mod obişnuit are două generaţii pe an.

În primăvară larvele se transformă în pupă. Primii adulţi apar în luna mai şi zborul lor este nocturn şi crepuscular. Are loc împerecherea şi depunerea pontei izolat sau în grupe de 2-3 ouă, pe ramuri, frunze sau fructe. Larvele neonate migrează către fructe. Ajunsă la fruct, larva pătrunde în acesta prin depresiunea calicială sau cea pedunculară, roade galerii către loja seminţelor. La completa dezvoltare, larva părăseşte fructul şi migrează sub scoarţa pomilor sau în sol, unde ţese un cocon mătăsos în care se transformă în pupă. Fluturii generaţiei I-a apar la sfârşitul lunii iunie, dând naştere generaţiei a II-a. Femela depune ouăle direct pe fructe. Larvele mature părăsesc fructele şi migrează către locurile de iernare.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă în special mărul şi părul precum şi alte specii pomicole.

Atacul se prezintă sub două forme:- atac primar, când fructele sunt roase superficial;- atac secundar, când fructele prezintă galerii cu excremente şi rosături

brunificate în jurul orificiului de perforare, atac cunoscut sub numele de “ mere viermănoase”.

Fructele atacate îşi pierd valoarea comercială şi nu se pot păstra, deoarece putrezesc. Pagubele pot ajunge până la 70 – 80%.

Viermele prunelor – Viermele prunelor – Grapholitha funebrana Grapholitha funebrana ordinul ordinul Lepidoptera, Lepidoptera, familiafamilia Tortricidae Tortricidae

13 – 15 mm.

brun-cenuşii

10 – 12 mm

roşu-cărămiziu

Biologie. Iernează în stadiul de larvă matură într-un cocon mătăsos, sub scoarţa exfoliată a pomilor sau în alte adăposturi şi are 2 generaţii pe an.

În primăvară, larvele se transformă în pupe. Primii fluturi apar în aprilie-maii , odată cu începutul scuturării petalelor la soiurile cu înflorire timpurie.Ouăle sunt depuse în proporţie de 70 - 90% pe calota inferioară a fructelor. După o scurtă perioadă de migrare, larva neonată pătrunde în fructe, sapă o galerie spre peduncul, secţionând vasele libero-lemnoase şi oprind, astfel, parţial sau total circulaţia sevei.

Din această cauză fructul atacat nu se mai dezvoltă, capătă o culoare violacee şi cade înainte ca larva să ajungă la completa dezvoltare. Căderea fructelor infestate corespunde căderii fiziologice normale din luna iunie. Larva complet dezvoltată părăseşte fructul printr-o galerie laterală şi se retrage în crăpăturile scoarţei pomilor, unde îşi construieşte un cocon din fire de mătase, în interiorul căruia se transformă în pupă.

Fluturii din generaţia I apar, în prima decadă a lunii iulie , are loc împerecherea şi depunerea ouălor numai pe fructele verzi, de mărime aproape normală,

Larvele care apar pătrund în fructe şi produc galerii în jurul sâmburelui. La sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie, larvele se retrag pentru iernare.

Ouăle de Grapholitha funebrana Tr. sunt parazitate de Trichogramma embriophagum, iar larvele de unele specii de Ichneumonidae şi Chalcididae, precum şi de ciuperca Beauveria bassiana.

Plante atacate şi mod de dăunare. Larvele atacă fructele la prunul sălbatic şi cultivat, precum şi fructele de cireş, piersic şi cais. Fructele atacate se recunosc după prezenţa picăturilor gomoase ce se scurg prin orificiul de pătrundere al larvelor. Fructele se maturează mai devreme, cad şi adesea putrezesc.

Pierderi mari se înregistrează la generaţia a II-a, ajungând la 50 – 80% din recoltă.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

strângerea fructelor viermănoase;răzuirea scoarţei;brâie capcană;tratamente chimice (1 – 2) pentru fiecare generaţie urmărind

curba de zbor a adulţilor la capcanele cu feromoni sexuali de tip Atrapom şi Atrafun cu unul din următoarele produse: Carbetox – 0,4%, Sinoratox– 0,15%, Dipterex– 0,2%, Actellic– 0,1%, Nogos– 0,1%, Vapona– 0,1%, Onefon– 0,2%, Ecalux– 0,1%, Zolone – 0,2%, Decis– 0,04%, Ambush– 0,05%, Karate– 0,02%, Ripcord– 0,05%, etc.

combatere biologică utilizând viespea oofagă Trichogramma embriophagum. Se pot folosi şi preparate biologice: Thuringin – 0,3%, Dipel – 0,1%, Bactospeine – 0,15%.

Musca cireşelor – Musca cireşelor – Rhagoletis cerasiRhagoletis cerasiordinul ordinul Diptera,Diptera, familia familia TrypetidaeTrypetidae

4-6 mm

negru

2-3 mm

albă

Biologie şi ecologie. Are o singură generaţie pe an şi iernează în stadiul de pupă în stratul superficial al solului, mai ales în jurul pomilor.Adulţii apar aproape cu o lună înainte de coacerea cireşelor şi vişinilor. După cca 2 săptămâni de la apariţie, când fructele de cireş şi vişin sunt în pârgă, începe ponta. Femela depune sub cuticula fructelor un ou , mai rar două, obişnuit în apropierea pedunculului. Larva apărută pătrunde ăn interiorul fructelor.La maturitate, larva părăseşte fructul, migrează în sol, la 4-5 cmm, unde se transformă în pupă.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă fructele de cireş, mai rar de vişin consumând pulpa acestora.Fructele atacate devin moi, se închid la culoare, în scurt timp putrezesc şi cad. Sunt mai sensibile la atac soiurile cu coacere semitârzie şi târzie.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

săparea solului în jurul pomilor;prăfuirea solului cu diferite insecticide, înainte de ieşirea

adulţilor din sol;tratamente chimice, împotriva adulţilor, utilizînd următoarele

produse: Nogos– 0,1%, Vapona– 0,1%, Onefon– 0,2%, Ecalux– 0,1%, Zolone – 0,2%, Decis– 0,04%, Ambush– 0,05%, Karate– 0,02%, Ripcord– 0,05%, etc.

Acarianul roAcarianul roşu al pomilor-şu al pomilor-Panonychus ulmiPanonychus ulmiOrdinul Acari, Fam. TetranzchidaeOrdinul Acari, Fam. Tetranzchidae

Biologie şi ecologie.Biologie şi ecologie. Într-un an se pot dezvolta 5-6 generaţii, Într-un an se pot dezvolta 5-6 generaţii, durata unei generaţii fiind de 20-36 de zile. Iernează în stadiul de durata unei generaţii fiind de 20-36 de zile. Iernează în stadiul de ou pe ramurile pomilor , obişnuit în crăpăturile scoarţei sau pe sub ou pe ramurile pomilor , obişnuit în crăpăturile scoarţei sau pe sub solzii mugurilor. După apariţie, larvele colonizează mugurii, solzii mugurilor. După apariţie, larvele colonizează mugurii, frunzele şi florile. Adulţii apăruţi depun ouăle pe frunze. În acelaşi frunzele şi florile. Adulţii apăruţi depun ouăle pe frunze. În acelaşi mod se dezvoltă şi celelate generaţii.mod se dezvoltă şi celelate generaţii.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este o specie Plante atacate şi mod de dăunare. Este o specie polifagă.polifagă.Atacă mărul, părul, gutuiul, prunul, piersicul, cireşul, Atacă mărul, părul, gutuiul, prunul, piersicul, cireşul, caisul, migdalul, nucul, coacăzul, agrişul, căpşunul, viţa de vie caisul, migdalul, nucul, coacăzul, agrişul, căpşunul, viţa de vie trandafirul etc.De regulă, pagube mai mari produce la măr prun ţi trandafirul etc.De regulă, pagube mai mari produce la măr prun ţi piersic, unde în anii de invazii densitatea acarienilor poate depăşi piersic, unde în anii de invazii densitatea acarienilor poate depăşi 140-160 indivizi pe o frunză. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug sucul 140-160 indivizi pe o frunză. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug sucul celular din frunze, simptomele atacului variză astfel:la început apar celular din frunze, simptomele atacului variză astfel:la început apar pe frunze pete albe-brunii ;mai târziu, petele confluează şi capătă o pe frunze pete albe-brunii ;mai târziu, petele confluează şi capătă o coloraţie de la alb argintiu până la roşietic. Frunzele se usucă şi coloraţie de la alb argintiu până la roşietic. Frunzele se usucă şi cad.cad.

Măsuri de prevenire şi combater.Măsuri de prevenire şi combater. Se recomandă Se recomandă tratamente de iarnă şi de vară. Tratamentele de iarnă se aplică la tratamente de iarnă şi de vară. Tratamentele de iarnă se aplică la avertizări. Primul tratament se efectuează la 3-5 zile de la apariţia avertizări. Primul tratament se efectuează la 3-5 zile de la apariţia larvelor din pontele hibernante, al doilea, după căderea petalelor, larvelor din pontele hibernante, al doilea, după căderea petalelor, iar al treilea şi următoarele, în funcţie de gradul de infestare, când iar al treilea şi următoarele, în funcţie de gradul de infestare, când densitatea acarienilor ajunge la 5-10 acarieni pe frunză.Produse densitatea acarienilor ajunge la 5-10 acarieni pe frunză.Produse utilizate: Omite- 0,1 %; Sintox-0,2 %; Mitac-o,2 %; Apolo- 0,03 %; utilizate: Omite- 0,1 %; Sintox-0,2 %; Mitac-o,2 %; Apolo- 0,03 %; Nissorun-0,03 % etc.Nissorun-0,03 % etc.

Viespea seminViespea seminţelor de prun – ţelor de prun – Eurytoma schreineriEurytoma schreineriordinul ordinul Hymenoptera,Hymenoptera, familia familia EurytomidaeEurytomidae 25.05 2005 25.05 2005

4 – 6 mm

femelaneagru,

7-7,5 mm 6 – 7 mm albă

mascul

Biologie. Iernează în stadiul de larvă matură în sâmburii prunelor căzute pe sol sau în fructele rămase în coroana pomilor şi are o generaţie pe an.

În primăvară, la sfârşitul lunii aprilie, larvele se transformă în pupe.In prima decadă a lunii mai (la 5 - 10 zile după scuturarea petalelor) apar viespile. Zborul lor este lent şi de scurtă durată.

După copulaţie, perforând pulpa fructelor verzi cu ajutorul ovipozitorului, femelele depun câte un ou în seminţele verzi. Incubaţia durează câteva zile, astfel că, la sfârşitul lunii mai, apar larvele.

Dezvoltarea larvară durează 15 - 20 zile. La completa dezvoltare, odată cu căderea fructelor infestate, larva intră în diapauză şi rămâne în acest stadiu până în primăvara următoare sau până în primăvara celui de-al doilea an sau al treilea. Mortalitatea naturală a larvelor este mare, ajungând în unele cazuri de 60 - 80%.

Plante atacate şi mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă seminţele diferitelor specii de sâmburoase: prun, porumbar, mirobolan, vişin.

Larvele se hrănesc cu conţinutul seminţelor, care se brunifică. Fructele atacate sunt mai mici şi au o culoare mai deschisă, cad, se zbârcesc şi se mumifiază.

Măsuri de prevenire şi combatereMăsuri de prevenire şi combatere

săparea solului în jurul pomilor;strângerea fructelor atacate;tratamente chimice, împotriva adulţilor, când 40-60%

din petale s-au scuturat, utilizând unul din produsele: Sinoratox – 0,15%; Nogos– 0,1%, Vapona– 0,1%, Onefon– 0,2%, Ecalux– 0,1%, Zolone – 0,2%, Fastac - 0,08%; Nomolt – 0,07%; Decis– 0,04%, Ambush– 0,05%, Karate– 0,02%, Ripcord– 0,05%, etc.