Curs modelare 3D - Volumul 1.pdf

Autodesk®

Inventor®

2010

Invatati Autodesk® Inventor®2010, Volumul 1

Cuprins

Introducere ....................................................................................................... ix

Chapter 1: Sa incepem ................................................................................................... 1Lectie: Interfata utilizator in Autodesk Inventor ............................................................... 2

Despre medii de lucru multiple ............................................................................... 3Despre fisiere proiect .............................................................................................. 9Tipuri de fisiere in Inventor ................................................................................... 10Interfata utilizator .............................................................................. .................... 14Comenzi si unelte sensibile la context .................................................................. 17Ajutor on-line si indrumare ................................................................................... 24Exercitiu: Explorati interfata utilizator din Autodesk Inventor................... 29

Lectie: Manipularea vederilor ......................................................................................... 33Despre fereastra grafica .......................................................................................... 34Uneltele de rotire 3D ............................................................................................... 38Despre ViewCube ..................................................................................................... 42Utilizarea uneltei ViewCube ..................................................................................... 43Utilizarea uneltei Home View ................................................................................. 50Restaurarea vederilor proprii ................................................................................. 52Exercitiu: Manipularea Vederilor Modelului........................................................... 55

Lectie: Proiectarea modelelor 3D parametrice................................................................... 59Depre modele 3D parametrice (part-uri)................................................................. 60Surprinderea intentiei de proiectare........................................................................ 63Crearea modelelor 3D parametrice ........................................................................ 67Mediul de modelare 3D ........................................................................................... 69Exercitiu: Creati un model 3D parametric ................................................................ 71

Sumarul capitolului ................................................................................ ............................. 74

Capitolul 2: Tehnici de baza la schitare ............................................................................. 75Lectie: Crearea schitelor 2D ................................................................................................. 76

Despre schitare ........................................................................................................ 77Alinierea punctelor .................................................................................................. 81

Redefinirea schitei initiale ........................................................................................ 83Comenzile de baza pentru schitare............................................................................ 85Principii pentru schite de success ………..................................................................... 91Exercitiu: Creati schite 2D ........................................................................................ 92

Lectie: Constrangeri geometrice ............................................................................. 95Despre constrangeri geometrice ............................................................................... 96Depre deductia si persistenta constrangerilor ........................................................... 99Aplicarea constrangerilor geometrice .................................................................... 103Afisarea si stergerea constrangerilor ....................................................................... 107Principii pentru aplicarea constrangerilor ............................................................... 109Comutarea afisarii simbolurilor pentru gradele de libertate ................................... 111Exercitiu: Constrangeti schitele ............................................................................... 113

Lectie: Dimensionarea schitelor .......................................................................................... 116Despre constrangeri dimensionale .......................................................................... 117Crearea constranrilor geometrice .......................................................................... 119Despre afisarea dimensiunilor si relatiile dintre ele.................................................. 126Principii pentru dimensionarea schitelor ................................................................. 131Exercitiu: Dimensionati schitele ............................................................................... 133

Sumarul capitolului ................................................................................................ 136

Capitolul 3: Modelarea 3D a formelor de baza...................................................... 137Lectie: Crearea principalelor entitati 3D schitate ................................................... 138

Despre entitati 3D schitate .......................................................................... 139Crearea entitatilor 3D extrudate .................................................................. 141Crearea entitatile 3D de revolutie ................................................................ 146Specificarea tipului de operatie si terminatiile ............................................. 150Definirea Orientarii schitelor ........................................................................ 160Exercitiu: Creati entitati 3D extrudate .......................................................... 163Exercise: Creati entitati 3D de revolutie ....................................................... 169

Lectie: Schite un pic mai complexe ......................................................................... 175Despre tipurile de linii la schitare .................................................................. 176Crearea si utilizarea geometriei constructive ............................................... 180Crearea si utilizarea geometriei de referinta ................................................. 184Exercitiu: Creati un model 3D utlizand geometrie constructiva si de referinta

............................................................................... 190Lectie: Modificarea modelelor 3D parametrice ...................................................... 194

Modificarea entitatilor 3D ............................................................................. 195Modificarea schitelor ..................................................................................... 199Utilizarea parametrilor ................................................................................... 203Exercitiu: Modificati modele 3D parametrice.................................................. 212Exercitiu: Creati parametri si ecuatii .............................................................. 215

Lectie: Modificarea cu ajutorul 3D Grips .................................................................. 219Despre modificarea cu 3D Grips....................................................................... 220Utilizarea comenzii 3D Grips ........................................................................... 222Exercitiu: Modificati modelul cu 3D Grips ...................................................... 226

Lectie: Crearea entitatilor de lucru .............................................................. 229Despre entitati de lucru .................................................................... 230Crearea planelor de lucru ........................................................................ 234Crearea axelor de lucru ................................................................................ 240Crearea punctelor de lucru ......................................................................... 243Exercitiu: Creati plane de lucru .................................................................... 249Exercitiu: Creati axe de lucru ........................................................................ 253Exercitiu: Creati puncte de lucru ................................................................. 258

Lectie: Crearea entitatilor de tip Sweep ..................................................... 262Despre entitati Sweep ................................................................................. 263Crearea entitatilor Sweep ......................................................................... 265Principii pentru crearea entitatilor Sweep .................................................. 270Exercitiu: Creati entitati Sweep .................................................................. 273

Sumarul capitolului ............................................................................... .................. 276

Capitolul 4: Proiectarea de detaliu ...................................................................... 277Lectie: Crearea tesiturilor si a racordarilor ................................................. 278

Despre tesituri si racordari …….................................................................... 279Crearea tesiturilor .. ................................................................................... 281Crearea racordarilor ................................................................................... 286Principii pentru crearea tesiturilor si racordarilor ...................................... 289Exercitiu: Creati tesituri …............................................................................ 290Exercitiu: Creati racordari ........................................................................... 293

Lectie: Crearea gaurilor si filetelor ............................................................. 296Despre entitati de tip Hole ......................................................................... 297Crearea gaurilor …....................................................................................... 299Crearea filetelor .. ....................................................................................... 312Exercitiu: Creati gauri si filete ………............................................................ 318

Lectie: Multiplicarea si oglindirea entitatilor 3D......................................... 326Despre reutilizarea entitatilor.................................................................... 327Crearea multiplicarii rectangulare .............................................................. 331Crearea multiplicarii circulare .................................................................... 337Oglindirea entitatilor 3D ............................................................................. 343Exercitiu: Creati entitati multiplicative ....................................................... 349Exercitiu: Oglinditi entitati 3D ale modelelor ............................................. 354

Lectie: Crearea pieselor cu pereti subtiri Thin-Walled Parts ...................... 359Despre proiectarea pieselor cu pereti subtiri .......................................... 360Crearea entitatilor de tip Shell ................................................................... 361Exercitiu: Creati si modificati entitati de tip Shell ...................................... 366

Sumarul capitolului …………. ................................................................................... 369

Capitolul 5: Proiectarea ansamblelor ........................................................... 371Lectie: Proiectarea ansamblelor ............................................................................... 372

Despre realizarea ansamblelor ....................................................................... 373

Metode de realizare a a ansamblelor ............................................................. 376Mediul de asamblare ………………….. ................................................................ 379Fluxul de lucru recomandat la asamblare …………........................................... 382Exercitiu: Utilizati mediul de asamblare ……………........................................... 383

Lectie: Utilizarea fisierelor proiect in proiectarea ansamblelor ................................. 386Despre fisiere proiect ………………………............................................................. 387Configurarea fisierelor proiect …………............................................................ 390Crearea fisierelor proiect ................................................................................ 399Modificarea fiserelor proiect .......................................................................... 401Recomandari pentru fisierele proiect ............................................................ 405Exercitiu: Creati un fisier proiect .................................................................... 407

Sumarul capitolului ….................................................................................... 409

Capitolul

1

Sa incepem

Autodesk® Inventor® are interfata utilizator sensibila la context care va furnizeaza comenzi si unelterelevante pentru operatiunile pe care le desfasurati. Aveti la dispozitie un foarte cuprinzator sistemhelp on-line cat si o gama de tutoriale care va ofera informatii pentru a va ajuta sa invatati aplicatia.Acest capitol incearca sa va prezinte comenzile si optiunile legate de interfata pe care le utilizati inmod constant.Tot in acest capitol va sunt prezentate conceptele de baza, fundamentale ale proiectarii parametricea pieselor ceea ce va permite sa surprindeti si sa inglobati inteligenta in proiectele voastre.

ObiectiveDupa parcurgerea acestui capitol, veti fi capabili sa:■ Identificati componentele principale ale interfetei utilizator, care sunt comune tuturor mediilorde lucru din Autodesk Inventor si sa descrieti cum puteti accesa diferitele comenzi si unelte.■ Vizualizati toate aspectele proiectului vostru navigand eficient intre spatiile 2D si 3D.■ Descrieti caracteristicile si beneficiile unui model 3D parametric.

1

Lectie: Autodesk Inventor – Interfata utilizator

Aceasta lectie descrie interfata aplicatiei. Va sunt prezentate diferitele tipuri de fisiere (model 3D,ansamblu, prezentare, si desen) cu care lucrati pentru a crea, dezvolta si documenta proiectele dumneavoastra,si puteti observa elementele obisnuite de interfata si comenzile de vizualizare specifice acestor medii.Ca si toate celelalte aplicatii, interfata utilizator (UI) reprezinta sectiunea aplicatiei prin care interactionati cuaplicatia in sine. Multe din elementele de interfata ale aplicatiei Autodesk Inventor UI sunt obisnuite, comune cateme si elemente multor altor aplicatii Microsoft Windows, dar cu toate acestea exista si unele elemente unice,caracteristice si functionalitati care pot fi noi, chiar daca este vorba de un utilizator CAD experimentat.In imaginea de mai jos, este prezentata interfata utilizator Autodesk Inventor.

ObiectiveDupa finalizarea acestei lectii, veti fi capabili sa:

■ Descrieti multiplele medii de lucru din cadrul aplicatiei Autodesk Inventor.■ Descrieti la ce folosesc fisierele de tip proiect.■ Descrieti tipurile de fisiere Autodesk Inventor care se pot crea si informatiile pe care fiecare dintre acesteale stocheaza.■ Identificati componentele principale ale interfetei utilizator a Autodesk Inventorului.■ Identificati browser-ul si panoul de comenzi in mediile de lucru ansamblare, modelare 3D, prezentare si

desenare.■ Identificati si accesati diversele tipuri de ajutor online si tutoriale.

■ Capitolul 1: Sa Incepem

Despre mediile de lucru multiple

Din dorinta de a furniza cea mai mare flexibilitate la proiectare si reutilizare, fiecare model 3D,ansamblu si desen este stocat intr-un fisier separat. Fiecare fisier de model 3D este o entitateindependent, care poate fi utilizata in diferite fisiere de ansamblu si respectiv, de desen. Candmodificati un model 3D, aceasta modificare se evidentiaza in fiecare ansamblu si fiecare desen care aureferinta catre acel model 3D. Fisierele de ansamblu pot fi referite de alte ansamble (ca subansamble),fisiere de prezentare sau desene. Fisierele IDW si DWG files sunt de acum interschimbabile. In functiede fluxul de lucru si de necesitatile aplicatiilor/departamentelor ce urmeaza in cadrul acestuia,puteticrea desenele de ansamblu si de executie intr-unul sau celalalt format.Schema referintelelor care exisat in cazul proiectatii 3D design are represented in the followingillustration.

Fisiere de ansamblu: fisiere cu extensia IAM refera/contin fisiere ale modelelor 3D sisunt referite de catre fisiere de tip desen (de ansamblu).Fisierele modelelor 3D (part): fisiere cu extensia IPT files sunt referite de catre fisiere deansamblu si de fisiere de tip desen (de executie).Fisiere desen : Fisierele Inventor de tip desen IDW sunt interschimbabile cu cele de tipDWG si refera fisiere de ansamblu si fisiere ale modelelor 3D.

L

e

s

s

o

n

:

A

u

t

o

d

e

s

k

I

n

v

Utilizarea fisierelor template (sablon)Fisierele template se constituie ca baza pentru toate noile fisiere pe care le creati. Cand incepeti un fisier nou

pornind de la un fisier template, puteti controla setarile implicite, cum ar fi unitatile de masura, distanta de snap

si sistemul implicit de tolerante pentru acest nou fisier.Aplicatia va ofera fisiere template pentru fiecare tip de fisier. Fisierele template sunt impartite in doua maricategorii: English pentru sistemul de unitati de masura imperial (inch si picioare) si Metric pentru sistemul metricde unitati de masura (milimetri si metri).Caseta de dialog New File are trei tab-uri: Default, English Metric. Tab-ul Default prezinta fisierele template bazatepe sistemul de unitati de masura care a fost selectat in timpul procesului de instalare, iar tab-urile English si Metricprezinta fisierele template corespunzatoare respectivelor unitati de masura.

4 ■ Capitolul 1: Sa incepem

Mediul de modelare 3DIn mediul de lucru pentru modelare 3D:■ Puteti crea si modifica modele 3D de piese singulare (part-uri).■ Interfata se adapteaza automat pentru a afisa comenzile si uneltele disponibile pentru operatiile curente,

de exemplu comenzile de schitare sau cele pentru entitati 3D.

Imaginea de mai jos prezinta interfata utilizator in cadrul mediului de modelare 3D.

Lectia: Autodesk Inventor – Interfata utilizator ■ 5

Mediul de asamblareIn cadrul mediului de asamblare a aplicatiei Autodesk Inventor:■ Construiti si editati ansamble 3D. Componentele afisate in acest mediu sunt referinte catre

modele 3D externe si/sau subansamble.■ Utilizati comenzile specifice de asamblare pentru a pozitiona si construi relatii intre componente.■ Sunt diponibile o multime de comenzi clasice de vizualizare.Imaginea urmatoare prezinta interfata utilizator corespunzatoare mediului de asamblare.


Mediul de prezentare

In mediul de prezentare:■ Creati vederi explodate ale ansamblelor.■ Puteti inregistra o animatie a unei vederi explodate pentru a va ajuta sa documentatiansamblul dumneavoastra.■ Fisierul de prezentare are referinta catre un ansamblu existent.■ Comenzile obisnuite de vizualizare sunt disponibile si in acest mediu.Imaginea urmatoare prezinta interfata utilizator in mediul de prezentare.

Lectie: Autodesk Inventor – Interfata Utilizator ■ 7

Mediul de desenare

In cadrul mediului de desenare:■ Creati desene 2D ale modelelor 3D si a ale ansamblelor.■ Un fisier desen refera unul sau mai multe modele 3D, ansamble, sau fisiere de prezentare. Modificarile efectuateasupra modelului 3D sau asupra ansablului se reflecta in vederile din desen si adnotarile efectuate pe acestea

Imaginea urmatoare prezinta interfata utilizator in mediul de desenare


Despre fisierele ProiectPe masura ce proiectati in Autodesk Inventor, dependenta intre diferitele fisiere este creata in mod automat.De exemplu, atunci cand creati un ansamblu 3D, este creata o relatie de dependenta intre respectivul ansamblusi modelele sale 3D. Cand proiectul creste in complexitate aceste relatii de dependenta devin mult maicomplicate. Autodesk Inventor utilizeaza fisiere proiect pentru a localiza fisierele necesare pe masura ce suntsolicitate.Ca si rezultat a utilizarii informatiilor continute in fisierele proiect, cand deschideti un ansamblu 3D, AutodeskInventor poate regasi fisierele modelelor 3D si afisa corespunzator.In contextul unei prezentari introductive a interfetei utilizator Autodesk Inventor, tot ceea ce este importantde retinut este ca trebuie sa aveti un anumit proiect activ, inainte de a crea orice fisier. Acesta este motivulpentru care fisierele proiect apar in fereastra de dialog New File intr-o lista derulanta. Autodesk Inventorinstaleaza mai multe proiecte ca exemplu, dar initial este activ proiectul Default.ipj


Tipurile de fisiere InventorPentru maximizarea performantelor, Autodesk Inventor utilizeaza tipuri diferite de fisiere pentru fiecare tip deentitate cu care lucreaza. Ansamblele 3D sunt memorate intr-un fisier de tip diferit de cel al modelelor 3D pecare le contine. Informatiile din desenele 2D pot fi stocate in fisiere de tip IDW, specifice aplicatiei AutodeskInventor, sau in format DWG, format nativ pentru AutoCAD® si care este acceptat ca si standard in industrie.In imaginea ce urmeaza, caseta de dialog New File ilustreaza diferitele tipuri de fisiere pe care le puteti crea cuAutodesk Inventor.


Fisiere Part (modele 3D)Fisierele modelelor 3D (Part-uri) (*.ipt) reprezinta fundamentul proiectarii cu Autodesk Inventor.Utilizati modelele 3D pentru a descrie repere individualeCare vor compune un ansamblu.

Fisiere ansambluFisierele ansamblu (*.iam) constau din mai multe modele 3D, pentru piese individuale, asamblateintr-un singur fisier pentru a reprezenta ansamblul respectiv. Utilizati constrangeri de ansamblupentru a constrange intre ele multimea componentelor individuale. Fisierul ansamblu continereferinte catre toate fisierele componentelor sale.


Fisiere de prezentareVeti utiliza fisiere de prezentare (*.ipn) pentru a crea vederi explodate ale unui ansamblu. Este, deasemenea, posibil sa animati vederile explodate pentru a simula modul cum se face asamblarea,respectiv dezasamblarea componentelor.


Fisierele desenVeti utiliza fisierele desen (*.idw) pentru a crea documentatia 2D a proiectului dumneavoastra.Fisierele desen includ vederi ale modelelor 3D, dimensiuni si adnotari necesare in vedereaprelucrarilor. Cand utilizati un fisier desen pentru a crea vederi 2D ale unui model 3D existent atunciacestea sunt perfect asociative cu modelul 3D, astfel ca orice modificare a geometriei modelului 3Deste reflectata in desen, automat. Puteti utiliza fisierele desen si pentru a crea desene 2D simple,intr-o maniera similara cu cea in care desenati in alte aplicatii de generare de desene 2D.Fisierele desen Inventor pot fi memorate, de asemenea, in format DWG. Daca utilizati acest formatpentru desenele 2D ale dumneavoastra ele pot fi deschise si salvate ulterior in AutoCAD. Aceastaeste o optiune foarte utila pentru utilizatorii care trebuie sa partajeze rezultatele muncii lor dinproiect cu alti colaboratori care utilizeaza AutoCAD-ul.


Interfata utilizatorToate mediile de lucru ale aplicatiei Autodesk Inventor utilizeaza un format comun cu mai multe tab-uri dispusepe o singura bara de unelte (toolbar) care poarta denumirea de ribon si este situata in partea de sus a ferestreiaplicatie (acest tip de interfata este comun majoritatii aplicatiilor de ultima generatie pentru sistemul de operareWindows. Ribonul contine unelte si comenzi grupate in functie de specific, pe diferite tab-uri. Fiecare mediu delucru (ansamblare, modelare 3D sau desenare 2D etc.) afiseaza tab-urile, comenzile si uneltele specificerespectivului mediu de lucru. Pe masura ce desfasurati diverse activitati in cadrul aceluiasi mediu de lucru, ribonul semodifica pentru a afisa tab-urile, comenzile si uneltele potrivite acelei activitati.Imaginea de mai jos prezinta componentele principale ale interfetei Autodesk Inventor. Ribonul si tab-urilesunt afisate in partea de sus a ferestrei de aplicatie.

Meniu aplicatie

Bara de acces rapid

Ribon

Tab-uri ale Ribonului

Cubul de vizualizare

Bara de navigare

Browser

Icon 3D

Fereastra grafica (fereastra principala a aplicatiei)


Structura interfetei utilizatorAutodesk Inventor utilizeaza o interfata cu o structura comuna tuturor aplicatiilor Microsoft Windows.Structura este sensibila la context, bazata pe mediul de lucru si modul pe care il utilizati.

Pe masura ce avansati in invatarea aplicatiei, trebuie sa acordati atentie si timp pentru a va familiariza cudiversele optiuni afisate in ribon in diferite medii de lucru.Imaginea ce urmeaza prezinta tab-ul Assemble in mediul de asamblare al aplicatiei.

Imaginea ce urmeaza prezinta tab-ul Model in mediul de modelare al aplicatiei.

Imaginea ce urmeaza prezinta tab-ul Place Views in mediul de desenare al aplicatiei.


Bara de acces rapidImplicit, este afisata o singura bara de unelte standard in toate mediile de lucru ale Inventorului si aceasta estenumita Bara de acced rapid (Quick Access toolbar). Cand schimbati intre diversele medii de lucru, aceasta barase actualizeaza astfel incat sa afiseze uneltele disponibile pentru mediul respectiv. Bara de unelte continecomenzi pentru lucrul cu fisiere, pentru setari, pentru manipularea vederilor si stabilirea modului de afisare almodelelor sau desenelor.In imaginea de mai jos este afisata o sectiune a barei de acces rapid. Este organizata in gupuri, pe baza defunctionalitate. Aceasta zona afiseaza comenzi pentru lucrul cu fisiere si pentru operatii de modelare.

Comenzile standard pentru lucurl cu fisiere

Undo si Redo

Navigarea intre mediile de lucru

Actualizeaza document

Filtre de selectie

Lista cu culori

Design Doctor


Unelte si comenzi sensibile la contextLa schimbarea intre mediile de lucru si sau intre operatiunile efectuate intr-un anumit mediu de lucru,Autodesk Inventor afiseaza comenzile, uneltele sau informatiile adecvate pentru operatiunea curenta.Ribonul prezinta automat tab-urile si comenzile pentru operatiunea curenta. Browserul afiseaza informatiiaferente mediului de lucru curent.

Ribonul este elementul principal de interfata pentru accesarea comenzilor disponibile in contextulmediului de lucru respectiv. Design-ul sensibil la context pune la dispozitie comenzile relevante pentrucontextul curent al sesiunii de proiectare. De exemplu, cand schimbati din mediul de asamblare in cel demodelare 3D, ribonul comuta automat pentru a afisa tab-urile corecte si comenzile pentru contextul incare lucrati.Browserul este una din componentele principale ale interfetei utilizator. Si el este sensibil la context,functie de mediul de lucru in care va aflati. De exemplu, cand lucrati intr-un ansamblu, browserul afiseazainformatii specifice acestui mediu de lucru. Cand utilizatimediul de modelare 3D, browserul afiseazainformatii relevante acestui context.

Tab-ul ModelCand sunteti in mediul de modelare 3D, implicit este afisat si activat tab-ul Model, cat timp creati si editatimodelele 3D. Utilizati aceste comenzi pentru a crea entitati 3D parametrice intr-un anumit part (model 3D).


Tab-ul SketchTab-ul Sketch este utilizat in mediul de modelare 3D pentru a crea schite 2D parametrice, cote si constrangeri.

Aceleasi comenzi, insa, le utilizati si in cadrul tab-ului Assemble atunci cand creati o schita in mediul de asamblare.

Browserul in mediul de modelare 3DBrowserul afiseaza toate entitatile pe care le utilizati la crearea unui model 3D. Entitatile 3D sunt afisate inordinea in care ele au fost create. Browserul afiseaza, de asemenea, in partea cea mai de sus a listei folderulOrigin, acesta continand planele implicite XZ, YZ, ZY, axele X, Y si Z si originea modelului 3D (a piesei).

Browserul in mediul de asamblareAtunci cand va aflati in mediul de asamblare, browserul afiseaza toate modelele 3D pe care le utilizati in acelansamblu. De asemenea, in partea cea mai de sus a listei apare folderul Origin, acesta continand planele impliciteXZ, YZ, ZY, axele X, Y si Z si originea ansamblului.

Daca este cazul, in cadrul/sub fiecare model 3D puteti observa constrangerile de asamblare. Daca selectati oconstrangere de ansamblu, o fereastra de editare este afisata in partea de jos a browserului, permitandu-va astfelsa editati distanta (offset-ul) sau valoarea unghiulara pentru constrangerea 3D.


In cadrul mediului de asamblare, puteti opta pentru optiunea Modeling View in cadrullistei derulante Assembly pentru a afisa entitatile 3D in cadrul fiecarui model 3D ceapare in ansamblu in locul constrangerilor de asamblare. Aceasta optiune este aplicabilaatunci cand avem de realizat operatiuni la nivel de modele 3D in contextul unuiansamblu

In imaginea ce urmeaza, tab-ul Assemble este prezentat in modul implicit Normal. In acest mod, sunt afisateatat icon-urile cat si denumirile comenzilor.

Puteti, de asemenea, opta pentru afisarea icon-urilor fara texte, apasand butonuldreapta mouse (RMB) undeva pe ribon and si apoi selectand Ribon Appearance > TextOff.


Acceleratorul de proiectareSelectand tab-ul Design de pe ribon, vor fi afisate comenzile din Design Accelerator.

Tab-ul de PrezentareCand sunteti in mediul de proiectare, utilizati tab-ul Presentation pentru prezentare vederi si trasee si pentru aanima geometria in cadul mediului de prezentare.

Browserul in mediul de prezentareBrowserul afiseaza vederile de prezentare pe care le-ati creat urmand traseele alese de dumneavoastra pentruexplozie. Cand expandati fiecare traseu , vizualizati toate modelele 3D incluse in acel traseu. Puteti, de asemenea,comuta browserul intre cele trei optiuni: Tweak View, Sequence View, sau Assembly View.


Browserul in mediul de desenareIn mediul de desenare, browserul afiseaza folderul Drawing Resources (Resursele desenului), continandformate de planse, chenare, indicatoare si simboluri schitate. Sunt, de asemenea, afisate fiecare dinplansele desenului impreuna cu vederile pe care le creati pe fiecare dintre ele

Veti utiliza tab-ul Place Views din mediul de desenare pentru a crea vederi 2D in desen pe plansa respectiva.

Veti utiliza tab-ul Annotate din mediul de desenare pentru a adauga cote vederilor, precum si alte obiecte de adnotare.


Scurtaturi de tastaturaPuteti utiliza scurtaturi de tastatura pentru a accesa si incepe diverse comenzi si unelte. De exemplu, putetiintroduce P pentru a plasa un component in ansamblu (Place Component), sau N pentru a crea un noucomponent (Create Component). Utilizarea acestor scurtaturi de tastatura este acelasi lucru cu lansareacomenzilor cu mouse-ul din tab-urile ribonului.Cand treceti cu mouse-ul peste o comanda de pe ribon, zona cu informatii se extinde pentru a oferi informatii despreacea comanda sau unealta. Scurtatura de tastatura (1) va fi afisata asa cum este prezentat in imaginea urmatoare .

Accesarea listei de scurtaturi de tastaturaPuteti accesa lista completa a scurtaturi implicite prin intermediul meniului de ajutor(Help menu).In sectiunea Info Center, selectati sageata de langa iconul Help > Shortcut/Alias QuickReference

Ribonul condensatPe masura ce deveniti tot mai familiar cu comenzile din fiecare mediu de lucru, puteti condensa ribonul alegandsa afiseze iconurile fara text. Pentru a comuta, apasati butonul dreapta mouse (RMB) undeva deasupra ribonului siselectati Ribon Appearance > Text Off. Debifati casuta care marcheaza afisarea textului pentru iconuri. In acestmod, comenzile si uneltele sunt afisate numai cu iconuri, resultand astfel mai mult spatiu pentru browser si pentrufereastra grafica.


Pozitii alternative pentru Ribon si BrowserIn afara de pozitiile implicite, puteti opta pentru alte locatii ale ribonului si browserului prin apasareabutonului stanga mouse (LMB) pe bara orizontala din partea cea mai de sus a elementului respectiv sau pezona titlului si tragerea acestora, atunci cand elementul respectiv este deplasabil. Ambele, ribonul sibrowserul pot fi plasate intr-o pozitie fixa in stanga sau in dreapta ecranului, sau intr-o pozitie deplasabilaoriunde in fereastra grafica.

Lectie: Autodesk Inventor – Interfata Utilizator■ 23

Ajutor on-line si indrumareAutodesk Inventor ofera mai multe solutii de ajutor online, indrumare pentru invatare, si alte resurse pentru ava asista in procesul de asimilare a cunostintelor si dezvoltare a capacitatilor de a lucra cu aceasta aplicatie. Fisierede ajutor standard, ajutor sensibil la context, prezentari “Cum sa …” (how-to), animatii Show Me, si indrumare

sunt posibilitatile de ajutor oferite de Inventor.


Stabilirea tipului de utilizatorEcranul initial de ajutor va permite sa indicati tipul de utilizator care corespunde cel mai bine situatiei

dumneavoastra.Lucrul cel mai important in ecranul initial de ajutor este chiar primul ce apare in acest ecran: implicit, optiunea“Show Help” la pornire este activata. Din aceasta cauza sistemul de ajutor al Inventorului este lansat de fiecare data candse porneste aplicatia si se incepe un fisier nou sau se deschide un fisier existent.Pentru a accesa sistemul de ajutor (help) al Inventorului apasati tasta functionala F1 sau selectati din meniulHelp> Help Topics.

Ajutor pentru fosti si noi utilizatoriFostii si noii utilizatori pot gasi legaturi catre informatii de ajutor in zonele care sunt cele mai relevantepentru ei.


Ajutor pentru utilizatorii de AutoCADUtilizatorii de AutoCAD pot folosi sectiunea de ajutor, special gandita pentru ei la momentul trecerii la Autodesk

Inventor.

Referinta rapida pentru scurtaturi / aliasReferinta rapida pentru scurtaturi/alias ne arata toate tastele implicite pentru scurtaturi/alias si comenzile pecare ele le declanseaza.

Din meniul Help se selecteaza Shortcut/Alias Quick Reference pentru a accesa aceasta referinta.


Animatiile “Show me”Animatiile Show Me prezinta informatiile referitoare la un anumit aspect in prezentari animate.

Pentru a accesa animatiile Show Me, in Info Center, executati un click (LMB) in meniul Help > Help Topics siselectati optiunea ShowMe Animations. In caseta de dialog Show Me Animations deplasati-va pana la subiectul de interes si animatiaincepe automat.

IndrumareExista in sistemul de ajutor al aplicatiei Autodesk Inventor indrumare care acopera o gama de subiecte dela Nivelul 1 pana la Nivelul 3. Puteti naviga intre taburile din partea de sus a paginii pentru a vizualiza toateindrumarele de la fiecare nivel. In cadrul fiecarui tab, panelurile afiseaza denumirea indrumarelor sidescrierile acestora. Pornind de la lista principala de indrumare, selectati subiectul de interes. Indrumareleprezinta informatii pas cu pas, pentru efectuarea de operatiuni in Autodesk Inventor.Puteti accesa aceste indrumare selectand din meniul Help > Learning Tools > Tutorials, sau selectandoptiunea Try It Tutorials din ecranul Help principal.


In imaginea urmatoare, este afisata pagina de Introducere in Interfata cu Ribon a unui indrumar Autodesk Inventor.


Exercitiu: Explorati interfata utilizator Autodesk Inventor

In acest exercitiu, veti explora interfata utilizator aaplicatiei Autodesk InventorPentru mediile de asamblare, de modelare 3D sirespectiv de desenare.

Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul, urmati pasii dinaceasta carte sau din exercitiul on-screen.In lista de capitole si exercitii a cursului on-screen selectati Chapter 1:Getting Started.Click Exercise: Explore the Autodesk InventorUser Interface.

Pregatirea exercitiuluiInainte de a parcurge exercitiile cursului de Autodesk

Inventor 2010, trebuie sa activati proiectulLearning Autodesk Inventor 2010.1. Porniti Autodesk Inventor. daca Autodesk Inventor

deja ruleaza, atunci inchideti toate fisierele deschise.

2. Selectati tab-ul Get Started tab > Launch panel > Projects.■ Daca Learning Autodesk Inventor 2010 este afisat in

lista de proiecte, atunci activati-l cu un dublu click. Unmarcator apare in dreptul proiectului activ.

■ Daca Learning Autodesk Inventor 2010 nu este in lista,atunci apasati Browse.■ Navigati pana la folderul in care ati instalat fisierelepentru exercitii. Implicit, aceasta locatie este: C:\AutodeskLearning\Inventor

2010\Learning.■ Dublu-click pe Learning Autodesk Inventor

2010.ipj. Un marcator apare in dreptul proiectuluiactiv.

■ Apasati Done.

3. Acesta este sfarsitul pregatirii exercitiului. ContinuamCu exercitiul propriu zis.

Explorati interfata utilizator Autodesk Inventor1. Deschideti Mating Press View.iam.2. Deoarece este vorba de un ansamblu, puteti observauneltele si comenzile specifice mediului de asamblare in tab-urile ribonului. In browser, observati formatul de afisare acomponentelor de tip ansamblu (1) si detip model 3D (2).

Cand fisierele ansamblu sunt referite in alte ansamble, elesunt numite, in mod obisnuit, subansamble.


3. In browser, expandati subansamblul Base_Plate:1pentru a putea observa componentele referite deacesta (1) si constragerile de ansamblu (2).


4. Pentru a activa un model 3D (part) in contextul unui ansamblu:■ In browser, restrange nodul subansamblului Base_Plate:1.■ Doublu-click pe instanta de component Top_Component:1.■ Observati modificarea formatului de afisare in browser,

fereastra grafica si ribon.In browser, zona componentelor si subansamblelor inactiveare un fundal gri.Ribonul se modifica pentru a afisauneltele si comenzile specific mediului de modelare 3D,doar in fereastra grafica toate componentele inactive devintransparente, numai componentul active ramane opac, casi culoare.

5. Pentru a va intoarce in ansamblu, in ribon, apasati butonul

Return.

Nota: Pentru a va intoarce in ansamblu puteti, de asemenea, sa dati

un dublu-click pe ansamblu, in browser.

6. Pentru a deschide un model 3D in propriafereastra:

■ In browser, apasati RMB pe componentulTop_Component:1. Selectati Open. Modelul3D se deschide in o fereastra separata si oricemodificare facuta in modelul 3D se reflecta inansamblu.

■ Observati ca modelul 3D are culoarea diferitade cea cu care apare in ansamblu. Acest lucru seintampla deoarece unei piese ii poate fi atasat unstil de culoare material diferit in contextul unuiansamblu.

7. Pentru a activa mediul de schitare:■ In browser, expandati entitatea 3D numitaExtrusion1.■ Executati dublu-click pe schita Sketch1.Fundalul browserului isi schimba culoarea pentrua indica schita activa, restul entitatilor suntsuspendate si fereastra grafica afiseaza geometriaschitei.

8. Pentru a iesi din schita, faceti click pe butonul FinishSketch de pe ribon.9. Inchideti fisierul modelului 3D si va intoarceti in ansamblu.

Daca vi se cere acceptul pentru salvarea modificarilor,alegeti No.

10. Pentru a deschide un desen 2D Inventor:■ Din Quick Access toolbar, alegeti Open.■ In caseta de dialog Open, selectati m_Mating-Press-Drawing.idw si apasati butonul Open.■ Ribonul se actualizeaza pentru a afisa comenzile siuneltele specifice pentru desenare

.


11. In browser, expandati nodurile Drawing Resourcessi View1: Mating Press View.iampentru a releva: resursele, vederile si ansamblulavut ca referinta incluse in aceste elemente ale browserului.

12. Pentru a explora resursele sistemul Help:■ Apasati tasta F1.■ Daca sunteti un utilizator experimentat de AutoCAD,

alegeti optiunea pentru Users Transitioning fromAutoCAD si explorati resursele Help care au fostpregatite pentru acesti utilizatori.

■ Daca sunteti nou in Inventor si nici nu aveti experientain AutoCAD, selectati optiunea pentruReturning / New Inventor Users si exploratiresursele Help care au fost pregatite pentru acestiutilzatori.

13. Inchideti ferestrele de ajutor.14. Inchideti toate fisierele. Nu salvati.


Lectie: Manipularea vederilor

Aceasta lectie descrie utilizarea diverselor unelte de manipulare a vederilor in mediile de modelare si de

desenare.Puteti vizualiza toate aspectele geometriei 3D, navigand prin spatiul 3D. Uneltele pentru manipulareavederilor va permite sa efectuati rapid aceste operatiuni intr-o maniera care este intuitiva si eficienta.In ilustratia urmatoare, este utilizata comanda Constrained orbit pentru a “roti” ansamblul si a modifica pozitia de

vizualizare. Unealta ViewCube, din coltul dreapta-sus al ferestrei grafice, este prezentat cu busola afisata.Acest cub (ViewCube) se roteste odata cu modelul 3D si ajuta la orientarea acestuia.

ObiectiveDupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa:

■ Identificati uneltele care sunt disponibile in fereastra grafica■ Explicati comportamentul comenzilor Free Orbit si Constrained Orbit.■ Explicati optiunile cubului de vizualizare, ViewCube si cum sa le accesati.■ Descrieti cum poate fi folosit ViewCube pentru a vizualiza modele 3D si ansamble si cum sa personalizatiaspectul sau, precum si optiunile de comportament ale cubului.■ Explicati pasii pentru a defini si a restaura vederea implicita (home view).■ Descrieti cum sa utilizati diversele unelte pentru a restaura vederi predente.

Lectie: Manipularea Vederilor ■ 33

Despre fereastra grafica

Modelul 3D si ansamblele, prezentarile si desenele sunt afisate in fereastra grafica. Sunt disponibile multeunelte pentru a manipula vederile si aspectul modelului dumneavoastra in fereastra grafica.

Unelte de vizualizare

Manipularea vederilor este o competenta cheie, atat in spatiul de desenare 2D cat si in cel de modelare 3D.Sunteti deseori pus in situatia de a trebui sa vizualizati o alta zona a proiectului, iar schimbarea pozitiei devizualizare va poate ajuta sa gasiti noi solutii pentru problema curenta pe care v-o ridica proiectul. Multe dinuneltele de manipulare a vederilor sunt comune tuturor mediilor de lucru din Inventor.


Urmatoarea ilustratie prezinta comenzile de manipulare a vederilor care sunt disponibile pe bara denavigare, Navigation bar.

Bara de navigareViewCube

SteeringWheel

Pan

View Face

Zoom All

Free Orbit

Optiuni pentru zoom Optiuni pentru unealta de rotire 3D - Orbit

Dispuneti de diverse unelte de manipulare a vederilor, functie de cum doriti sa schimbati ceea ce vedeti dinmodel si la ce marime. Pentru a schimba in mod eficient pozitia de vizualizare astfel incat sa vedeti exact ceeace doriti, trebuie sa cunoasteti uneltele de vizualizare disponibile si cum sa le utilizati.

Iconul Unealta

ViewCube

Free

Orbit

Descriere

In mediile de modelare si asamblare 3D, unealtaViewCube, afisata in mod implicit in fereastra grafica,permitandu-va sa reorientati pozitia de vizualizare amodelului 3D. In spatiul de desenare 2D, ViewCubepermite definirea orientarii vederilor ce sunt amplasatein desen.

Va permite sa rotiti liber pozitia de vizualizare a modelului 3D pe

ecran.


Iconul Unealta

ConstrainedOrbit

Descrierea

Constrained Orbit va permite sa rotiti in jurul axei verticale a

a modelului intr-o maniera similara cu rotirea unei mese rotative

SteeringWheel Unealta SteeringWheel este gandita sa fie o unealta comunaSteeringWheel Pentru mai multe produse Autodesk. Roata decomanda (steeringWheel) a fost implementata sa furnizeze maimulte nivele diferite si tipuri de control asupra modelului sinavigarii in desenation.

Puteti utiliza mouse-ul pentru a realiza cele mai multe din activitatile de tip pan si zoom.

■ Rotiti rotita mouse-ului pentru a face zoom in raport cu locatia cursorului.■ Apasati si trageti (click and drag) rotita mouse-ului pentru a face pan.■ SHIFT + apasati si trageti (click and drag) rotita mouse-ului pentru free orbit.■ Dublu-click pe rotita mouse-ului pentru a face zoom all.

Moduri de afisareAceasta zona din bara de unelte prezinta instrumentele specifice aspectului afisarii, care controleaza aspectul

modelului dumneavoastra. Selectati un stil de randare din lista pentru a schimba culoarea si textura modelului 3D.

Comuta intre diferite vederi-sectiune care taie grafic portiuni dintr-un ansamblu astfel ca sa puteti vizualizaalte entitati situate in zone imposibil de patruns altfel.Comuta intre modurile de afisare ortografic si perspectiva.Comuta intre modurile de afisare opac (Shaded), opac cu muchii ascunse (Shaded with Hidden Edge) si reteade sarma (Wireframe).Comuta intre modurile de afisare: No Shadow, Ground Shadow si X-Ray Shadow.Intr-un fisier de ansamblu, comuta intre modurile de tratare a transparentei: Transparency On siTransparency Off.Selectati o culoare/un material pentru a le atribui unui component.


Iconul 3DCand utilizati mediile de modelare 3D, de asamblare si de prezentare, este afisat iconul 3D in coltul stanga josall ferestrei grafice. Acest indicator arata pozitia de vizualizare curenta, in raport cu axele X, Y si Z alesistemului de coordonate.

Iconul 3D este pozitionat mai jos si in stanga ansamblului din imaginea de mai sus:■ Rosu: axa X■ Verde: axa Y■ Albastru: axa Z


Uneltele de tip Orbit

Aveti doua optiuni pentru “rotirea” modelelor 3D si a ansamblelor. Free Orbit este utilizata pentru a rotipozitia de vizualizare a modelului in mod liber in spatiul ecranului, pe cand Constrained Orbit este utilizata pentrua to roti pozitia de vizualizare a modelului in raport cu axele in spatiul modelului.In imaginea urmatoare, functionalitatea uneltei Constrained Orbit este comparata cu cea unui glob pamantesc. Pemasura ce rotiti globul in jurul axei nord-sud, unghiul dupa care vizualizati globul nu se schimba. InstrumentulConstrained Orbit este similar ca mod de comportament.

Accesare Free Orbit

Free Orbit

Bara de navigare: Free Orbit

Ribon: Tab-ul View> Panelul Navigate


Accesare Constrained Orbit

Constrained Orbit

Bara de navigare: Constraine Orbit

Ribon: Tab-ul View> Panelul Navigate

Free OrbitFree Orbit va permite sa modificati dinamic pozitia de vizualizare a modelului. Este important sa va reamintitica, in fapt, modelul 3D nu se misca, ci doar pozitia de vizualizare cu uneltele de tip Orbit.

Imaginea de mai jos prezinta modurile de rotire disponibile. Cursorul furnizeaza informatii asupra modurilorde rotire disponibile. Executati “click and drag” (apasati LMB si miscati mouse-ul cu butonul apasat) pentru aroti pozitia de vizualizare. Puteti sa stabiliti centrul de rotire indicand cu mouse-ul o locatie in spatiulmodelului.


Efectuati “click and drag” aici pentru a roti pozitia de vizualizare in raport cu toate axele.

Efectuati “click and drag” aici pentru a roti pozitia de vizualizare in jurul unei axe verticale.

Efectuati “click and drag” aici pentru a roti pozitia de vizualizare in jurul unei axe orizontale.Efectuati “click and drag” aici pentru a roti pozitia de vizualizare in jurul unei axe normale la ecran.

Deplasati-va si faceti click aici pentru a iesi.

Rotire in jurul axei cu Free Orbit

Imaginile de mai jos arata comportamentul uneltei Free Orbit. Cand pozitia de vizualizare este rotita utilizandreticulul orizontal, modelul pare ca se roteste in jurul unei axe imaginare, verticale bazate pe vederea curenta.Modelul nu sta in aceeasi pozitie de vizualizare. Cand vederea este rotita fara utilizarea reticulului, rotirea esterealizata in jurul centrului ferestrei grafice sau centrului stabilit prin SteeringWheel.

In exemplul urmator, utilizand Free Orbit puteti sa vizualizati de sus si respective de jos ansamblul, pe masura ceeste rotita pozitia de vizualizare.


Rotire in jurul axei cu Constrained Orbit

Unealta Constrained Orbit stabileste ca axa de rotatie, axa verticala a modelului 3D sau a ansamblului.Aceasta functionalitate permite utilizatorilor sa roteasca pozitia de vizualizare in jurul axei verticale amodelului ca si cum ar fi vorba de o masa rotativa.In imaginile urmatoare, Constrained Orbit este pornita. Rotirea incepe din reticulul orizontal din dreapta. Pemasura ce ansamblul apare rotit, puteti observa lateralele ansamblelor, dar pozitia de vizualizare ramanemereu aceeasi.


Despre ViewCube

Unealta ViewCube este afisata implicit in fereastra grafica. ViewCube va permite sa fiti mai eficienti pentru caeste accesibila in orice moment si furnizeaza un acces intuitiv la o multitudine de pozitii de vizualizare.In imaginea de mai jos, vederea din fata a ansamblului este restaurata prin apasarea fetei Front a unelteiViewCube.

Definirea uneltei ViewCubeViewCube este o unealta de vizualizare care va permite sa modificati eficient si intuitive unghiul de vizualizare a

modelelor 3D si a ansamblelor. ViewCube utilizeaza fete, muchii si colturi ca si optiuni de selectie pentru definirea

unghiurilor de vizualizare.

Exemplu de utilizare pentru ViewCubeIn imaginea urmatoare, vederea ansamblului bratului de monitor este schimbata din vederea isometrica actuala

(1) intr-o vedere “unghiulara” situata intre vederile “top” si “front” (3). Aceasta noua pozitie de vizualizare a fost

obtinuta prin selectarea muchiei (2) a ViewCube-ului, dintre fetele Top si Front ale ViewCube-ului.


Utilizarea uneltei ViewCubePuteti accesa ViewCube prin selectarea unei fete, muchii, sau colt a uneltei ViewCube. Fiecare fata, muchie,sau colt reprezinta o pozitie de vizualizare diferita, care corespunde modelului. Modelul se “roteste” conformcu pozitia de vizualizare selectata atunci cand ViewCube este apasat cu mouse-ul.

In imaginea urmatoare, unealta ViewCube este utilizata pentru a reorienta vederea unui ansamblu.


Accesare

ViewCube

Bara de Navigare ViewCube

Accesare

Ribon: Tab-ul View > Panelul Windows >Toggle Visibility of the User Interface Elements >ViewCube

Optiuni pentru ViewCube

Ribon: Tab-ul Tools > Application Options >ViewCube > OptionsScurtatura: Apasati RMB pe ViewCube > Options


Introducere in optiunile pentru ViewCubeViewCube este afisat, in mod implicit, in coltul din dreapta-sus a ferestrei grafice.Dar sunt disponibile mai multe optiuni asociate acestei unelte de vizualizare care va permit sa controlati atatformatul de afisare cat si comportamentul sau.

Optiuni de afisare pentru ViewCubeUrmatorele optiuni controleaza afisarea aspectul ViewCube.

Utilizati aceasta optiune pentru a afisa ViewCube. Pentru a ascunde ViewCube, debifati marcatorul incasuta de langa Show the ViewCube on Window Create option. Cand marcatorul este bifat pentru afisareaViewCube, puteti alege sa afisati ViewCube in toate vederile 3D sau doar in fereastra vederii curente.Utilizati aceasta optiune pentru a plasa ViewCube intr-un colt a ferestrei grafice. Ca optiuni aveti:Top Right, Bottom Right, Top Left si Bottom Left. Locatia implicita este Top Right (drepta sus).Utilizati aceasta optiune pentru a stabili marimea ViewCube. Ca optiuni puteti selecta dintre: Small,Normal, sau Large. Setarea implicita este cea NormalUtilizati aceasta optiune pentru a controla opacitatea pentru ViewCube. Cand cursorul este aproapede ViewCube, acesta este perfect opac. Cand cursorul este departe de ViewCube, opacitatea ViewCubeeste redusa. Optiunile includ: 0%, 25%, 50%, 75%, si 100%. Setarea implicita este 50%.


Optiunile de comportament pentru ViewCubeUrmatoarele optiuni controleaza comportamentul uneltei ViewCube.

Utilizati aceasta optiune pentru ca ViewCube sa “sara” pe una din pozitiile obisnuite atunci cand tragemde ViewCube, trecand printre diferite pozitii de vizualizare.Cand selectati o noua pozitie de vizualizare, utilizand ViewCube, utilizati aceasta optiune pentru ca nouavedere sa se incadreze in ecran.Utilizati aceasta optiune pentru a crea tranzitii line de la vederea curenta la cea selectata.

Utilizati aceasta optiune pentru a aplica calcule suplimentare pentru orientarea vederii.

Utilizati aceasta optiune pentru a stabili orientarea implicita pentru ViewCube.

Utilizati aceasta optiune pentru a afisa si o busola, impreuna cu ViewCube.


Procedura: Utilizarea ViewCube pentru a vizualiza modele 3DPasii urmatori descriu utilizarea ViewCube pentru a modifica pozitia de vizualizare a modelelor 3D si a

ansamblelor.1. Selectati fata de pe

ViewCube pentru a modificapozitia de vizualizare.

2. Selectati sageata pentru a rotipozitia de vizualizare.

3. Selectati un colt pentru a schimbapozitia de vizualizare la o vedereisometrica a vederii de pe o fata.In acest exemplu, este vorba devederea Bottom (de jos).

4. Este afisata o vedere isometricabazata pe vederea Bottom (de jos).


Procedura: Utilizarea ViewCube pentru a orienta vederi din desene 2DPasii urmatori descriu utilizarea ViewCube pentru a stabili pozitia de vizualizare a modelelor 3D si a ansamblelorpentru vederi din desene 2D.1. Lansati comanda de creare a

unei vederi de baza:Selectati Tab-ul Place Views >Panelul Create > Base View.

2. Apasati butonul de modificarea orientarii vederii (a pozitiei devizualizare).

3. Selectati fata dorita de peViewCube.

4. Daca este necesar, rotitiOrientarea modelului.

5. Acceptati modificarile si plasativederea


Procedura: Restabilirea vederii curente ca FrontPasii care urmeaza descriu restabilirea pozitiei curente de vizualizare ca si vedere Front.

1. Selectati fata de pe ViewCube pentru a modificapozitia de vizualizare.

2. Apasati RMB pe ViewCube,Selectati Set Current View asFront.

3. ViewCube actualizeazaorientarea vederii curentela vedere Front.


Utilizarea vederii impliciteUtilizand unealta Home View (vedere implicita), puteti orienta modelul dumneavoastra in absolut orice pozitie siapoi declarati aceasta vedere ca vedere implicita. In afara de facilitatea de a ne putea reintoarce oricand la aceastavedere, mai are caracteristic faptul ca, de fiecare data cand deschidem un fisier al unui model sau ansamblu acestase deschide cu modelul in pozitia salvata ca si vedere implicita.In imaginile urmatoare, pozitia de vizualizare a ansamblului este restaurata la vederea home atunci cand simbolulde Home View de langa ViewCube este apasat.

Vedere ortografica

Acces Home View

Vedere implicita (Home View)

Simbolul pentru Home View se afiseaza atunci cand mutati cursorul pe deasupra uneltei ViewCube.

In toate mediile de modelare/asamblare, puteti sa va intoarceti rapid la vedereaimplicita (home view) utilizand una din metodele urmatoare:■ Apasati RMB in spatiul liber din fereastra grafica. Selectati Home View.■ Apasati tasta functionala F6


Optiuni pentru vederea implicitaUrmatoarele optiuni controleaza afisarea modelului in cazul utilizarii uneltei Home View.

Utilizati pentru a defini defini directia vederii si marirea acesteia.

Utilizati pentru a defini directia vederii si automat sa ataseze un factor de marire astfel incat toata

geometria sa fie incadrata in fereastra modelului.

Procedura: Stabiliti Home ViewPasii urmatori descriu cum sa stabiliti orice pozitie de vizualizare a modelului ca si vedere implicita.1. Utilizati orice unealta de vizualizare pentru a orienta modelul.


2. Cu modelul avand orientarea dorita apasati RMB pe ViewCube . SelectatiSet Current View as Home si selectati inca o data FixedDistance sau Fit to View.

3. Cu modelul avand diferite orientari,faceti click pe symbolul Home View.

5. De fiecare data pozitia de vizualizare sereintoarce catre vederea specificata caimplicita.

Restaurarea vederilor propriiPe masura ce aduceti modelul in diverse pozitii de vizualizare in fereastra grafica, sunt situatii cand aveti nevoie sava intoarceti la anumite vederi anterioare pentru a reevalua modelul dumneavoastra sau pentru e efectuamodificari suplimentare. Unealta Previous View si optiunea Rewind de pe SteeringWheels, va permite sa restaurativederi precedente. Unealta Previous View va permite sa va intoarceti la vederea precedenta vederii curente pecand optiunea Rewind permite sa va intoarceti direct la una din vederile precedente predefinite.In imaginea urmatoare, unealta Rewind afiseaza un diafilm al vederilor precedente utilizate. Pe masura ce miscatimouse-ul peste aceste vederi, vederea principala se actuliazeaza pentru a reflecta vederea selectata in diafilm.


Accesare

Accesare

SteeringWheel

Bara de navigare: SteeringWheel

Ribon: Tab-ul View > Panelul NavigateScurtatura: CTRL + W

Previous View

Ribon: Tab-ul View > Panelul Navigate

Scurtatura: RMB oriunde in fereastra grafica, click Previous ViewScurtatura: F5


Procedura: Restaurare VederiPasii urmatori descriu cele doua metode principale pentru restaurarea vederilor precedente.

1. Pentru a va intoarce la vederea imediat precedenta:■ Apasati F5. De fiecare data cand apasati F5,

a intoarceti la vederea care a fost precedenta vederii curente.2. Pentru a va intoarce direct la una din vederile precedente care a fost activa cu mai multe vederi in urma fata

de vederea actuala:■ Apasati CTRL+W pentru a activa SteeringWheel.■ Click Rewind.■ Miscati cursorul tinand butonul mouse-ului

(drag) prin secventa de diapozitive pe careribonul o afiseaza. Cand ajungeti la vedereadorita, eliberati butonul mouse-ului.


Exercitiu: Manipulati vederile Modelului dumneavoastra

In acest exercitiu, veti utiliza ViewCube si HomeView pentru a naviga printer si a restaura diferitevederi ale modelului.

3. Pentru a vizualiza vederea de sus curenta, pe ViewCubeselectati fata Top.

Exercitiul finalizat

Parcurgerea exercitiului

Pentru a parcurge exercitiul, urmati pasii dinaceasta carte sau din exercitiul on-screen.

In lista de capitole si exercitii a cursului on-screenselectati Chapter 1:Getting Started. Faceti click peexercitiul:Manipulate Your Model Views.

1. Deschideti fisierul 3D Navigation.ipt2. Pentru a comuta la o vedere isometrica, faceti click

Pe coltul stanga sus al ViewCube.

Vederea este afisata ca in imagine.


4. Pentru a roti o vedere:■ Pe ViewCube, tineti apasat pe fata Top.■ Miscati cursorul spre coltul stanga-sus alcubului de orientare, ViewCube pana candmodelul apare orientat ca in imagine

.

5. Pentru a va intoarce la pozitia de vizualizareinitiala, Home view:■ Mutati cursorul pe ViewCube.■ Cand simbolul casei apare, imediat langa cub(1), faceti click pe simbol.

6. Pentru a redefini, vederea curenta ca si vedere Front:■ Mutati cursorul pe ViewCube.■ Apasati RMB pe cub si selectati Set Current View

as Front.


7. Pentru a vizualiza modelul intr-o vedere isometrica, faceti clickpe coltul stanga-sus al cubului ViewCube.

8. Pentru a redefini vederea curenta ca si vedereimplicita, Home view:

■ Apasati RMB pe cubul ViewCube.■ Faceti click pe Set Current View as Home >Fixed Distance.

9. Pentru a edita optiunile cubului ViewCube:■ Apasati RMB pe ViewCube. Selectati Options.■ In caseta de dialog ViewCube Options, ingrupul Document Settings, puneti un marcator incasuta de langa optiunea Show the CompassBelow the

ViewCube.■ Apasati butonul OK.

10. Pentru a “roti” modelul:■ Faceti click pe Tab-ul View > Panelul Navigate > Free

Orbit.■ Faceti click pe liniuta din cuadrantul dreapta si trageticursorul (cu butonul apasat) catre stanga pana cand putetivedea partea de jos, baza carcasei de computer.■ Apasati RMB oriunde in fereastra grafica

Selectati Done.

11. Pe cubul ViewCube, apasati simbolul Home View.12. Pentru a “roti” controlat modelul:

■ Lansati unealta Constrained Orbit.■ Apasati liniuta din cuadrantul dreapta si trageti de

cursor catre stanga.■ Apasati RMB oriunde in fereastra grafica.

Selectati Done.Observati ca rotirea are loc in jurul axei verticale.


13. Pentru a ascunde cubul ViewCube:■ Selectati tab-ul View > panelul Windows >Toggle Visibility drop-down > ViewCube.■ Apasati din nou pentru a afisa cubulViewCube.

14. Pentru a va intoarce la o vedere precendenta:■ Apasati tasta F5.■ Vederea precedenta este restaurata.■ Apasati F5 din nou pentru a ca intoarce lavederea precenta vederii curente.


15. Pentru a va intoarce la o anumita vedere:■ Apasati CTRL+W pentru a activaunealta SteeringWheel (roata de comanda).■ Apasati Rewind si tineti apasat cursorul.■ Trageti cursorul peste diafilmul cu vederi si eliberatibutonul mouse-ului deasupta vederii pe care doriti sa orestaurati.■ Continuati sa utilizati unealta Rewind pentru a restaura

alte vederi.

16. Inchideti unealta SteeringWheel.17. Inchideti toate fisierele. Nu salvati.

Lectie: Proiectarea modelelor 3D parametriceAceasta lectie descrie caracteristicile modelelor 3D parametrice (part-uri) si procesul tipic de creare a lor.Familiarizarea cu caracteristicile de baza ale modelelor parametrice simplifica procesul de invatare si utilizarea comenzilor pentru a crea astfel de modele.Un model 3D parametric, un part este prezentat cu cotele afisate in imaginea urmatoare.

ObiectiveDupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa:■ Descrieti caracteristicile unui model 3D parametric.■ Identificati principiile pentru surprinderea intentiei de proiectare.■ Stabiliti metodologia tipica de lucru pentru crearea modelelor 3D parametrice.■ Stabiliti caracteristicile ribonului si ale browserului in mediul de modelare 3D.■ Creati un model 3D parametric simplu.

Lectie: Proiectarea modelelor 3D parametrice ■ 59

Despre modele 3D parametricePuteti crea si modifica geometrie 3D utilizand parametrizarea. Parametrizarea utilizeaza constrangeri geometricesi dimensionale pentru a controla in mod precis forma si marimea modelului 3D.Un exemplu tipic de model 3D parametric este prezentat in imaginea urmatoare, constand in geometrie schitata2D cu constrangeri dimensionale si geometria 3D rezultanta.

Modele 3D parametriceUn model 3D parametric este un model care este controlat si condus relatii geometrice si valori dimensionale.In mod normal, creati modele 3D parametrice dintr-o combinatie de schite 2D si entitati 3D. Intr-un model 3Dparametric, puteti modifica valoarea unui parametru al unei entitati si modelul 3D se modifica in modcorespunzator acestei noi valori si oricaror constrangeri geometrice existente.

Entitati schitateEntitatile schitate sunt entitati care adauga sau inlatura material si care sunt bazate, tipic, pe un contur 2D schitat.Schita poate fi compusa din linii, cercuri si arce de cerc.Entitatile schitate sunt prezentate in urmatoarele ilustratii. Dupa ce schita este utilizata de o entitate3D, seconsidera ca ea este consumata de entitatea 3D si este afisata imbricat, sub aceasta entitate, in browser.


Entitati plasateIn timp ce pentru entitatile schitate se porneste de la o schita, entitatile plasate au o forma definita internpentru adaugarea sau eliminarea de material. Aveti nevoie sa determinati doar unde si ce marime areentitatea ce trebuie creata. Gaurile si filetle sunt doua exemple comune de entitati 3D plasate.


Entitatile de baza

Prima entitate pe care o creati este, de obicei, o entitate schitata. Aceasta prima entitate este, de asemenea,cunoscuta ca fiind entitatea de baza. Toate entitatile ce vor urma fie vor adauga material, fie vor inlatura materialdin Modelul 3D.Extrusion1 reprezinta entitatea de baza a modelului 3D in urmatoarea imagine.

Schita de baza si entitatea 3D de baza

Evolutia unui model 3D parametric

Un model 3D parametric evolueaza in diverse stadii ale crearii sale. In imaginile urmatoare, Modelul 3D estetransformat dupa ce dimensiunea entitatii de baza este marita prin adaugarea unei entitati 3D schitate sau plasate.

Schita initiala este creata Entitatea de baza este creata


A doua schita este adaugata

Racordarile (entitati plasate) sunt adaugate

Surprinderea intentiei de proiectare

A doua entitate este creata pe baza celei

de-a doua schite

Lungimea este modificata in schita initiala,determinand actualizarea modelului 3D

Indiferenet de tipul de proiect pe care il realizati, trebuie ca intotdeauna sa incercati sa surprindeti intentiade proiectare, cat de curand este posibil acest lucru. Este un lucru obisnuit pentruIt un proiect sa se modificeca urmare a cerintelor temei de proiectare sau a reviziilor urmatoare. Abilitatea de a surprinde intentia de

proiectare face aceste potentiale modificari mult mai usor de implementat. Intentia de proiectare a fostsurprinsa in ilustratia urmatoare prin folosirea unei formule simple (2) pentru a calcula diametrul exterior, infunctie de cel interior (1).


Despre surprinderea intentiei de proiectareCand doriti sa surprindeti intentia de proiectare, in fapt, adaugati proiectului inteligenta dumneavoastra.Aceasta inteligenta poate exista in mai multe forme diferite. Poate consta intr-o simpla constrangere geometricacare obliga doua linii sa fie paralele sau doua cercuri sa fie concentrice. Inteligenta poate consta, de asemenea, inconstrangeri dimensionale care obliga anumite dimensiuni ale entitatii sa ramana constante sau sa se modifice, curespectarea unei formule incorporate. Asa cum designul fiecarei piese este unic, asa este si intentia de proiectarepentru fiecare Piesa (part). Surprinderea acestei intentii este un proces in care potriviti intentia de proiectare cu oentitate sau cu capabilitatea ce face posibila realizarea designului in cel mai eficient mod, permitandu-vamaximum de flexibilitate realizarea modificarilor.Diferite exemple de intentie de proiectare sunt prezentate in imaginea urmatoare, fiind surprinse in stadiul celmai incipient al designului. Barele de unelte arata simbolurile constrangerilor (glyphs).

Barele de unelte afiseaza constrangerile geometrice aplicate geometriei. Fiecare icon ilustreaza un anumit tipde constrangere geometrica care a fost aplicata schitei si in consecinta, surprinde o particica din intentia deproiectare. De exemplu, cel mai din dreapta icon al barei de unelte cea mai de sus indica o constrangere detangenta intre linia orizontala de sus si arcul din dreapta schitei.Constrangerile de coincidenta sunt afisate printr-un punct galben in punctul de coincidenta dintre douasegmente.Constrangerile dimensionale aplicate geometriei. Aceste tipuri de constrangeri surprind intentia de proiectareprin definirea marimii obiectelor din schita.


Principii pentru surprinderea intentiei de proiectareUrmati aceste principii atunci cand incepeti designul. Fiecare din urmatoarele puncte indica o zona in caredesign intentia de proiectare poate fi surprinsa.■ Identificati relatiile geometrice intre elemente. De exemplu, lungimea unei entitati poate fi “legata” inmod direct de latimea ei, sau de latimea sau lungimea altei entitati.■ Identificati zonele unde designul poate suferi modificari ca urmare a cerintelor temei de proiectare sau aunor viitoare revizii.■ Identificati zonele de simetrie sau zonele unde entitatile sunt duplicate sau multiplicabile.Odata ce ati identificat modurile potentiale de a surprinde intentia de proiectare, puteti atunci adapta acesteintentii la capabilitatile si comenzile specifice Inventorului

Exemplu de Part Design Capturing Design IntentUn model parametric simplu pentru un indexor din plastic este prezentat in imaginile urmatoare. Fiecarereflecta cum un anumit principiu al intentiei de proiectare este prins si implementat in design piesei cu oentitate 3D parametrica.

Includerea relatiilor geometrice in intentia de proiectareIntentia de proiectare pentru indexor spune ca diametrul exterior trebuie sa fie egal cu dublul diametruluiinterior in ilustratia urmatoare. Intentia de proiectare a fost implementata prin utilizarea unei formule simplein interiorul cotei parametrice.

Diametrul interior al indexorului.

Diametrul exterior este determinat printr-o formula si este egal cu dublul diametrului interior.


Surprinderea intentiei de proiectare pentru entitati 3D predispuse la modificareIntentia de proiectare este implementata pentru a permite potentiale modificari ulterioare de design in imagineaurmatoare. Chiar daca grosimea piesei se modifica, aceasta nu afecteaza adancimea sloturilor. Acest rezultat esteobtinut foarte simpluu prin setarea parametrului de adancime pentru slot la All, ceea ce asigura faptul caintotdeauna sloturile vor strapunge complet piesa respectiva.

Piesa are 3 mm inaltime, sloturile strapung piesa.

Atunci cand se modifica inaltimea piesei de la 3 mm la 6 mm, sloturile continua sa strapunga piesa inintregime.

Surprinderea simetriei in intentia de proiectareIntentia de proiectare privind simetria a fost surprinsa in modelarea 3D din imaginea urmatoare prin utilizareaunei entitati parametrice de tip pattern. Prin surprinderea intentiei de proiectare in aceasta maniera, putetimodifica cu usurinta numarul sau incrementul unghiular a sloturilor prin editarea entitatii 3D.


Slotul original

Pattern-ul circular a fost creat pentru a multiplica slotul intr-o maniera precisa si usor editabila

Crearea modelelor 3D parametriceProcesul de creare a modelelor 3D parametrice este foarte flexibil. Gratie acestei flexibilitati, puteticoncentra in design-ul vostru, intentia de proiectare si entitatile 3d esentiale fara a fi limitati de un procesde modelare rigid.In urmatoarea imagine ceea ce incepe ca un simplu cerc este transformat intr-un model parametric complex.

Proces: Crearea unui part parametric

Pasii urmatori furnizeaza o vedere de ansamblu a procesului de creare a unui part parametric.1. Creati profilul schitat initial.

2. Surprindeti intentia de proiectareprin aplicarea constrangerilor sicotelor.


3. Utilizati comenzile pentru entitati 3D sacreati entitatea de baza.

4. Continuati sa dezvoltati designul prinadaugarea altor entitati schitate sau plasate.

Consideratii legate de proiectarea modelelor 3DCand creation model 3D parametric, adica un part, incercati sa determinati blocurile de baza din care se compuneacesta, sau altfel spus, cum poate fi el proiectat, respective construit in etape. De asemenea trebuie sa stabiliticare aspect sunt critice pentru part. Veti crea aceste aspecte primele, in ordinea importantei si a legaturii intreelemente.

Fluxul de lucru la modelarea 3DPasii urmatori reprezinta un flux de lucru standard la crearea modelelor 3D.■ Utilizati unul din fisierele template furnizate pentru a create un nou part.■ Toate modelele 3D noi pe care le creati au o schita goala, in mod automat plasata. Creati profilul geometriei

din schita initiala.■ Utilizati una entitatile 3D schitate, cum ar fi Extrude sau Revolve pentru a crea entitatea de baza.■ Creati entitati suplimentare schitate sau plasate, dupa cum este nevoie pentru a genera geometria 3D a

modelului.


Mediul de modelareCand modificati un part si mediul de modelare este activ, ribonul si browserul sunt afisatecu comenzile siinformatiile relevante pentru acest mediu de lucru.Mediul de lucru pentru modelarea 3D este prezentat in urmatoarea imagine.

Comenzile pentru realizarea entitatilor 3D sunt afisate in ribbon, tab-ul Model:

Browserul: afiseaza istoria entitatilor pentru modelul 3D sau ansamblu.


Tab-ul ModelTab-ul Model este afisat atunci cand creati sau modificati un model 3D. Utilizati comenzile din acest tab pentru acrea entitati schitate si plasate in modelul 3D.

BrowserulCand utilizati browserul in mediul de modelare 3D, el afiseaza folderul Origin, continand planele, axele si originea

sistemului de coordonate. Afiseaza, de asemenea, lista tuturor entitatilor pe care le utilizati pentru a crea modelul

3D. Entitatile 3D sunt prezentate in ordinea in care ele au fost create.


Exercitiu: Creati un part parametric

In acest exercitiu, veti crea un simplu suport prinextrudarrea unei schite predefinite. Apoi modificatimodelul 3D prin schimbarea unora dintre parametriisi adaugarea unei racordari.

Exercitiul finalzat

Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul, urmati pasiidin aceasta carte sau din exercitiile on-scren. Din lista de capitol si exercitii on-screen selectati Chapter 1: GettingStarted. Selectati exercitiul: Create aParametric Part.

1. Deschideti Create-Parametric-Part.ipt.Schita initiala a fost deja creata si constransa.


2. Din tab-ul Model > panelul Create > Extrude.■ pentru distanta, introduceti 25 mm.■ Apasati OK.

3. In browser, expandati entitatea 3D Extrusion1.■ Schita initiala este consumata de entitatea 3D

Extrusion1.

4. In browser, faceti dublu-click pe Sketch1.■ Dati dublu-click pe cota orizontala de 25 mm.■ In caseta de dialog Edit Dimension introduceti35.■ Apasati ENTER.■ In tab-ul Sketch, apasati Finish Sketch.Modelul 3D este actualizat pentru a reflecta nouadimensiune introdusa.


5. In browser, apasati butonul dreapta al mouse-ului (RMB) peentitatea 3D Extrusion1. Selectati Edit Feature.

■ Pentru distanta, introduceti 40 mm.■ Apasati OK.Modelul 3D parametric se actulizeaza din nou, pentru areflecta noua valoare a parametrului

6. Din tab-ul Model > panelul Modify > Fillet.■ In fereastra grafica, selectati muchia interioara.■ Pentru raza, introduceti 5 mm.■ Apsati OK. Racordarea este adaugata modelului3D.

6. Inchideti toate fisierele.Nu salvati.


Sumarul capitolului

Prin utilizarea interfetei utilizator, sensibila la contextsi a comenzilor disponibile, puteti crea, rapid, entitati 3D

parametrice, simple. In acest capitol vi s-a prezentat interfata utilizator Autodesk Inventor si conceptele de baza

privind modelarea 3D parametrica si surprinderea intentiei de proiectare.Odata ce ati parcurs acest capitol, puteti sa:■ Identificati elementele principale ale interfetei utilizator, care sunt comune tuturor mediilor de lucru dinAutodesk Inventor si sa descrieti cum sa accesati diverse comenzi si unelte.■ Vizualizati toate aspectele proiectului dumneavoastra, navigand efficient intre spatiile 2D si 3D.■ Descrieti caracteristicile si avantajele unui model 3D (part) parametric.


Capitolul

2

Tehnici de baza la schitareMajoritatea entitatilor 3D pe care le creati in modelele 3D parametrice incep cu schite 2D, constranse.Un design inteligent si previzibil necesita o intelegere amanuntita a modalitatilor de a crea schite2D si de a surprinde intentia de proiectare prin aplicarea constrangerilor geometrice si dimensionale.ObiectiveDupa ce parcurgeti acest capitol veti putea sa:

■ Folositi comenzi de schitare pentru a crea geometria schitei 2D■ Folositi constrangeri geometrice pentru a controla geometria schitei 2D■ Aplicati dimensiuni parametrice geometriei schitate 2D.

Descrierea Capitolului ■ 75

Lectie: Crearea Schitelor 2D

Aceasta lectie prezinta felul in care pot fi create schite 2D utilizand comenzile de schitare,Aproape intotdeauna un model 3D parametric incepe cu o schita 2D si fiecare schita pe care creati defineste unplan in care geometria 2D este schitata. Aceste schite nu sunt numai o baza pentru fiecare piesa, dar sunt folositepe parcursul intregului proces de proiectare. O piesa parametrica simpla, pentru care ale carei entitati 3D fostutilizate mai multe schite este prezentata in urmatoarea ilustratie:

ObiectiveDupa ce parcurgeti aceasta lectie veti putea sa:■ Descrieti diferentele dintre schitele 2D standard si schitele 2D parametrice.■ Explicati optiunile pentru alinierea geometriei in schitele 2D.■ Redefiniti schita initiala pe un plan diferit.■ Folositi comenzile de schitare pentru a crea geometrie schitata.■ Prezentati sugestii pentru a realiza in mod eficient schitele

76 ■ Capitolul 2: Tehnici de baza la schitare

Despre schita

Mediul de schitare (sketcher) este locul unde se realizeaza schitele. Cand creati o noua schita2D sau cand editati o schita existenta mediul de schitare e activat.Mediul de schitare este activat cand schita e editata, dupa cum se arata in ilustratiaurmatoare:

Cand mediul de schitare e activ, tab-ul Sketch al ribonului este afisat.

Schita activa este evidentiata in browser in timp ce toate celelalte elemente sunt

estompate.

Cand mediul de schitare e activ, reteaua de linii paralele cu axele X si Y ( grid) este afisata

implicit in fereastra grafica.

Schita 2D parametricaSchita 2D parametrica este baza oricarui model parametric al piesei pe care o creati inAutodesk Inventor.Spre deosebire de schitele 2D pe care le creati intr-o aplicatie neparametrica 2D, cand creati oschita inAutodesk Inventor, veti incepe imediat sa adaugati informatii modelului 3D si sa surprindetiintentia de proiectare.

Lectie: Crearea Schitelor 2D ■ 77

Constrangeri in schite parametriceO schita este parametrica daca toate constrangerile aplicate pot controla marimea si comportamentul potential

al geometriei 2D.

Exista doua tipuri de constrangeri: geometrice si dimensionale. Daca creati geometria in Autodesk Inventor unele

constrangeri geometrice sunt aplicate in mod automat. Simbolurile constrangerilor 2D alaturate geometriei in

illustratia ce urmeaza sunt numite in Inventor “glyphs". Aceste simboluri sunt afisate in timp ce comenzile de

schitare sunt active si sunteti in schita. Utilizarea constrangerilor 2D reprezinta o modalitate de a surprinde

intentia de proiectare automat pe masura ce creati geometria schitata.

Indica o constrangere de paralelism ce este aplicata liniei orizontale din partea de jos a schitei

Indica o constrangere de paralelism cu linia orizontala din partea de sus a schitei, in curs de desenare

Indica o constrangere de tangenta intre arc si linia orizontala, in curs de desenare.


Trebuie sa adaugati constrangeri dimensionale (cote) fiecarui element al schitei la care trebuie specificatao dimensiune.Ambele tipuri de constrangeri (geometrice si dimensionale) sunt prezentate in ilustratia urmatoare.

Constrangeri geometriceConstrangerile geometrice care sunt aplicate sunt reprezentate prin urmatoarele simboluri de pe barade instrumente. Fiecare tip de constrangere este reprezentat cu un simbol unic

De la stanga la dreapta:■ Constrangerea Perpendicular obliga linia sa ramana perpendiculara pe linia verticala (in parteastanga).■ Constrangerea Tangent, obliga linia sa fie tangenta la arc.■ Constrangerea Paralel indica faptul ca linia trebuie sa ramana paralela cu linia orizontala de jos.■ Constrangerea Orizontal obliga linia de jos sa fie paralela cu axa X a schitei.

Constrangerea CoincidentAceasta constrangere obliga punctual de sfarsit al liniei sa ramana coincident sau conectat cu punctulde inceput al liniei urmatoareConstrangeri dimensionale

Aceste constrangeri dimensionale controleaza marimea unui obiect. Dimensiunile diametrelor controleazamarimea cercurilor in timp ce dimensiunea liniara controleaza lungimea liniei orizontale

Schite parametrice versus Schite preciseSchitele precise create cu AutoCAD®, in mod implicit nu au inteligenta parametrica. Modificarea uneidimensiuni nu obliga geometria sa se actualizeze ca sa reflecte noua valoare a dimensiunii. Schiteleparametrice in Inventor va dau posibilitatea sa faceti click si sa trageti geometria in directia permisa deconstrangerile existente in timp ce conditiile controlate de constrangeri sunt mentinute. De exemplu dacatrageti arcul exterior la o marime diferita, linia orizontala ramane tangenta, orizontala, si de o anumitalungime.


ExempluEfectul constrangerilor geometrice 2D este aratat in urmatoarea ilustratie, unde un element alschitei este tras pentru a remodela geometria.

Pozitia originala a elementului linie care este mutata.

Elementul axa este folosit in constrangerea de simetrie.

Trageti, cu cursorul, linia in noua locatie.

Pe masura ce linia este mutata pe noua locatie observati ca aceeasi miscare se produce si in partea opusa

a schitei.Constrangerile dimensionale pozitioneaza marginea piesei. O schimbare a acestei dimensiuni se reflectade ambele parti ale axei.

Pentru a obtine aceleaşi modificări într-o schiţă neparametrica, va trebui să editaţi fiecare element, din ambeleparti ale axei, chiar si daca au fost desenate cu o comanda de tip mirror.

Geometria schitata complet constransaCand aplicati constrangeri schitei, fiecare constrangere elimina grade de libertate ale geometriei. Prin eliminareagradelor de libertate, limitati directia sau marimea unor elemente ale schitei - dupa care acestea pot fi mutate sauredimensionate. Cand o schita are indepartate toate gradele de libertate este considerata ca fiind completconstransa.

Desi nu este necesar sa constrangeti complet o schita inainte de creerea unei entitati 3D, este recomandat.O schita complet constransa este previzibila in modul in care se poate schimba si reduce numarul de erori pe careschimbarile le pot produce modelelor parametrice.

Identificarea constrangerilor necesareOdata ce schita este deplin constransa, profilul va avea o singura culoare.

Inventor foloseste culori diferite si un feedback numeric pentru a identifica geometria complet constransa sipentru a o deosebi de geometria neconstransa.Reprezentate in urmatoarea ilustratie, liniile mai deschise la culoare necesita fie costrangeri geometrice fieconstrangeri dimensionale, pentru a constrange complet schitaPuteti utiliza aceste culori pentru a identifica elementele care mai au nevoie de constrangeri.


In partea dreapta-jos a ecranului,aplicatia indica "6 dimensiuni necesare" ca geometria schitata sa fie complet constransa.

Culorile utilizate pentru a arata conditiile de constrangere variaza in functie de configuratia Inventor-ului.Diferentele de culoare care apar la utilizarea Presentation configuration (alb fundal) sunt cele mai putin vizibile

Pe masura ce schita dumneavoastra creste in complexitate, creste si numarul deConstrangeri geometrice sau dimensionale necesare pentru a constrangecomplet schita.

Coincidenta punctelorCand creati o geometrie schitata si doriti sa o aliniati la un punct proiectat din geometria existenta, avetidoua posibilitati de lucru pe care le puteti urmari in functie de setarile curente pentru coincidenta punctelor.Pentru a utiliza si beneficia de alinierea automata aveti nevoie sa intelegeti ce este aceasta aliniere(coicidenta) a punctelor si de unde se comuta ea pe pornit/oprit.


Urmatoarele ilustratii arata diferite alinieri de puncte automate, care apar in timpul crearii geometriei schitate.

Coincidenta punctelor

Coicidenta automata a punctelor in timpul crearii schitei este o optiune pe care o puteti activa sau dezactiva.Coincidenta punctelor in timpul crearii geometriei schitate va permite sa creati geometrie schitata cu alinierilede care aveti nevoie, inca de la momentul crearii acesteia. Puteti avea capetele geometriei aliniate la oprelungire, pot fi perpendiculare sau aliniate la o intersectie virtuala sau a unei alte geometrii schitate. Vetiobtine aceste locatii de aliniere a punctelor prin mutarea pozitiei cursorului. Nu aveti nevoie sa indepartezicursorul dincolo deprimele referinte geometrice.Optiunea de aliniere automata este setata global, la instalarea Autodesk Inventor. Puteti selecta sau nu aliniereaautomata prin selectarea sau deselectarea optiunii din tab-ul Sketch al ferestrei de dialog Application Options.


Redefinirea schitei initialeDe fiecare data cand creati o piesa noua, configuratia prestabilita plaseaza noua schita in planul XY. In unelecazuri poate doriti sa incepeti schitarea intr-un plan diferit. Puteti sterge schita initiala si sa creati una noua,sau puteti sa redefiniti schita initiala, incluzand aici orice geometrie care a fost desenata. Schita initiala aacestor doua cercuri concentrice a fost redefinita din planul XY in planul XZ, ca in urmatoarea ilustratie :

Procedura: Redefinirea schitei initialeUrmatorii pasi descriu cum sa redefiniti schita initiala intr-un plan diferit .1. Daca schita e activa, iesiti din mediul de schitare.2. In browser,dati click dreapta pe schita initiala si selectati Redefine.


3. In browser, desfasurati nodul Origin si selectati planul in care doriti sa redefiniti schita.

4. Schita si orice geometrie existenta sunt reorientate in planul selectat.


Comenzile de baza la schitareSchita unui profil sau a unei cai poate fi compusa din obiecte cum ar fi : puncte, lini, arcuri, cercuri sigeometrii dimensionale (cote). Cand mediul de schitare este activ, ribonul afiseaza pe ecran comenzile siuneltele disponibile. Panelul Sketch contine toate comenzile necesare pentru crearea, manipularea sicontrolul geometriei schitate.

Comenzile de schitareIn mod implicit , prima schita intr-o noua piesa este creata automat in planul XY. Daca aveti nevoie de schite

suplimentare puteti sa folositi comanda Create 2D sketch pentru a le crea manual sau pentru a le activa pe

cele existente. Commanda Create 2D Sketch va solicita sa selectati un plan pentru a creea o schita, sau sa

selectati o schita existienta pentru a o modifica. Puteti selecta plane sau schite din fereastra grafica sau

din browser. Puteti crea o schita noua pe o fata plana a piesei, in planele sistemului de coordonate sau in

orice planul de lucru.

Accesare

Create 2D Sketch

Ribon: Tab-ul Model > Panelul Sketch

Meniu contextual: apasati RMB pe o fata existenta sau un plan si selectati New Sketch.

Iesirea din schitaPentru a iesi din schita , folositi una din urmatoarele metode :■ in ribon, apasati Finish Sketch.■ click dreapta in fereastra grafica si selectati Finish Sketch.


Procedura: Crearea LiniilorUrmatorii pasi descriu cum sa creati linii in schita.

1. Selectati comanda Line (linie). Selectati punctul de inceput pentru segment.2. Miscati mouse-ul in directia in care vreti sa desenati linia. Observati ca simbolul de constrangere (1)

este afisat. Simbolul de constrangere indica ce tip de constrangere este aplicata segmentului.

Selectati un punct pentru a termina segmentul.3. Miscati cursorul in directia segmentului urmator, observand din nou simbolul de constrangere indicand

o constrangere ce este aplicata in mod automat.

Selectati un punct pentru a termina segmentul.4. Continuati desenand segmentele de linie dupa caz.

In cazul in care, simbolurile de constrangere reprezinta o constrangere pe care nu doriti sa o aplicatiabateti putin cursorul cursorul de la directia initiala si continuati sa trasati segmentul.

5. Continuati, desenand segmentele de linie, dupa caz.

7. Apasati RMB in fereastra grafica si selectati Done.


Procedura: Crearea Cercurilor

Urmatorii pasi descriu cum sa creati cercuri in schita:1. Pentru a crea un cerc cu indicarea centrului acestuia , lansati comanda Center Point Circle. Selectati

centrul cercului.

2. Miscati cursorul pana la o locatie care reprezinta perimetrul exterior al cercului. Selecatati acest punct

pentru a crea cercul.

3. Apasati RMB in fereastra grafica si selectati Done.4. Pentru a crea un cerc tangent in trei puncte, lansati comanda Tangent Circle.5. Selectati trei entitati ale geometriei la care cercul trebuie sa fie tangent.

6. apasati RMB in fereastra grafica si selectati Done.


Procedura: Crearea Arcurilor Perpendiculare sau TangenteUrmatorii pasi descriu cum sa creati arcuri perpendiculare sau tangente in schita, folosind comanda Line1. Incepeti comanda Line.

3. Efectuati click and drag pentru a trasa un arc din punctul final al liniei existente. Liniile constructive,4. tangenta si perpendiculara, sunt temporar afisate in punctul de pornire al arcului.

■ pentra a crea un arc perpendicular, faceti click and drag in directia liniei constructiveperpendiculare.

■ pentra a crea un arc tangent, click and drag in directia liniei constructive tangente.


3. Continuati sa trageti de punctul de final al arcului pana in pozitia punctului de final alarcului si apoi eliberati mouse-ul


Procedura: Crearea arcurilor care trec prin trei puncteUrmatorii pasi descriu cum sa creati in schita arcuri care trec prin trei puncte.

1. Lansati comanda Three Point Arc. Selectati punctul de inceput al arcului.

2. Selectati punctul de sfarsit al arcului.

.


3. Trageti de cursor pentru a mari arcul. In functie de geometria existenta si de marimea arcului simbolurilede constrangeri pot fi afisate.


Procedura: Crearea dreptunghiului prin doua puncteUrmatorii pasi descriu cum sa creati in schita un dreptunghi prin doua puncte.

1. Lansati comanda Two Point Rectangle.2. Selectati un punct reprezentand primul colt al dreptunghiului.3. Selectati un punct reprezentand coltul opus al dreptunghiului.

4. Click- dreapta in fereastra grafica . Click Done.


Principii pentru realizarea eficienta a schitelorPuteti utiliza diferite metode pentru a realiza profile inchise. Puteti folosi comenzi ca: dreptunghi (rectangle),cerc (circle ) sau polygon sau puteti constrange geometria schitei astfel incat elementele schitei saalcatuiasca un profil inchis. Exista situatii cand aveti nevoie sa creati o geometrie schitata care sa nu formezeun profil inchis, de exemplu: o cale pentru entitatea 3D sweep, sau pentru crearea unei suprafete. Totusi,aceste principii sunt gandite, in special, pentru crearea de profiluri inchise.

Indicatii pentru realizarea schiteiUrmati aceste principii si veti schita eficient:■ Folositi schite simple. Nu racordati muchiile in schita, daca puteti sa racordati muchiile la terminareaentitatii 3D si veti obtine acelasi efect. Geometriile complexe pot fi dificil de administrat, in functie deevolutia modelului 3D.■ Repetati forme simple pentru a construi forme mai complexe.■ Desenati profilul la o forma si o marime cat mai apropiata de forma finala.■ Folositi intai constrangeri 2D pentru a stabiliza schita si apoi dimensionati elementele.■ Utilizati contururi inchise pentru profile.

Exemplu de principii utilizate pentru realizarea schitei:

In urmatoarele ilustratii, aceeasi piesa rezulta din doua schite diferite. In imaginea din stanga schita nucontine racordari. Acestea au fost facute in modelul 3D ca entitati plasate. In imaginea din dreaptaracordarile au fost facute la nivelul schitei. Rezultatul final e acelasi, dar aceata metoda complicageometria schitei.

Corect: Schita fara racordari Incorect: Schita cu racordari


Exercitii: Creati schite 2D

In acest exercitiu, realizati un model 3D simplu,Support Bracket (suport consola), singura extrudarefolosind comenzile de schitare de baza .


Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul, urmati pasiidin aceasta carte sau din exercitiile on-screen. Din lista decapitole si exercitii on-screen, selectatiChapter 2: Basic Sketching Techniques.Selectati Exercise: Create 2D Sketches.

1. Creati o piesa noua utilizand fisierul template(sablon): Standard (mm).ipt■ Pe bara de instrumente Quick Access,

selectati New.■ In caseta de dialog New File, alegeti tab-ul

Metric.■ Selectati Standard (mm).ipt.■ Click OK.


2. Creati profilul de baza.■ Lansati comanda Line.■ Selectati un punct in apropierea originii.■ Trageti cursorul la dreapta si observati ca in apropiereacursorului apare simbolul de constrangere orizontala.

■ Selectati al doilea punct al liniei la approximativ la 25 mmde punctul de start

Nota: Lungimea liniei este afisata in coltul din dreapta jos alferestrei aplicatiei.

3. Cu comanda Line inca activa, creati un segment de arc in

capatul liniei.■ Trageti punctul final al segmentului la dreapta pentru a

defini o directie de tangenta pentru arc.■ Eliberati butonul stanga al mouse-ului cand punctul final

al arcului este pe vertical punctului de inceput.In ilustratia urmatoare se utilizeaza gridul pentru a defini

dimensiunea arcului.

4. Cu comanda Line inca activa, desenati altsegment de linie la stanga.

■Mutati cursorul la stanga pana cand estepozitionat pe verticala punctului de start sieste paralel cu primul segment. Asigurati-va casimbolul de constrangere este afisat dupa cumse arata in ilustratia urmatoare

■ Faceti click pentru a crea un segment.

5. Completati schita prin crearea ultimului segmentasa cum se arata in imagine.

6. In ribon, faceti click pe Finish Sketch pentru aparasi schita.

7. In ViewCube, faceti click pe coltul dreapta-suspentru a avea o vedere isometrica a schitei

8. Extrudati profilul 5 mm.■ Click tab-ul Model > Panelul Create > Extrude.■ In caseta de dialog Extrude, la distanta,

introduceti 5 mm.■ Click OK.

9. Pentru a crea o noua schita pe fata frontala a piesei :■ Apasati RMB pe fata frontala a piesei.■ Selectati New Sketch.


10. Desenati un dreptunghi in partea de sus asuprafetei.

■Incepeti comanda Two Point Rectangle.■Selectati punctul 1 dupa cum se arata.■Selectati punctul 2 dupa cum se arata.Nota: Cand selectati punctele pentru dreptunghiasigurati-va ca apare simbolul constrangeriicoincident. In functie de modul in care optiunilesunt setate, in schita ta, daca marginile fetei nusunt proiectate automat, simbolul constrangeriicoincident nu va apare.Daca se intampla acest lucru , faceti click-dreaptain fereastra grafica in timp ce schitatidreptunghiul si selectati optiunea AutoProject.

11. In ribon, faceti click pe Finish Sketchpentru a parasi schita.


12. Extrudati noua schita pe distanta de10 mm.■ Lansati comanda Extrude.■ Selectati un punct in interiorul dreptunghiului.■ In caseta de dialog Extrude, introduceti 10 mm.■ Click OK.

13. Inchideti toate fisierele. Nu salvati.

Lectia: Constrangeri Geometrice

Aceasta lectie se refera la constrangerile geometrice si la modul lor de aplicare in geometria schitata.Constrangerile geometrice se utilizeaza pentru a controla geometria schitata.De exemplu, o constrangere vertical aplicata unui segment obliga segmentul sa fie vertical. O constrangeretangent aplicata unui an arc obliga acest arc sa ramana tangent la geometria fata de care a fost constrans.Constrangerile geometrice reprezinta fundamentul proiectarii parametrice. Utilizand aceste obiecte putetisurprinde intentia de proiectare si puteti obliga geometria sa respecte regulile stabilite de fiecareconstrangere.Constrangerile 2D pe o schita a piesei sunt aratate in ilustratia urmatoare.

Obiective:Dupa parcurgerea acestei lectii, veti putea sa:■ Descrieti constrangerile geometrice si efectele lor asupra geometriei.■ Explicati cum deductia si persistenta constrangerilor furnizeaza un control complet, atunci cand sunt

aplicate in schita.■ Aplicati constrangerile geometrice asupra geometria schitate.■ Vizualizati si sa stergeti constrangerile folosind comanda Show Constraints.■ Dati sugestii pentru o constrangere eficienta.■ Explicati modul de afisare a gradelor de libertate pe schita si modul in care acestea ajuta la crearea

unei schite perfect constranse.


Despre constrangeri geometriceExista mai multe tipuri diferite de constrangeri, fiecare cu scopul si capacitatea ei specifica Selectarea acestoradepinde in mare masura de intentia de proiectare.Ca sa creati schite, unele constrangeri sunt deduse (aplicate in mod automat). In majoritatea cazurilor,constrangerile deduse sunt suficiente pentru constrangerea initiala. Pe masura ce schita evolueaza, este posibilsa aveti nevoie sa adaugati constrangeri suplimentare pentru a stabiliza in mod corespunzator schita.Efectele constrangerii geometriei schitate sunt prezentate in imaginea urmatoare. Schita din stanga a fostelaborata intentionat, folosind doar o parte din constrangerile deduse. Schita din dreapta este rezultatul adaugariide constrangeri suplimentare, cum ar fi: perpendicular, paralel, si colinear.

Initial doar cu constrangerile deduse.

Dupa aplicarea constrangerilor.


Definitia constrangerilor geometrice

Constrangerile geometrice stabilizeaza geometria schitei, limitand modul in care geometria se poatemodifica, cand incercati sa modificati dimensiunile. De exemplu, daca aplicati o constrangere orizontala uneilinii , ea va ramane orizontala tot timpul.In imaginea urmatoare, cercul din dreapta e redimensionat. Constrangerea tangent a fost aplicata liniilor.In timp ce cercul este redimensionat, liniile raman tangente la ambele cercuri.

Tipuri de constrangeri

Puteti folosi urmatoarele tipuri de constrangeri pentru a constrange geometria schitei:

Constrangere Descriere

Tangent: folosit pentru a faceelementele selectate tangenteunul la altul.

Perpendicular: folosit pentru aface elementele selectateperpendiculare unul pe celalalt

Paralel: folosit pentru a faceelementele selectate paraleleunul cu altul

Coincident:folosit pentru a faceca doua existente sa ajuncga sacoincida.

Concentric: folosit pentru aobliga doua cercuri ,arcuri. Sauelipse sa aiba aceleasi centre.

Inainte de constrangere Dupa constrangere


ConstrangereDescriere

Coliniar: folosit pentru a obligadoua linii sau axele unei elipse sase afle pe aceeasi linie.Orizontal: folosit pentru aobliga un element sa fie paralelcu axa X a sistemului curent decoordonate.

Vertical: folosit pentru a obligaun element sa fie paralel cu axaY a sistemului curent decoordonate.

Equal: folosit pentru a obligadoua elemente sa aiba aceeasidimensiune.

In cazul arcurilor sau cercurilor,razele trebuie sa fie egale.

Fix: folosit pentru a obliga unelement sa-si pastreze locatia insistemul curent de coordinate alschitei,

Simetric: obliga elementele safie constranse simetric fata de olinie.

Smooth: Utilizat pentru a obligao curba spline sa aibe oa curbura continua intre ea si oalta curba, linie sau spline.


Inainte de constrangere Dupa constrangere

Constrangerea Horizontal - ExempluIn imaginea urmatoare, este aratata utilitatea constrangerii Horizontal. Cele doua cercuri sunt constranse incapetele liniei. Intentia de proiectare necesita ca aceste cercuri sa ramana aliniate. Dupa ce ii este aplicataliniei constrangerea “horizontal”, pozitia liniei este actualizata si cercurile se muta odata cu linia (imagineadin partea dreapta).

Despre deductia si persistenta constrangerilorIn mod implicit, cand creati geometrie schitata, aceasta geometrie are constrangerile aplicate automat.Pentru a afla cum au fost deduse si aplicate automat constrangerile geometrice intr-o schita, trebuie saintelegeti, ce inseamna constrangeri deduse (inferred) si ce inseamna persistent (persistence), unde sicum se modifica setarile aferente lor.In imaginea urmatoare, este prezentata o schita in timp ce este creata si apoi finalizata cu toateconstrangerile geometrice aplicate afisate. Pe masura ce a fost creata geometria schitata, constrangerilegeometrice au fost adaugate automat la geometrie.

Definitia deducerii persistentei constrangerilor

Intr-o schita pot fi aplicate automat mai multe tipuri de constrangeri geometrice. Aceasta includeconstrangeri ca perpendicular, paralel, coincident, horizontal, vertical, tangent. Aplicarea automata aconstrangerilor geometrice este referita in Inventor prin urmatorii termeni: deductie (inference) sipersistenta (persistence).Cand schitati o geometrie si o constrangere geometrica valida cu alt element din schita este identificata,spunem ca aceasta constrangere este dedusa. Cand constrangerea este dedusa, simbolul acestui tip deconstrangere geometrica este afisat.Daca faceti click pentru a crea o geometrie atunci cand simbolul constrangerii este afisat si, deci,

constrangerea geometrica dedusa, ea este automat aplicata geometriei schitate, moment in care putemspune despre constrangere ca este persistent.In functie de setarile proprii ale utilizatorului, constrangerile deduse pot fi adaugate sau nu, automat, lageometria schitata.Evaluarea geometriei schitate pentru deductia constrangerilor se produce automat, in functie de pozitia silegaturile dintre elementele geometriei care trebuie schitate si geometria existenta. Puteti beneficia dedeductia anumitor constrangeri geometrice prin deplasarea cursorului inainte si inapoi deasupra geometrieiin raport cu care dorim sa realizam constrangerile.


Deplasarea cursorului inainte si inapoi peste geometrie poate mai este referita ca salahorirea (scrub) geometriei.Aveti posibilitatea de a controla aplicarea automata a constrangerilor geometrice prin setarea optiunii Inference sauutilizand tasta CTRL.Prin schimbarea optiunilor de Constraint Inference si Constraint Persistence puteti controla daca constrangerile suntautomat deduse si aplicate, numai deduse, dar neaplicate, sau nici deduse, nici aplicate. Cand tineti apasata tastaCTRL ca sa creati geometria schitei, nici o constrangere geometrica nu este dedusa, sau aplicata.Folosind constrangerea automata atunci cand creati geometria schitata, reduceti numarul de constrangerigeometrice necesare ulterior pentru a controla profilul, marimea si pozitia geometriei schitate.

Optiunile utilizatorului pentru deductia si persistenta constrangerilor

Iconul Optiune Descriere

ConstraintInference

Aceasta setare controleaza daca schita are sau nuconstrangeri deduse

ConstraintPersistence

Aceasta setare controleaza daca constrangerilededuse sunt si create

Pe masura ce creati geometria schitata, deductia automata a constrangerilor depinde de setarile optiunilorConstraint Inference si Constraint Options din caseta de dialog Constraint Options. Crearea efectiva a uneiconstrangeri deduse in schita, este dependenta de setarea optiunii Constraint Persistence.Puteti modifica setarile pentru deductia si persistenta constrangerilor in tab-ul Constraint al ribonului. Aici sunttrei combinatii diferite de setari pentru deductia si persistenta constrangerilor. Puteti avea ambele setari OFF,numai Inference – ON, sau ambele setari pe ON. Pe masura ce creati geometria schitei, puteti schimba setarilepentru deductia si persistenta constrangerilor, in functie de geometria schitei pentru a se potrivi cerintelordumneavoastra.


Urmatorul tabel ilustraza setarile pentru deductia si persistenta constrangerilor si descrie diferitelecomportamente asociate cu aceste optiuni.

Optiuni Descriere

Ambele Off: cand creati geometria veti avea constrangeri dedusedoar pentru coincidenta.prin urmare schita NU are in mod automatconstrangeri de tipul: orizontal, paralel, perpendicular, aplicate geometrieisale. Liniile pot fi trasate orizontal sau vertical iar punctele pot fi aliniate ,dar nu li se aplica constrangeri.

Inference On: cand creati geometria veti avea constrangeri deduse cum ar fi: paralel,perpendicular, tangent. Cu toate acestea singura constrangere aplicata automat schiteieste constrangerea coincident. Folositi aceasta setare pentru a da geometriei initiale aschitei, alinierea si pozitionarea de care aveti nevoie, fara a adauga insa siconstrangerile geometrice.

Ambele On: daca creati o geometrie schitata puteti deduce constrageri de tipul paralel,perpendicular si tangent. Orice contrangere dedusa este adaugata si aplicata automatgeometriei schitei.

Optiunile pentru deductia constrangerilor

Accesati caseta de dialog Constraint Options selectand Constraint Options din meniul contextual cand schitaeste activata pentru editare.In caseta de dialog Constraint Options, exista doua zone pentru setarea deducerii constrangerilor: selectareaconstrangerilor pentru deductie si scopul aceastei deductii.In zona de selectare a constrangerilor, selectati care sunt constrangerile geometrice pe care vreti sa lededuceti cand creati o noua geometrie schitata. Pentru ca aceste optiuni sa fie selectabile, optiunea pentrudeductia constrangerilor (Inference) trebuie sa fie On. In zona alegere a scopului pentru aplicare al deductieiconstrangerilor, setati fie aplicata pentru toata geometria schitata sau numai pentru geometria preselectata.


Exemple de setari si utilizari pentru deductia si persistenta constrangerilor

Modul in care stabiliti optiunile de deductie si persistenta a constrangerilor depinde de geometria pe care o schitati si

de fluxul de lucru, pe care doriti sa-l urmati. De exemplu:■ Daca schitati geometrie care trebuie sa fie inclinata, deci dispusa altfel decat orizontal, vertical siperpendicular pe alta geometrie, trebuie sa aveti ambele setari pe “off”, astfel incat geometria sa nu ia pozitiaca in situatia cand aceste constrangeri sunt aplicate..■ Daca doriti sa creati geometrie schitata si sa aplicati manual fiecare constrangere geometrica, dupa o schemaproprie de constrangere a schitei, atunci trebuie sa aveti ambele setari pe “off”, sau - cel mult - optiuneaConstraint Inference setata pe “on”.■ Daca doriti sa deduceti si sa aplicati constrangeri geometriei schitate pe masura ce o creati, trebuie sa avetiambele setari pe “on”.In imaginea urmatoare – randul de sus, sunt prezentati pasii succesivi, necesari pentru crearea schitei.Setarile care au fost utilizate pentru deductia si persistenta constrangerilor sunt prezentate in partea de jos aimaginii, impreuna cu constrangerile rezultate..


Aplicarea constrangerilor geometriceFiecare tip de constrangere poate fi aplicata anumitor tipuri de geometrie si in anumit situatii. Anumiteconstrangeri (ex. perpendicular ) sunt constrangeri de pozitie relativa si pot fi aplicate intre doua elementeale schitei.O constrangere de pozitie relativa defineste o relatie geometrica intre doua obiecte. Alte constrangeri(vertical) pot fi aplicate unui singur obiect sau la doua puncte.

Accesarea comenzilor de constrangereConstrangerile 2D sunt disponibile pe ribon, in tab-ul Sketch, panelul Constrain.

Access

2D Constraints

Ribon: tab-ul Sketch > panelul Constrain

Procedura: Aplicati o constrangere de tip “orizontal”Urmatorii pasi ofera o imagine de ansamblu pentru aplicarea constrangerii orizontal.1. Selectati tab-ul Sketch > panelul Constrain > Horizontal.2. Selectati geometria care trebuie constransa.

3. Adaugati mai multe constrangeri de tip “orizontal”, sau apasati RMB si selectati Done.


Procedura: Aplicati o constrangere de tip “orizontal” intre un punct si punctul de mijloc alunei entitati

Urmatorii pasi ofera o imagine de ansamblu pentru aplicarea constrangerii “orizontal” intre doua puncte.

1. lansati comanda Horizontal constraint.2. Selectati un punct, cum ar fi punctul final al unei linii sau centrul unui cerc.

3. Selectati punctul de mijloc al unei linii existente.

Geometria este acum constransa orizontal pe baza a doua puncte selectate.


Procedura: Aplicati o constrangere de egalitate (“equal”)Urmatorii pasi ofera o imagine de ansamblu pentru aplicarea constrangerii de egalitate la doua cercuri.

1. Selectati tab-ul Sketch > panelul Constrain panel > Equal.2. Selectati un cerc, o linie, un arc.

3. Selectati un cerc, o linie, un arc la care doriti sa aplicati constrangerea de egalitate

4. Geometria selectata este acum constransa sa fie egala ca marime.


Procedura: Aplicati o constrangere de simetrie (“symmetrical”)Urmatorii pasi ofera o imagine de ansamblu pentru aplicarea constrangerii de simetrie.

1. Selectati tab-ul Sketch > panelul Constrain > Symmetric.2. Selectati primul element de constrans al schitei.

3. Selectati al doilea element de constrans al schitei.

4. Selectati un element al schitei care sa fie utilizat drept linie de simetrie (symmetry line).Observatie: linia de simetrie trebuie selectata doar o data pe timpul sesiunii curente.


5. Continuati selectarea altor elemente ale schitei pentru a le aplica constrangerea de simetrie.

Vizualizarea si stergerea constrangerilorCa sa creati si sa constrangeti schite 2D, poate fi necesar sa vizualizati si eventual sa stergeti anumiteconstrangeri. Folosind comanda Show Constraints, puteti vizualiza constrangerile geometriei selectate sidaca este necesar selectati constrangerile de care nu aveti nevoie si stergeti-le. Puteti, de asemenea, sautilizati comanda Show All Constraints pentru a afisa constrangerile aplicate tuturor elementelor din schita.Simbolurile constrangerilor pentru un element din geometria schitata sunt prezentate in imaginea urmatoare.Imaginea arata ca selectarea unui simbol de constrangere subliniaza geometria cu care e asociat.


Vizualizarea constrangerilor la obiecte multipleIn imaginea urmatoare, comanda Show Constraints a fost activata. O fereastra de selectare este folosita pentrua selecta mai multe obiecte din schita. Constrangerile pentru fiecare obiect selectat, sunt afisate . Cursorul esteapoi mutat la un singur obiect pentru a analiza constrangerile legate de acel obiect.

Simboluri caracteristice pentru constrangeri

Puteti folosi simbolurile constrangerilor (Constraint Glyphs) in urmatoarele moduri:

Optiunea

Vizualizare constrangeri

Ascundeconstrangeri

Sterge constrangeri

Metoda

Click pe simbolul constrangerii. Geometria care se refera la simbolulselectat este evidentiata.

Apasati RMB pe simbolul constrangerii si selectati Hide.

Selectati simbolul constrangerii, apasati RMB pe acesta si selectatiDelete.

Afisarea tuturor constrangerilorUtilizand comanda Show All Constraints, puteti vedea toate constrangerile aplicate geometriei schitei active.Cand selectati comanda Show All Constraints, bara de unelte Show/Delete Constraint este afisata langa fiecareelement alt schitei. Faceti o scurta pauza cu cursorul deasupra simbolului constrangerii, sau selectati-l pentru aevidentia geometria constransa. Selectati simbolul constrangerii si apasati butonul “Delete” pentru a stergeconstrangerile.


Accesare

Puteti folosi urmatoarele metode pentru a accesa comanda Show All Constraints.

Optiuni

Meniul contextual

Scurtatura detastatura

Metoda

Apasati RMB in fereastra grafica si selectati Show All Constraints(schita trebuie sa fie activa)

F8: afiseaza toate constrangerileF9: ascunde toate constrangerile

Bara de comenzi pentru constrangeri este afisata langa fiecare element al schitei. Selectati si trageti bara

instrumente pentru a le muta in alt loc.

Principii de a utiliza cu succes constrangerileIn timp ce creati geometria schitei, constrangerile sunt aplicate automat. Cu toate acestea, constrangerileaplicate automat, nu reprezinta intotdeauna, complet, intentia dumnevoastra de proiectare. Prin urmare,trebuie sa adaugati sau sa stergeti anumite constrangeri.

Tehnici de aplicare a constrangerilorUrmatoarea lista ofera cateva principii care trebuie luate in considerare atunci cand aplicam constrangeri.■ Determinati dependentele din schita: in timpul procesului de schitare determinati cum depind elementeleschitei, unul de celalalt si aplicati constrangerile corespunzatoare schitei.■ Analizati aplicarea automata a constrangerilor: daca creati o geometrie schitata, anumite constrangerisunt aplicate automat. Dupa ce shita este realizata, trebuie sa determinati ce grade de libertate raman peschita. Daca este necesar, stergeti constrangerile aplicate automat si aplicati constrangeri, pentru a eliminagradele de libertate.■ Utilizati doar constrangerile necesare: cand aplicati constrangeri unei geometri schitate trebuie sa se tinaseama de intentia de proiectare si de gradele de libertate ramase pe schita. Nu este necesar sa constrangetiintegral o geometrie schitata pentru a crea entitati 3D, dar este calduros recomandat. In anumite situatii poatefi necesar sa lasati geometria schitata neconstransa. Puteti utiliza tehnica de “click and drag” pentru a analizagradele de libertate ramase in schita.


■ Stabilizati forma inainte de a dimensiona elementele: inainte de a dimensiona elementele schitei, ar trebui saconstrangeti schita pentru a preveni denaturarea geometriei. Dupa ce aplicati dimensionarea, elementele schitei vorfi actualizate si vor reflecta dimensiunea corecta. Prin stabilizarea geometriei cu constrangeri, puteti prevede ce efectau dimensiunile asupra geometriei schitate. Daca este absolut necesar utilizati fix constraint pentru a fixa o portiune aschitei si, eventual, stergeti aceasta constrangere dupa ce ati adus schita la forma dorita pentru a o inlocui cuconstrangeri parametrice.

■ Identifica elementele care ar putea modifica dimensiunile: cand constrangeti o schita tineti cont de entitatile care potschimba evolutia modelului (schitei, desenului, proiectului). Cand identificati aceste entitati. Cand o entitate estelasata neconstransa, aceasta se poate modifica pe masura ce proiectul evolueaza (caracteristica de adaptivitate)

Exemple de tehnici de aplicare a constrangerilorUrmatoarea lista ilustreaza si descrie tehnicile de baza la aplicarea constrangerilorDeterminati relatiile de dependenta in schita:In acest exemplu cele doua segmente verticalescurte, trebuie sa ramana perpendiculare peaxa, iar cele doua linii inclinate trebuie sa ramanaparalele intre ele.

Analizati constrangerile aplicate automat:In aceasta imagine, constrangerile aplicate automat,afisate in partea dreapta a liniei verticale si in josulliniei inclinate, sunt de analizat. Simbolurile indica tipurilede constrangeri care au fost aplicate. In aceastailustratie constrangerile perpendicular si paralel suntevidentiate.

Utilizati doar constrangerile necesare: in aceastaimagine, linia orizontala a fost lasata neconstransaintentionat. Acesst lucru permite proiectantului saajusteze pozitia liniei orizontale fata de axa.


Stabilizati profilul inainte de a-l dimensiona:In aceasta imagine sunt afisate constrangerile,dar nu apar dimensiuni in schita. Constrangerileau fost aplicate pentru a stabiliza profilul schitatinainte sa fie aplicate dimensiunile carecontroleaza marimea profilului.

Identificati elementele schitei care ar puteamodifica dimensiunile: in aceasta imaginedimensiunile completeaza necesarul deconstrangeri. Observati cum linia orizontalascurta, aflata mai jos de axa nu are pozitiadeterminata dimensional fata de axa. Pozitiaacestei linii a fost identificata ca un elementce ar putea sa se schimbe si nu a fostdimensionata, in mod intentionat.

Afisarea simbolului pentru grade de libertate in schitaCand constrangeti o schita, daca intelegeti cum se poate misca liber sau se poate roti geometria schitata, vafi mai usor de stabilit strategia de aplicare a constrangerilor geometrice si dimensionale. Prin intelegereascopului in care sunt folosite simbolurile pentru gradele de libertate din schita si modului in care sunt afisate,veti descoperi ca este mult mai usor sa constrangeti geometria schitei, asa cum aveti nevoie.In imaginea urmatoare, schita are toate simbolurile gradelor de libertate afisate pe geometria schitei. Pebaza acestor simboluri veti obtine o intelegere vizuala a modului in care fiecare obiect, sau punct de final sepoate muta sau roti.


Gradele de libertate ale schitei

Pentru a identifica vizual modul in care geometrie schitata este neconstransa, puteti folosi simbolurile gradelorde libertate care apar pentru toata geometria schitata sau numai pentru cea selectata.

Daca constrangeti schita, simbolurile gradelor de libertate vizibile sunt actualizate dinamic pentru a arata gradelede libertate ramase.Puteti afisa sau ascunde simbolurile gradelor de libertatate din schita activa prin selectarea optiuniicorespunzatoare din meniul contextual. Cand nu este nici o geometrie selectata optiunile din meniu disponibilesunt Hide All Degrees of Freedom si Show All Degrees of Freedom.Aceste optiuni comuta intre afisarea si ascunderea simbolurilor pentru gradele de libertate (DOF glyphs) pentrutoata geometria din schita activa. Daca este selectata geometrie schitata atunci cand apasati RMB in fereastragrafica, atunci puteti sa afisati sau sa ascundeti simbolurile pentru gradele de libertate doar pentru acea geometrie,prin selectarea optiunii Display Degrees of Freedom din meniul contextual.

In ilustratia ce urmeaza, aceeasi schita este prezentata cu simbolurile gradelor de libertate inainte si dupaadaugarea a trei cote. Dupa adaugarea celor 3 cote evidentiate, multe din elementele geometriei au gradele delibertate preluate. Simbolurile gradelor de libertate apar doar pentru geometria care inca se mai poate misca liber.

Procedura: Comutarea intre afisarea si ascunderea simbolurilor gradelor de libertate

Pasii urmatori se constituie intr-o procedura pentru a comuta intre afisarea si respectiv, ascunderea simbolurilor

pentru gradele de libertate din schita activa.

1. Apasati RMB intr-o zona libera din fereastra grafica.2. In meniul contextual, selectati Hide All Degrees of Freedom sau Show All Degrees of Freedom.


Exercitiu : Constrangeti schitaIn acest exercitiu , creati o geometrie schitataconstransa.Folosind conceptele si procedurile invatate in aceastalectie , creati canalele (sloturile) in componentul Pillow-Block.

Exercitiul finalizat completed exercise

Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul,urmati pasii indicati in carte sau inexercitiile on-screen. Din lista on-screen,de capitole si exercitii selectati Chapter 2:Basic Sketching Techniques. Selectatiexercitiul: Constrain Sketches.

1. Deschideti Pillow-Block.ipt.

2. Activati tab-ul Model. Selectati panelul Sketch >Create 2D Sketch. Selectati fata indicata a piesei.


3. Alegeti comanda Two Point Rectangle.Desenati un dreptunghi pe fata selectata.Apasati ESC pentru a renunta la comanda.Observatie: Indicatorul XYZ has textul ascunsin imaginea urmatoare.

4. Lansati comanda Centerpoint Circle si creati

cercuri centrate pe doua din laturile dreptunghiului si

coincidente la colturi, apasati RMB in fereastra grafica

si selectati Done pentru a incheia comanda .


5. Alegeti comanda Vertical Constraint si selectati punctul demijloc al muchiei din stanga si centrul cercului.

6. Alegeti comanda Horizontal Constraint si selectati

punctul de mijloc al fetei si punctul de mijloc al schitei

canalului.

Schita canalului este acum centrata pe fata.7. Apasati ESC pentru a parasi comanda Horizontal Constraint.8. Apasati RMB, oriunde in fereastra grafica si selectati ShowAll Degrees of Freedom. Observati ca, desi, canalul este centrat pefata, inca mai exista multe grade de libertate ramase.Observatie: materialul ales in imaginea urmatoare este sticlapentru o afisare mai buna a simbolurilor gradelor de libertate.

9. Apasati RMB oriunde in fereastra grafica siselectati Hide All Degrees of Freedom.

10. In ribon, click Finish Sketch pentru a iesi din schita.11. Lansati comanda Extrude si selectati interiorul

fiecarui cerc si al dreptunghiului schitat.Ajustati optiunile din caseta de dialog dupa cum se arata inimagineApasati OK.

12. Pe cubul ViewCube selectati coltul stanga susal cubului ca in imagine.

13. Alegeti comanda Create 2D Sketch si selectatifata piesei ca in imagine.

14. Repetati pasii 3 pana la 11 pentru a crea un canal sipe cealalta fata a piesei.



Lectie: Dimensionarea schiteiAceasta lectie descrie cum sa creati si sa folositi diferite tipuri de cote pentru o geometrie schitata 2D. Folosireadimensiunilor pentru schitele dumneavoastra este un aspect important in constrangerea geometriei 2D.Constrangerile geometrice stabilizeaza schita si o fac previzibila, dimensionarea schitei se face in functie deintentia de proiectare.

ObiectiveDupa terminarea acestei lectii, veti fi in masura sa:■ descrieti functiunile si proprietatile dimensiunilor parametrice.■ Creati constrangeri dimensionale liniare, radiale, unghiulare si aliniate.■ Utilizati optiunile suplimentare atunci cand aplicati cote.■ Descrieti cele mai bune metode pentru dimensionarea schitei dumneavoastra.


Despre constrangerile dimensionale

Creati constrangeri dimensionale adaugand dimensiuni parametrice schitei. Acesta e pasul final pentru ogeometrie perfect constransa. Cand adaugati dimensiuni parametrice elementelor schitei, elementele isischimba dimensiunea pentru a reflecta valoarea cotelor.In imaginea urmatoare sunt prezentate diferite tipuri de cote care se pot aplica geometriei schitate.

Definitia dimensiunilor parametrice

O dimensiune parametrica este o cota care, atunci cand este plasata pe o geometrie schitata, determinamarimea, unghiul sau pozitia geometriei. Dimensiunile asociative in aplicatiile neparametrice raporteazamarimea, unghiul sau pozitia unui obiect in timp ce modificarile dimensiunilor parametrice afecteazamarimea obiectului, unghiul sau pozitia acestuia.

Lectie: Cotarea Schitelor ■ 117

In imaginea urmatoare, cand este aplicata o cota, valoarea initiala este 47.232. Cand valoarea este schimbata in 50in caseta de dialog Edit Dimension, latimea actualizata a profilului reflecta noua valoare. Observati textul d0 dinzona titlului casetei de dialog Edit Dimension. Acesta e numele parametrului. De fiecare data cand aplicam o cotaparametrica, ii este automat atribuit un nume unic de parametru.

Spre deosebire de aplicatiile CAD 2D, in care dimensiunile sunt pur si simplu reprezentari numerice, in aplicatiilede modelare parametrica 3D, dimensiunile sunt folosite pentru a modifica marimea geometriei. Cu aceastatehnologie puteti schimba rapid dimensiunile si sa vedeti imediat cum afecteaza aceasta schimbare, geometria.

Exemplu

Sunt disponibile mai multe tipuri de dimensiuni parametrice, dar este utilizata o singura comanda pentru a le crea.Aplicatia aplica tipul de cota corespunzator, functie de geometria pe care o selectati. Atunci cand puneti cote, avetila dispozitie un meniu contextual care afiseaza optiuni suplimentare pentru aplicarea acestor cote.


Dimensiuni ParametriceIn imaginea urmatoare sunt afisate dimensiuni parametrice orizontale si verticale si meniul contextual, careva permite sa sa alegeti tipul de dimensiune pe care o plasati.

Crearea Constrangerilor DimensionalePuteti utiliza comanda General Dimension pentru a plasa dimensiuni pe schita. Puteti pune dimensiuniliniare, radiale,diametrale, unghiulare, utilizand o comanda unica.


Accesare

Accesare

General Dimension

Ribon: tab-ul Sketch > panelul Constrain

Scurtatura de tastatura: D

General Dimension

Ribon: Sketch tab > Constrain panel

Scurtatura de tastatura: D

Procedura: Aplicarea cotelor liniareUrmatorii pasi prezinta modul de aplicare al dimensiunilor parametrice liniare.1. Selectati tab-ul Sketch > panelul Constrain > General Dimension.2. Selectati elementul schitei caruia i se aplica cota liniara si introduceti valoarea dimensiunii.

3. Selectati cota si introduceti o noua valoare.


4. Apasati ENTER sau dati click pe sageata verde din caseta de dialog Edit Dimension pentru cageometria schimbata sa reflecte noua dimensiune.

5. Apasati RMB in fereastra grafica si selectati Done in meniul contextual, sau continuati sa introduceticote suplimentare.

Procedura: Aplicarea dimensiunilor radiale/diametraleUrmatorii pasi prezinta modul de aplicare al dimensiunilor parametrice radiale sau diametrale.1. Accesati comanda General Dimension.2. Selectati elementul pentru dimensionare radiala/diametrala si amplasati cota.

3. Selectati dimensiunea si introduceti noua valoare.

4. Apasati ENTER sau dati click pe sageata verde din caseta de dialog Edit Dimension pentru ca geometriaschimbata sa reflecte noua dimensiune.

5. Apasati RMB in fereastra grafica si selectati Done din meniul contextual, sau continuati sa introduceticote suplimentare.


Procedura: Aplicarea dimensiunilor unghiulareUrmatorii pasi prezinta modul de aplicare al dimensiunilor parametrice unghiulare.

1. Accesati comanda General Dimension.2. Selectati fiecare element pentru dimensiunea unghiulara si plasati dimensiunea.

.Observatie: Selectati fiecare element in orice alt loc decat punctele lor de final.


4. Apasati ENTER sau dati click pe sageata verde din caseta de dialogpentru ca geometria schimbata sa reflecte noua dimensiune.

5. Apasati RMB in fereastra grafica si selectati Done din meniul contextual sau continuati sa introducetidimensiuni suplimentare.


Procedura: Crearea dimensiunilor parametrice aliniateUrmatorii pasi prezinta modul de aplicare al dimensiunilor parametrice aliniate.

1. Accesati comanda General Dimension.2. Selectati elementul pentru cotare aliniata. Pozitionati cursorul in vecinatatea geometriei. Dati click

atunci cand simbolul aligned dimension este afisat.

3. Puneti dimensiunea.


5. Apasati ENTER sau dati click pe sageata verde din caseta de dialog Edit Dimensionpentru ca geometria schimbata sa reflecte noua dimensiune.

6. Apasati RMB in fereastra grafica si selectati Done din meniul contextual sau continuati sa introducetidimensiuni suplimentare.

In loc sa pozitionati cursorul in apropierea geometriei pentru a fi afisat simbolul Aligned Dimension,puteti sa selectati elementul cum faceti cand creati o dimensiune liniara. Dupa ce pozitionatidimensiunea apasati RMB si setati tipul de dimensiune selectand din meniul contextual AlignedDimension.


Valorile cotelor si unitati de masuraFaceti click pe o pentru a-i defini valoarea. Daca este necesar puteti include unitati de masura specifice:millimetrul, centimetrul, metrul, inch si picioare (foot). Nu este necesar sa introduceti un sufix in cazul unitatiide masura predefinita.Daca piesa contine mai multe unitati de masura, ar trebui sa intrduceti unitatile de masura numai pentru celediferite de unitatea implicita. De exemplu, daca unitatea de masura predefinita este milimetrul, si trebuie saintroduceti o valoare de 50 mm, atunci 50 nu are nevoie de sufix. Pentru a specifica o valoare de 50 cm, in acelasloc, trebuie sa introduceti 50 cm.Aplicatia evalueaza valorile pe care le introduceti. Valorile indicate cu rosu indica o valoare incorecta sau un formatincorect, in schimb daca valorile sunt afisate cu negru, se considera a fi corecte.Unitatile introduse ca sufix si parametrii sunt sensibile la caractere mici sau mari. Cand introduceti un sufix, trebuieca acesta sa fie cu litere mici. De exemplu, 50 cm va fi evaluat correct, pe cand 50 CM nu este valid.

Meniul derulant de optiuni al casetei de dialog Edit DimensionCand aplicati dimensiunile parametrice, sunt disponibile urmatoarele optiuni in meniul derulant Edit Dimension:

Optiuni

Measure

ShowDimensions

Tolerance

RecentlyUsed Values

Descriere

Utilizat pentru a masura un alt element al schitei sau o entitate 3D. Valoarearezultata este plasata in caseta de dialog Edit Dimension .

Utilizat pentru a selecta o entitate 3D si a afisa dimensiunile acesteia.Dupa afisarea dimensiunilor puteti alege o dimensiune dintre cele afisate,pentru a o utiliza. Dimensiunea de referinta se poate utiliza singura sau intr-oformula.

Afiseaza caseta de dialog Tolerance pe care o puteti utiliza la a atribui tolerantedimensiuniunilor parametrice.

Afiseaza o lista de valori utilizate recent. Selectati o valoare pentru a fi utilizataca dimensiune curenta.


Optiuni suplimentare la dimensionare

Lista urmatoare reprezinta optiuni suplimentare disponibile in meniul contextual, cand plasati dimensiuni.

Optiuni

Edit Dimension

Radial/DiameterDimension Options

Descriere

In timp ce plasati o dimensiune apasati RMB in fereastra grafica, si dinmeniul contextual selectati Edit Dimension. Cu aceasta optiune setata, casetade dialog Edit Dimension este afisata automat dupa ce fiecare dimensiuneeste plasata.

Cand plasati o dimensiune pe un arc de cerc sau un cerc, apasati RMB infereastra grafica si in meniul contextual selectati Diameter sau Radius, dupacum aveti nevoie in aplicarea dimensiunii curente. Cand dimensionam un arc,modul implicit este Radius.Cand dimensionam un cerc, modul implicit este Diameter.


Optiuni

Linear DimensionOptions

Dimensioning toQuadrants

Descriere

Cand plasati o dimensiune liniara pe o linie sau intre doua puncte si ununghi apasati RMB in fereastra grafica, si din meniul contextual selectatitipul de dimensiune dorit.

Cand trebuie sa plasati o dimensiune pe quadrantul unui cerc, plasaticursorul in vecinatatea quadrantului si cautati simbolul quadrant dimension.Selectati arcul sau cercul in punctul unde simbolul este afisat.

Despre afisarea si relatiile dintre dimensiuniCand dimensionati elementele schitei, sunt disponibile optiuni suplimentare pentru a le folosi in a controlaafisarea dimensiunilor. De asemeni sunt disponibile unelte concepute pentru a va sprijini in crearea cotelorreferite din alte cote sau entitati.

Afisarea CotelorDupa ce aplicati dimensiuni unei geometrii, puteti controla vizibilitatea tuturor dimensiunilor din schita si, deasemenea, sa controlati formatul de afisare a dimensiunilor.Avand posibilitatea sa afisati sau nu cotele in schita, inseamna ca aveti flexibilitate atunci cand se lucreaza cu ogeometrie schitata complexa pentru a stabili cat de multe informatii se vad. Neafisarea dimensiunilor face maiusoara selectarea geometriei schitei si analiza formei sale generale.Daca dimensiunile nu sunt afisate si faceti schita invizibila, dimensiunile raman neafisate cand faceti schita vizibiladin nou.Utilizand formatele de afisare optionale de tip: valoare, nume, expresie, toleranta si valoare precisa, va ajuta saevaluati structura ecuatiilor din relatiile intre dimensiuni, dimensiuni tolerate si dimensiuni care contin ecuatii.


Meniu

Value

Name

Descriere

Modul implicit. Afisati valoarea curenta a dimensiunii cu preciziaspecificata in caseta de dialog Document Settings.

Afisati numai numele dimensiunii. Numele dimensiunii este atasat automat,Sau poate fi specificat in caseta de dialog Parameters.


Meniu

Expresion

Tolerance

Descriere

Afisati dimensiunile ca expresii. O expresie poate fi simpla : d0 =26.4375; sau o formula de exemplu d0 = d1/2.

Afisati dimensiunile in format asociat cu tipul specific de toleranteaplicate. Daca tolerantele nu au fost aplicate dimensiunilor, nu existanici un efect asupra dimensiunilor afisate.

Precise Value Afisati dimensiunile folosind exact valoarea numerica, indiferent de preciziasetata in caseta de dialog Document Settings.


Procedura: Selectarea modului de afisare a cotelorUrmatorii pasi prezinta cum se selecteaza modul de afisare a dimensiunilor modelului.

1. Fara nimic selectat, apasati RMB in browser sau in fereastra grafica.2. Pe meniul contextual selectati Dimension Display apoi faceti click pe optiunea dorita.

Corelarea cotelorCand definiti valoarea unei dimensiuni, puteti sa faceti referinta la o dimensiune existenta, selectand-o infereastra grafica. Numele parametrului dimensiunii este automat inscris in caseta de dialog Edit DimensionIlustratia arata dimensiunea d18 ca fiind creata egala cu dimensiunea d17. Cand doriti sa referitidimensiuni exitente intr-o cota noua pe care o creati, cu caseta de dialog Edit Dimension deschisa,selectati dimensiunea existenta ca referinta. Cursorul dumneavoastra se modifica pentru a indica ca varaportati la o dimensiune existenta. Cand selectati dimensiunea existenta numele parametruluidimensiunii selectate este inscris in caseta de dialog Edit Dimension. O dimensiune care se raporteaza laalta dimensiune are valoarea precedata de “fx: “


Dimensiune care trebuie creata.

Dimensiune care este referita.

Dimensiuni stocate ca parametriFiecare dimensiune pe care o creati este automat denumita si stocata ca parametru in fisierul curent al piesei.

Selectand comanda Parameters din ribon, tab-ul Manage vi se afiseaza caseta de dialog Parameters cu lista

parametrilor modelului.

Observati numele parametrilor d0 and d1. Aceste nume sunt generate de fiecare data cand o dimensiune este creata.Daca stergeti o dimensiune si parametrul ei este sters, iar numele original al dimensiunii nu mai este folosit in fisierulcurent al piesei. Puteti redenumi numele implicit al dimensiunii si puteti modifica valoarea ei in caseta de dialogParameters. In ilustratia precedenta parametrul d2 este redenumit in SleeveDia

Modificarea rapida a parametrilorPuteti modifica parametrii “din mers”, in vederea cresterii productivitatii. Cand creatidimensiuni, de exemplu puteti introduce Lungimea=20 si parametrul curent esteredenumit Lungime si valoarea lui este 20.


Principii pentru dimensionarea schiteiAplicarea dimensiunilor parametrice este simpla pentru ca folositi o singura comanda pentru toate tipurilede cote de care aveti nevoie.Urmând aceste principii va asigurati că dimensiunile sunt corect aplicate la schiţa dumneavoastră.

Principiile dimensionarii schiteiLuati in consideratie urmatoarele principii atunci cand dimensionati schita:

Folositi constrangerile geometrice cand este posibil. De exemplu, puneti o constrangere de

perpendicularitate in locul unei cote de 90 grade.

Puneti dimensiunile mari inaintea celor mici, atunci cand schita este sensibil mai mica decat

dimensiunea ei finala si invers atunci cand este sensibil mai mare

Stabiliti relatii intre dimensiuni. De exemplu, daca se presupune ca doua dimensiuni au aceeasi valoare

raportati o dimensiune la cealalta. Cu aceasta relatie, daca prima dimensiune isi schimba valoarea, si

cealalta si-o va schimba.

Luati in considerare atat constrangerile geometrice cat si pe cele dimensionale, pentru a satisface

intentia de proiectare. Aceste principii nu sunt prezentate intr-o anumita ordine si nu se aplica toate

in fiecare schita.

Exemple de relatii intre dimensiuni

Construirea relatiilor intre dimensiuni surprinde intentia dumnevoastra de proiectare. In aceasta ilustratie,intentia este ca cercul sa ramana tot timpul centrat pe piesa. Construirea acestei relatii dimensionale asiguraca daca se modifica dimensiunile piesei,(lungimea, latimea) se modifica si pozitia gaurii astfel incat sa ramanacentrata pe piesa schitata. Dimensiunea afisata este setata ca expresie pentru a fi mai clar.


In imaginea urmatoare , se schimba lungimea. Observati cum se muta gaura ca sa-si mentina pozitia centrata.

Fara o relatie dimensionala, gaura care a fost initial centrata nu-si schimba pozitia daca se modifica lungimea piesei.


Exercitii: Dimensionarea schiteiIn acest exercitiu , aplicati dimensiunile pe o schita. Folosind tehnicile invatate in aceasta lectie, aplicati dimensiuniparametrice la geometria schitata.

Exercitiul finalizat completed exercise

1. Deschideti m_Rod-Support.ipt.Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul, urmatipasii din carte sau din exercitiile on-screen.

In lista on-screen de capitolesi exercitii alegeti Chapter 2: BasicSketching Techniques. Selectati exerciul:Dimension Sketches.


2. Pentru a roti vederea:■ in ViewCube, click Front.■ dati Click pe sageata pentru a roti vederea insensul invers acelor de ceasornic 90 grade.

3. Trageti cu mouse-ul de mai multe elemente dinschita pentru a verifica conditiile de constrangere.

4. In browser, dati dublu-click pe schita 1 pentru a

activa schita.5. Puneti o dimensiune parametrica de gabarit.

■ activati comanda General Dimension.■ Selectati colturile de jos ale schitei, dindreapta si din stanga .■ puneti dimensiunea si selectati-o.■ In caseta de dialog “Edit Dimension”,introduceti 50.■ Click pe butonul de confirmare.


6. Setati: in caseta de dialog Edit Dimension in modul automat.■ Cu comanda General Dimension inca activa, dati click-dreapta in fereastra grafica.■ Click Edit Dimension.■ Caseta de dialog Edit Dimension va fi afisata automat candpuneti dimensiuni.

7. Adaugati o dimensiune verticala care sa fie functie de

dimensiunea de gabarit proaspat creata.■ Selectati in schita colturile stanga jos si dreapta-sus.■ Cand caseta de dialog Edit Dimension este afisata selectati

cota orizontala de 50 mm.■ In caseta de dialog Edit Dimension, introduceti “ /2” dupanumele dimensiunii parametrice. Expresia finala afisata adimensiunii este d40/2.■ Click pe butonul de confirmare.

8. Adaugati o dimensiune orizontala interioara.■ Verificati daca comanda General

Dimension este activa.■ Selectati punctele indicate.■ In caseta de dialog Edit Dimension,introduceti 20.

■ Click pe butonul de confirmare.

9. Adaugati dimensiuni suplimentare dupa cum searata . Cand creati dimensiuni nu va preocupatiprea mult de amplasarea lor. Aveti posibilitatea satrageti dimensiunile pe locatiile lor dupa ce aufost create toate. Daca este necesar, ajustativaloarea facand dublu-click pe fiecaredimensiune.

10. In ribon, selectati Finish Sketch pentru a iesi din

schita.

11. In ViewCube, selectati Home icon.



Rezumatul capitolului

Schitele 2D constranse corespunzator, sunt fundamentul pentru construirea pieselor parametrice. Fiind in masurasa constrangeti pe deplin forma si dimensiunile schitei puteti obtine modele 3D parametrice de cea mai bunacalitate.

Dupa incheierea acestui capitol puteti sa:■ folositi comenzile de schitare pentru a crea geometrii schitate 2D.■ folositi constrangerile geometrice pentru a controla geometria schitata.■ aplicati dimensiuni parametrice geometriilor schitate.


Capitolul

3

Proiectarea formelorde baza

In lectiile de inceput, ati invatat cum sa creati si sa constrangeti schitele 2D. In acest capitol, sunteti initiatiin principiile de baza ale proiectarii formelor simple prin invatarea entitatilor 3D Extrude, Revolve si Sweep,pe baza schitelor 2D. Acest capitol, de asemenea, contine tehnicilie potrivite pentru adaugarea de multipleentitati schitate proiectului dumneavoastra, pentru crearea de schite inteligente prin utilizarea muchiilormodelului 3D existente, utilizarea geometriei constructive si modificarea modelelor 3D parametrice in oricestadiu al procesului de proiectare.

ObiectiveDupa incheierea acestui capitol, veti putea sa:■ Creati entitati utilizand comenzile Extrude si Revolve.■ Utilizati geometrie de referinta si geometrie constructiva.■ Utilizati browserul si meniuri contextuale pentru a edita piesele parametrice.■ Utilizati comanda 3D Grips pentru a edita geometria modelului 3D in contextual unui ansamblu si insituatia unui part independent.■ Creati, localizati si utilizati entitati de lucru pentru a indeplini activitatile de modelare.■ Creati entitati de tip sweep, prin dragarea unui profil de-a lungul caii 2D sau 3D.


Lectie: Crearea entitatilor schitate de bazaExista doua tipuri principale de entitati: entitati schitate si entitati plasate. Termenul de entitate schitata se referala o entitate 3D care are la baza o schita 2D. Termenul entitate plasata se refera la o entitate 3D pe care o asezatipe fetele sau muchiile existente ale modelului 3D, si care nu necesita o schita. Acesta lectie descrie entitatileschitate si cum sa le creati utilizand comenzile Extrude si Revolve.Deoarece majoritatea modelelor 3D includ combinatii de entitati de tip Extrude si Revolve, o intelegere minima amodului de creare este esentiala pentru crearea cu success a modelelor 3D.Urmatoarea ilustratie arata un model 3D care a fost creat utilizand mai multe entitati de tip Extrude.

ObiectiveDupa parcurgerea acestei lectii, veti putea sa:

■ Definiti entitatile schitate si caracteristicile lor.■ Utilizati comanda Extrude pentru a crea entitati extrudate.■ Utilizati comanda Revolve pentru a crea entitati de revolutie.■ Utilizati optiunile de mod de operare si terminatia (Extent) atunci cand se adauga diverse entitati 3D.■ Stabiliti planul pe schitare pe una din fetele existente sau pe unul din planele modelului.

138 ■ Capitolul 3: Proiectarea Formelor de Baza

Despre entitatile schitateDumneavostra creati majoritatea modelelor 3D prin combinarea de multiple entitati extrudate si de revolutie.

Pentru aceasta, se incepe prin crearea unei schite 2D care reprezinta forma de baza a modelului 3D si apoi seutilizeaza comenzi pentru realizarea diferitelor entitati prin care trasformam o schita 2D intr-o entitate 3D .

Definitia entitatilor schitateEntitatile schitate sunt entitati 3D care sunt create pornind de la ointr-o schita 2D existenta. Aceste entitatiservesc ca baza pentru cele mai multe din desenele dumneavoastra. Cand creati o entitate schitata, incepetiprin crearea schitei sau profilului pentru entitatea 3D. Pentru entitatile schitate simple, acest profil reprezinta,de obicei, o sectiune 2D a entitatii 3D care se creaza. Pentru entitati schitate mai complexe, pot fi create schitemultiple si utilizate pentru a crea o singura entitate 3D schitata.Prima entitate schitata pe care o creati este considerata entitatea de baza. Dupa ce creati entitatea de baza,entitati schitate si/sau plasate suplimentare sunt adaugate modelului 3D. Pe masura ce adaugati entitatileschitate suplimentare, sunt disponibile optiuni suplimentare care controleaza dacă aceste entitati secundareschiţate adauga sau scoate material din geometria 3D existent.

Atributele entitatilor schitateAtributele cheie ale entitatilor schitate includ urmatoarele:■ Necesita o schiţă neconsumata (adica schita nu este folosita de o altă entitate).■ Schitele pot fi utilizate pentru ambele tipuri de entitati: de baza şi secundare.■ Rezultatul entitatii schitate poate adăuga sau elimina masă la/din geometria 3D.

Schite consumate si neconsumate

Cand creati un model 3D nou, schita initiala este utilizata ca bază a geometriei dumneavoastra 3D. Dupa ceschita este creata, puteti crea o entitate schitata, o extrudare de exemplu, pentru a crea o geometrie 3D dinschita initiala. Cand creati entitatea schitata 3D, schita insasi devine consumata de entitatea 3D schitata.Inainte de acest moment, schita este considerata neconsumata si poate fi utilizata pentru orice enitate

schitata.

Lectie: Crearea Entitatilor Schitate ■ 139

Schite neconsumateUrmatoarea ilustatie arata schita initiala inainte de a fi consumata de entitatea schitata.

Schite consumateUrmatoarea ilustratie arata schitele consumate de entitatile schitate. In browser, schitele sunt imbricate subentitatile schitate in cadrul carora sunt utilizate.


Crearea entitatilor schitateAceasta ilustratie reprezinta un o metodologie tipica pentru crearea unei model 3D, bazat pe entitati schitate.Schita de baza este creata, ea urmand sa fie utilizata la crearea entitatii de baza. Schitele si entitatilesecundare sunt, apoi, adaugate modelului 3D.

Crearea entitatilor extrudateUtilizati comanda Extrude pentru crearea entitatilor extrudate din profilele schitate existente. Fiind vorbade entitati schitate, entitatile extrudate necesita ca o schita neconsumata si vizibila sa fie disponibila. Dacaschita contine un singur profil inchis, acel profil este selectat automat atunci când lansati comanda Extrude.Daca schita contine mai mult de un profil, este necesar sa selectati profilele care vor fi incluse in entitateaextrudata.


Exemple de Profile Extrudate SimpleIn acest exemplu, schita contine mai multe profile închise, selectate pentru a forma o unica entitate extrudata.

In acest exemplu, schita contine mai multe profile de bucla inchisa selectate pentru a forma o unica entitateextrudata cu gauri.

Accesare

Extrude

Ribon: tab-ul Model tab > panelul Create

Bara de unelte: Part FeaturesScurtatura de tastatura: E


Optiunile comenzii ExtrudeCaseta de dialog Extrude este afisata cand lansati comanda Extrude.

Urmatoarele caracteristici si optiuni sunt disponibile in caseta de dialog Extrude:

Caseta de

Dialog

Optiune

Profile

Solids

Output

Descriere

Folosita pentru a selecta geometria care va fi inclusa in extrudare. Osageata rosie indica ca nici un profil nu a fost selectat pentru entitateade extrudat.

Instrumentul de selectare Solids este activ numai cand piesa continemai mult de un corp solid. Este utilizat pentrua determina carui solid ii va fi aplicata entitatea.

Utilizata pentru a specifica optiunea dorita pentru rezultat, si anumeSolid ori Suprafata.

Direction Selectati iconul de directie sau faceti click and drag la previzualizareaextrudarii in directia dorita.

Operation Utilizata pentru a crea o prima entitate sau pentru a adauga volummodelelor cu Join. Pentru a elimina reduce volum din modele sefoloseste optiunea Cut. Pentru a crea o noua entitate din volumulcomun al celor doua entitati se foloseste Intersect.

NewSolid

Utilizata pentru a crea o entitate extrudata ca un corp solid nou, in locde folosirea operaţiunilor logice pentru a adauga, taia sau intersectaentitatea cu un corp solid existent.


Exemplu pentru comanda Extrude

Se poate selecta un colt al piesei sit rage de acesta pentru stabilirea distantei, asa cum este demonstrat inurmatoarea ilustratie.


Procedura: Crearea unei entitati extrudateUrmatorii pasi descriu cum sa creati o entitate extrudata.

1. Creati o noua schite.

2. Lansati comanda Extrude: tab-ul Model > panelul Create > Extrude.3. In caseta de dialog Extrude, stabiliti optiunile in functie de necesitati.

4. Entitatea extrudata este creata.


Crearea entitatilor de revolutieSe utilizeaza comanda Revolve pentru a crea entitati de revolutie din profilele schitate existente. Se poate rotiprofilul pe 360 grade sau la un unghi specificat. Comanda Revolve necesita ca o schita neconsumata si vizibila safie disponibila. Cand se porneste comanda Revolve, daca schita contine un singur profil inchis, acel profil esteselectat automat.

Exemple de profile simple de revolutieIn urmatoarea ilustratie, schita contine un profil inchis si o linie de axa. Cand se lanseaza comanda Revolve, liniade axa este selectata automat ca axa de revolutie.

In urmatoarea ilustratie, schita contine un profil unic închis, geometrie de referinta si o linie de axa. Profilul esterotit in jurul axei cu optiunea de eliminare de material, Cut.


Accesare

Revolve

Ribbon: tab-ul Model > panelul Create

Bara de unelte: Part FeaturesScurtatura de tastatura: R

Optiunile comenzii RevolveCaseta de dialog Revolve este afisata cand lansati comanda Revolve.


Urmatoarele caracteristici si optiuni sunt disponibile in caseta de dialog Revolve:

Caseta de Dialog Optiune

Profile

Axis

Solids

Output

NewSolid

Angle

Full

Descriere

Utilizata pentru a selecta geometria inclusa in entitatea derevolutie. O sageata rosie indica faptul ca nici un profil nua fost selectat pentru entitatea de revolutie.

Utilizata pentru a selecta segmentul de linie folosit ca axa alentitatii de revolutie.Sugestie: Daca schita contine o singura linie de axa, acestaeste selectata automat ca axa.Instrumentul de selectare Solids este activ numai cand piesacontine mai mult de un corp solid. Este utilizat pentru adetermina carui corp solid ii va fi aplicata caracteristica.

Utilizata pentru a specifica optiunea dorita de iesire, Solid sauSuprafata.

Utilizata pentru a crea un nou corp solid din entitatea derevolutie

Utilizata pentru a specifica un unghi sau directie pentru rotire.

Utilizata pentru a roti profilul 360 grade.


Despre entitati de revolutie■ Daca schita contine o linie de tip Centerline, ea este selectata automat ca axa a entitatii de revolutie.■ Daca schita contine mai mult de un profil, este necesar a selecta profilele ce vor fi incluse in entitate.■ Daca profilul rotit este inchis, se poate alege intre solid sau suprafata pentru rezultatul rotirii.■ Daca profilul rotit este deschis, rotirea duce la o suprafata.

Procedura: Crearea unei entitati de revolutieUrmatorii pasi descriu crearea unei entitati de revolutie:1. Creati o noua schita continand un profil ce va fi folosit la entitatea de revolutie. Daca profilul este rotit

in jurul unei axe de revolutie, luati in considerare utilizarea stilului Centerline pentru segmentul dedreapta ce este folosit ca axa de revolutie a entitatii.

2. Selectati: tab-ul Model > panelul Create > Revolve. In caseta de dialog Revolve, se ajusteaza optiunilein functie de necesitati.


3. Creati schite suplimentare, in functie de necesitati.

4. Lansati comanda Revolve. Selectati geometria ce va fi inclusa in entitatea rotita. Ajustati optiunil dincaseta de dialog, in functie de necesitati.

Specificarea operatiilor si terminatiei pentru comanda RevolveUtilizati operatiile de adaugare, eliminare sau intersectare material pentru a controla cum entitatea care estecreata afecteaza entitatile existente sau corpurile solide. In mod implicit, operatiunile de taiere si intersectare nusunt disponibile la entitatile de baza, iar butonul New Solid este activat automat deoarece entitatea de baza inmod implicit va crea un nou solid.Se utilizeaza optiunea Extents pentru a defini terminarea entitatii. De exemplu, se poate extruda o schita 2D pe odistanta specificata, sau se poate termina entitatea pe o fata existenta a modelului.


Exemplu de operatiuni si terminatieIn urmatorul exemplu, sunt utilizate mai multe entitati schitate cu diferite operatiuni si terminari, pentru a

defini pentru a defini forma piesei.

Specificarea operatiunilor: Join, Cut, and IntersectCand se creaza entitati schitate si plasate, se pot ajusta optiunile operatiunii pentru a controla efectul entitatiicurente asupra entitatilor existente. Aceste operatiuni nu sunt disponibile pentru prima entitate a piesei.Aceste operatiuni care controleaza efectul entitatii curente asupra modelului existent sunt disponibile candse utilizeaza comenzile Extrude, Revolve, Loft, Sweep si Coil. Urmatoarea ilustratie arata un exemplu al acestoroptiuni in caseta de dialog Extrude.


Utilizati optiunile urmatoare pentru comanda Extrude.

Casetade dialog Optiune

Join

Cut

Descriere

Aceasta optiune adauga rezultatul entitatii extrudate la geometria existenta

a piesei. Utilizarea acestei optiuni are ca

rezultat adaugarea de material la piesa existenta. Oprevizualizare de culoare verde indica materialul ce este adaugat.

Aceasta optiune inlatura taie rezultatul entitatii extrudate din piesaexistenta. Utilizarea acestei optiuni, are ca rezultat eliminarea de materialdin piesa existenta. O previzualizare rosie indica materialul ce va fiinlaturat.


Caseta dedialog

Optiune Descriere

Intersect Aceasta optiune inlatura material din piesa existenta prin comparareavolumului entitatilor existente si entitatea ce este creata lasand numaivolumul comun entitatilor existente si noii entitati. O previzualizarealbastra indica relatia de intersectare.

New SolidUtilizarea optiunii New Solid va crea un nou corp solid inca de la momentrul creariiacestei entitati. Corpurile Solide nu fac obiectul acestui curs si nu sunt acoperite deaceasta lectie.


Specificarea terminatieiCand se creaza entitati extrudate si rotite, se pot specifica optiunile de terminare ale entitatii in caseta de dialog.In functie de optiunea aleasa, diferite optiuni ale interfetei sunt disponibile. Prin specificarea optiunilor determinare, se poate controla unde incepe si unde se termina entitateaImaginea urmatoare prezinta optiunile de terminare, Extents, care sunt disponibile in caseta de dialog Extrude.

Optiunea

Distance

To Next

Descrierea

Cu aceasta optiune se extrudeaza profilul pana la distanta specificata.

Aceasta optiune extrudeaza profilul pana la urmatoarea fata sau plan

disponibile. Utilizati iconul Terminator pentru a selecta un solid orio suprafata pana la care sa se termine extrudarea.


Optiunea

To

From To

Descrierea

Aceasta optiune extrudeeza profilul pentru a-l termina pe fata selectata, plan.Daca fata selectata ca si terminatie nu include complet profilul deextrudare, atunci selectati optiunea Extended Face pentru a termina entitateape extinderea suprafetei.

Aceasta optiune extrudeaza profilul prin inceperea extrudarii de pe o fataselectata cu optiunea From si terminarea extrudarii pe a doua fata selectata.Daca este necesar, se utilizeaza optiunea de extindere a fetei.


Optiune

All

Extended Face

Descriere

Aceasta optiune extrudeaza profilul prin toata prin piesa Chiar daca piesasufera modificari, extrudarea continua sa treaca prin toata piesa.

Aceasta optiune extinde o fata selectata cu optiunile To si From. ComandaExtrude nu constuieste extrudarea daca entitatea schitata se extinde dincolode limitele fetei. Cu optiunea Extend Face selectata, o fata limitata devine ofata, infinita ca marime.


Optiuni suplimentare pentru terminatii la Revolve

Urmatoarele optiuni sunt disponibile pentru comanda Revolve.

Optiune

Full

Angle

Descriere

Aceasta optiune permite rotirea completa a profilului in jurul unei axespecificate. Daca piesa sufera modificari, profilul continua sa fie rotitcomplet in jurul axei specificate.

Aceasta optiune roteste profilul cu un anumit numar de grade in jurul axei.


Procedura: specificarea operatiunilorUrmatorii pasi descriu cum se specifica operatiunile.

1. Crearea unei geometrii schitate suplimentare, pe o entitate existenta.

2. Lansati comanda Extrude.3. In caseta de dialog Extrude, se ajusteaza operatiunile in functie de necesitati. In acest exemplu, optiunea Join

este selectata.


4. Elementele suplimentare extrudate sunt adaugate piesei.

Procedura: specificarea terminatieiPasii urmatori descriu cum sa specificati terminatia unei entitati.1. Creati geometrie schitata suplimentara pe una din entitatile existente, in functie de necesitati.

2. Lansati comanda Extrude.


3. In caseta de dialog Extrude, se ajusteaza operatiunile in functie de necesitati. In acest exemplu, optiuneaAll este selectata.

4. Elementele suplimentare extrudate sunt adaugate piesei .

Definirea schitelorCand se creaza prima schita pentru entitatea de baza a piesei, se foloseste de obicei implicit planul sistemului decoordonate XY. Totusi, schitele create pentru a adauga noi caracteristici piesei, de multe ori, trebuie să fie dispusepe alte fete ale piesei.Planul de schitare a fost definit pe fata selectata in urmatoarea ilustratie.


Procedura: Crearea planelor de schitare pe o fata a pieseiUrmatorii pasi descriu cum se creaza un nou plan de schitare aliniat la o fata selectata1. Apasati RMB pe o fata a piesei. Selectati New Sketch.

2. Planul de schitare este creat pe fata selectata.


Procedura: Crearea unui plan de schitare la o distanta fata de un o fata a modelului 3DUrmatorii pasi descriu cum se creaza un nou plan de schitare la o distanta specificata fata de o fata selectata.

1. Lansati comanda Create 2D Sketch.2. Se da click pe o fata si se trage schita planului de la nivelul fetei selectate.

3. In caseta de dialog Offset, se introduce o valoare pentru offset si se valideaza apasand marcatorul verde.Planul de schitare este creat la o distanta specificata prin offset fata de nivelul fetei modelului.


Exercise: Creati entitati extrudateIn acest exercitiu, se construieste un model 3D al unei culise Index-slide.ipt, utilizand mai multe entitati extrudate.O geometrie initiala a fost creata, dar vi se solicita sa creati si alta geometrie schitata.


1. Deschideti Index-Slide.ipt.Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul, urmati pasiidin aceasta carte sau din exercitiile on-screen. Din lista de capitole si exercitiion-screen selectati Chapter 3: BasicShape Design. Selectati Exercise:Create Extruded Features.

Creati entitati extrudate pe anumite distante

In aceasta portiune a exercitiului, se extrudeaza o schitaexistenta pentru a crea o entitate de baza. Apoi se creaza onoua schita si se extrudeaza pe o anumita distanta pentru a creao alta entitate schitata.


2. Extrudati schita pe 28 mm.■ Lansati comanda Extrude.■ Selectati profilul dupa cum se arata.■ Pentru Distance, introduceti 28 mm.■ Click OK.

3. Pe bara de Acces rapid, selectati Nickel(Bright).


4. Apasati RMB pe fata de la capatul piesei. Selectati New Sketch.

5. Schimbati pozitia de vizualizare pentru a privi normal la planul

de schitare.■ Pe bara de navigare, apasati View Face.■ Selectati aceeasi fata de pe piesa.

6. Utilizati ViewCube pentru a modifica pozitia de vizualizareorientation.■ In coltul drepta sus al ecranului mutati cursorul pesteViewCube.■ Selectati sageata orientata in sensul acelor de ceasornicpentru a roti imaginea cu 90 de grade.

7. Verificati ca imaginea pe care o vedeti estesimilara urmatoarei imagini.

8. Utilizati comanda Project pentru a crea geometriepentru entitatea schitata.

■ Pe ribbon, faceti click pe Project Geometry.■ Selectati muchiile marcate (A), (B), (C), (D),

si (E).Observatie: Este posibil ca unele muchii sa fi fostautomat proiectate cand ati creat schita. Daca s-aintamplat asa, stergeti aceste muchii si proiectatinumai muchiile indicate.

9. Utilizand comanda Line, schitati segmentele dedreapta pentru profil asa cum este prezentat mai jos.

10. Aplicati o constrangere de coliniaritate celor doua liniimarcate (A) si (B).

11. Aplicati o constrangere de orizontal pentru mijloculsegmentului (C) si mijlocul muchiei inferioare (D).

12. Aplicati dimensiuni parametrice (cote) schitei.■ alegeti comanda General Dimension.■ aplicati cotele care sunt prezentate mai jos.■ Apasati RMB oriunde in fereastra grafica. SelectatiDone.


13. Apasati RMB oriunde in fereastra grafica.Selectati Home View.

14. Pe ribbon, apasati Finish Sketch pentru a iesi dinschita.15. Extrudati noua schita si indepartati materialuldin piesa.

■ Lansati comanda Extrude.■ In fereastra grafica, selectati profilul

indicat.■ pentru Distanta, introduceti 48 mm.■ Selectati Cut si indicati directia de extrudareca in imagine.■ Faceti click pe OK.



Creati entitati 3D extrudate pe geometrie existenta

In aceasta sectiune a exercitiului, veti crea o noua schita si o vetiextruda it pana la un punct de pe piesa, pentru a crea o nouaentitate schitata.1. Deschideti Index-Slide2.ipt.

2. Activati optiunea de Autoproject Edges pentru schitare.■ Click Tab-ul Tools > Panelul Options > Application

Options.■ In fereastra de dialog Options, tab-ul Sketch, selectatioptiunea Autoproject Edges for Sketch Creation

and Edit option.■ Daca optiunea era deja marcata, lasati-o asa cum este.■ Apasati butonul Close.

3. Apasati RMB pe suprafata de sus a piesei.Selectati New Sketch.

4. Modificati-va pozitia de vizualizare pentru a privi

normal pe planul de schitare■ Pe bara de navigare, apasati View Face.■ Selectati fata de sus a piesei.

5. Utilizand comanda Center Point circle, creati douacercuri concentric .

6. Aplicati o constrangere de orizontal pentru cercurileschitate.

■ Alegeti constrangerea de orizontal.■ Selectati punctele de centru marcate cu (A) si (B).■ Apasati RMB oriunde in fereastra grafica.■ Selectati Done.

7. Indepartati o zona din cercurile schitate.■ In tab-ul Sketch, Panelul Modify >

comanda Trim.■ Selectati cercurile intr-un punct situate in afaraconturului piesei.

.


8. Utilizati comanda General Dimension pentru apozitiona si dimensiona schita.

■ Lansati comanda General Dimension.■ Plasati cotele pe arce si pe punctul de centru,ca in imaginea de mai jos.

9. Intoarceti-va la vederea implicita, home view.10. Pe ribbon, apasati pe Finish Sketch pentru a iesi.11. Pentru a extruda noua schita pana la un anumit

punct din piesa, lansati comanda Extrude.■ Selectati profilul creat de cele doua arce (1).■ In lista de terminatie Extents, selectati To.■ Selectati vertexul (2) pentru elementul determinatie de pe piesa.■ Alegeti optiunea de tip Cut pentrumodalitatea de extrudare. Apasati OK.



Exercitiu: Creati entitati 3D de revolutieIn acest exercitiu, creati o piesa simpla, Indexor, utilizand comanda Revolve. Axa Z este proiectata in prima schita simodificata in linie de centru. Veti utiliza comenzile Project Geometry si Project Cut Edges pentru a crea diferite profilecare sa fie rotite (revolved).

Exercitiul finalizat exercise

1. Deschideti Indexer.ipt.Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul urmati pasiidin aceasta carte, sau din exercitiile on-screen. In lista on-screen de capitole siexercitii, selctati Chapter 3: Basic ShapeDesign. Selectati Exercise:Create Revolved Features.

Creati entitati 3D de tip Revolved care adaugamaterial modelului 3D

In aceasta sectiune a exercitiului, veti crea schita si oveti roti pentru a crea o entitate 3D de baza. Veti creaalta schita si o veti roti, creand alta entitate 3D schitatacare adauga material piesei.

2. In browser, dati dublu-click pe Sketch1.

3. Schimbati pozitia de vizualizare pana cand priviti normalpe planul de schitare.■ in bara de navigare, click View Face.■ In browser, selectati Sketch1.


4. Utilizati comanda Two Point Rectangle si desenatiun dreptunghi similar cu urmatoarea imagine.

5. Utilizati comanda General Dimension pentru a

dimensiona schita asa cum este aratat aici.

6. Comutati la vederea implicita (home view).7. In ribon, click Finish Sketch pentru a parasi schita


8. Accesati comanda Revolve.■ Profilul este selectat automat deorece este singurul profil

inchis din schita.■ Centerline este deasemeni selectata automat

ca axa.■ Click OK pentru a accepta setarile implicite.

9. Creati o noua schita utilizand planul implicit XZ.■ Accesati comanda 2D Sketch .■ In browser, extindeti folderul origine .■ Selectati planul XZ.

10. Apasati F7 pentru a comuta in/din modul SliceGraphics. Aceasta facilitate indeparteaza materialulpana la planul de schitare current. Este disponibil numaicand ne aflam in schita.

11. Accesati comanda Project Cut Edges.Geometria de referinta este creata pe baza locatieischitei ca trecand prin toata piesa.

12. Utilizati comanda Project Geometry pentru a crea o axapentru o entitate 3D de revolute Revolve.

■ Accesati comanda Project Geometry.■ In browser, selectati axa Z. aceasta proiecteazaoriginea axei Z in schita curenta.

13. Creati o noua geometrie schitata.■ Utilizati comanda Two Point Rectangle.■ Schitati doua dreptunghiuri ca cele aratate .


14. Aplicati o costrangere de tip colinear muchiilormarcate (A) si (B).

15. Completati schita adaugand constrangeridimensionale.

■ accesati comanda General Dimension.■ Dimensionati schita dupa cum se arata.

16. In ribbon, click Finish Sketch pentru a parasi

schita.17. Pentru a aplica roti in jurul axei o schita noua,accesati comanda Revolve.

■ Selectati profilul aratat.■ Faceti click pe Axis. Selectati linia creata prinproiectarea axei Z.


18. Completati setarile pentru o entitate 3D de tip revolved.■ Din lista Extents selectati unghiul■ Pentru Angle, introduceti 60 grade.■ Selectati Flip Direction daca este necesar pentru a obtineceva similar urmatoarei imagini.■ Click OK.

19. Inchideti notate fisierele. Nu salvati.

Creati entitati 3D de tip Revolved indepartand materialdin piesa

In aceasta sectiune de exercitiu, utilizati comanda Revolve pentrua crea o entitate 3D suplimentara care indeparteaza material dinpiesa.1. Deschideti Indexer2.ipt.2. Incepeti schita utilizand planul YZ din browser.

■ Accesati comanda Create 2D Sketch.■ In browser, extindei nodul Origin si

selectati planul YZ.

3. Apasati F7 pentru a comuta la Slice Graphicsmode.

4. Accesati comanda Project Cut Edges.

5. Schitati si constrangeti doua dreptunghiuri■ Accesati comanda Two Point Rectangle.■ Schitati doua dreptunghiuri dupa cum este aratat.■ Utilizati comanda General Dimension pentru a aplicadimensiunile indicate.

6. Proiectati axa Z pentru a o utilize in operataia Revolve.■ Accesati comanda Project Geometry.■ In browser, selectati axa Z.

7. Click- dreapta in fereastra grafica . Click Done.


8. Revolve cele doua dreptunghiuri pentru aindeparta material din piesa.

■ Click- dreapta in fereastra grafica. ClickCreate Feature > Revolve.

■ Selectati cele doua profile indicate .■ Click Axis.■ Selectati linia obtinuta prin proiectarea axeiZ,


9. Completati setarile pentru o entitate 3D de tip revolved.■ Din lista Extents, selectati Angle.■ In campul Angle, introduceti 60.■ Apasati butonul Cut Feature.■ Click OK.

10. Schimbati pozitia afisata utilizand Orbit.■ In bara Navigation, click Orbit.■ Rotiti piesa pentru a vedea taieturile din partea superioaraa piesei.

11. Inchideti notate fisierele. Nu salvati.

Lectie: Realizarea schitelor de nivel mediu

Aceasta lectie descrie cum se utilizeaza geometria de referinta si constructiva (reference si constructiongeometry) pentru a adauga inteligenta schitelor din modelele dumneavoastra. Cu cat piesa evolueaza, adaugatimai multe entitati 3D schitate piesei. Fiecare schita poate utiliza si geometrie de tip reference si constructionpentru a constrange complet schita.In urmatoarea imagine , geometria de tip reference si liniile de tip construction sunt utilizate pentru aconstrange geometria dreptunghiului pe fata piesei.

ObiectiveDupa parcurgerea comleta a acestei lectii, veti putea sa:

■ Descrieti tipurile de linie utilizate in schita si comportamentul lor.■ Utilizati comanda 2D sketch pentru a crea construction geometry.■ Proiectati muchiile pe un plan de schitare.

Lectie: Realizarea schitelor de nivel mediu ■ 175

Despre tipurile de linii utilizate in schitaIn evolutia proiectarii piesei este nevoie de schite suplimentare pentru a surprinde intentia de proiectare inschita dumnevoastra si pentru stabilirea relatiilor parametrice fata de fetele si muchiile existente in modelul 3D.Cand creati o geometrie schitata 2D - arcuri, cercuri, profile prismatice puteti utiliza diferite tipuri de linii in diferitescopuri.In examplul urmator , anumite tipuri de linii sunt folosite pentru a definii pozitia si constrangerile geometrice alepiesei.

Normal sketch geometry

Construction geometry

Reference geometry

Centerline geometry

Definiti tipurilor de linie pentru schiteUrmatoarele imagini arata modul de afisare pentru diferite tipuri de linii. Diferite tipuri de linii sunt afisate in culori

diferite in mediul de schitare; intotdeauna culoarea exacta depinde de schema de culori pe care ati selectat-o. In

urmatoarea imagine, utilizand Presentation scheme, liniile 2 si 3 sunt afisate cu culoarea portocalie, iar geometria

de referinta este verde.Geometria de referinta consta in proiectiile muchiilor modelului solid.


Tipuri de linie pentru schite

Mai jos sunt prezentate diferite tipuri de linie si cum sunt folosite acestea.

Tip de linie

Normal

Description

Acesta este tipul de linie implicit utilizat in schita. Liniile de tip Normal definescprofilul sau calea care este utilizata pentru a defini forma unei entitati 3D schitate.

Construction Liniile de tip construction sunt utilizate pentru a ajuta la construirea siconstrangerea si constrangerea geometriei normale.

Centerline

Reference

Linia de tip Centerline este un alt tip de linie constructiva. Poate fi utilizatapentru a defini linia de axa in jurul careia sa rotim un profil pentru a generao entitate 3D de revolutie. Cand adaugati cote intre liniile de axa si altageometrie din schita, ele sunt tratate ca si cote diametrale.

Geometria de referinta (reference) este geometria care este proiectata inschita dumneavoastra din vertexurile (colturile), muchiile si fetele existente.Utilizati geometria de referinta pentru constrange geometria schitatanormal fata de entitatile 3D existente in modelul 3D.


Exemplu de utilizare pentru tipul de linie NormalDreptunghiul tesit schitat in stanga, consumat in entitatea solida din dreapta, a fost creat cu tip de linie Normal.Cand sunt trasate in schita linile normale sunt reprezentate ca linii groase continue.


Exemple de utilizare pentru tipul de linie constructiva (de tip construction)In urmatorul exemplu, diagonal trasata cu linie punctata in imaginea din stanga este o linie de constructie.

Capetele liniei de constructie sunt constranse in colturile opuse ale fetei. Mijlocul liniei de constructie este

utilizat pentru a pozitiona centrul cercului, care este trasat cu tip de linie normal. Acest cerc este apoi extrudat cu

optiunea Cut pentru a defini o decupare pentru un arbore in acest solid.

Geometria de referinta Exemple

Planul curent de schitare in acest examplu este coplanar cu laterala bazei piesei. Geometria de referinta esteproiectata in planul de schitare prin perimetrul piesei , prin gaura care strapunge piesa si prin decupajul sfericdin partea de sus.


Tipuri de Centerline ExempleLinia punctata din stanga este centerline. Cercul este rotit in jurul centerlin-ului pentru a crea o entitate 3D

tor (imaginea din dreapta).

Crearea si utilizarea geometriei de tip ConstructionPuteti utiliza constructii geometrice ca sa va ajute sa controlati si sa definiti schita utilizand constructii geometrice(tehnici de constructie) mai degraba decat dimensiuni complexe si formule. Puteti constrange si dimensionaconstructii geometrice la fel cu orice alte elemente ale geometriei schitate 2D. Puteti utiliza constructii geometriceca referinta pentru dimensionarea altor geometrii schitate normale precum si pentru a costrange alte .In urmatoarea imagine , linia de constructie (1) este utilizata pentru a pozitiona canalul ( slot )fata de centrulcercului si in lungul liniei de constructie inclinate.


Comenzi pentru Crearea Geometriei de tip Construction si Centerline

Ribonul contine doua butoane pentru crearea geometriei de tip construction si centerline. Spre deosebirede alte bare cu butoane de comanda, aceste butoane indica statutul actual al geometriei selectate sau modulde desenare. Cand faceti clic pe un buton veti activa acel mod specific modul selectat ramane activ panaapasati pe buton din nou.

Access

Construction Geometry

Ribbon: Sketch tab > Format panel

Puteti utiliza urmatorul buton pentru a crea ori schimba tipurile de geometrie existenta .

Icon Optiuni

ConstructionGeometry

CenterlineGeometry

Descriere

Cand acest buton este selectat , tot ce este desenat este de tip construction.Pentru a schimba geometria existenta in construction selectati geometria siapoi faceti clic pe acest buton.Cand acest buton este selectat , tot ce este desenat este de tip centerline.Pentru a schimba geometria existenta in centerline,selectati geometria si apoi faceti clic pe acest buton .

Pentru a converti o geometrie normala geometry sau dimensiuni normale,Selectati geometria sau dimensiunile si apoi faceti click pe butonul corespunzator de peribon.


Procedura: Crearea Geometriei de tip ConstructionUrmatorii pasi prezinta in linii generale procedura pentru crearea geometriei de tip construction.

1. In ribbon, click comanda Construction.2. Utilizati comenzile standard pentru schita , creati geometria 2D necesara.

In urmatorul exemplu, o linie tip construction a fost schitata intre colturile opuse ale unui dreptunghi. Liniilecare definesc dreptunghiul sunt linii normale.

3. Apasati comanda Construction inca o data pentru a va intoarce la to crearea de geometrie schitata normala.

Procedura: Convertiti Geometria Existenta la Geometrie de tip ConstructionUrmatorii pasi prezinta in linii generale procedura pentru convertirea geometriei schitate existente in geometrietip construction.1. pentru a schimba geometria schitata existenta in geometrie tip construction, selectati geometria in

fereastra grafica.In urmatorul examplu , cercul a fost selectat.


2. In ribon, apasati butonul Construction. Geometria selectata este schimbata in geometrie de tipconstruction.

.

Procedura: Crearea Geometriei de tip CenterlineUrmatorii pasi prezinta in linii generale procedura pentru crearea geometriei de tip centerline.1. In ribon, apasati comanda Centerline.2. Folosind comenzile standard pentru schita , creati geometria 2D necesara.

In urmatorul examplu, o linie verticala de tip centerline a fost schitata la stanga schitei normale .

3. Apasati comanda Centerline din nou pentru a va intoarcela crearea unei geometrii schitate normale.


Procedura: Convertiti Geometria Existenta la Geometrie de tip CenterlineUrmatorii pasi prezinta in linii generale procedura pentru convertirea geometriei schitate existente ingeometrie tip centerline.1. Pentru a schimba geometria schitata existenta in geometrie tip centerline selectati geometria in

fereastra grafica .In urmatorul examplu, este selectata o linie orizontala care taie profilul canalului .

2. In ribon, apasati comanda Centerline. Geometria selectata se schimba in centerline.

Crearea si utilizarea geometriei geometriei de referintaGeometria de referinta este geometria care este creata cand nodurile si muchiile existente in part sunt priectateintr-un plan de schitare activ . Geometria de referinta nu este desenata ; este creata cand definim un nou plande schitare pe o fata plana a piesei sau cand folosim comanda Project Geometry.Fara geometria de referinta nu puteti dimensiona sau constrange geometria schitata pentru entitatile 3D existentein piesa.


Schite noi si geometriei de referintaCand creati schite noi pe o fata plana a piesei , muchiile fetei selectate sunt proiectate areautomat schita ca geometrie de referinta. Puteti folosi aceasta geometrie de referinta:■ Pentru a dimensiona alte geometri schitate .■ Pentru a constrange alte geometri schitate.■ Ca baza pentru definirea caii sau profilului pentru entitati 3D schitate.Urmatorul examplu demonstreaza cum este creata si utilizata geometria de referinta cand definiti o nouaschita pe o fata existenta a piesei.

O noua schita este creata pe o fata existenta apiesei. Muchiile coplanareale fetei piesei existente suntautomat proiectate intr-o noua schita.

Creati o geometrie schitata aditionala si folositi proiectiageometriei de referinta pentru dimensionare sau constrangere.


Comanda Project GeometryUtilizati comanda Project Geometry pentru a proiecta nodurile aditionale si muchiile care nu sunt coplanare cuplanul de schitare , ca geometrie de referinta . Cand utilizati comanda Project Geometry vi se solicita sa selectatigeometria pentru a o proiecta in planul de schitare curent.Cand selectati, geometria este proiectata in planul de schitare curent ca geometrie de referinta si esteintotdeauna asociativa cu sursa originala a geometriei. Acest lucru inseamna ca daca se schimba geometria sursei ,se schimba de asemenea si geometria de referinta.Cu toate acestea daca o geometrie de referinta de tip linie este schimbata cu alta de tip linie se pierdeasociativitatea.

Projectarea muchiilor piesei (Part Edges)Urmeaza unele atribute cheie pentru proiectarea muchiilor piesei:■ Pote fi utilizate ca baza pentru dimensionarea noii geometrii schitate.■ Pote fi utilizate pentru a aplica constrangeri noii geometrii schitate■ Nu poate fi dimensionata■ Nu poate fi taiata (trimmed)■ Pote fi oglindita■ Nu poate fi desenata , poate fi numai creata utilizand comanda Project Geometry sau selectand optiuneaAutoproject Edges.

Access

Project Geometry

Ribbon: Sketch tab > Draw panel

Toolbar: 2D Sketch Panel

Optiunea AutoprojectPuteti utiliza functionalitatea Autoproject pentru a facilita proiectarea geometriei in planul de schitare.

Autopoiectarea muchiilor la crearea schiteiCand puneti un marcator in dreptul optiunii Autoproject Edges for Sketch Creation and Editdin tab-ul Sketch al ferestrei de dialog Application Options, muchiile fetei plane selectate sunt automatproiectate intr-o noua schita atunci cand creati un plan nou de schitare pe o fata plana existenta.


Autopoiectarea muchiilorCand optiunea Autoproject Edges During Curve Creation este selectata, puteti autoproiecta geometria

autoproject geometry tragand cursorul peste geometrie, ca sa fie proiectata in timp ce schitati.


Sketching Shortcut Menu

In timp ce schitati , dati click- dreapta in spatiul desenului si apasati AutoProject. Acest lucru va permite satreceti peste geometrie pentru a o proiecta automat in planul de schitare curent.

Procedura: Referencing Model Edge Geometry

Urmatorii pasi evidentiaza modul in care este creata geometria de referinta intimpul crearii curbei in schita

prin autprroiectarea muchiilor modelului.

1. Creati o schita noua pe o piesa existenta.


2. Incepe prin a schita geometria necesara. Click-dreapta in in fereastra grafica si click pe AutoProjectin meniul rapid ( shortcut).

3. Treceti peste geometrie pentru a proiecta . Geometria este automat proiectata in planulcurent de schitare.

4. Continua sa schitezi geometria necesara.Tip: puteti lua in considerare oprirea optiunii AutoProject pana cand este necesara din nou. Aceastaactiune previne proiectarea accidentala a geometriei in timp ce schitati peste entitatile 3D existenteale piesei .


Exercitiu: Creati o piesa utilizand geometria de tip construction sigeometria de referintaIn acest exercitiu, aplicati atributele Construction si Centerline pentru geometria schitata. Puteti de asemenea saproiectati si sa utilizati geometria de referinta pentru a crea si constrange schitele .

The completed exercise

2. Click Tools tab > Application Options.Pentru a completa exercitiulurmati pasii din carte sau de peecran .In lista de capitole si exerc-itii de pe ecran alegeti, Chapter3: Basic Shape Design. ClickExercise:Create a Part Using ConstructionandReference Geometry.

1. Creati o piesa noua utilizand template Standard

(mm).ipt.■ pe bara de instrumente acces rapid , clickNew.■ In caseta de dialog New File , click Metric tab.■ Selectati Standard (mm).ipt.■ Click OK.


■ In Sketch tab, renuntati la ambele optiunipentru autoprojectarea muchiilor.

■ Click OK sau Close.

3. Apasati butonul centerline linetype.In Sketch tab, click Centerline. Butonul este afisat pe fondalbastru cand este activ.

4. Incepeti schita prin crearea unuicenterline.vertical.■ Schitati o linie verticala la aproximativ 50mmlatime■ Click-dreapta si click Done.■ In ribbon, click Centerline pentru a inchidecenterline. Butonul este nu afisat pe fond albastrucand nu este activ.

5. Schitati si constrangeti and constrain theremaining objects as

shown.

6. Right-click anywhere in the graphics window.Click Home View.

7. Revolve the sketch around the centerline usingan Extents value of Full. Your profile and axisare selected automatically when you start theRevolve tool.

8. On the Quick Access toolbar, select Blue Pastelin the Color list.

9. Create a new sketch plane and project a circleas reference geometry.■ Rotate your view as shown.■ Create a sketch plane on the top of the part

as shown.■ On the Sketch tab, click Project Geometry.

Select the large diameter to project it tothe sketch plane.


10. Schitati si constrangeti un dreptunghi folosindgeometria de referinta proiectata.

■ Schitati un dreptunghi si adaugati 4 mmingeneral dimension.

■ Folositi o constrangere tangent la cercul dereferinta ,la fiecare capat al dreptunghiului.■ Folositi o constrangere orizontal intrepunctual de mijloc al laturii din stanga si centrulcercului pentru a pozitiona dreptunghiul centratpe piesa.

11. Extrudeaza schita dreptunghiului utilizandoptiunea Cut si distanta de 6.3 mm aratata.


12. Create a new sketch plane on the bottom ofthe part.■ Create a new sketch plane on the bottom

surface as shown.■ Use the Project Geometry tool and select

the outside edge of the sketch face toproject it as reference geometry.

13. Creati geometrie de tip construction pentru a pozitionanoua schita.■ In ribbon, click Construction pentru a active

Tipul de linie Construction.■ Schitati trei linii diferite (1) asa cum e aratat.

Tip: Click- dreapta si click Restart pe schita cu trei liniidiferite .

■ Daca e necesar , folositi o constrangere coincident pentrua constringe punctele de capat in centrul cercului (2).

■ In ribbon, click Construction a dezactivaTipul de linie Construction.

14. Adaugati urmatoarele dimensiuni liniilor detip Construction

15. Adaugati constrangeri geometry to the constructiongeometry and reference geometrice.■ Desenati doua cercuri asa cum e aratat.■ Utilizati constrangerea coincident pentru aconstringe cercurile pe geometria construita

(1) si cu geometria de referinta (2).■ Dimensionati cercurile asa cum e aratat..

16. Completati entitatea 3D extrudand noua schita cu ooperatie de tip cut.

■ accesati comanda Extrude.■ Selectati cele doua cercuri pentru profil si

click pe optiunea Cut.■ La Extents selectati To. Selectati fata circulara

asa cum e aratat. Click OK pentru a creaextruziunea.

17. Extruziunea com[leta arata ca in urmatoarea imagine.Salvati piesa voastra cu numele Latch-Nut.ipt si inchidetitoate fisierele.


Lectie: Editati modelele parametrice ale pieselor

Aceasta lectie descrie metode variate utilizate pentru a face schimbari in modelele parametrice ale pieselor.Puteti edita schitele, modifica entitatile 3D si puteti crea si folosi parametrii cand faceti modificari.Statisticile arata desenatorii folosesc mai mult timp modificand si calculand modificarile decat la crearea uneipiese noi. Trebuie sa stiti sa modificati modele existente cu acuratete si eficienta.Urmatoarea imagine arata un model parametric inainte si dupa implementarea schimbarilor la entitatile 3Dexistente.

ObiectiveDupa parcurgerea acestei lectii, veti putea sa :■ Editati entitati 3D din browser.■ Editati schite din browser sau bara de comenzi (toolbar).■ Creati si modificat parameterii si ecuatii.


Editarea entitatilor 3D

Dupa ce creati entitatile 3D in modelul parametric al piesei , puteti modifica toate entitatile 3D featuresoricand.Uneori aveti nevoie sa schimbati dimensiunile entitatilor 3D . Alteori trebuie sa faceti schimbari maisemnificative. Autodesk Inventor va ofera multiple optiuni pentru editarea modelelor voastre .Urmatoarea imagine arata un model parametric inainte si dupa ce distant de extrudare a fost modificata.

Optiuni pentru editarea entitatilor 3DSunt trei directii de baza in modificarea entitatilor 3D din modelele voastre parametrice. Cu schite si

entitati 3D plasate, puteţi afişa şi modifica dimensiunile pentru a schimba pur şi simplu entitatile 3D,Sau puteti accesa casetele de dialog ale entitatilor 3D pentru a face schimbari importante , precumschimbarea unei operatiuni, a directiei de extrudare sau extinderea entitatii 3D. pentru schitele entitatilor3D aveti optiunea sa modificati geometria schitei. De exemplu puteti sa adaugati sau sa stergeti dimensiunisau constrangeri, puteti chiar sa modificati profilul prin schimbarea geometriei schitei.


In urmatoarea imagine, imaginea din stanga a browser-ului arata cele trei optiuni de editare a schitei entitatii 3DImaginea din dreapta a browser-ului arata cele trei optiuni de editare a entitatilor 3D plasate.

Editarea entitatilor 3D folosind Show DimensionsDaca vreti sa schimbati dimensiunile entitatii 3D, puteti sa folositi optiunea Show Dimensions pentru a schimbavaloarea dimensiunilor existente. Toate dimensiunile schitei sunt afisate precum şi alte dimensiuni caresunt folosite pentru a defini dimensiunea marimii entitatii 3D, ca extrusion depth (adancimea de extrudare),revolution angle(unghiul de revolutie), or taper value (valoarea unghiului de inclinare).


Editarea entitatilor 3D folosind Edit FeatureCand folositi optiunea Edit Feature pentru a edita o entitate 3D, va este prezentata aceeasi caseta de dialog pecare ati utiliazat-o cand ati creat entitatea 3D. Puteti schimba parametrii, ca distanta , relatii intre entitatile 3Dsi optiuni de terminare. Puteti sa reselectati geometria pentru a fi inclusa in entitatea 3D.

Access

Show Dimensions

Browser: Dublu-click pe entitatea 3D. (Nota: Dimensiunile sunt vizibile numai pe schita de baza intimp ce entitatea 3d este editata.)Browser: Click-dreapta pe entitatea 3d > Show Dimensions.

Access

Edit Feature

Browser: Dublu-click pe entitatea 3D.Browser: Click-dreapta pe entitatea 3d > Edit Feature.


Procedura: Modificarea unei entitati 3D folosind Show Dimensions

Urmatorii pasi descriu cum poate fi editata o entitate 3D utilizand optiunea Show Dimension.1. Click- dreapta pe entitatea 3D in browser si click Show Dimensions. Toate dimensiunile de controlsunt afişate in fereastra grafica a entitatii 3D.2. Dublu-click pe dimensiune pentru a o modifica si introduceti noua valoare in caseta de dialog Edit Dimension.3. Click Update in bara de comenzi Standard pentru a aplica piesei schimbarile efectuate.

Procedura: Modificarea unei entitati 3D plasate folosind Edit Feature

Urmatorii pasi descriu cum poate fi editata o entitate 3D plasata utilizand optiunea Edit Feature.1. Click- dreapta pe entitatea 3D in browser si click Edit Feature. Caseta de dialog folosita la crearea entitatii

3D este afisata.2. Schimbati setarile sau valorile in caseta de dialog, cand dati click OK piesa este automat actualizata.

Procedura: Editarea entitatilor 3D Extrudate

Urmatorii pasi descriu cum pot fi editate entitatile 3D extrudate.1. In browser, Click- dreapta pe entitatea 3D. Click Edit Feature.2. In caseta de dialog Extrude, ajusteaza opţiunile în funcţie de necesităţi pentru a edita entitatea 3D.

Procedura: Editarea entitatilor 3D Revolved

Urmatorii pasi descriu cum pot fi editate entitatile 3D revolved.1. In browser, Click- dreapta pe entitatea 3D. Click Edit Feature.2. In caseta de dialog Revolve, ajusteaza opţiunile în funcţie de necesităţi.


Editarea schiteiCand construiti modelul parametric, creati schite multiple. Cand schita este utilizata la o entitate 3D de tipExtrude sau Revolve, schita devine consumata de entitatea 3D si este afisata dedesubt in browser. Putetivedea orice schita in browser expandand entitatea 3D.Chiar daca această schita este consumata de entitatea 3D, poate fi modificata.In urmatoarea imagine arata cum este consumata schita de entitatea 3D pentru care aceasta este utilizata.

Entitatea 3D Extrusion1 a consumat Sketch1 si Extrusion2 a consumat Sketch4.

Sketch2 si Sketch5 sunt schite neconsumate.

Editarea schitei consumateO cale puternica de a modifica o schita este editarea ei. Editarea schitei plaseaza modelul intr-o stare derolled-back , cand doar entitatile 3D existente la momentul crearii schitei sunt vizibile. Cand editati schita , vaintoarceti in mediul de schitare si se schimba bara de comenzi,oferindu-va acces la toate comenzile de schitare utilizate iniţial în crearea schitei. Puteti adauga, înlocui, sausterge dimensiuni sau constrangeri şi chiar modifica geometria schitata. Pentru a reveni la mediul de modelareal piesei , click Return in bara de comenzi Standard


In urmatoarea imagine, in browser ,Sketch1 a fost consumata de Extrusion1. Puteti sa expandatiEntitatea 3d Extrusion1 pentru a expune si edita schita consumata. Tineti cont ca se schimba culoarea fonduluibrowser-ului pentru a indica schita activa.

Access

Edit Sketch

Browser: Dublu-click pe schita ( sketch).Browser: Click- dreapta pe entitatea 3D > Edit Sketch.Bara de comenzi: Standard > Sketch > Selectati schita in browser.

.


Procedura: Editarea schiteiUrmatorii pasi descriu cum pot fi editate schitele.

1. In browser, click- dreapta pe entitatea 3D sau pe schita, si click Edit Sketch.

2. Dupa ce schita a fost activata pentru editare , puteti face schimbari la geometrie, dimensiuni sauconstrangeri.


3. Continuati sa editati schita cat este necesar.

4. Cand terminati de editat schita, in ribbon, click Finish Sketch pentru a iesi din schita si a va intoarce inmodelul piesei.Schimbarile din schita sunt aplicate entitatii 3Da piesei.


Utilizarea ParametrilorCand stabiliti o relatie intre o dimensiune si alta , puteti incorpora intentia de proiectare principala in modelsi sa modificati rapid modelul . Puteti defini si controla relatii complexe prin crearea de ecuatii matematiceintre dimensiuni sau parametrii definiti de utilizator..Equatiile pot fi de la simple ecuatii la ecuatii mai complexe care inclug parametrii interni complecsi.Caseta de dialog Parameters este aratata aici . Sectiunea User Parameters este expandata pentru a arataca sunt doi parametrii ai utilizatorului pentru distanta dintre gauri si un spatiu pentru fiecare gaura .

Access

Parameters

Ribon: Manage tab > Parameters panel

Pentru a stabili o relatie valabila intre numele parametrilor , ortografia si tipul caracteruluitrebuie sa potriveasca exact cu numele afisat in caseta dedialog Parameters. Selectati numele parametrilor utilizatorului din listapentru a fi siguri ca ortografia si tipul caracterului se potrivesc.

Lectie: Utilizarea Parametrilor ■ 203

Caseta de dialog ParametersCaseta de dialog Parameters este afisata cand activati comanda Parameters.Urmatoarea imagine arata Caseta de dialog Parameters cu model, referinte, siParametrii utilizatorului. Notati acest tip de parametrii unde redenumirea pentru clarificare usuraeaza accesul.In acest exemplu plaja ecuatiilor evolueaza de la o singura valoare numerica la cele mai complexe ecuatii careutilizeaza functii si parameterii.

Administrarea parametrilorFiecare dimensiune pe care o adaugati cand create sau asamblati piesele este accesibila in caseta de dialog

Parameters. Puteti administra parametrii in the caseta de dialog Parameters pentru a realiza următoarele sarcini:■ Creati noi parametrii utilizator .■ Schimbati numele numele modelului si parametrilor utilizator pentru a adauga semnificatie. De examplu,

puteti da parametrilor modelului o litera generica d si un numar incremental (d0, d1, d2, s.a.m.d).■ Schimbati unitatea de masura to se potrivesc cu datele desenului vostru . De exemplu puteti crea un

parametru utilizator pentru a inmagazina valoarea volumului si a-l utilize mai tarziu in ecuatie pentru a calculamarimea piesei.

■ o ecuatie matematica pentru a calcula o valuare.■ Adaugati sau ajustati o toleranta sau o precizie la o dimensiune .■ Ajustati o dimensiune cu tolerante la valoare maxima, minima, medie, sau valoare nominala.■ Selectati un parametru pentru al exporta ca o valoare in custom iProperty.■ Adaugati un comentariu general pentru a explica functia sau scopul parametrului.


Lista parametrilor

Puteti selecta un nume pentru parametrul utilizator existent pentru orice valoare a dimensiunii. Click-dreaptape valuare sau click pe butonul cu sageti (arrow button) in partea dreapta a valorii si click List Parameterspentru a afisa numele disponibil al parametrul utilizator.

In aceasta imagine, faceti Click- dreapta pevaloarea 10 sau dati click pe List Parameters.

Folositi Ecuatii si Parametrii

Aceasta imagine arata Lista parametrilor care se deschidecand apasati List Parameters..

Puteti utiliza ecuatii la fel cum puteti introduce si valori numerice. De examplu, puteti scrie rite ecuatii incaseta de dialog Edit Dimension, in casetele de dialog ale entitatilor 3D, si in caseta de dialog Parameters.Ecuatiile pot varia din punct de vedere al complexitatii, si le puteti utiliza ca sa calculati marimea piesei ,constrangerile ansamblului distante sau unghiuri, sau sa simulate miscari intre diferite componente.Ecuatiile pot fi simple sau sa contina multi operatori algebrici , prefixe, si functii. De exemplu,Aici este o ecuatie simpla : 2 ul * (6 + 3). Urmatoarea ecuatie complexa foloseste parametrii interni ca “pi”:( PI rad /5 ul + (25 deg * PI rad / 180 deg ) )

Operatori algebrici acceptati

Urmatorul tabel contine lista operatorilor algebrici acceptati in Autodesk Inventor.

Operator

+

-

%

Semnificatie

Adunare (addition)

Scadere ( subtraction)

Procente (floating point modulo)


Operator

*

/

^

(

)

;

Semnificatie

Inmultire (Multiplication)

Impartire (division)

putere (power)

paranteza (expression delimiter)

paranteza (expression delimiter)

Delimitare pt. functii multiargument(delimiter for multiargument functions).

Prefix-urile unitatilor acceptateUrmatorul tabel contine lista prefix-urilor pentru unitati acceptate in Autodesk Inventor.

Prefix

exa

peta

tera

giga

mega

kilo

hecto

deca

deci

centi

milli

micro

nano

Simbol

E

P

T

G

M

k

h

da

d

c

m

micro

n

Valuare

1.0e18

1.0e15

1.0e12

1.0e9

1.0e6

1.0e3

1.0e2

1.0e1

1.0e-1

1.0e-2

1.0e-3

1.0e-6

1.0e-9


Prefix

pico

femto

atto

Simbol

p

f

a

Valuare

1.0e-12

1.0e-15

1.0e-18

Cand utilizati prefix-uri pentru unitati in ecuatie , introduceti simbolul prefixului . Nu introduceţi prefixul insine. De exemplu o ecuatie care include unitati de tip nanometru arata asa : 3.5 ul * 2.6 nm. Cand adaugatiprefix-ul pentru nano la unitatea metru , ecuatia este calculata bazandu-se pe lungimea de 2.6 nanometrii.

Prefix-urile simbolurilor sunt case sensitive. Trebuie să le introduceţiexact cum apar ele în tabelul anterior.

Functiile acceptate

Urmatorul tabel contine lista functiilor acceptate.

Sintaxa Tipul de unitate Tipul de unitate asteptat

cos(expr)

sin(expr)

tan(expr)

acos(expr)

asin(expr)

atan(expr)

cosh(expr)

tanh(expr)

acosh(expr)

asinh(expr)

sqrt(expr)

fara unitate

fara unitate

fara unitate

unghi

unghi

unghi

fara unitate

fara unitate

unghi

unghi

unit^1/2

unghi

unghi

unghi

fara unitate

fara unitate

fara unitate

unghi

unghi

fara unitate

fara unitate

oricare


Sintaxa Tipul de unitate Tipul de unitate asteptat

sign(expr)

exp(expr)

floor(expr)

ceil(expr)

round(expr)

abs(expr)

max(expr1;expr2)

min(expr1;expr2)

ln(expr)

log(expr)

pow(expr1;expr2)

random(expr)

fara unitate

fara unitate

fara unitate

fara unitate

fara unitate

oricare

oricare

oricare

fara unitate

fara unitate

unit^expr2

fara unitate

oricare (Intoarcere la 0 pt negativ, 1 pt. positiv.)

oricare(Intoarcere la puteri exponentiale; Deexamplu, 2 pt.100, 3 pt. 1000, s.a.m.d.)

fara unitate(Urmatorul cel mai mic numar intreg.)

fara unitate (Urmatorul cel mai mare numar intreg.)

unitless (cel mai apropiat numar intreg.)

oricare

oricare

oricare

fara unitate

fara unitate

respectiv oricare sau fara unitate

fara unitate

isolate(expr;unit;unit) oricare oricare

Numele functiilor sunt case sensitive. Trebuie să le introduceţiexact cum apar ele în tabelul anterior.


Tipuri de unitatiTipul de unitati pe care le folositi in ecuatii depinde de tipul de date pe care le-ati evaluat.De exemplu ,pentru a evalua o valoare liniara sau unghiulara, in mod normal folositi o unitate de tipul milimetrii , inchessau grade (mm, in, sau deg).Anumite ecuatii trebuie sa se intoarca la volori fara unitati de masura , de exemplu , o ecuatie care rezolvanumarul de instante in patern. Veti desemna valorile fara unitati de masura ( unitless value) cu caracterul “ul”.De exemplu , 5 ul inseamna ca ecuatia a fost rezolvata si rezultatul a fost 5, ca numar de instante in patern

Tipuri de unitati: Pastrati-le in concordanta.Pastrati coerenta intre unitati în ecuatiile care contin parametri care arreprezenta diferite tipuri de unitati. Puteti face aceasta utilizand functiaIsolate. De examplu, pentru a calcula numarul de instante al unui paternaceasta se bazeaza pe o instanta pentru fiecare unitate a unui parametrunumit Width (latime),ecuatia voastra liniara ar fi: isolate(Width;mm;ul)

In caseta de dialog, valoarea numarului de instante solicita un rezultat faraunitate de masura unitless (ul), dar v-ati referit la unitatea pentru latime ,care este o valoare liniara. Prin urmare trebuie sa convertiti parametrul Width (latime) lao valoare unitless (fara unitate de masura).

Urmatoarea imagine arata cum sa rupem ecuatia.


Ordinea Operatiilor Algebrice

Ecuatiile sunt evaluate din interior, la evaluare prioritatea se acorda functiilor. DEexamplu, in ecuatia (15 * (25 + 3)), 25+3 este evaluat intai, si suma este multiplicata cu 15. Rezultatul este 420.Urmatorul tabel arata operatiile algebrice in ordine descendenta.

Operation

Paranteze (parentheses)

Exponentl (exponentiation)

Schimbarea semnului(Negation)

inmultire sau impartire(multiplication or division)adunare sau scadere(addition or subtraction)

Culoarea ecuatiei

Symbol

( )

^

-

* or /

+ or -

Example

(abs( 5 * -2))

Length^2

(-4.00 + Width)

(Length * Width) or (Length / Width)

(-5.00 + Length - 0.50 * Width)

Cand creati o ecuatie, textul ecuatiei este afisat in rosu pana cand seconsidera valabil. In acel moment textul ecuatiei devine negru.

Procedura: Folosirea ecuatiilor in DimensionsUrmatorii pasi arata modul de utilizare al ecuatiilor in Dimensions.1. In ribbon, accesati comanda General Dimension .2. Selectati geometria pe care doriti sa o dimensionati .3. Puneti dimensiunile.4. In caseta de dialog Edit Dimension, introduceti ecuatia .

5. Apasati marcatorul pentru a accepta valoarea..


Procedura: Folosirea ecuatiilor in caseta de dialog Dialog BoxUrmatorii pasi arata modul de utilizare al ecuatiilor in dialog box.

1. In ribbon, alegeti tipul entitatii 3D pe care doriti sa o creati.2. Selectatithe geometria necesara entitatii 3D.3. Introduceti ecuatia in orice caseta de text care necesita valori numerice .

4. Click OK pentru a crea entitatea 3d si a inchide caseta de dialog.


Exercitiu: Modificarea modelelor 3D parametrice

In acest exercitiu , veti intoduce schimbarile la parghia de ambreaj editand schite si entitati 3D. Veti descoperi caschimband o entitate 3D puteti crea probleme altor entitati 3D,pe care va trebui sa le editati apoi.


2. Afisati dimensiunile in schita originala de bazaCompletati exercitiul

Pentru a completa exercitiul , urmatiPasii in carte sau pe ecran . in listaafisata pe ecran la capitol si exercitii alegetiChapter 3:Basic Shape Design.Click Exercise: Edit Parametric Parts.

1. Deschideti Aux-Clutch-Lever.ipt.


pentru a le edita :■ In browser, click- dreapta Extrusion1.■ Click Show Dimensions.

3. Modificati dimensiunea din stanga de25 mm:

■ Dublu-click pe dimensiunea din stanga 25 mmsi schimbati-o in 30 mm.■ In bara de comenzi Quick Access, clickUpdate.

4. La editarea precedenta a aparut o problema laExtrusion3 . Puteti edita acum Extrusion3 pentru acorecta dimensiunea :

■ In browser, click- dreapta pe Extrusion3.■ Click Edit Sketch.

5. Adaugati o constrangere de tip colinear pentrua controla muchia din stanga a canalului.

■ In ribbon, click comanda Colinear constraint.■ Selectati muchia din stanga schitei si setaticolinear cu muchia din stanga a entitati 3daratate.

■ In ribbon, click Finish Sketch

6. Schimbati gaura in trepte cu o gaura de trecere cutesitura :■ In browser, click- dreapta Hole4. Click Edit

Feature.■ In caseta de dialog Hole, setati tipul de gauraCountersink (1) si Clearance (2) apasand butonul deoptiune dupa cum se arata..■ Sub Fastener, pentru Standard, selectati Ansi

Metric M Profile (3).■ Pentru Fastener Type, selectati Flat Head

Machine Screw (4).■ Pentru Size, selectati M2.5 (5). Click OK


7. Modificati adancimea de extrudare:■ In browser, dublu-click Extrusion1. Caseta dedialog Extrude este afisata .■ Modificati dimensiunea 35 mm adancime sischimb-o in 40 mm dupa cum este aratat.■ Click OK.

8. Modifica marimea canalului de la Extrusion4:■ In browser, expandati Extrusion4.■ Dublu-click pe Sketch10 pentru a afisa

dimensiunile in model..■ Utilizati comanda ViewCube , pentru areorienta piesa dupa cum e aratat.■ Dublu-click pe dimensiunea de 20 mm simodificati-o la 25 mm.■ In bara de comenzi Quick Access, click Return.


9. Schimbati dimensiunea tesiturii laExtrusion4 a canalului:■ In browser, click-dreapta pe Chamfer1. Click Edit Feature.■ Modificati valoarea distantei la 0.5 mm.■ Click OK pentru a implementa schimbarile.

10. Inchide toate fisierele . Nu salva.

Exercitiu: Creati parametrii si ecuatiiIn acest exercitiu, veti schimba numele unor dimensiuniexistente pentru a le face mai usor de identificat si dereferit. Veti crea relational dimensions, dimensiuni careinclud ecuatii si parametrii si parametrii utilizator.

Exercitiu finalizat

C ompletati exercitiulPentru a completa exercitiul , urmatiPasii in carte sau pe ecran . in lista

afisata pe ecran la capitol si exercitiialegeti Chapter 3:Basic Shape Design. Click Exercise:

Create Parameters and Equations.

1. Deschideti Wall-Cabinet-Side.ipt.

2. In ribon, Manage tab, click Parameters.■ In caseta de dialog Parameters , selectati

Model parameter d0. Schimbati-I numele inDepth. Apasati ENTER.

In caseta de dialog Parameters, analizati modelulexistent , referintele, parametrii utilizator. Remarcatinumele parametrilor obisnuiti sau parametrii definitecu o ecuatie in loc de o valoare numerica constanta.■ Click Done.3. In browser, click- dreapta pe indexul entitatii 3DHole1. Click Show Dimensions.4. Click- dreapta in fereastra grafica. ClickDimension Display > Expression. Notati ca toatedimensiunile au nume de utilizator. Tineti cont catrebuie sa utilizati dimensiunile de referinta pentru astabili distanta fata de geometria schitata.


5. In browser, click- dreapta Extrusion1. Click EditSketch.■ Schimbati inaltimea de la 500 mm la 650 mm.■ In bara de acces rapida , click Update.Piesa arata ca in urmatoarea ilustratie.Observati ca numarul de gauri nu se schimbaautomat cand se modifica inaltimea. Veti schimbaasta mai tarziu, in exercitiu.

6. In browser, click- dreapta Extrusion1.Click EditSketch.■ Schimbati dimensiunea latimii de la 300 mmla 200 mm.■ In bara de acces rapida , click Update piesa va

arta ca in urmatoarea imagine.

7. In browser, click- dreapta pe entitatea 3D Hole1-Index. Click Properties.Observati conditionarea de la suppress. In acestcaz, dimensiunii de referintaRemainWidth mai putin decat 250 mm, sientitatea 3D este automat suprimata. ClickCancel.


8. In browser, click- dreapta pe entitatea 3D MidHole .Click Properties.■ Sub Suppress, selectati If in caseta de control.■ Selectati RemainWidth din lista de

parameterii.■ Introduceti 300 mm pentru valoare.■ Click OK

9. In ribon, Manage tab, click Parameters.■ in randul pentru latimea Depth modeluluiparametric,click pe coloana Equation.

■ Schimbati valoarea la 400. Apasati ENTER.

10. Pentru a adauga parametrii utilizator:■ Click Add.■ Sub User Parameters, dati enter pe

HolesPerColumn pentru numele noululparametru utilizator.

■ Press TAB.

11. In randul pentru noul paranetru utilizatorHolesPerColumn , click pe coloana unitatilor.■ In caseta de dialog Unit Type dialog box, schimbatiUnit specification in ul.■ Click OK.

12. In randul pentru noul parametru , click pecoloana Equation.■ Introduceti urmatoarea ecuatie pentru a calculanumarul de spatii ca un numar intreg care poate saincapa in spatiul ramas.floor(SpaceForHoles/HoleSpacing) + 1

■ Apasati ENTER. Click Done.


13. In browser, click- dreapta pe entitatea 3DRectangular Pattern1. Click UnsuppressFeatures.

14. In browser, click- dreapta pe entitatea 3DRectangular Pattern1. Click Edit Feature.

15. In caseta de dialog Rectangular Pattern:■ Stergeti valoarea curenta 5 ul.■ click- dreapta in casta text . Click List

Parameters

16. In Parameters list, selectati HolesPerColumn.Click OK.

17. In ribbon, click Parameters. Introducetiurmatoarele valori in coloanaEquations parametrii corespondenti.■ Depth = 300 mm. Apasati ENTER.■ Height = 820 mm. Apasati ENTER.■ Click Done.■ In bara de comenzi, Quick Access ,click Update.

Piesa arata ca in urmatoarea imagine.



Lectie: Punctul de apucare 3D Grip Editing

In aceasta lectie , invatati cum sa folositi comanda 3D Grips pentru a edita geometria piesei in contextulunui ansamblu si in conditia unui model 3D singular.

In loc sa modificati valoarea dimensiunii parametrice sau sa ajustati geometria schitata pentru amodifica marimea piesei, puteti utiliza comanda 3D Grips pentru a redimensiona piesa prin modificareadinamica a fetelor sau muchiilor.

Obiective

Dupa parcurgerea acestei lectii veti fi capabili sa:

■ Descrieti 3D grip editing si beneficiile sale.■ Utilizati comanda 3D Grips si sa ajustati geometria pana la o distanta aproximativa , sau la o distanta

determinata , sau pana la o locatie geometrica specifica.

Lectie: 3D Grip Editing ■ 219

Despre 3D Grip EditingModificarea geometriei cu comanda 3D Grip este o cale foarte rapida si eficienta de a ajusta geometriamodelului vostru. De asemenea cu 3D Grips puteti ajusta o geometrie complet constransa, eliminand astfelnecesitatea sa editati direct valorile dimensiunii entitatii 3D.Spre deosebire de comenzile Edit Sketch si Edit Feature, cu 3D grip editing, puteti edita geometria intr-un moddirect si dinamic fara sa activati schita sau entitatea 3D.In urmatoarele imagini , comanda Edit Offset este utilizata sa aplice o distanta pana la fata selectata.Rezultatul final al 3D grip edit afecteaza direct schita de baza fara sa fie nevoie sa fie activata.

Definitia 3D Grip EditingEditarea cu 3D Grips inseamna ajustarea rapida a geometriei piesei prin selectarea unei fete sau a unei muchii, siapoi sau se selecteaza o noua locatie pentru geometrie sau se specifica o distanta la care va fi schimbata locatia.


Lista de mai jos rezuma avantajele utilizarii 3D Grips.■ Ajustarea geometriei cu 3D Grips este util in timpul fazei de proiectare conceptuala cand distantele

exacte si relatiile piesei nu sunt cunoscute.■ Puteti utiliza 3D Grips pentru dimensionarea geometriei piesei corect in contextul ansamblului.

Exemple 3D Grip Edit

Urmatoarele imagini arata efectele grip editing asupra unei componente in contextul ansamblului.1. Inainte de editarea cu 3D Grips.

2. Editat cu 3D Grips.

3. Dupa editarea cu 3D Grips.


Utilizarea comenzii 3D Grips

Utilizati comanda 3D Grips pentru a impinge sau trage suprafetele la o entitate 3D de tip extrud, revolv sauswept.Puteti folosi 3D Grips in urmatoarele moduri:■ Trageti cu grip distanta dorita.■ Selectati alta geometrie care sa se adpteze.■ Introduceti o valoare specifica..

Tool Access

3D GripsShortcut Menu: click-dreapta pe fata de editat cu grip. Click 3D Grips.

Accesul la comanda 3D Grips se bazeaza pe urmatoarele cerinte:■ Comanda 3D Grips este disponibila numai in ansamblu si in mediul piesei.(only in assembly and partenvironments).■ Comanda 3D Grips este disponibila din meniul de comenzi rapide numai dupa ce selectati o entitate 3D ,o fata sau o schita.


3D Grips Application Options

Application Options

Ribon: Tools tab > Options panel > Application Options > Part tab

Setari Application Options 3D GripIn urmatoarele imagini este prezentata caseta de dialog Application Options, Part tab, 3D Grips area.

.

Alegeti daca activati sau dezactivati 3D grips.

Alegeti daca afisati grip-ul cand selectati fata sau muchia piesei.

Controlati cum sunt manipulate constrangerile dimensionale prin actiuni de tip 3D grip.■ Never Relax: Utilizati aceasta setare pentru a preveni editarea grip-ului unei entitati 3D definitecu dimensiuni liniare sau unghiulare.■ Relax if No Equation: Utilizati aceasta setare pentru a preveni editarea grip-ului unei entitati 3Ddefinite cu o ecuatie.■ Always Relax: Utilizati aceasta setare pentru a permite editarea grip-ului unei entitati 3Dindiferent de modul in care este definita.

■ Prompt: Utilizati aceasta setare pentru a permite utilizatorului sa seteze in orice moment optiuneaAlways Relax cand editati cu grip-ul o entitate 3D definita printr-o dimensiune sau o ecuatie.Controlati cum sunt manipulate constrangerile geometricere prin actiuni de tip 3D grip.■ Never Break: Utilizati aceasta setare pentru a preveni editarea grip-ului unei entitati 3D controlateprintr-o constrangere.■ Always Break: Utilizati aceasta setare pentru a permite editarea grip-ului unei entitati 3Dindiferent de constrangerile pe care le are.■ Prompt: Utilizati aceasta setare pentru a permite utilizatorului sa seteze in orice moment optiuneaalways break cand editati cu grip-ul o entitate 3D controlata printr-o constrangere.


Restrictii la utilizarea 3D GripsFiti constienti de urmatoarele aspecte cand editati cu 3D Grips:■ Cand modificati o piesa in cadrul unui mediu de asamblare, geometria modelului este modificata si salvata infisierul individual al piesei.

■ Comanda 3D Grips poate ajusta doar suprafetele geometriei create prinntr-o entitate 3D de tip extruded,revolved, sau swept. Deoarece fisierul piesei este manipulat , 3D Grips nu este disponibil pentru asamblare la nivelde entitate 3D.■ Entitatile 3D de tip extruded si revolved au grip-urile pozitionate pe fetele si muchiile entitatilor 3D. Pentru aface grip editing, puteti edita grip doar fetele care nu sunt in planul schitei originale.■ O entitate 3D de tip sweep are grip-ul disponibil doar pentru modificarea schitei profilului.■ Cand optiunea 3D Grip este setata pentru a permite acest lucru , in timpul editarii grip-ului, orice constrangeredimensionala este ignorata si manipulataca si cum ar fi o dimensiune de referinta. Cand terminati de editat grip-ul, valoarea dimensiunilor este actualizatapentru a reflecta noua distanta sau noul unghi.■ Puteti sa selectati si sa schimbati valoarea oricarei dimensiuni care este afisata is timpul editarii 3D grip-uluiin acelas mod ca la comanda Edit Sketch.

Dimensiuni cu formuleDaca 3D grip edit schimba valoarea dimensiunilor parametrice, si acestedimensiuni parametrice contin o formula inainte de a le edita, formulava fi inlocuita cu o evaluare exacta a valorii.

Editing with the 3D Grips ToolYou can edit 3D grips dynamically, by specifying a distance or angle, or by selecting another edge orface to align to.

Editing with the 3D Grips ToolYou can edit 3D grips dynamically, by specifying a distance or angle, or by selecting another edge orface to align to.

Procedura: Editare dinamica cu ajutorul Grip-uluiUrmatoarea procedura arata modul de accesare a comenzii 3D Grips si de editare dinamica a entitatii 3D sau a fetei.

1. Click-dreapta pe entitatea 3D , fata , sau schita care trebuie editata. Click 3D Grips2. Plasati cursorul peste cerculetul dorit al grip-ului ,pentru a afisa un vector normal sau o linie indicatoare.Click-stanga si trageti de sageata sau de linia indicatoare.pana la distanta dorita.3. Continuati sa selectati si sa editati punctele de grip suplimentare, dupa caz. Click-dreapta oriunde in fereastragrafica . Click Done.


Procedura: Editarea unei distante specificate sau a unui anumit unghi cu ajutorul Grip-ului

Urmatoarea procedura arata modul de folosire 3D Grips la ajustarea geomretriei cu o anumita distanta saucu un anumit unghi.1. Click-dreapta pe entitatea 3D, fata , sau schita de editat. Click 3D Grips.2. Plasati cursorul peste cerculetul grip-ului pe fata de editat, astfel incat vectorul normal sa fie afisat.

Click-dreapta pe sageata. Click Edit Dimension, Edit Offset, sau Edit Extent.3. In caseta de dialog, schimbati valoarea numerica.4. Click-dreapta pe entitatea 3D, fata , sau schita. Click Done.

Procedura: Editare geometriei selectate cu ajutorul Grip-ului

Urmatoarea procedura arata modul de folosire 3D Grips la ajustarea geometriei pana la o muchie, fata,punct existente .1. Click-dreapta pe entitatea 3D, fata , sau schita de editat. Click 3D Grips.2. Plasati cursorul peste cerculetul dorit al grip-ului, pentru a afisa un vector normal sau o linieindicatoare.Click-stanga pe sageata sau pe linia indicator.3. Click pe punct, muchie sau fata a geometriei pentru a le alinia.4. Imaginea (preview) entitatii 3D este actualizata pentru a reflecta noua pozitie.5. Click-dreapta pe entitatea 3D, fata , sau schita. Click Done.


Exercitiu: Editare cu 3D GripsIn acest exercitiu, folositi comanda 3D Grips pentru a prelungi dinamic capetele cheii, ajustati latimea prin setarea distanteisi ajustati deschiderea in maner astfel incat sa se alinieze cu alta geometrie.


2. Setati prioritatea de selectie pentru fete si muchii.Completati exercitiulPentru a completa exercitiul , urmatiPasii in carte sau pe ecran . in listaafisata pe ecran la capitol si exercitiialegeti Chapter 3:Basic Shape Design. Click Exercise: Editwith 3D Grips.

1. Deschideti fisierul AlignmentWrench.iam.


■ In bara de comenzi rapida Quick Access , click Select >Selectati fete si muchii.

■ Selectati fata de deasupra a capului de cheie.

3. Click-dreapta pe capul de cheie. Click 3D Grips.

.

4. 4. Observati ecuatia dimensionalafx:d3 = d2 /3 ul in partea dreapta a imaginii.Pe masura ce editati cu grip –ul piesa, din cauzaecuatiei , intreaga piesa isi schimba profilul. Click-dreapta oriunde in fereastra grafica . Click Cancel.

5. Schimbati setarile 3D grip-ului grip:■ Click Tools tab > Options panel >

Application Options.■ Click pe Part tab.■ Sub 3D Grips, la Dimensional

Constraints, selectati Always Relax.■ Click OK.

6. Repeatati pasul 3 pentru a reincepe editarea 3DGrips.7. Click si trageti de suprafata de la capatul cheii cugrip-ul pentru a lungi capatul cu aproximativ 30mm.

8. Mutati o fata la o distanta specificata:■ Pozitionati cursorul deasupra fetei din partea drepta sisageata va fi afisata ulterior .■ Click-dreapta pe sageata grip-ului.■ Click Edit Offset.

9. In caseta de dialog Edit Offset, pentru Edit OffsetDistance, introduceti 15 mm. Click OK.


10. Click-dreapta in fereastra grafica. Click Donepentru a acepta modificarile.

11. 11. Setati prioritatea voastra de selectie pentruFeatures si selectati entitatea 3D:

■ SHIFT+right-click oriunde in fereastra grafica .Click Feature Priority.■ Selectati canalul deschis in maner.■ Click-dreapta pe entitatea 3D selectata. Click

3D Grips

12. Click pe sageata grip-ului de pe fata laterala (1).Click pe muchia din stanga a manerului (2).


13. Click-dreapta in fereastra grafica. Click Done.

14. Marimea canalului a crescut.


Lectie: Crearea entitatilor de lucru

In aceasta lectie, invatati sa creati si sa utilizati planele de lucru, axele de lucru si punctele de lucru. Utilizatiaceste entitati de lucru (work features) pentru a va asista la crearea geometriei, la aplicarea constrangerilorsi realizarea altor activitati de proiectare cu Inventorul.Constructia celor mai multe modele 3D necesita utilizarea entitatilor de lucru pentru a le putea finaliza. Celemai complexe modele 3D, sigur inglobeaza mai multe entitati de lucru, absolut necesare la momentul creariidiferitelor entitati 3D.Imaginea urmatoare ne arata cum planele, axele si punctele de lucru sunt afisate in modelele 3D.

ObiectiveDupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa:■ Identificati, afisati si sa utilizati planele implicite si sa creati noi entitati de lucru intr-un model 3D.■ Utilizati comanda Work Plane pentru a crea plane de lucru intr-un model 3D.■ Utilizati comanda Work Axis pentru a crea axe de lucru intr-un model 3D.■ Utilizati comanda Work Point pentru a crea puncte de lucru intr-un model 3D.

Lectie: Crearea entitatilor de lucru ■ 229

Despre entitatile de lucru

Fiecare part contine un set implicit de trei plane, trei axe si origine. Aceste entitati de lucru implicite sunt situatein folderul Origin din partea superioara a browserului. Aceste entitati de lucru implicite le utilizati pentru a definiorientarea initiala a modelului 3D. Puteti folosi aceste obiecte ca baza pentru noile schite, ca referinte pentruoptiunile de terminare a entitatilor si ca baza pentru crearea de entitati de lucru. Pe masura ce designul modelului3D avanseaza, este posibil sa fie nevoie sa creati plane de lucru, axe de lucru si puncte de lucru suplimentare bazatepe fetele, muchiile si vertexurile modelului 3D.Imaginea urmatoare arata planele de lucru implicite, axele de lucru implicite si originea situate in folderul Origindin browser.

Definitia entitatilor de lucru impliciteExista trei plane de lucru implicite, fiecare reprezentand un plan de coordonate diferit. Cele trei plane reprezentatesunt planul YZ, planul XZ si planul XY deci sunt Planele Sistemului de Coordonate. Exista trei axe de lucru implicite,fiecare reprezentand o axa diferita a sistemului de coordonate. Cele trei axe reprezentate sunt axele X, Y si Z.Exista un singur punct de lucru implicit, Originea, care reprezinta punctual de coordinate 0,0,0. Panele de lucru siaxele de lucru pornesc din acest punct, Origine.Cand creati un nou fisier pentru model 3D, schita initiala este creata intr-unul din aceste plane implicite. Puteti sacreati schite suplimentare sau entitati utilizand modelul sau planele de lucru implicite.


Urmatoarea ilustratie prezinta cele trei plane de lucru implicite si Originea.

Urmatoarea ilustratie prezinta cele trei axe de lucru implicite si Originea.

Planele sistemului de coordinate nu sunt visibile atunci cand incepeti un model 3D nou. Puteti controlavisibilitatea in browser. Urmatoarea ilustratie prezinta toate entitatile de lucru implicite selectate in browser.Din meniul contextual selectand Visibility, vor deveni toate acestea visibile in desen.


Entitati de lucru parametricePuteti crea si folosi entitati de lucru cand nu exista geometrie fizica in modelul 3D pentru o anumita actiune. De

exemplu, pe masura ce modelul 3D evolueaza, in mod obisnuit definiti schitele pentru entitatile 3D pe fetele plane

ale modelului 3D. Cand o fata plana nu exista, puteti crea una sau mai multe entitati de lucru pentru a defini si a

orienta un plan pentru respectiva schita.

Exemplu de entitati de lucru parametriceIn imaginea urmatoare, doua axe de lucru au fost create pentru a crea planul de lucru median. Acest plan de lucrueste atunci folosit pentru a crea o entitate schitata la sfarsitul modelului 3D.


Afisarea entitatilor de lucru in browserImaginea urmatoare arata cum sunt afisate in browser entitatile de lucru.

Afisarea entitatilor de lucruAfisarea entitatilor de lucru este controlata in mai multe moduri diferite. Puteti afisa sau ascunde entitatilede lucru individual sau global. Pentru a ascunde o singura entitate de lucru, apasati RMB pe aceasta in browsersi selectati Visibility.


Controlul visibilitatii globale pentru entitati de lucruPe ribbon, Tab-ul View > Object Visibility pentru a afisa sau ascunde planele de lucru si schitele, asa cum este

aratat in imaginea urmatoare. Selectati optiunea potrivita. Puteti utiliza, de asemenea, scurtaturi de la tastatura.

Crearea planelor de lucruUtilizati comanda Work Plane pentru a crea plane de lucru in modelul 3D curent. Planele de lucru sunt folositepentru a defini suprafete plane cand geometria existenta nu defineste si planul de care e nevoie. Cand creatiplane de lucru, selectati geometrie si/sau alte entitati de lucru. Fiecare selectare defineste orientarea sau pozitiapentru acest nou plan. Planele de lucu sunt atasate parametric de geometria modelului sau de planele de lucruimplicite ale acestuia. Cand creati un paln de lucru utilizand entitati din geometria existenta, daca geometria seschimba, atunci si planele de lucru se schimba. De exemplu, daca veti crea un plan care este tangent la o suprafatacilindrica cu o raza de 2 mm si aceasta raza se modifica mai tarziu la 5 mm, planuk de lucru se muta astfel incat sapastreze relatia de tangent cu cilindrul.

Utilizari ale planelor de lucruIata mai jos un sumar al posibilelor utilizari pentru planele de lucru:■ Baza pentru noi schite■ Terminatie pentru anumite entitati 3D■ Baza pentru noi entitati de lucru


In ilustratia urmatoare, planul de lucru (1) este creat la un unghi de 30 grade fata de o fata a modelului 3D.

Extrudarea circular (2) este creata de la planul de lucru pana ajunge sa atinga fata plana a modelului. Daca

unghiul de inclinare al fetei se modifica, atunci si planul de lucru se modifica pentru a pastra unghiul de 30

grade si entitatea circular se modifica odata cu planul de lucru.

Accesare

Work Plane

Ribbon: Tab-ul Model > Panelul Work Features

Scurtatura de la tastatura: ]


Crearea planelor de lucru: vedere de ansamblu

Cand creati plane de lucru, tipul planului de lucru este bazat complet pe geometria pe care o selectati. Deexemplu, nu exista o cateta de dialog pentru crearea unui plan de lucru cu un offset fata de planul de referinta.Toate planele de lucru sunt create pe baza a doi sau trei selectari. Fiecare selectare reprezinta ori o orientare orio pozitie.

Urmati pasii urmatori pentru a crea un plan de lucru care este aliniat cu planul sistemului de coordonate XY sieste tangent la suprafata exterioara a cilindrului.1. Selectati entitatea sau planul.

2. Selectati a doua entitate sau planul.

Planul de lucru rezultat este creat.


Proceduri: Crearea planelor de lucruCand creati plane de lucru, tipul acestora este bazat complet pe geometria selectata.De exemplu, nu exista caseta de dialog pentru a crea un plan situat la un offset de alt plan. Toate planele delucru sunt create pe baza a doua sau trei selectari. Fiecare selectare reprezinta ori o orientare ori o pozitie.Utilizati urmatoarele abordari pentru a crea plane de lucru.

Aliniat la un plan al sistemului de coordonate/Tangent la o suprafata cilindricaSelectare 1 – Plan sistem decoodonate

Selection 2 – Entitatecilindrica

Rezultat

Aliniat la Fata/Prin punctul de mijloc intre doua suprafeteSelectare 1 – Suprafata piesei Selectare 2 – Suprafata piesei

Offset de la un plan sau suprafata planaSelectare 1 – Apasati LMB si miscati mouse-ul (Clickand drag) Selectare 2 – Eliberati de la un plan sausuprafata mouse-ul si introduceti un offset (o distanta)

Rezultat

Rezultat


Unghi de la o suprafata/In lungul unei muchiiSelectare 1 – Muchie a modelului. Selectare 2 – Suprafata plana Rezultat

a modelului, Introduceti unghiul

Plan de lucru prin trei puncteSelectare 1 - Vertex al modelului

Selectare 3 - Vertex al modelului


Selectare 2 - Vertex al modelului

Rezultat

Paralel la o suprafata/Prin mijlocul unei muchiiSelectare 1 - Plan/Suprafata Selectare 2 – Punctulde mijloc al muchiei

Procedura: Redimensionarea planelor de lucru

Rezultat

Plasati cursorul pe un colt al planului de lucru. Cand apare indicatorul de dimensionare, faceti click and dragasupra coltului planului de lucru pentru a-l redimensiona.

Procedura: Mutarea planelor de lucruPlasati cursorul deasupra unei muchii a planului de lucru. Cand apare indicatorul de mutare, faceti click and

drag si planul de lucru se muta intr-o noua locatie, in cadrul aceluiasi plan. In imaginea urmatoare, indicatorul

de mutare este afisat (1) si planul de lucru este mutat intr-o locatie locate noua (2).


Crearea axelor de lucruComanda Work Axis este utilizata pentru a crea axe de lucru in modelul 3D curent. Axele de lucru sunt utilizatepentru a defini o axa cand geometria existent nu contine axa necesara. Axele de lucru sunt atasate parametricde geometria modelului si/sau de entitatile de lucru implicite. Cand creati o axa de lucru utilizandentitati ale geometriei existente, daca geometria se modifica, atunci axa de lucru se actualizeaza pentru areflecta aceste modificari.

Utilizarea Axelor de lucruIata cateva din potentialele utilizari pentru axe de lucru:■ Axe de revolutie pentru o multiplicare (pattern) circulara■ Baza pentru noi entitati de lucru■ Reprezentarea liniilor de axa in schite


Access

Work Axis

Ribon: Tab-ul Model > Panelul Work Features

Scurtatura de tastatura: /

Procedura: Crearea axelor de lucruCand creati o axa de lucru, tipul de axa de lucru este bazat complet pe geometris pe care o selectati.De exemplu, nu exista caseta de dialog pentru a crea o axa la intersectia celor doua plane. Toate axele delucru sunt create prin selectarea geometriei entitatilor 3D existente sau altor entitati de lucru. Urmati acestipasi pentru a crea o axa de lucru.

Proceduri: Crearea axelor de lucruUtilizati urmatoarele metode pentru crearea axelor de lucru.

Axa de lucru in centrul unei entitati de revolutieSelectare 1 – Entitate de revolutie Rezultat


Axa de lucru la intersectia a doua planeSelectare 1 – Planul sau Suprafata plana Selectare2 – Planul sau suprafata plana

Axa de lucru Printr-un punct/Normal pe plan

Rezultat

Selectare 1 - Plan sausuprafata plana

Selectare 2 -Punct Rezultat

Axa de lucru ce trece prin doua puncteSelectare 1 - Punct sau Selectare 2 - Punct saupunct de mijloc punct de mijloc


Rezultat

Crearea punctelor de lucruUtilizati comanda Work Point, pentru a crea puncte parametrice de constructie. Mai multe metode suntdisponibile pentru crearea acestor puncte de lucru. Fiecare metoda creaza un punct de lucru care este atasatparametric de geometria existenta sau de alte entitati de lucru. Daca aceasta geometrie se modifica, punctelede lucru se modifica corespunzator.

Punctele de lucru sunt utilizate ca si geometrie constructiva pentru a va asista in crearea altor geometrii si

entitati 3D.

Punctele de lucru fixate (grounded Work Points) sunt fixe in spatiu si nu au asocieri cu alte geometrii. Infisierele modelelor 3D, plasati puncte de lucru fixate in toate vertexurile piesei. Odata plasate, se potmodifica aceste puncte cu optiunile din meniul contextual

Utilizarea punctelor de lucruMai jos, cateva potentiale utilizari, pentru punctele de lucru:

■ Baza pentru noi entitati de lucru.■ Crearea schitelor 3D prin trasarea liniilor intre punctele de lucru.


Accesare

Accesare

Work Point


Scurtatura de tastatura: .

Grounded Work Point


Scurtatura de tastatura:


Procedura: Crearea puntelor de lucruUtilizati urmatoarele metode pentru a crea puncte de lucru.

Crearea unui punt de lucru intr-un vertex1. In ribon, panelul Work Features, selectati comanda Work Point si alegeti un vertex din part.

2. Punctul de lucru este creat in vertexul selectat.


Crearea unui punct de lucru in mijlocul unei muchii1. In ribon, panelul Work Features, selectati comanda Work Point si alegeti punctul de mijloc al unei muchii.

2. Punctul de lucru este creat in punctul de mijloc al muchiei selectate.


Crearea unui punct de lucru la intersectia unei muchii cu un plan1. In ribon, panelul Work Features, selectati comanda Work Point si alegeti o muchie sau un plan.

2. Selectati un plan sau o suprafata plana.

3. Punctul de lucru este creat la intersectia muchiei cu planul selectat.


Punctul de lucru la intersectia unei linii sau axe cu o suprafataSelectare 1: Linie sau axa Selectare 2: Suprafata Rezultat

Punct de lucru la intersectia unui plan cu o curbaSelectare 1: Plan sau fata plana Selectare 2: Curba


Rezultat

Exercitiu: Creati plane de lucru

In acest exercitiu, veti crea o valve cilindrica de control utilizand atat planele sistemului de coordonate cat si planede lucru.


■ In browser, expandati folderul Origin.Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul, urmati pasiidin aceasta carte sau din exercitiileon-screen.In lista de capitole si exercitii on-screen,

selectati: Chapter3: Basic Shape Design.Selectati exercitiul: Create Work Planes.

1. Deschideti Control-Valve.ipt.2. Afisati planul sistemului de coordonate YZ.

■ Apasati RMB pe planul YZ.■ Selectati Visibility.


3. Oglinditi ultima entitate in cealalta parte.■ In ribon, selectati comanda Mirror.■ Selectati entitatea 3D Extrusion2 .■ Apasati butonul pentru Mirror Plane.■ Selectati planul YZ, a sistemului decoordonate, dupa cum se arata.

Apasati OK.

4. In fereastra grafica, apasati RMB pe planul delucru. Selectati Visibility din meniul contextual pentru aascunde planul de lucru.


5. Creati un nou plan de lucru tangent la partea superioara amodelului 3D si paralel cu planul XY.

■ In ribbon, selectati comanda Work Plane.■ In browser, selectati planul sistemului de coordonate XY.■ Selectati parte superioara a cilindrului asa cum se arata inimagine.

6. Creati un plan la o distanta (offset) fata de planul abia creat.■ In ribon, alegati comanda Work Plane.■ Efectuati click and drag pe planul abia creat.■ In caseta de dialog Offset, introduceti 10.00 mm

si validati dand click pe marcatorul verde.

7. Ascundeti planul de lucru Work Plane1.■ In fereastra grafica, apasati RMB pe Work

Plane1.■ Selectati Visibility in meniul contextual pentrua ascunde planul respectiv.

8. Creati o noua schita utilizand planul de lucru creat

la un offset de planul tangent.■ In ribon, selectati comanda Create 2D Sketch.■ Selectati planul de lucru.

9. Pe bara de navigare, selectati View Face siselectati planul de lucru.

10. Din ribon, alegeti comanda Project Geometry siproiectati muchiile indicate.

11. Creati o noua schita pentru o noua entitate 3D.■ Utilizand comenzile standard de schitare,

constrangerile geometrice si cotele realizati geometriaprezentata mai jos, in imagine.

■ Observati constrangerile de vertical si orizontalfata de mijloacele geometriei existente.

12. Apasati RMB in fereastra graphica si selectati HomeView.

13. In ribon, apasati Finish Sketch pentru a iesi din schita.14. Extrudati noua schita pentru a crea entitatea 3D.

■ In ribon, selectati comanda Extrude.■ Selectati profile asa cum este aratat.■ Din lista de terminatii Extents, selectati To Next.Click OK.


15. Apasati tastele ALT+] pentru a ascunde toate planele de lucru.



Exercitiu: Creati axe de lucru

In acest exercitiu, utilizati axe de lucru pentru a adauga entitati la un model 3D existent. Veti folosi atat axelesistemului de coordinate cat si noi axe de lucru pentru a crea entitati suplimentare necesare modelului 3D.


1. Deschideti Control-Block-45.ipt.Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul, urmati pasiidin aceasta carte sau din exercitiileon-screen.In lista de capitole si exercitii on-screen,

selectati: Chapter3: Basic Shape Design.Selectati exercitiul: Create Work Axis


2. Afisati axele sistemului de coordonate.■ In browser, expandati folderul Origin.■ Tinand tasta CTRL apasata, selectati axele X si

Z si originea.■ Apasati RMB pe unul din aceste obiecte siselectati Visibility.

3. Activati o schita existent utizand browserul.■ In browser, expandati Extrusion1.■ Apasati RMB pe schita Sketch1.■ Selectati Edit Sketch.

4. Analizati schita si dimensiunile. Observaticum este constransa schita si dimensionata fatade elementele sistemului de coordinate (origine siaxele acestuia.


5. In ribon, alegeti Finish Sketch pentru a iesi din schita.6. Dezactivati Autoproject Edges for Sketch Creation.

■ In tab-ul Tools > Application Options.■ In fereastra de dialog Options, selectati tab-ul Sketch.■ Stergeti marcatorul de langa Autoproject Edges

for Sketch Creation and Edit.■ Click OK.

7. Creati un nou plan de schitare.■ Apasati RMB pe o fata a modelului 3D.■ Din meniul contextual, selectati New Sketch.

8. Proiectati axa X a sistemului de coordonate pe noul plan deschitare.

■ In ribon, alegeti comanda Project Geometry.■ In browser, selectati axa X.■ Apasati RMB in fereastra grafica si selectati

Done.9. In ribon, selectati Finish Sketch pentru a iesi din schita.

10. Creati o gaura folosind punctul proiectat.■ In ribon, alegeti comanda Hole.■ Punctul proiectat din axa sistemului decoordonate ar trebui sa fie selectat automat.Daca nu, selectati punctul proiectat.■ In lista Termination, selectati Through All.■ In caseta de text pentru diametru, din casetade dialog Hole, introduceti 7 mm.■ Click OK.

11. Creati o noua axa utizand originea si o fata a piesei.■ In ribon, selectati comanda Work Axis.■ In browser, selectati originea, Center Point.■ Selectati fata inclinata a piesei ca in imagine.

12. Verificati afisarea axei de lucru. Daca nu este afisata,atunci faceti urmatoarele:

■ In browser, apasati RMB pe Work Axis1.■ Selectati Auto-Resize. Axa este redimensionata si vadepasi conturul modelului 3D.

13. Apasati RMB pe fata inclinata a piesei. SelectatiNew Sketch.


14. In ribon, selectati comanda Project Geometry.Selectati axa de lucru pe care ati creat-o anterior.

15. In ribon, alegeti Finish Sketch pentru a iesi dinschita.16. Creati o noua gaura utilizand punctul nouproiectat.

■ In ribon, alegeti comanda Hole.■ Punctul proiectat din axa de lucru ar trebui safie automat selectat. Daca nu, selectati manualpunctul proiectat.■ In lista Termination, selectati To. Selectatisuprafata interioara a primei gauri pe care aticreat-o.■ In fereastra de dialog Hole, introduceti

Valoarea diametrului 7 mm, daca estenecesar.

■ Click OK.


17. In browser, efectuati dublu-click pe schita Sketch1 pentru a oedita.

18. Editati ungiul extrudarii superioare.■ Dublu-click pe cota cu unghiul de 45-grade.■ In caseta de dialog Edit Dimension introduceti 60

grade (deg).■ Validati, apasand marcatorul verde.

19. In ribbon, selectati Finish Sketch pentru a iesi din schita.Observati ca modificarile au fost aplicate tuturor entitatilorafectate, inclusive axa de lucru si si gaura.



Exercitiu: Creati puncte de lucru

In acest exercitiu, creati un picior-suport pentru o boxade PC, prin utilizarea entitatilor schitate si a punctelorde lucru. Pentru a castiga timp geometria schitata a fostdeka realizata.


Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul, urmatipasiidin aceasta carte sau din exercitiileon-screen.In lista de capitole si exercitii on-

screen, selectati: Chapter3: BasicShape Design.Exercitiul: Create Work Points

1. Deschideti Speaker-Base.ipt.


2. In ribon, selectati comanda Work Point. SelectatiPunctul de mijloc al muchiei din fata a piesei Speaker-Base.

3. Creati un nou plan de lucru utilizand punctulproiectat anterior.■ In ribon, selectati comanda Work Plane.■ In browser, selectati planul XY al sistemului de coordonate.■ Selectati punctul Work Point1 anterior creat.

4. In ribon, selectati comanda Create 2D Sketch tool.Selectati, ca plan de schitare, planul anterior creat.

5. In ribon, selectati comanda Project Geometry.Selectati punctual ca in imagine.

6. Schitati si dimensionati un cerc cu centrul in

punctual proiectat ca in imagine.

7. In ribon, selectati Finish Sketch pentru a iesi dinschita.

8. Extrudati schita cu optiunea cut, prin tot solidul.■ In ribon, selectati comanda Extrude.■ Selectati cercul ca si profil.■ In caseta de dialog Extrude, selectati optiunea Cut

pentru aceasta entitate.■ Din lista de terminatii Extents, selectati All.■ Indicati directia ca in imagine, apand butonulcorespunzator.

Click OK.

9. In ribon, selectati comanda Grounded Point.In browser, expandati folderul Origin si selectati punctulde origine.


10. Creati un punct fix situate la o anumita distantfata de origine.

■ Cand apare triedrul pentru punctul de lucru,selectati sageat axei Z, dupa cum se arata.■ Introduceti 25 mm pentru Z.■ Click OK pentru a crea punctul de lucru.

11. Creati un nou plan de lucru paralel cu planul XYsi care trece prin punctul de lucru fix.■ In ribon, selectati comanda Work Plane.■ In browser, selectati planul XY.■ Selectati punctul Work Point 2 pe care tocmail-ati creat.


12. In fereastra grafica, apasati RMB pe planul de lucru abia creat.Selectati New Sketch.

13. Pe ribon, selectati comanda Project Geometrysi selectati punctul de lucru.

14. Schitati si dimensionati un cerc din punctual de lucru proiectat

ca in imagine.

15. In ribon, selectati Finish Sketch pentru a iesi dinschita.16. Extrudati cercul schitat pana la corpul piesei.

■ Pe ribon, selectati comanda Extrude.■ Selectati ca si profil, cercul schitat.■ Din lista Extents, alegeti To Next.

17. Adaugati o conicitate la aceasta extrudare.■ In caseta de dialog Extrude, selectati tab-ul More.■ Pentru inclinare, introduceti 5. Apasati butonul OK.

18. Apasati tastele ALT+] pentru a ascunde toate planele de

lucru.19. Inchideti toate fisierele. Nu salvati.


Lectie: Crearea entitatilor simple de tip Sweep

Aceasta lectia descrie cum sa creati entitati simple utilizand comanda Sweep. Aceasta comanda creazao entitate schitata prin translatarea unui profil de-a lungul unei cai.Cand aveti nevoie sa creati o forma care urmeaza o cale predefinita, luati in considerare posibilitatea de a o crea ca sientitate de tip sweep.

ObiectiveDupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa:■ Decideti cand e cazul sa utilizati o entitate de tip sweep.■ Utilizati comanda Sweep pentru a crea entitati sweep care urmaresc cai 2D si 3D.■ Stabiliti principii pentru crearea entitatilor de tip sweep.

262 ■ Chapter 3: Basic Shape Design

Despre formele de tip SweepO entitate de tip sweep este similara unei entitati de tip Extrude, doar ca, la extrudare, profilul este extrudat pe oanumita distanta, specificata sau calculata, iar la sweep aceste este “extrudat” de-a lungul unei cai. Pe masura ceprofilul este translatat de-a lungul caii, el isi mentine aceeasi sectiune transversala ca si profilul original, maiputin in cazul cand utilizati optiunea Taper (inclinare). In acest caz, unghiul de inclinare este aplicat in moduniform pe toate fetele profilului, pe masura ce este translatat de-a lungul caii.Entitatile de tip sweep pot fi utilizate pot fi utilizate ca entitati de baza (prima entitate a unui part) sau entitatisecundare utilizate pentru a adauga, elimina sau a intersecta material la geometria 3D existenta.to cut, join, or intersect existing part geometry.Urmatoarea imagine atata schita caii (2) si schita profilului (1) inainte si dupa executareacomenzii Sweep (3).

Lesson: Creating Basic Swept Shapes ■ 263

Definitia entitatilor de tip SweepUtilizati comanda Sweep pentru a crea orice extrudari neliniare sau neperpendiculare. Comanda Extrude creazaintotdeauna o entitate care este perpendiculara pe planul de schitare. Cu Sweep, puteti defini calea de extrudarecare poate fi neperpendiculara pe planul de schitare si poate fi 2D sau 3D.

Exemple de entitati SweepMulte carcase necesita o bordura in jurul lor pentru a produce o etansare impreuna cu capacul menit sa acoperecumva recipientul. Imaginea ce urmeaza arata cum o entitate de tip sweep produce o bordure pe aceasta carcasasimpla.


Crearea entitatilor SweepProcesul de creare al entitatilor sweep este similar celorlalte utilizate la restul entitatilor schitate, in care trebuiesa aveti un profil schitat. Diferenta care apare la sweep este aceea ca trebuie sa aveti si o cale schitata pentru caprofilul s-o urmareasca. Deci, pentru a crea o entitate sweep, trebuie sa dispuneti de doua schite neconsumate,una pentru cale si una pentru profil. Calea poate consta in linii, curbe spline si orice alta geometrie schitata 2Dsau poate fi creata prin utilizarea uneltelor de schitare 3D, cum ar fi: linii, spline si racordari.

Accesare

Sweep

Ribon: tab-ul Model > panelul Create

Scurtatura de tastatura: CTRL + SHIFT + S

Caseta de dialog SweepUtilizati caseta de dialog Sweep pentru a selecta profilul si geometria schitei si sa configurati optiunile de iesirepentru entitatea sweep.


Urmatoarele caracteristici si optiuni sunt disponibile in caseta de dialog Sweep:

Optiune

Profile

Path

Solids

Output

Operation

Sweep Type

Orientation

Taper

Optimizefor SingleSelection

Preview

Descriere

Apasati acest buton pentru a selecta unul sau mai multe profile pentru a letranslata de-a lungul caii selectate. O sageta rosie indica faptul ca nici un

profil nu a fost selectat pentru entitatea sweep.

Apasati acest buton pentru a selecta calea dupa care este translatat profilul.O sageata rosie indica faptul ca nu a fost selectat nici un profil pentru sweep.Unealta de selectare Solids este activa numai cand modelul 3D contine maimulte corpuri solide. Utilizati acest buton pentru a determina carui solid iieste aplicata entitatea sweep.

Specificati optiunea dorita pentru rezultat, Solid sau Surface.

Selectati iconul corespunzator pentru o operatie de adaugare, eliminare sauintersectie. Selectati New Solid pentru a face din obiectele adaugate,

eliminate sau intersectate un nou corp solid.Selectatidin urmatoarele tipuri deSweep:■ Path: Creazao entitatesweepprin translatarea profilului de-alungul caii.■ Path & Guide Rail: Creazao entitatesweepprin translatarea unuiprofil de-a lungulunei cai.Calea deghidare(guide rail)controleazascarasi rasucirea profilului translatat.■ Path & Guide Surface:Creaza o entitate sweep prin translatarea unui profilde-a lungulunei cai. Suprafata de ghidare (guidesurface) controleaza rasucirea profilului translatat.

Path mentine profilul translatat constant la cale, pe cand Parallelmentine profilul paralel cu profilul original.

Stabileste unghiul de inclinare pentru entitatile normale pe planul deschitare. Taper nu este disponibila pentru orientare paralela.

Avanseaza automat la urmatoarea selectare dupa ce o singura selectare afost facuta. Demarcati marcatorul pentru a realize selectari multiple.

Comuta facilitatea de previzualizare intre activa si inactiva.


Procedura: Crearea unui plan de lucru normal la o cale

Urmatorii pasi descriu cum sa creati un plan de lucru normal la o cale schitata. Planul normal poate fi utilizatpentru a crea un profil schitat care va fi translatat de-a lungul caii.1. Incepeti prin a crea o schita, de folosit ca si cale pentr-u entitatea sweep

2. Lansati comanda Work Plane si selectati calea schitata asa cum se arata mai jos.

3. Selectati punctul de capat al caii tocmai schitate, asa cum se arata.


4. Creati o noua schita in planul de lucru care abia a fost creat.

5. Schitati si constrangeti un profil pentru entitatea sweep.

6. Creati entitatea sweep, utilizand profilul si calea schitate.

Procedura: Creati entitati Sweep

Pasii urmatori descriu cum sa creati entitati sweep.1. Creati si constrangeti geometria schitata, utilizata ca si cale.


2. Creati o noua schita in care creati si constrangeti geometria care va fi utilizata pentru profil. In urmatoareaimagine, un plan de lucru a fost creat coincident fiind cu un capat al caii si normal la aceasta cale. Planul de lucrueste utilizat pentru a defini noua schita pentru profil.

Aceasta metoda va asigura ca profilul este normal la cale.

3. In ribon, selectati comanda Sweep si selectati geometria profilului. Apasati butonul Path si selectatigeometria caii.

4. Daca este necesar, reglati optiunile de operatii pentru adaugare, eliminare sau intersectare material.Optional, introduceti un unghi de inclinare pentru entitatea sweep.


5. Entitatea sweep este creata conform cu setarile pe care le-ati stability in caseta de dialog Sweep.

Principiile pentru crearea entitatilor SweepSunt mai multe moduri de a crea sntitati sweep. Schita caii poate fi inchisa sau deschisa si poate fi atat schita 2D sau3D. Profilul trebuie sa fie inchisa daca creati un solid, dar poate fi deschis daca creati o suprafata. Desi nu esteobligatorie, crearea caii si a profilului in plane perpendiculare, produce cele mai bune resultate.

Principii pentru forme SweepUrmati aceste principii pentru entitati sweep de success:■ Calea poate fi un contur deschis sau deschis, care trebuie sa intersecteze planul de schitare al profilului.■ Trebuie sa aveti doua schite neconsumate, profilul si calea pentru a crea o entitate sweep.■ Daca este activa optiunea de previzualizare (Preview) si totusi nu apare previzualizarea, inseamna ca formasweep nu va (putea) fi creata.■ Retineti ca este de preferat sa creati un profil care sa nu se auto-intersecteze cand este translatat de-a lungul caii,din cauza unei indoituri.■ Inclinarea creaza forme sweep normale planului de schitare si nu este disponibila pentru entitati sweep paralelesau pentru cai – contururi inchise.■ Un unghi de inclinare pozitiv creste sectiunea transversala a profilului, pe cand un unghi negativ scadedimensiunea sectiunii pe masura ce sweep-ul se departeaza de punctul de pornire.■ Utilizati cai de ghidare sau suprafete de ghidare pentru a controla rasucirea si scara profilului translatat.■ Un profil deschis nu poate fi utilizat pentru a crea o entitate de tip corp solid.


Exemplu de entitate SweepCand creati o entitate de baza de tip sweep, poate fi o idée buna sa utilizati planele sistemului de coordinate

pentru schitele caii si profilului. In urmatoare ilustratie, calea a fost create utilizand planul implicit XY,iar profilul a fost creat utilizand planul implicit ZX.

Relatii intre cale si profilCand creati geometria caii si a profilului, nu uitati ca, in timp ce unele lucruri sunt optionale, altele sunt cruciale

pentru a obtine resultatele dorite.

Intersectarea caii si a profiluluiCand creati o entitate sweep, daca calea si profilul nu se intersecteaza, atunci va fi afisat urmatorul mesaj. Dacaapasati Yes pentru a continua, aplicatia incearca sa creeze entitatea sweep. Oricum, in functie de pozitiaprofilului si a caii, daca apar erori, atunci ar putea fi dificil de diagnosticat.


Razele din geometria cailorDaca schitele cailor includ cotituri, trebuie sa considerati raza de cotire in comparatie cu cel mai indepartat punctal profilului translatat de-a lungul caii. Pe masura ce profilul este translatat de-a lungul caii, cand apare o cotituradaca raza este prea mica, geometria translatata se auto-intersecteaza la schimbarea directiei. In acest caz, un mesajsimilar cu urmatorul este afisat.

Urmatoarea ilustratie este un exemplu de o pozitionare incorecta intre profilul (2) si calea (1). Observati ca raza deindoire (3) de 2 mm este mai mica decat distanta (4) din schita profilului. Pe masura ce profilul isi modifica pozitia inzona racordata a caii, raza interioara a profilului, care rezulta ar fi mai mica decat 0 si geometria s-ar autointersecta.

Pentru a corecta aceasta problema, raza de racordare a caii ar trebui sa fie mai mare sau cel putin egala cudimensiunea corespunzatoare a profilului. Puteti realiza asta, fie prin modificarea dimensiunii profilului sau a caii.


Exercitiu: Creati entitati SweepIn acest exercitiu, veti utiliza comanda Sweep pentru a adauga o entitate sweep in cadrul componentului AirBox2permitand componentului AirBox Lid sa realizeze o etansare impreuna cu primul component. In loc sa creati o nouageometrie pentru cale, puteti utilize geometria existenta a modelului 3D.


1. Deschideti Air-Box-2.ipt.Parcurgerea ExercitiuluiPentru a parcurge exercitiul, urmatipasii din aceasta carte sau din exercitiileon-screen. Din lista de capitole si exercitiion-screen, selectati Chapter3: Basic Shape Design. Exercitiul:Create Sweep Features.


2. Apasati RMB fata de sus a modelului 3D.Selectati New Sketch.

3. Daca muchiile fetei nu au fost automat proiec-tate, utilizati comanda Project Geometry pentrua proiecta muchiile exterioare. Aceste muchii vorfi utilizate ca si cale pentru entitatea sweep.


5. Creati un plan de lucru utilizand o muchie si unpunct.■ In ribon, selectati comanda Work Plane

si selectati muchia (1) din modelul 3D AirBox2.■ Selectati capatul muchiei (2), asa cum se

arata.


6. Apasati RMB pe noul plan de lucru. Selectati New Sketch.

7. In ribon, selectati Project Geometry si selectatiasa cum se arata. Aceasta actiune creaza un punct carepoate fi utilizat pentru a constrange noua geometrie.

8. Utilizand comenzile de schitare standard, schitati siconstrangeti geometria, asa cum se arata.


10. Creati o entitate sweep utilizand calea si profilulpe care abia le-ati creat.■ In ribon, selectati comanda Sweep si selectatiprofilul pe care l-ati creat anterior.■ Pentru cale, selectati muchia exterioara amodelului 3D si apasati OK.

11. Observati ca profilul este translatat in jurul intregului model3D.



Sumarul capitolului

In acest capitol au fost prezentate comenzile si fluxul de lucru recomandat pentru a crea principalele tipuri de entitati

din modelarea 3D. Utilizand aceste tehnici, puteti crea acum schite 2D mai complexe situate in diverse locatii din

modelulul 3D, sa combinati multiple entitati 3D pentru a crea forme variate si sa modificati aceste forme in orice

moment din cadrul procesului de proiectare.Parcurgand acest capitol, puteti sa:■ Creati entitati 3D utilizand comenzile Extrude si Revolve.■ Utilizati geometrie de referinta si constructive■ Utilizati browserul si meniul contextual pentru a modifica modelele 3D parametrice.■ Utilizati unealta 3D Grips pentru a modifica geometria part-ului in contextual unui ansamblu si intr-un part desine-statator.■ Creati, localizati si utilizati entitati de lucru pentru a realiza activitati de modelare■ Creati entitati de tip sweep prin translatarea profilului de-a lungul caii 2D sau 3D.


Capitolul

4

Proiectarea detaliata a geometrieiAcest capitol va imbunatateste competentele de baza pentru modelarea pieselor, prin oferirea unor

instrumente suplimentare si recomanda fluxuri de lucru pentru proiectarea detaliata a geometriei. Practuicaindustriala obisnuita dicteaza utilizarea de tesituri si racordari pentru a reduce concentratorii de tensiune.La organele de asamblare trebuie adaugate gauri si filete. Unele piese, cum ar fi cele stantate sau matritate,trebuie proiectate ca piese cu pereti subtiri.

In plus, unele piese pot include profile care pot fi repetate (paternate) sau mirorate (in oglinda).

Lectiile din acest capitol va ofera instrumentele necesare pentru a indeplinii fiecare dintre aceste cerinte de

proiectare.

ObiectiveDupa parcurgerea acestui capitol veti putea sa :After completing this chapter, you will be able to:■ creati tesuturi si racordari pe piesa.■ folositi comenzile ”Hole” si “Thread” pentru a adauga gauri si filetemodelului vostru.■ Creati patern rectangular si circular si sa mirorati (oglinditi) entitatile existente.■ Creati piese cu pereti subtiri utilizand comanda “Shell”.


Lectie: Crearea tesiturilor si racordarilorAceasta lectie va invata sa creati atat tesituri cat si racordari pe modelul vostru. Racordari sunt utilizate in modobisnuit pentru a reduce concentratorii de tensiune si din motive estetice. Tesiturile sunt utilizate pentruobtinerea fetelor inclinate, pentru obtinerea de interstitii sau din motive estetice. Tesiturile si racordarile suntstandard pentru cele mai multe componente fabricate, si sunt entitati plasate utilizate pe scara larga la oricemodel 3D.Urmatoarea ilustratie arata o piesa unde muchiile ascutite au fostinlocuite cu racordari sau tesituri.

ObiectiveDupa parcurgerea acestei lectii veti putea sa:■ Descri differenta intre tesituri si racordari si sa exemplifici cand sunt utilizate.

■ Folosesti comanda “Chamfer” pentru a crea tesituri.■ Folosesti comanda “Fillet” pentru a crea racordari cu raza constanta.■ stabilesti tehnicile pentru crearea de tesituri si racordari .

278 ■ Capitolul 4: Proiectarea detaliata a geometriei

Despre tesituri si racordari

O racordare creaza o muchie rotunjita la interiorul sau la exteriorul piesei in timp ce tesituratransforma o muchie intr-o suprafata inclinata. Piesele turnate si matritate au rareori marginiascutite . Tesiturile si racordarile sunt aplicate la aproape toate muchiile modeluluiproiectat. Cand finisati in atelier o piesa prelucrata tesiti intotdeauna toate muchiileascutite. Trebuie sa aplicati acelasi principiu si modelului parametric proiectat.Urmatoarea ilustratie arata o piesa turnata cu muchii si suprafete circulare racordate,gaurile cu muchiile tesite reprezinta rezultatul procesului de prelucrare mecanica.

Definitia racordarii (fillet) si rotunjirii (round)O racordare este definita de o raza constanta sau in anumite cazuri de o raza variabila deracordare, sau de una sau mai multe raze. Consideram o racordare ca find in interiorul unuiprofil, plasata intre doua suprafete care fac intre ele un unghi mai mic de 180 grade (cuadaugare de material).O rotunjire este in exteriorul profilului (cu eliminare de material)

Lectie: Tesituri si Racorduri■ 279

Fillet - racordare (cu adaugare de material)

Round- rotunjire (cu eliminare de material)

Full round – rotunjire completa

Definitia tesiturii (chamfer)

O tesitura este definita folosind doua distante egale. O distanta si un unghi ori doua distante diferite. Tesiturilesunt folosite pentru netezi muchiile ascutite ale profilului si pentru a ghida intrarea in gauri si bosaje. Multesuprafete inclinate sunt relizate in modelele parametrice folosind comanda “chamfer”.


Distanta.

Distanta si unghi.

Doua Distante.

Exemple de utilizare a tesiturii pentru ghidareIn anumite circumstante , plasarea In most circumstances, introducerea unui organ demasina intr-o gaura este ajutata de existenta unei tesituri .In imaginea urmatoare, sunt mai usor de asamblat piesele din dreapta, deoarece exista otesitura pentru ghidare.

Crearea tesiturilor (Chamfers)Utilizati comanda ”Chamfer” pentru a tesi muchiile modelului vostru. Aceasta entitate 3D, casi alte entitati 3D, este complet parametrizata si usor de editat dupa ce a fost creata. Candcreati o tesitura puteti sa alegeti una din metodele care definesc tesitura ca entitate 3D.Cu oricare metoda, rezultatul este inlocuirea muchiei selectate cu o fata inclinata la un unghispecificat direct sau indirect (prin folosirea distantelor).

Lectie: Tesituri si Racorduri ■ 281

Imaginea urmatoare arata o piesa inainte si dupa adaugarea tesiturilor.

Access

Chamfer

Ribon: Model tab > Modify panel

Comanada rapida (Shortcut) tastatura: CTRL+SHIFT+K

Caseta de dialog ChamferCaseta de dialog Chamfer este afisata cad activati comanda Chamfer.


Optiuni Descriere

Distanta Specificati o distanta pentru tesitura. Distanta este aplicata pe ambeleparti ale muchiei selectate, rezultand o tesitura la 45 grade

Distantasi unghi

Douadistante

Selectati o fata adiacenta muchiei pe care doriti sa o tesiti. Unghiul este masurat dela aceasta fata . Selectati muchia care trebuie tesita . Aceasta optiune nu este activainainte de a selecta fata. Muchia selectata trebuie sa fie adiacenta fetei selectate.Specificati o distanta pentru tesitura. Distanta este masurata de la muchia selectatade-a lungul fetei selectate. Introduceti unghiul tesiturii. Unghiul este masurat de lafata selectata.

Selectati muchia de tesit. Cand utilizati aceasta metoda doar o singura muchie poatefi tesita. Specificati prima distanta a tesiturii. Aceasta distanta e masurata pe una dinfetele adiacente. Specificati a doua distanta a tesiturii. Aceasta distanta e masuratape fata adiacenta opusa .

Procedura: Crearea tesiturilor

Urmatorii pasi descriu modul in care este creata o tesitura.1. In ribon, click comanda “Chamfer”.2. In caseta de dialog“Chamfer”, selectati metoda dorita pentru a tesitura.

■ pentru o singura distanta , selectati muchia(muchiile) care trebuie tesite. Introduceti distanta de tesire.

Tesitura este creata.


■ Metoda pentru distanta si unghi: selectati optiunea “Distance and Angle”. Selectati fata, si apoi selectatimuchia (muchiile) care trebuie tesite. Introduceti distanta si unghiul pentru tesire.

Tesitura este creata.

■ Metoda pentru doua distante: selectati optiunea “Two Distances”. Selectati muchia care trebuie tesita.Introduceti valoarea distantelor in campurile Distance1 si Distance2 .


Click OK pentru a crea tesitura.Tesitura este creata.


Crearea Racordarilor (Fillets)

Utilizati comanda Fillet pentru a crea racordari si rotunjiri (fillets and rounds) pe o geometrie 3D existenta. Puteticrea cu ajutorul comenzii Fillet atat racordari cu raza constanta cat si racordari cu raza variabila. Urmatoareaimagine arata un bloc inainte si dupa racordarea si rotunjirea muchiilor.

Access

Fillet


Meniu rapid (Shortcut )tastatura: F


Optiunea: racordare cu raza constantaCaseta de dialog Fillet este afisata la inceperea comenzii Fillet.

Urmatoarele optiuni si metode de creare sunt disponibile in caseta de dialog Fillet.

Optiune

Edge

Face

FullRound

SelectMode

Solids

Descriere

Racordati sau rotunjiti una sau mai multe muchii ale piesei.Toatetesiturile sirotunjirile create cu o singura operatie devin o singura entitate 3D.

Racordati sau rotunjiti doua fete selectate . Fetele pot fi nu neaparat adiacente

Adaugati racordari sau rotunjiri care sunt tangent la trei fete adiacente. Centrul feteiEste inlocuit de racordare

Select Mode permite o selectare mai usoara a obiectelor care trebuie sa fie racordate.Selectati muchii la optiunea de selectie prioritara muchii; contururi Loop pentru selectieprioritara a fetelor ; si entitati Feature pentru selectie prioritara a entitatilor 3DAcest buton este disponibil cand in piesa exista corpuri solide multiple .Cand acesta .este cazul utilizatorul poate da click pe butonul solids pentru a selecta unul sau maimulte corpuri solide pentru a le utiliza cu optiunile All Fillets si All Rounds.

Options Utilizati casetele de control All Fillets sau All Rounds pentru a selecta rapid toate muchiilerotunjite si racordate din piesa. Selectatile pe amandoua pentru a avea toate muchiile selectate.


Procedura: Crearea racordarilor cu raza constanta

Urmati acesti pasi pentru a crea racordari cu raza constanta:1. In ribon, click comanda Fillet.2. Cu caseta de dialog Fillet afisata , in fereastra grafica , selectati muchia care va fi racordata si specificati

raza pentru fiecare muchie setata. Creati un set de muchiipentru fiecare raza diferita.In imaginea urmatoare au fost createdoua seturi de muchii.primul set de muchii contine doua muchii care vor fi racordate(rotunjite) cu raza de 2mm , iar aldoilea set contine trei muchii racordate (rotunjite) cu raza de 1mm

3. Click OK pentru a crea entitatea 3D fillet. Observati ca in browser apare doar o entitate 3D “fillet” desi aufost cinci muchii racordate.


Principii pentru crearea tesiturilor si filetelorDesi tesiturile si racordarile sunt forme simple ele sunt adesea o provocare pentru a le crea cu consecventa

acolo unde mai multe muchii se intersecteaza. Urmatoarele orientari prezentate aici pot imbunatati cu succescrearea acestor entitati 3D.

Principii pentru crearea tesiturilor si filetelor■ Evitati sa creati toate tesiturile sau racordarile cu o singura entitate 3D . Veti avea un succes mai marecreind si schimband entitatile 3D cu mai putine muchii selectate.■ Creati aceste entitati intai pe muchiile paralele ale piesei . Cand creati entitati 3D suplimentare , putetiselecta fata rezultata pentru a completa muchiile ramase in acelasi timp.■ Amintiti-va ca daca utilizati optiunea “Two Distances” in cadrul comenzii Chamfer puteti tesi doar o

muchie (nu mai multe muchii in acelas timp).■ Tinand CTRL apasatcu click puteti deslecta geometria selectata.

Deoarece racordarile si tesiturile sunt entitati 3D de final,trebuie sa se ia in considerare crearea lor spresfarsitul procesului de proiectare, dupa ce toate celelalte entitati 3D au fost definite.■ Evitati sa includeti racordari si tesituri in schitele voastre si in locul acestora creatile ca entitati 3D ale piesei.

Exemple pentru Crearea entitatilor 3D separateIn urmatorul examplu, prin crearea in primul rand a racordarilor, puteti selecta dintr-o data o muchiecontinua tangenta , ceea ce este mult mai usor decat daca ati selecta fiecare muchie individual. Crearearacordarilor in acest fel va ofera o mai mare flexibilitate pentru eventualee modificari ulterioare ale modelului.


Exercitiu: Creati tesituri

In cest exercitiu, veti adauga tesituri la o piesa existenta.

Terminati exercitiul 2. Creati o tesitura pe muchia interioara a gaurii mariPentru a termina exercitiul ,parcurgeti

urmatorii pasi ai exercitiului din carte saude pe ecran. In lista de pe ecran acapitolelor de exercitii alegeti Chapter 4:Detailed Shape Design. Click Exercise:Create Chamfers.

1. Deschideti Rod-Bearing-Mount.ipt.


■ In ribon, click comanda “Chamfer”.■ Selectati muchia interioara a gaurii mari.■ La “Distance”, introduceti 1.5 mm . Click OK.

3. Creati doua tesituri de 1.0 mm pe muchiileinterioare ale celor doua gauri mici.■ Restartati comanda Chamfer.■ Selectati muchiile interioare ale celor douagauri mici.■ La “Distance”,introduceti 1.0 mm. Click OK.

4. Creati o tesitura pe marginea suprafata

superioara a piesei.■ Restartati comanda Chamfer. In caseta dedialog “Chamfer”,alege optiunea “Distance andAngle”Selectati the fata laterala a piesei(1). Selectatimuchia superioara a piesei (2).■ Pentru “Distance”, introduceti 1.5mm. pentruunghi introduceti 30 grade.

Click OK.

5. Creati o tesitura intre cilindru si fata principala a piesei.■ Restartati comanda Chamfer. Alegeti metoda “ TwoDistances”.■ selectati muchia etichetata(1) in in imaginea urmatoare.■ pentru “ Distance1”, introduceti 1.5 mm. pentru“Distance2”, introduceti 2.5 mm.■ Click OK.


6. Creati cate o tesitura la baza celor doua micibosaje.■ Restartati comanda Chamfer. Alege metoda“Distance and Angle”.■ Selecteaza fata de sus a piesei (1). Selecteaza

cele doua muchii ale bosajelor mici (2).■ pentru distanta introduceti 1.0 mm. pentru unghi,

introduceti 60 grade. Click OK.



Exercitiu : Creati racordari (Fillets)

In acest exercitiu , veti crea racordari cu raze constante pe o piesa existenta part.

1. Deschideti Pillow-Block-Rev-2.ipt.

Completati exercitiulPentru a termina exercitiul ,parcurgetiurmatorii pasi ai exercitiului din carte saude pe ecran. In lista de pe ecran acapitolelor de exercitii alegeti Chapter 4:Detailed Shape Design. Click Exercise:Create Filets.

2. Creati racordari pe cele doua muchii selectate


■ In ribon, dati click pe comanda “Fillet”.■ Selectati geometria etichetata (1). Pentruraze (radius) introduceti : 2 mm.■ alegeti optiunea Click To Add si selectati adoua muchie , cea etichetata (2). Pentru razaintroduceti 4 mm..

3. Repeatati pasii anteriori pentru a crea aceleasiracordari si pe partea opusa a piesei.■ In ViewCube, click coltul din stanga-sus pentrua rotivederea pana cand apare asa cum estearatata.■ Pe tastatura apasati F,

si creati aceleasi racordari ca la pasul 2.


4. Creati racordari pe muchiile superioare.■ Accesati comanda Fillet.■ Selectati cele doua muchii de pe partea superioara a

piesei aratate in urmatoarea imagine.■ pentru raza introduceti 20 mm. Click OK.

5. Creati racordari de-a lungul fiecarei margini apiesei.

■ In ribon, accesati comanda Fillet.■ Selectati cele doua muchii aratate in

urmatoarea imagine. Observati ca alege singur ,selecteaza toate curbele de pe o parte datoritaracordarilor facute pe fata superioara la pasulanterior.

■ Pentru raza introduceti 4 mm. Click OK.

6. Creati racordari pe muchiile ramase.■ accesati comanda Fillet si selectati muchiile aratateaici.■ Pentru raza introduceti 4 mm. Click OK.

.

7.Creati aceleasi racordari si pe partea opusa a piesei asacum ati facut si in pasii anteriori.



Lectie: Crearea gaurilor si filetelor

Aceasta lectie descrie modul in care se utilizeaza comanda Hole pentru a crea entitati 3D parametrice - gauri sicomanda Thread pentru a obtine filete pe suprafetele entitatilor 3D existente ale modelului. Utilizati entitatea 3DHole pentru a crea gauri parametrice in piesa . Desi gaurile sunt considerate ca fiind entitati plasate puteti folosigeometrii schitate pentru a reprezenta locatia centrelor cercurilor.Cea mai buna metoda pentru a asambla doua sau mai multe componente este cu elemente de legatura filetate.Trebuie sa stiti sa utilizati atat comanda Hole (gaura) cat si comanda Thread (filet) pentru a realiza cele mai bunemodele posibile.Imaginea urmatoare arata o piesa care contine o combinatie de gauri si suprafete filetate.

ObiectiveDupa parcurgerea completa a acestei lectii, veti putea sa :■ Definiti entitatea 3D gaura Hole■ Utilizati comanda Hole pemtru a crea gauri in piesa voastra.■ Utilizati comanda Thread pentru a crea filete exterioare.


Despre entitatile 3D - gauri HoleGaurile sunt entitati 3D parametrice si sunt plasate pe o geometrie existenta. Puteti crea gauri cu diferiteoptiuni ca: gauri in trepte, gauri cu conicitate, cu fund plat, cu lamaj, gauri filetate , gauri cu filete conice sigauri de trecere.Imaginea urmatoare arata o piesa care contine diferite tipuri de gauri. Detaliul (1) arata o reprezentare aunei gauri filetate

Definitia gaurilor parametriceExista multemoduri diferite de a asambla piesele si cele mai multe necesita o gaura. Desi puteti sa obtinetigauri, extrudand un cerc cu o operatiune de taiere, comanda Hole are o mai mare flexibilitate se pot obtinevariate tipuri variate de gauri cum ar fi:cu lamaj, cu tesitura si cu filet.Utilizand comanda Hole , puteti crea diferite tipuri de gauri intr-o singura caseta de dialog , mult mai usordecat daca ati crea manual gauri.


Primul beneficiu al utilizarii comenzii Hole este usurinta de a adnota gauri in spatiul de desenanare cu Hole Note

si cu comanda Hole Chart. Un exemplu de nota este prezentat in urmatoare imagine.

Exemplu de piese de fixareDoua componente metalice sunt adesea fixate impreuna folosind un surub cu cap cilindric.Imaginea urmatoare arata o gaura de trecere pentru surub intr-o piesa iar in piesa pereche o gaura filetata.


Avantajele utilizarii comenzii “Hole”

Avantajele utilizarii comenzii Hole sunt urmatoarele:■ Utilizati o singura comanda pentru a crea diferite tipuri de gauri.■ Cu comenzile Hole Note si Hole Chart,in desen, puteti adnota gauri create cu comanda Hole,■ Puteti determina dimensiunea gaurii prin specificarea tipului de filet sau gaura de trecere.■ Optiuni ca: treapta, conicitate si lamaj , va permit sa adaugati caracteristici intr-o singura operatie.

Crearea gaurilorCand utilizati comanda Hole , aveti mai multe posibilitati pentru a defini locatia gaurilor precum si tipul de

gaura ce urmeaza a fi creat. Puteti defini locul unde se afla gaura bazandu-va pe o schita , un plan existent,un punct sau o muchie a piesei. Puteti crea gauri standard(drilled), gauri cu lamaj (counterbored) si gauri cutesitura (countersunk). Sunt disponibile optiuni suplimentare pentru punctul de centrare sau optiuni pentrufiletare (thread).

Access

Hole


Meniu rapid tastatura (Shortcut): H


Caseta de dialog HoleCaseta de dialog Hole este afisata cand accesati comanda Hole.

Optiuni de plasare a gaurilorPuteti utiliza oricare din urmatoarele optiuni din caseta de dialog Hole pentru a plasa gaurile.

From Sketch (Cu schita):

Selectati aceasta optiune pentru a crea o gaura a carei pozitie a fost stabilita printr-o schita.Locatia gaurii poate fi: centrul obiectului, punctul de sfarsit al unui segment sau al unui arc, centrul uneigeometrii circulare proiectate.


Urmatoarele optiuni option sunt disponibile cand selectati From Sketch Placement.

Caseta dialogAccess

Linear

Optiuni

Center

Solids

Descriere

Selectati centrul al gaurii. Folositi aceasta option pentrua crea serii de gauri identice cu o singura entitate 3D.Aceasta optiune este disponibila numai atunci cand piesa continemai multe corpuri solide. Puteti utiliza aceasta optiune, cand estedisponibila, selectand corpul solid unde se va aplica entitatea 3D-gaura.

Selectati aceasta optiune pentru a pozitiona gaura relativ la doua muchii selectate..

Urmatoarele optiuni option sunt disponibile cand selectati Linear placement.

Caseta dialogAccess

Optiuni

Face

Solids

Reference 1

Reference 2

Flip Side

Descriere

Selectati o fata pe piesa pentru a orienta gaura

Aceasta optiune este disponibila numai atunci cand piesa continecorpuri solide multiple. Puteti utiliza aceasta optiune, cand estedisponibila, selectand corpul solid unde se va aplica entitatea 3D-gaura.Selectati o muchie a piesei ca prima referinta. Dimensiunea emasurata de la muchia selectata la centrul gaurii. Dimensiuneapoate fi editata ca o dimensiune parametrica standard.

Selectati o muchie a piesei ca referinta secunda. Dimensiunea emasurata de la muchia selectata la centrul gaurii.

Selectati aceasta optiune pentru a pozitiona gaura pe parteaopusa a muchiei selectate


ConcentricSelectati aceasta optiune pentru a pozitiona gaura concentrica cu o muchie circulara a piesei

Urmatoarele optiuni option sunt disponibile cand selectati Concentric placement.

Caseta dialogAccess

On Point

Optiuni

Plane

Solids

ConcentricReference

Descriere

Selectati o fata pe piesa pentru a orienta gaura.

Aceasta optiune este disponibila numai atunci cand piesa continemai multe corpuri solide multiple. Puteti utiliza aceasta optiune,cand este disponibila, selectand corpul solid unde se va aplicaentitatea 3D- gaura.

Selectati o muchie circulara sau o fata circulara pentru a pozitionagaura concentric.

Selectati aceasta optiune pentru a pozitiona gaura intr-un puct de lucru (work point).


The following options are available when you select On Point placement.

Caseta dialogAccess

Optiuni

Point

Solids

Direction

Descriere

Selectati un puct de lucru pentru a pozitiona gaura.

Aceasta optiune este disponibila numai atunci cand piesa continemai multe corpuri solide multiple. Puteti utiliza aceasta optiune,cand este disponibila, selectand corpul solid unde se va aplica entitatea 3D

Selectati un plan, fata, muchie, sau axa de lucru pentru a definidirectia gaurii. Daca selectati un plane, directia gaurii este normalla fata sau la plan.

Optiuni – tipuri de gauri, dimensiuniPuteti utiliza una din urmatoarele optiuni din caseta de dialog pentru a defini tipul si marimea gaurii.

Tipul gauriiUtilizati urmatoarea optiune pentru a defini o gaura standard, gaura cu conicitate , gaura in trepte sau ogaura cu lamaj.

Parametrii gaurilorIn functie de tipul de gaura selectat introduceti parametrii gaurii in fiecare camp disponibil.


Drill PointSelectati tipul gaurii cu fund plat sau conic. Daca selectati conic , introduceti un unghi la varf sau acceptati valoareimplicita..

Termination

Selectati optiunea termination pentru gaura din lista derulanta.

Optiuni

Distance

Through All

To

Descriere

Adancimea gaurii de valoarea distantei pe care ati introdus-o inlista parametrilor gaurii.

Gaura strapunge piesa chiar daca grosimea piesei, in locul unde esteplasata gaura, se schimba .

Selectati o fata sau un plan pentru a calcula adancimea gaurii.

Optiuni suplimentare pentru gauri.

Utilizati optiunile suplimentare pentru gauri pentru a define o gaura simpla, gaura filetata si o gaura de trecere.

Optiuni Descriere

Creati o gaura simpla fara filet..

Creati o gaura filetata bazata pe standardul de filete, intra in zonafiletelor in caseta de dialog. Zona filetelor apare numai daca optiunea

este selectata.


Optiuni Descriere

Creati o gaura de trecere bazata pe organul de asamblare selectat .Optiunea clearance poate fi cu joc strans normal sau larg. Zona

referitoare la filete apare doar cand aceasta optiune e selectata

Creati un NPT filetat sau sau o gaura filetata conica bazata pe standardul de fileteintrand in zona de filete a casetei de dialog.


Procedurea: Creati entitati 3D Hole folosind Linear Option

Urmati acesti pasi pentru a crea entitati 3D Hole folosind Linear Option din comanda

Hole.

1. In ribon, click Hole si selectati Linear din lista de Placement.

2. Selectati fata pentru a orienta partea de sus a gaurii , apoi selectati doua muchii de referinta pentru apozitiona gaura.Muchiile pe care le-ati selectat nu trebuie sa fie neaparat inacelasi plan cu fata selectata.


3. Selectati fiecare dimensiune si introduceti valoarea ei precisa in caseta de dialog Edit Dimension .

4. Ajustati optiunea in caseta de dialog Hole. Click Apply pentru a crea gaura si continati sa plasati altegauri.


Procedura: Creati entitati 3D Hole folosind optiunea ConcentricUrmati acesti pasi pentru a crea entitati 3D Hole folosind optiunea Concentric din Placement din1. In ribon, click Hole si selectati Concentric din lista de Placement a comenzii Hole .

2. Selectati the planul sau or fata (1) pentru a orienta gaura apoi selectati suprafata curba (2) pe post dereferinta concentrica.


3. Ajustati optiunile din caseta de dialog Hole. Click Apply pentru a crea gaura si pentru a continua saplasati alte entitati 3D – gaura.

Procedura: Creati entitati 3D Hole folosind optiunea From SketchUrmati acesti pasi pentru a crea entitati 3D Hole folosind optiunea sketch geometry pentru pozitionarea gaurii.1. Creati o noua schita care sa contina pozitia punctelor de centru ale gaurilor.

2. In ribon, click Finish Sketch pentru a iesi din schita.


3. In ribon, click Hole si selectati optiunea From Sketch din placement. Daca utilizati Point/HoleCenter sketch object, centrele gaurilor sunt automat selectate. Ajustati optiunea in caseta de dialog in functie detipul de gaura pe care trebuie sa-l creezi. Click OK pentru a crea gaura.

Procedura: Creati entitati 3D Hole folosind optiunea On PointUrmati acesti pasi pentru a crea entitati 3D Hole folosind optiunea On Point din placement din comanda Hole.

1. Creati un punct de lucru (work point) (1) unde veti pozitiona gaura.


2. In ribon, click Hole. Selectati din lista Placement comanda On Point si atunci selectati workpoint-ul.

.

3. Selectati fata , muchia , sau axa pentru a define directia gaurii. Daca selectati fata sau plan directia estenormala la fata sau plan.


4. Ajustati optiunea in caseta de dialog Hole. Click Apply pentru a crea gaura si continuati sa plasati altegauri, sau click OK pentru a crea gaura si terminate procesul.

Crearea filetelor (Threads)Folosind comanda Thread, puteti crea filete thread features pe suprafete exterioare si interioare. Multe dinoptiunile disponibile pentru filetele interioare utilizeaza comanda Hole care este deasemeni disponibila candutilizati comanda Thread. Filetele sunt considerate entitati plasate, daca comanda Thread nu foloseste o schitaneconsumata.Toate acestea se refera la suprafete cilindrice existente pe care se aplica filete.

Urmatoarea ilustratie arata entitati 3D- de tipul filet exterior (1).


Despre entitatile 3D - filete

Cu comanda Thread, puteti transforma suprafetele cilindrice in entitati 3D filetate. Trebuie sa creatiDiametrele suprafetelor cilindrice la dimensiunea nominal a filetelor. Comanda Thread selecteaza automatfiletul corect pentru acest diametru.Entitatea 3D filet nu afecteaza calcularea masei. Se lucreaza de obicei cu Hole Note mentionata in mediul dedesenare. In timp ce in majoritatea cazurilor utilizati comanda Hole pentru a produce filete interioare inaceasta situatie este necesara utilizarea comenzii Thread. Acest lucru se intampla atunci cand se obtine undiametru interior cu ajutorul comenzii Revolve. Modelul din imaginea urmatoare este produs cu comandaRevolve. Ambele filete, si cel interior si cel exterior sunt produse cu comanda Thread.

Access

Thread


Toolbar: Part Features

Lectie: Crearea gaurilor si filetelor ■ 313

Optiuni pentru filetare - Thread OptionsCaseta de dialog Thread este afisata cand accesati comanda Thread..

Casta de dialog Thread include the urmatoarele optiuni si specificatii.

Casta dialog Access Optiuni

Face

Display inModel

Full Length

Flip

Length

Offset

314 ■ Capitolul 4: Proiectarea detaliata a

geometriei

Descriere

Click icon-ul pentru a selecta fata(s) unde se aplicaentitatea 3D thread

Selectati aceasta optiune pentru a afisa imaginea filetului inmodel. Daca aceasta optiune nu este selectata, filetul estecreat dar nu este afisat pe suprafata geometriei.

Selectati aceasta optiune pentru a aplica filetul pe intreagalungime a suprafetei selectate. Cand aceasta optiune nu esteselectata urmatoarele trei optiuni devin disponibile.

Apasati acest buton pentru a schimba directia filetului.

Specificati lungimea filetului de pe suprafata selectata.

Specificati distanta de la baza fetei la filet.

Specification tab din casta de dialog Thread include urmatoarele optiuni si specificatii.

Dialog Box AccessOptiuni Descriere

Thread Type Selectati tipul de filet necesar

Size

Designation

Dimensiunea nominal a filetului este automat.Selectata pe baza diametrului suprafetei selectate.Selectarea altei dimensiuni nominale decat ceaselectata automat poate avea ca rezultat o eroareatunci canda faceti click OK.

Selectati dimensiunea pasului filetului din lista.


Caseta dialog Access Optiuni

Class

Right or LeftHand

Descriere

Selectati clasa filetului din lista.

Selectati tipul de filet doritDreapta sau stanga.

Procedura: Crearea entitatilor 3D -Thread (filetelor)Pasii urmatori descriu modul in care sunt create filetele exterioare utilizand comanda Thread.1. In ribon, click Thread si selectati o suprafata cilindrica a piesei. In Location tab, ajustati

optiunea lungimea filetului options asa cum se cere.


2. In Specification tab, selectati tipul de filet corespunzator si ajustati celelalte setari in conformitatecu cerintele.

.

3. Click OK pentru a crea filetul. Filetul este afisat pe model si in browser.La fel ca si la alte entitati 3D parametrice, puteti sa faceti clic dreapta pe thread (filet) si sa dati clickEdit Feature, pentru a edita entitatea 3D, utilizati aceeasi caseta de dialog ca si la crearea entitatii.


Exercitiu: Creati gauri si fileteIn acest exercitiu , utilizati comanda Hole cu mai multe optiuni de plasare pentru a creea gauri filetate, cu inclinatie,in trepte si de trecere. Veti utiliza deasemeni si comanda Thread pentru a creea filete interioare si exterioare.

1. Deschideti Hole_Thread_Features1.ipt.Pentru a completa exercitiulurmati pasii din carte sau de peecran .In lista de capitole si exerc-itii de pe ecran alegeti Chapter 4:Detailed Shape Design. ClickExercise:Create Holes and Threads.

Creati gauri

In aceasta parte a exercitiului , utilizati comanda HoleCu optiuni multiple de plasare , pentru a crea gauri filetatesi gauri strapunse utilizand optiunea On Point.


2. Creati gauri filetate pe o fata a piesei.■ in ribon, accesati comanda Hole .■ In caseta de dialog Hole, selectati din lista deplasare - Linear .■ Click Face.

3. Selectati o locatie langa coltul din stanga –jos depe fata frontala.

4. Selectati muchia din stanga ca Reference 1.Selectati muchia de jos ca Reference 2.

5. 5. Pentru a pozitiona gaura:■ Selectati dimensiunea Reference 1.■ introduceti distanta de 4 mm.■ Selectati dimensiunea Reference 2 .■ introduceti distanta de 4 mm.

6. Terminati setarile si creati gaura.■ Specificati ca gaura este M6 x 1 filetata, cu o tesiturade 6 mm si o adancime de 10mm (1).■ In zona filetelor , selectati optiunea Full Depth

(2).■ Click Apply to pentru a crea gaura.


6. Repetati pasii anteriori pentru a crea ogaura similara pe partea opusa a fetei.

7.

8. In caseta de dialog Hole, selectati Concentric dilista de plasare.

9. Selectati planul de deasupraal piesei care continetrei mici flanse prelucrate


10. Creati o gaura filetata M6 x 1 in flansa . Gaura trebuie sa fieconcentrica cu muchia circulara sau cu fata cilindrica.■ Schimbati setarea astfel incat sa creati ogaura strapunsa,filetata M6x1.■ Click Apply pentru a crea gaura.

11. Repetati pasii anteriori pentru a crea celelalte doua gauriadditional holes on the ramase pe cele doaua mici flanse prelucrate.Inchideti comanda Hole din caseta de dialog cand terminati.

12. In browser, dati click-dreapta pe Work Axis3.Click Visibility. Rotiti vederea cum se arata.

13. Creati o gaura utilizand optiunea On Point.■ apasati H pentru a incepe comanda Hole.■ In caseta de dialog Holes, selectati On Pointdin lista Placement.

14. Selectati punctul si specificati directia pentru gaura careare centrul in punctul respectiv.

■ In fereastra grafica, selectati Work Point3.■ Selectati Work Axis3 pentru a defini directia gaurii.Nota: Planele, axele, si muchiile pot fi folosite pentru adefini directia unei gauri. Daca imaginea gaurii se vedein afara piesei este necesara comanda de schimbare a

directiei Flip Direction .

15. Terminati comanda Hole.■ Schimbati diametrul gaurii la 4 mm.■ Setati la Termination - Through All.■ Click Apply pentru a crea gaura.

16. Inchideti toate fisierele. Nu salvati .


Creati gauri si fileteIn aceasta parte a exercitiului, utilizati comanda Hole cuoptiuni multiple de plasare , pentru a crea gauri filetate sigauri strapunse utilizand optiunilegauri cu tesitura, in trepte si de trecere. Veti utiliza comandaThread pentru a crea filete interioare si exterioare.1. Deschideti Hole_Thread_Features2.ipt.

2. Creati o gaura de trecere pentru un surub.■ Accesati comanda Hole.■ La Placement, selectati On Point.■ La tipul de gaura , selectati gaura de trecere(Clearance Hole).


3. In fereastra grafica , selectati Work Point2pe flansa mare.

4. In fereastra grafica, selectati fata pe careexista punctul pentru a defini directia gaurii.

5. Completati gaura de trecere cu specificatia:■ prezentati o gaura de trecere cu joc larg(loose), in trepte, pentru un surub Ansi MetricM5 cu cap hexagonal. Datele utilizate pentrugaura de trecere se afla in fisierul ExcelClearance.xls situate in folderul Design Data alInventorului.

■ Click Apply.

6. Repetati pasii anteriori pentru a crea o gaurasimilara pe partea opusa a flansei mari.Click Done pentru a iesi din caseta de dialog acomenzii Hole .

7. Adauga un filet pe partea inferioara a piesei. Rotestevederea atat cat este necesar pentru a selecta suprafata.■ In ribon, click comanda Thread .■ Selecteaza fata exterioara aratata.

8. Stabileste caracteristicile filetului.■ In caseta de dalog Thread, selectati Specification tab.■ Seteaza Designation la M90x4. Click OK pentru a creafiletul.


9. Creati un filet interior.■ Accesati comanda Thread.■ Selectati fata interioara aratata.

10. Completati filetul facand setarile specificate.■ In caseta de dialog Thread, click

Specification tab.■ Setati la Designation - M30x2.5 si click

Left Hand (filet stanga).■ Click OK pentru a crea filetul.

324 ■ Capitolul 4: Proiectarea detaliata ageometriei

11. Creati o gaura filetata cu lamaj.■ accesati comanda Hole, Linear placement.■ Selectati optiunile Spotface (lamaj) si Taper Thread

Hole (gaura filetata conica)■ Selectati fata aratata.

12. Pentru a pozitiona gaura :■ pentru Reference1, selectati o muchie in lungul feteifrontale. Introduceti valoarea 12.■ pentru Reference 2, selectati fata superioara sau pe ceainferioara. Introduceti valoarea 22.5.

13. Pentru specificatiile filetului:■ pentru tipul filetului, selectati DIN Taper.■ pentru marime , selectati M5.

14. Pentru a defini gaura:■ introduceti 12 pentru diametrul lamajului.■ introduceti 1 pentru adancimea lamajului.■ introduceti 15 pentru adancimea gaurii.

15. Click OK pentru a crea o gaura conica filetata.



Lectie: Entitati 3D multiplicate (Pattern) si oglindite(Mirror)

Aceasta lectie descrie modul in care se pot obtine entitati 3D oglindite , si cum putem amplasa entitatile 3D existentemultiplicate rectangular si circular. Utilizarea acestor doua tipuri de entitati 3d poate economisi timp in creareageometriei si in editarea entitatilor 3D atuci cand desenul se schimba.Cand creati patterns or mirror la geometria existenta, reduceti necesitatea de a desena si edita manual acesteduplicaturi.

ObiectiveDupa parcurgerea in intregime a acestei lectii, veti putea sa:■ Identificati situatiiile in care trebuie sa folositi entitati 3D multiplicate (Pattern) si oglindite (Mirror) in loc sa

creati altele noi.■ Folositi comanda Rectangular Pattern pentru a crea entitati 3D multiplicate rectangular.■ Folositi comanda Circular Pattern pentru a crea entitati 3D multiplicate circular.■ Folositi comanda Mirror pentru a crea entitati 3D simetrice.


Despre reutilizarea entitatilor 3DMulte desene necesita entitati 3D multiplicate (Pattern) sau geometrii care constau in entitati 3D caresunt simetrice fata de un plan dat (Mirror).In loc sa creati aceste entitati independent, puteti folosi comenzile Pattern si Mirror pentru a populapiesele voastre cu entitati 3D existente.

Definitia Pattern-uluiUtilizati pattern-ul pentru a multiplica o geometrie erxistenta in functie de parametrii pe care ii specificati .Cand faceti pattern-uri, instantele sunt create din entitati 3 d originale. Puteti crea aceste instante intr-unpattern rectangular sau circularCand faceti pattern-uri, instantele sunt asociative la entitatea 3D originala, astfel incat orice modificari inentitatea 3D originala sunt automat reflectate in instantele din pattern.

Lectie: Reutilizarea entitatilor 3D ■ 327

Definitia entitatilor 3D Mirror din piesaPiesele includ adesea entitati 3D care pot fi considerate simetrice fata de un plan de simetrie cu alte entitati 3Ddin modelul 3D.Puteti utiliza comanda Mirror pentru a oglindi aceste geometrii.In urmatoarea imagine, pattern-urile rectangular (1) si circular (2) au fost creat pe baza entitatilor 3D individual.

Entitati 3D D care pot fi refolositeUrmatoarele entitati 3D care pot fi multiplicate sau oglindite:■ cele mai multe entitati 3D schitate si plasate.■ solidele in intregime■ entitati de lucru

Beneficiile entitatilor 3D D care pot fi refolositeSunt urmatoarele:■ trebuie sa creati numai una dintre entitatile ce urmeaza a fi multiplicate (pattern) sau oglindite (mirror ).■ Schimbarile pe care le faceti in entitatea 3D originala sunt aplicate automat entitatilor 3D care sunt

multiplicate sau oglindite.


Afisarea in browser a pattern-ului rectangular si circular

Modul in care pattern-urile sunt afisate in the browser este diferit de modul in care sunt afisate alteentitati 3D. Cand extindeti un pattern rectangular sau circular diferenta este imediat vizibila. Orice schitafolosita ca si cale, impreuna cu folderul continand toate entitatile 3D folosite in pattern sunt afisate subentitatea 3d pattern.Sub acestea sunt afisate instantele pattern-ului. Prima instanta reprezinta instanta originala ce estemultiplicata.

Apasati RMB pe o instanta si selectati Suppress in meniul contextual pentru a suprimainstanta selectata. Aceasta optiune nu este valabila la prima instanta.


Exemple de entitati 3D oglindite (Mirror)In urmatoarea imagine, piesa contine mai multe entitati 3d care sunt simetrice fata de un plan de simetrie.Planele de simetrie sunt identificate impreuna cu entitatile 3D care au fost oglindite fata de ele.

Planul de simmetrie A

Entitatile 3d simetrice fata de planul A

Planul de simmetrie B

Entitatile 3d simetrice fata de planul A


Crearea entitatilor multiplicate rectangularUtilizati comanda Rectangular Pattern pentru a multiplica una sau mai multe entitati 3Dintr-un pattern rectangular.Puteti multiplica entitatile 3d de-a lungul uneia sau a doua directii (cai), cu optiunea de a controla spatiuldintre entitati.

Accesare

Rectangular Pattern

Ribbon: Model tab > Pattern panel

Scurtatura de tastatura: CTRL+SHIFT+R


Caseta de dialog Rectangular PatternCaseta de dialog Rectangular Pattern este afisata cand accesati comanda Rectangular Pattern.

Optiuni pentru Pattern

Urmatoarele tipuri de pattern sunt disponibile in Caseta de dialog Rectangular Pattern.Acces caseta

de dialog Optiuni

IndividualFeature

EntireSolid

Descriere

Apasati acest button pentru a multiplica entitati 3Dindividuale .

Apasati acest button pentru a multiplica intregul solid.

Cand este selectat butonul de multiplicare individuala a entitatilor, aveti urmatoarele optiuni de selectare.Acces caseta

de dialog Optiuni Descriere

Features Selectati una sau mai multe entitati care trebuie multiplicate.

SolidAcest buton este disponibil numai atunci cand exista mai multecorpuri solide in model. Folositi acest buton pentru a determinala care solid se vor aplica entitatile 3D.


Cand este selectat butonul Pattern Entire Solid, puteti avea urmatoarele optiuni de selectare:Acces caseta

de dialog OptiuniIncludeWork/SurfaceFeatures

Solid

Direction Pattern Options

Descriere

Selectati entitatile de lucru (work features) pentru a leinclude in pattern.

Acest buton este disponibil numai atunci cand exista mai multecorpuri solide in model. Folositi acest buton pentru a determina lacare solid se vor aplica entitatile 3D.

In caseta de dialog Rectangular Pattern, in cele doua zone, Direction 1 si Direction 2 urmatoarele optiunisunt disponibile:

Acces casetade dialog Optiuni

Path

MidPlane

Count

Length

Descriere

Selectati calea pentru Direction 1. aceasta poate fi o muchie a piesei sauo schita 2D care reprezinta calea pentru pattern. Selectiile valide includlinii 2D si3D, arce, polilinii, muchii ale piesei,axe , elipse taiate. Apasatibutonul Flip cand doriti sa schimbati directia caii.

Creati un pattern unde instantele sunt distribuite de ambele partiale entitatii 3D originale.

Introduceti numarul de instante pentru pattern. Acest numarinclude si entitatea 3D originala.

Introduceti o valoare pentru distanta pattern-ului. Aceasta valoarereprezinta fie distanta totala a pattern-ului fie spatiul dintreentitati.

Method Specificati distanta totala si directia pattern-ului, spatiuldintre instante, sau daca pattern-ul este la felpe toata lungimea curbei selectate.


Optiuni de calculIn caseta de dialog Rectangular Pattern, in zona Compute urmatoarele optiuni sunt disponibile

Acces casetade dialog Optiuni Descriere

Optimized Pentru un pattern cu 50 sau mai multe instante , cresteperformanta pattern-ului.

Identical Cu aceasta metoda, fiecare instanta foloseste o metodaidentica de terminare, indiferent de locul unde se

intersecteaza cu alte entitati 3DAdjust

Optiuni de orientare a pattern

Permite ca terminarea fiecarei instante sa fie calculata independent.Aceasta metoda necesita mai multa prelucrare si poatecreste timpul de calcul pentru pattern-urile mari

In caseta de dialog Rectangular Pattern, in zona Orientation urmatoarele optiuni sunt disponibile

Acces casetade dialog Optiune

Descriere

Identical Orientarea instantelor este identica cu a primei entitati 3D.

AdjustDirection

Specifica ce directie controleaza pozitia entitatilor din

pattern. Rotiti fiecare instanta astfel incat sa-si mentinaorientarea vectorului 2D tangent la cale.

Procedura: Creati un pattern rectangular optimizatUrmati acesti pasi pentru a crea un pattern rectangular optimizat.1. Creati o piesa cu una sau mai multe entitati 3D care pot fi multiplicate.


3. In ribon, accesati comanda Rectangular Pattern si selectati entitatea 3D care trebuie multiplicata.4. Apasati butonul Path pentru Direction 1 si selectati calea pentru pattern: o muchie a piesei, o axa.

Introduceti numarul de instante si valoarea distantei si ajustati intervalele de asezare ( Spacing)a instantelor dupa cum e necesar.Optional includeti informatii pentru Directia 2, apoi faceti clic pe OK.

3. De indata ce numarul total de instante este mai mare sau egal cu 50,vi se solicita sa luati inconsiderare optiunea Optimized Compute . Clic pe OK pentru a inchide caseta de mesaj.


4. In caseta de dialog Rectangular Pattern, click butonul More pentru a extinde caseta de dialog si aselecta Optimized.

5. Click OK pentru a crea un pattern optimizat.


Crearea multiplicarii circulareFolositi comanda Circular Pattern pentru a multiplica una sau mai multe entitati 3D intr-un pattern circular.Cand accesati comanda Circular Pattern , puteti alege sa faceti pattern la entitati 3D sau la intregul solid .Puteti alege apoi axa de rotatie care serveste drept centru pentru pattern . Apoi setati set the proprietatilepattern-ului: numar de instantesi unghiul . sunt si optiuni pentru controlul metodei de creare si a celei depozitionare.Urmatoarea imagine modul in care a fost creat un circular pattern pentru gauri .

AccessCircular Pattern


Scurtatura de tastatura: CTRL+SHIFT+O


Caseta de dialog Circular PatternCaseta de dialog Circular Pattern este afisata cand accesati comanda Circular Pattern .

Optiuni pentru Pattern

In caseta de dialog Circular Pattern , sunt disponibile urmatoarele optiuni:

Acces caseta de Optiunidialog

IndividualFeature

EntireSolid

Descriere

Apasati acest buton ca sa faceti pattern cu entitati 3DIndividuale.

Apasati acest buton ca sa faceti pattern cu intregul solid.


OptiuniSelectarea entitatilor 3D -Axelor

Cand butonul Pattern Individual Features este selectat, aveti urmatoarele optiuni de selectie:Acces caseta de Optiuni

dialog Descriere

Features Selectati una sau mai multe entitati 3D care trebuie multiplicate.

RotationAxis

Solid

Specificati axa, sau punctul de rotatie, pentru entitatile3D care vor fi rotite.Click Flip pentru a schimba directiapattern-ului.Acest buton este disponibil numai cand exista mai multe corpuri solide inmodel.

Acces caseta deDialog

IncludeWork/SurfaceFeatures

Solid

Optiuni pattern

Descriere

Selectati work features pentru a–l include in pattern.

Acest buton este disponibil numai cand exista mai multecorpuri solide in model.Folositi acest buton sa determinati carei entitati solide ii va fiaplicat.

Urmatoarele optiuni pentru placement sunt disponibile in caseta de dialog pentru Circular Pattern:

Acces caseta deDialog Optiuni

Count

Angle

MidPlane

Descriere

Specificati numarul de instante pentru pattern. AcestNumar include entitatea 3D originala.

Specificati unghiul pentru pattern. Unghiul rezultat se bazeaza pemetoda de pozitionare selectata.

Creati un pattern unde instantele sunt distribuite de ambele partiale entitatii 3D originale.


Creation Method OptionsUrmatoarele optiuni pentru Creation Method sunt disponibile in caseta de dialog pentru Circular Pattern:

Acces caseta deDialog Optiuni

Descriere.

Optimized Pentru un patterncu 50 sau mai multe instante , cresteperformanta pattern -ului.

Identical Cu aceasta metoda, fiecare instanta foloseste o metoda identica determinare,indiferent de locul unde se intersecteaza cu alte entitati 3D

Adjust

Positioning Method Options

Permite ca terminarea fiecarei instante sa fie calculata independent.Aceasta metoda necesita mai multa prelucrare si poatecreste timpul de calcul pentru pattern-urile mari

Urmatoarele optiuni pentru Positioning Method section sunt disponibile in caseta de dialog pentru Circular Pattern:

Accescaseta deDialog

Optiuni

Incremental

Fitted

Descriere

Setati valoarea unghiului care sa reprezinte unghiul dintre douainstante.

Setati valoarea unghiului care sa reprezinte intreg unghiul derotatie al pattern-ului.

Procedura: Creati circular patterns pentru un solid intregUrmati acesti pasi pentru a crea un circular patterns al intregului solid care include si entitatile de lucru in pattern.1. Creati o piesa care contine una sau mai multe entitati 3d care trebuie multiplicate.


2. In ribon, click pe comanda Circular Pattern si apoi click pe butonul Pattern the Entire Solid.

3. Dati Click pe butonul Include Work/Surface Features si selectati toate work features pentru a fiincluse in patern. Selectati Axa de Rotatie.


4. Specificati cantitatea in placement.

5. Click OK. Intregul solid incusiv entitatile de lucru este pattern-at.


Entitati 3D oglindite(Mirroring Features)Cand oglinditi o entitate 3D a unei piese, trebuie sa realizati intai entitatile care trebuie oglindite si planul utilizatca plan de simetrie. Planul de simetrie poate fi oricare din urmatoarele:■ o fata existenta a piesei.■ oricare din planele de origine.■ un nou plan de lucru.

Cu aceste conditii indeplinite, accesati comanda Mirror , selectati entitatile care trebuie oglindite ( mirrored),apoi selectati fata sau planul care este utilizat drept mirror plane. Entitatile 3D sunt oglindite fata de planulselectat si afisate in browser, cu entitatile 3D incluse si intervalele dintre instante sub entitatile oglindite.Entitatile 3Dcare urmeaza a fi oglindite sunt evidentiate in browser.

Access

Mirror


Keyboard Shortcut: CTRL+SHIFT+M


Caseta de dialog Mirror

Caseta de dialog Mirror este afisata cand accesati comanda Mirror.

Mirror Type Options

Urmatoarele tipuri de mirror sunt disponibile in caseta de dialog Mirror:

Dialog Box AccessOption

IndividualFeature

EntireSolid

Description

Apasati acest buton pentru a oglindi (mirror)entitati 3D individuale

Apasati acest buton pentru a oglindi (mirror) intreg solidul .

Cand este selectat butonul Mirror Individual Features, aveti urmatoarele optiuni de selectie:

Dialog Box AccessOption Description

Features Selectati una sau mai multe entitati pentru a fi oglindite.

MirrorPlane

Solid

Selectati ofata sau un plan de lucru pentru a fi folosit ca plan desimetrie.Acest buton este disponibil cand exista multiple solidbodies. Folositi acest buton sa determinati carei entitatisolid body ii va fi aplicat.


When the Mirror Entire Solid button is selected, you have the following selection option.

Dialog Box Access Option

Solid

IncludeWork/SurfaceFeatures

MirrorPlane

RemoveOriginal

Creation Method Options

Description

This button is only available when multiple solid bodies exist. Youuse this button to determine to which solid body the feature isgoing to be applied.

Select the work features to be included in the mirror.

Select a face or work point to be used as the plane of symmetry

Placing a check in the box next to this option will delete theoriginal solid that was originally used to pattern the feature.

The following options are available in the Creation Method area of the Mirror dialog box:

Dialog Box Access Option Description

Optimized Optimizes pattern performance.

Identical The default; creates the mirrored occurrences identical to theoriginal features.

Adjust toModel

Enables the new mirrored occurrences to adjust to changes inmodel geometry. For example if you are mirroring a cut featurethat extrudes through the part, using this option enables that cutfeature to extrude the part on the opposite side, even if the part'sthickness changes.Note: Use this option only when necessary, because additionalprocessing resources are required to calculate the newoccurrences.


Exemplu: Creation Method = Identical

Gaura originala cu optiunea de terminare strapunsa (through all).

Gauri oglindite.

Exemplu: Creation Method = Adjust to Model

Gaura originala cu optiunea de terminare strapunsa (through all).

Gauri oglindite..


Procedura : Entitati 3D oglindite (Mirroring Part Features)Urmatorii pasi ofera o vedere asupra entitatilor 3D oglindite.1. Deschideti sau create o piesa care sa contina o geometrie ce intentioneaza sa fie simetrica

2. In ribon, accesati comanda Mirror Feature si selectati entitatile 3D care trebuiesa fie oglindite.


3. In caseta de dialog Mirror Pattern, apasati butonul Mirror Plane si selectati planul sau fata carereprezinta planul de simetrie pentru entitatile 3D oglindite.Click OK.

4. Au fost create entitatile 3D oglindite.


Exercitiu : Creati Pattern FeaturesIn acest exercitiu, deswchideti componentul face plate si create ambele pattern-uri rectangular si circular .Veti edita pattern-urile pentru a suprima instantele care nu sunt necesare.

2. Creati un rectangular pattern.Completati ExercitiulPentru a complete exercitiul , urmatipasii din aceasta carte sau de pe ecran.In lista de pe ecran a capitolelor si a

exercitiilor, click Chapter 4:Detailed Shape Design. Click Exercise:Create Pattern Features.

1. Deschideti Receiver-Face-Plate.ipt


In ribon, click comanda Rectangular Patternsi selectati entitatea 3D Extrusion3aratata in urmatoarea imagine.Va fi mai usorde selectat entitatea 3D in browser.

■ Sub Direction 1, apasati butonul cale ( Path) siSelectati muchia etichetata 1 in urmatoareaimagine. Daca este necesar, folositi butonulflip pentru a schimba directia caii.

■ Sub Direction 2, apasati butonul cale ( Path) siSelectati muchia etichetata 2 in urmatoareaimagine. Daca este necesar, folositi butonulflip pentru a schimba directia caii.

■ Ajustati numarul instantelor si distanta intreele asa cum este aratat si dati click pe OK.


3. Puneti in comun schita (Share a sketch ) pentru a o folosi casi cale pentru pattern.■ Entitatea 3D gaura 3 a fost create in schita care poate fiutilizata ca path(cale)pentru urmatorul pattern . In browser,extindeti Entitatea 3D gaura 3 pentru a expune schita pusain comun Entitatea 3D Sketch9.■ click-dreapta pe Entitatea 3D Sketch9. Click Share

Sketch. Aceasta actiune face schita disponibila pentruEntitati 3D aditionale.

4. Creati un pattern folosid o schita pepost de cale.

■ in ribon, click pe comanda RectangularPattern

Si in in the browser selectati Hole3.■ In caseta de dialog Rectangular Pattern , subDirection 1, click butonul Path.■ Select the shared sketch as shown in thefollowing illustration.■ Select ati schita pusa in comun (shared sketch)asa cum este aratat in urmatoarea imagine

5. Continuati crearea pattern cu pasul urmator■ Sub Direction 1, de la Spacing list,

Selectati Curve Length.■ In caseta cu numarul instantelor (Occurrences),Introduceti 8.

Click OK.

6. In browser, click-dreapta Sketch9. ClickVisibility in meniul contextual inchideti

visibility shitei puse in comun (shared sketched).


7. Creati un circular pattern de gauri.■ in ribon, click Circular Pattern.

■ Selectati gaura asa cum este aratat inurmatoarea imagine.

8. In caseta de dialog Circular Pattern,apasati butonul Rotation Axis si selectati fatainterioara


geometriei

9. In campul pentru numarul instantelor, introduceti 10.Click OK.

10. Daca nu aveti nevoie de cateva din instantele proaspat createle puteti suprima (suppress) in browser dup ace extindetientitatea 3D

■ In browser, extindeti entitatea 3D CircularPattern2 pentru a vedea instantele.

■ Cu tasta CTRL, selectati instantele aratate inimaginea urmatoare. Click-dreapta pe una dininstantele selectate . Click Suppress

11. inchideti toate fisierele . Nu salvati.


Exercitiu: Entitati 3d oglindite (Mirror Part Features)In acest exercitiu , creati un component al barei de torsiune care consta in multiple entitati 3Dcare pot fi oglindite in loc safie create din nou. Puteti apoi sa creati o noua racordare si sa adaugati aceasta entitate entitatilor 3D oglindite.


1. Deschideti Torsion-Bar-Mirror.ipt.Completati Exercitiul

Pentru a complete exercitiul , urmatipasii din aceasta carte sau de pe ecran.In lista de pe ecran a capitolelor si aexercitiilor, click Chapter 4:

Detailed Shape Design. Click Exercise:Mirror Part Features.


2. In ribon, click Mirror si selectatiExtrusion1, Hole2, si entitatea 3D Extrusion. Nuselectati linia de taiere spline.

3. In caseyta de dialog Mirror, apasati butonul

Mirror Plane. Selectati fata de jos apiesei si apasati pe

OK.

Observati ca , deoarece entitatea 3D spline nu afost introdusa in oglindire aceasta nu esteextrudata pe toata lungimea piesei.

4. In browser, apasati si trageti entitatea 3D Extrusionsi mutati-o dupa entitatea 3D Mirror3.

Deoarece extrusion3 a fost creat cu optiuneaThrough All, acum taie toata piesa.

5. In ribon, click Mirror. In browser,selectati entitatea 3D aratata.


6. In caseta de dialog Mirror, click butonul MirrorPlane. In browser, expandati folderul sistemului decoordonate si selectati planul YZ, dupa cum se arata.

7. Click OK pentru a crea entitatea 3D mirror. Spline

extrusion nu mai este afisat pentru ca rezultatul of

entitatea 3D mirror este suprascris peste entitatea

extrudata.


8. In browser, apasati si trageti entitatea 3D Extrusion3si mutati-o dupa entitatea 3D Mirror4 .piesa arata ca in urmatoarea imagine.

9. In browser, apasati si trageti lInia care marcheaza sfarsitulpiesei (End of Part marker) mai sus de entitatea 3D Mirror4.

Puteti face acest lucru , puteti crea noi entitati 3D inainte deMirror4 care vor fi luate in considerare.Tragand End of Part marker puteti sa dati inapoi istoriamodelului si temporar nu se iau in considerare entitatile 3Daflate mai jos de el.

10. Creati o schita noua.■ Creati un nou plan de schitare pe suprafata dedeasupra .■ Deseneaza si constrange schita aratata folosind

priectia cercului pentru a stabili pozitia dreptunghiului.

11. Extrudeaza noua schita ca sa formeze o nervura inpiesa:

■ Acceseaza comanda Extrude.■ selectati dreptunghiul schitat ca profil■ Pentru Extents, folositi From To.■ Selectati cele doua fete interioare ale piesei casuprafata de start si suprafata de sfarsit pentrucrearea entitatii 3D.■ Click OK pentru acrea entitatea 3D.

12. In ribon, acceseaza comanda Fillet si selecteaza toatemuchiile in jurul entitatii proaspat create. La Radius,introduceti 1 mm si dati click pe OK.

13. In browser, apasati si traget End of Partmarker mai jos de entitatea 3D Extrusion3.


14. Editati entitatea 3D mirror pentru a include nouaentitate extrudata si racordarile.■ In browser, click-dreapta pe entitatea 3D

Mirror4. Click Edit Feature.■ In caseta de dialog Mirror Pattern, apasatiFeatures button si selectati in browser nouaentitate extrudata si racordarile.

Aceasta actiune adauga entitati la mirror.■ Click OK pentru a salva schimbarile inentitatea mirror-ata.

15. Confirmati daca modelul vostru arata la fel ca

imaginea urmatoare.


16. In browser, click-dreapta pe entitatea Hole2 .Click Edit.17. Schimbati diametrul gaurii la 5 mm si dati click pe OK.La entitatea originala gaura si la toate instantele oglinditesunt automat schimbate diametrele.


Lectie: Creati piese cu pereti subtiri

Aceasta lectie descrie modul in care se pot realiza piesele cu pereti subtiri (thin-walled parts) utilizandcomanda Shell. Utilizati entitatile 3D shell pentru a elimina material de la entitatile 3D de tip “solid”existente. Prin utilizarea entitatilor 3D shell, puteti sa creati o forma generala a piesei, iar apoi sa createo cavitate in piesa prin specificarea grosimii de perete.

ObiectiveDupa parcurgerea integrala a caestei lectii, veti putea sa:■ Definiti o piesa cu pereti subtiri .■ Utilizati comanda Shell pentru a crea entitati 3D de tip shell.


Despre piesele cu pereti subtiriPiesele cu pereti subtiri rezulta prin decalarea fetelor existente pentru a crea noi fete si eliminarea volumuluide material ramas in piesa .Intotdeauna exista mai multe moduri de a crea piese, folosirea comanda Shell pentru a crea piese cu peretisubtiri, este in general cea mai eficienta metoda. Urmatoarea imagine prezinta un solid inainte si dupa aplicareacomenzii shell.

Definitia pieselor cu pereti subtiriAplicati comanda Shell modelului piesei existente pentru a produce shell. Obiecte cum ar fi o ceasca de baut,telefonul celular, o carcasa de calculator, pot fi considerate piese cu pereti subtiri. Aceste piese sunt initial createca modele complet solide. Puteti utiliza comanda Shellpentru a indeparta materialul nedorit.


Exemple de piese cu pereti subtiri (Thin-Walled Parts)Containere din material plastic pentru produse de consum, cum ar fi sticle de suc, sau recipiente pentrusolutii de curatare, sunt si alte nenumarate exemple de containere cu pereti subtiri. Urmatoarea imaginecu un recipient de plastic este reprezentativa pentru aceasta clasa.

Crearea entitatilor 3D ShellUtilizati comanda Shell pentru a crea entitati 3D golite pe o geometrie solida existenta. Cu comanda Shell,puteti elimina o parte din materialul existent si sa creati o cavitate in piesaspecificand grosimea de perete. Un avantaj al utilizarii comenzii Shell este ca puteti crea grosimi diferitepentru fiecare perete al piesei. In general, selecati cel putin o fata a piesei pentru a fi indepartat materialul,lasand fetele ramase ca si pereti coaja.Urmatoarea imagine prezinta o piesa inainte si dupa aplicarea comenzii shell.

Lectie: Piese cu pereti subtiri ■ 361

Access

Shell

Ribbon: Model tab > Modify panel

Shell - OptiuniCaseta de dialog Shell este afisata cand accesati comanda Shell .


Urmatoarele entitati 3D si optiuni sunt valabile in caseta de dialog Shell:

Optiuni

Inside

Outside

Both

Remove Faces

Automatic FaceChain

Solids

Thickness

Unique FaceThickness -Thickness/Select

Unique FaceThickness - Clickto Add

Descriere

Grosimea de perete este aplicata in interiorul fetei existente.

Grosimea de perete este aplicata in exteriorul fetei existente.

Jumatate din grosimile de perete sunt aplicate pe fiecare parte a fetei .

Apasati acest icon pentru a selecta fetele ce trebuie eliminatedin entitatea 3D shell. Fetele ramase vor servi drept pereti pentru functiashell. Daca nu selectati nici o fata, rezultatul este o cavitate in piesa fara nicio deschidere.Cand selectati, toate fetele care sunt tangente cu fataselectata sunt automat selectate.Deselectati aceasta optiunepentru a preveni selectarea automata a fetelor tangente.

Acest buton este disponibil cand in piesa exista mai multe corpuri solide.Cand aveti acest caz, utilizatorul poate apasa butonul solids pentru aselecta unul sau mai multe solide pentru a-i(le) aplica comanda Shell.

Specificati valoarea grosimii peretelui.

Introduceti o valoare pentru a o aplica la fata selectata. Selectati fata pentrua aplica o singura valoarepentru grosimea peretelui. Aceasta valuare sesuprascrie numai peste grosimea implicita a fetei selectate.

Faceti Click in zona “Click to Add” a ferestrei de dialog pentru a crea fete cugrosime distincta in cadrul entitatii Shell


Procedura: Crearea entitatii 3D ShellPasii urmatori arata cum poate fi creata o entitate 3D shell.

1. Creati o piesa representand o forma generala necesara.

2. In ribbon, activeaza comanda Shell si selecteaza fata care trebuie eliminata pentru operatia shell.3. Sub Thickness, introduceti grosimea peretelui.


3. Pentru a atribui o grosime unica peretelui , apasa butonul [>>] pentru a extinde caseta de dialog.Selectati Click pentru a adauga zona si selecteaza fata (fetele) pentru a-I atribui o unica grosime de perete.Sub Unique FaceThickness, specificati grosimea de perete pentru fata selectata. Click OK pentru a creaentitatea 3D shell.

4. Entitatea 3D shell este creata.


Exercitiu: Creati si Editati entitatea 3D ShellIn acest exercitiu, creati entitatea 3D shell pentru opiesa, aplicand o valoare comuna a grosimii de peretepentru toate fetele. Trebuie sa editati entitatea 3D shellpentru a include o valoare unica a grosimii de peretepentru toate fetele.

Completati ExercitiulPentru a complete exercitiul , urmatipasii din aceasta carte sau de pe ecran.In lista de pe ecran a capitolelor si aexercitiilor, click Chapter 4:Detailed Shape Design. Click Exercise:Create and Edit Shell Features.

1. Deschideti Hair-Dryer-Housing.ipt.


geometriei

2. Pentru a crea entitatea 3D shell:■ In ribon, click comanda Shell.■ Deselectati optiunea Automatic Face Chain.■ Selectati fata indicata in urmatoarea imagine■ In caseta Thickness, introduceti 1 mm si click

OK.Note: Grosimea de perete se aplica tuturor fetelor ramase.

3. Observati ca entitatea 3D shell creata estearatata in imginrea urmatoare.

4. Acum editati entitatea 3d pentru a izola o altafata si creati o valoare unica a grosimii de peretede jur imprejurul gaurii■ In browser, click-dreaota pe entitatea 3D shell5■ Click Edit Feature.

5. Adauga alta fata pentru a fi izolata pentru shell:■ In caseta de dialog Shell, apasati butonul RemoveFaces.■ Selectati fata opusa a componentului asa cumeste aratat in urmatoarea ilustratie.


6. Add a unique thickness to the handle area ofthe part:■ Selectati optiunea Automatic Face Chain .■ apasati butonul [>>] pentru a extinde casetade dialog.■ Selectati Click to Add area si selectati fetelearatate mai jos.■ Sub Unique Face Thickness, in

coloana Thickness, introduceti 2mm.

7. Adaugati o grosime de perete unica gaurii mari:■ Selectati Click to Add area.■ Selectati fetele interioare ale gaurii mari.

Sub Unique Face Thickness, in coloanaThickness, introduceti 2.5 mm.


8. Adaugati una sau mai multe grosimi de perete celor doua gaurimici:

■ Selectati Click to Add area.■ Selectati suprafetele interioare ale celor doua gauri mici .■ Sub Unique Face Thickness, in

coloana Thickness, introduceti 1.5 mm. Click OK.

Observati ca entitatea 3D shell este actualizata pentru a reflectafetele aditionale izolate

9. Observati ca obiectul s-a actualizat.

10. Inchideti toate fisierele . Nu salvati.

Cuprinsul capitolului

Ati inteles cum sa create tesituri si racordari, cum sa plasati gauri si filete, entitati 3D de tip pattern and

mirror, si sa create piese cu pereti subtiri.

Dupa ce ati incheiat acest capitol puteti sa :■ Creati piesa tesituri si racordari.■ Utilizati comenzile Hole si Thread a plasa pe modelul piesei gauri si filete.■ Creati patern rectangular si circular sa oglinditi entitatile 3D existente.■ Creati piese cu pereti subtiri utilizand comanda Shell .

Sumarul Capitolului ■ 369

370 ■ Chapter 4: Detailed Shape Design

Capitolul

5

Proiectarea Ansamblelor -generalitati

In capitolele precedente, ati invatat conceptele fundamental si fluxurile de lucru pentru proiectarea modelelor

3d parametrice.Deoarece cele mai multe produse includ mai mult de un component, trebuie sa intelegeti cum se lucreazanu mai multe modele 3D singulare intr-unul si acelasi mediu de lucru – mediul de ansamblare.

In acest capitol, faceti cunostinta cu diverse abordari si fluxuri de lucru, pe care le puteti utiliza pentru a imbinamodele 3D multiple intr-un proiect de ansamblu. Date fiind numarul componentelor singulare si alcomponentelor standardizate incluse in toate proiectele de ansamblu, trebuie sa intelegeti cum sa administratiusor si sa organizati fisiere multiple prin utilizarea proiectelor Inventor.

ObiectiveDupa parcurgerea acestui capitol, veti fi capabili sa:■ Descrieti procesul de asamblare, mediul de asamblare al aplicatiei Autodesk Inventor si fluxurile de lucru

in procesul de asamblare.■ Descrieti cum sa utilizati fisierele proiect Autodesk Inventor pentru a administra proiectele proprii.


Lectie: Proiectarea ansamblelor

Aceasta lectie descrie procesul de asamblare, mediul de asamblare al Autodesk Inventor si fluxurile de lucru

recomandate in procesul de asamblare.Ansamblele 3D va permit sa creati reprezentari 3D, complet parametrice ale proiectului dumneavoastra. Putetiutiliza aceste modele pentru a valida optiunile de proiectare si pentru a identifica problemele inainte ca o singurapiesa sa fie prelucrata. Asamblarea 3D poate reduce si in unele cazuri chiar sa elimine nevoia prototipurilor clasice.Imaginea urmatoare prezinta un ansamblu clasic, ce este constituit din mai multe modele 3Dsi organe de asamblare.

ObiectiveDupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa:■ Descrieti activitatea de asamblare si procedurile pe care le utilizati pentru a crea un ansamblu 3D■ Descrieti abordarile de baza pentru activitatea de asamblare.■ Identificati elementele principale ale mediului de asamblare si functiunile principale ale acestora.■ Stabiliti fluxul de lucru recomandat in cadrul procesului de asamblare.

372 ■ Capitolul 5: Proiectarea Ansamblelor Generalitati

Despre designul unui ansamblu

Utilizand asamblarea 3D, puteti crea sau aduce componente individuale intr-un mediu comun si utilizediverse comenzi pentru a le asambla. Creati geometrie noua, plasati modele 3D sau ansamble existentedeja si administrati relatiile dintre modelele 3D in cadrul ansamblului.

Definitia unui ansambluCreati un ansamblu prin combinarea mai multor componente si/sau ansamble intr-un spatiu unic. Relatiile

parametrice care sunt create intre componente determina comportarea acestora in ansamblu.Aceste relatii pot porni de la simple constrangeri, care determina pozitia unui component in cadrulansamblului si merge pana la relatii complexe cum ar fi adaptivitatea. Adaptivitatea permite ca uncomponent sa-si modifice marimea in functie de relatiile lui cu alte componente in cadrul ansamblului.

Lectie: Proiectarea Ansamblelor ■ 373

Constrangeri in ansambluVeti folosi constrangeri de ansamblu (constrangeri 3D) pentru a crea relatii parametrice intre componente

in ansamblu. Asa cum utilizati constrangerile 2D pentru a controla geometria 2D, asa veti utiliza constrangerile

3D intr-un ansamblu pentru a pozitiona modele 3D in raport cu alte modele 3D. Exista patru tipuri principale de

constrangeri, fiecare cu solutii si optiuni proprii.

Constrangeri de tip Mate/Flush

Sunt utilizate pentru a alinia entitati de part, cum sunt fete, muchii sau axe.

Inainte de constrangere Mate

Inainte de constrangere Flush

374 ■ Capitolul 5: Proiectarea Ansamblelor

Generalitati

Dupa constrangere de tip Mate

Dupa constrangere de tip Flush

Constrangere de tip Angle

Este utilizata pentru a specifica un unghi intre doua part-uri. Se aplica pe fete, muchii sau axe.

Inainte de constrangere unghiulara

Constrangere de tip Tangent

Dupa constrangere de tip Angle (unghiulara)

Este utilizata pentru a defini o relatie de tangenta intre doua part-uri. Este aplicata, in general, fetelor ciculare sicelor plane. Una din suprafetele selectate trebuie sa fie circulare.

Inainte constrangerii de tangenta

Constrangerea de tip Insert

Dupa constrangerea de tangenta

Utilizata pentru a insera un component in altul. Aceasta constrangere, efectiv, combina o constrangere de tipMate axa/axa cu una de tip Mate fata/fata. In general este folosita la suruburi, stifturi sau orice alt part caretrebuie introdus intr-o gaura a altui part. Se foloseste prin selectarea unei muchii circulare apartinand fiecaruimodel 3D.

Inaintea constrangerii Insert Dupa constrangerea Insert


Tehnici de realizare a ansamblelor

Inainte de a crea ansamble 3D, trebuie intelese cele trei metode de baza, utilizate pentru a crea aceste ansamblesi cum sa alegeti abordarea optima pentru asamblarea 3D.Cele trei metode sunt:■ Utilizand componente existente■ Creand noi componente in-place, direct in ansamblu■ Grupand componentele, prin utilizarea subansamblelorIndiferent de metoda pe care o utilizati pentru a crea ansamblul, informatiile ce tin de modelele 3D sunt stocatein fisiere individuale de modele 3D (cu extensia .ipt) si sunt referite in cadrul fisierului de ansamblu.

Procedeu: Utilizarea componentelor existente

Pasii urmatori va furnizeaza o vedere de ansamblu asupra procedeului de creare a ansamblului 3D, utilizandcomponente existente. Componentele individuale sunt gandite si create, undeva, in afara ansamblului in care elevor fi plasate.1. Fiecare model 3D este proiectat separat de ansamblu si alte modele 3D individuale.2. Dupa ce creati modelele 3D, ele sunt plasate in ansamblu si constranse in raport cu celelalte piese.


Urmatoarea imagine ilustreaza cum componente individuale sunt stranse laolalta intr-un nou ansamblu.

Componentul “Flansa”

Componetul “Fus cu umar”

Surub standard

Ansamblul 3D

Procedeu: Proiectarea componentelor In-PlaceProcedeu: Utilizarea componentelor existente

Pasii urmatori va furnizeaza o vedere de ansamblu asupra procedeului de creare a ansamblului 3D, prinproiectarea componentelor “in-place”, direct in ansamblu.

1. Creati un nou ansamblu si creati un nou component in contextul acestui ansamblu.


2. Proiectati fiecare nou component, mentinandu-va tot in contextul respectivului ansamblu..

3. Pe masura ce proiectati fiecare nou component,aplicati si constrangerile 3D necesare si realizati si unele modificari asupra modelelor 3D, pe baza legaturiloracestora cu celelate componente in ansamblu.

SubansambleUtilizati subansamble pentru a organiza ansamble mari si foarte mari in grupuri mai mici. Un subansamblu este,

in esenta un ansamblu plasat in interiorul unui alt ansamblu. In contextul ansamblului general, subansamblul

apare ca un singur part. Componentele din interiorul subansamblului sunt constranse intre ele, iar subansamblul

este constrans in contextul ansamblului general ca un singur component. Trebuie editate constrangerile in

interiorul ansamblului unde ele au fost create. Pentru a realiza acest lucru, activati subansamblul prin efectuarea

unui dublu-click aupra subansamblului in browser.


Principii

La asamblare, respectati urmatoarele principii generale:■ Puteti utiliza toate cele trei abordari prezentate mai sus, pentru asamblarea 3D si comuta intre ele laorice moment.■ Puteti incepe ansamblul 3D utilizand una dintre metode si schimba oricand la alta difierita.■ Pe masura ce deveniti mai eficient in utilizarea aplicatiei si intelegeti avantajele fiecarei tehnici deasamblare, veti putea alege cea mai potrivita metoda pentru o anumita activitate.

Mediul de asamblare 3DMediul de asamblare 3D in Autodesk Inventor este virtual acelasi ca si mediul de modelare 3D cu exceptiacomenzilor care sunt specific mediului de asamblare.

Mediul de asamblare al aplicatiei Autodesk InventorO vedere obisnuita a mediului de asamblare al Inventorului este prezentat in imaginea urmatoare.

Panelul Assembly: Contine specific comenzi specifice asamblarii 3D.

Browserul Assembly: Contine lista tuturor modelelor 3D si constrangerile acestora. Cand un model 3D

este activat pentru modificare, functiunile browserului sunt identice cu cele din mediul de modelare 3D.


Sistemul de Coordonate al ansamblului: Identic cu cel din mediul de modelare, fiecare ansamblu contineun sistem de coordonate propriu. Expandati folderul Origin pentru a releva planele, axele sistemului decoordinate si originea acestuia.Componentele ansamblului: fiecare component in ansamblu este listat in browser. Expandati componentelepentru a releva constrangerile 3D care au fost aplicate.Iconul 3D: Afiseaza pozitia de vizualizare curenta relative la sistemul de coordonate al ansablului.

Ribonul in mediul de asamblareSimilar ribonului din mediul de modelare, ribon din mediul de asamblare contine comenzi specifice activitatii de

asamblare. Pe masura ce creati ansamblul dumneavoastra, ribonul comuta automat intre modurile ansamblu,

model 3D si schita, functie de contextual in care va aflati.

Ribonul de asamblare este prezentat in imaginea ce urmeaza.

Dupa ce deveniti familiar cu iconurile comenzilor de asamblare, puteti opri afisare iconurilor cu text.Apasati RMB oriunde pe ribon, selectati Ribon Appearance > Text Off.

Oprind afisarea iconurilor cu text, faceti mai mult loc disponibil pentru ansamblul propriu-zis si pentru browserulansamlului sau modelelor 3D.


Browserul de ansambluBrowserul de ansamblu ofera mai multe optiuni pentru lucrul in cadrul mediului de asamblare si este unealta

de baza pentru interactiunea cu componentele de ansamblu si entitatile 3D.

Cand deschideti browserul in mediul de asamblare 3D, este afisat folderul origine care contine planele impliciteXY, XZ YZ, axele X, Y si Z si originea. Listeaza, de asemenea toate modelele 3D pe care le utilizati in asnamblu.

Imbricat sub fiecare part, puteti vedea constrangerile 3D, de asamblare. Daca selectati o constrangere 3D,o caseta de modificare este afisata in partea de jos a browserului. Aceasta permite editarea distantei sau aunghiului pentru constrangere.

Observatie: Daca selectati Assembly View list, puteti alege Modeling View pentru a comuta browserul saafiseze entitatile 3D imbricate sub fiecare model 3D, in locul constrangerilor de asamblare. Aceasta situatieeste utila atunci cand efectuati operatii de modelare in contextul unui ansamblu.


Recomandari pentru fluxul de lucru la asamblareCand creati un ansamblu, the abordarea si procedeul pe care le veti utilize pot si vor varia functie de cerintelespecifice ale proiectului.

Procedeu: Crearea ansamblelorPasii urmatori reprezinta fluxul de lucru general pentru crearea ansamblelor utilizand Autodesk Inventor.1. Creati un nou ansamblu utilizanf unul din fisierele template disponibile.2. Plasati componente existente in acest ansamblu sau creati noi modele 3D in contextual acestui ansamblu.3. Utilizati constrangeri 3D standard cum sunt Mate, Angle, Tangent si Insert pentru a pozitiona si constrangemodelele 3D in raport cu alte modele 3D in ansamblu.4. Repetati pasii de mai sus pana cand toate componentele sunt adaugate in ansamblu.

Exemplu tipic de proiectare a unui ansambluUrmatoarea imagine ne arata un flux de lucru tipic pentru activitatea de asamblare. Primul component este creat

in contextul acestui ansamblu. Urmatorul model 3D este creat tot in contextul ansamblului. In plus sunt adaugate

si alte componente, cum ar fi piesele standard. Felul in care sunt create modelele 3D, daca sunt create in contextul

ansamblului sau in afara lui ca si part-uri separate, nu are nici o relevanta in privinta modului in care acestea sunt

constranse.


Exercitiu: Utilizarea mediului de asamblare

In acest exercitiu, deschideti un ansamblu si exploratimediul de asamblare. Experimentati cu diferiteelemente de interfata in mediul de asamblare pentruactivitati de asamblare 3D, modelare 3D si schitare.


Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul, urmati pasiidin aceasta carte sau din exercitiile on-screen. Din lista de capitole si exercitii aexercitiilor on-screen, selectatiChapter 5: Asembly Design Overview.Sellectati exercitiul: Utilizarea mediuluide asamblare.

1. Deschideti Fixture.iam.

2. Ribonul de asamblare este automat incarcat atunci canddeschideti un ansamblu.3. Pentru a edita o constrangere de asamblare:

■ In browser, expandati componentul Fixture_Base:1 siselectati constrangerea Insert:1.

■ In partea de jos a browserului, in caseta de editare,introduceti valoarea 10.00 si apasati ENTER.Valoarea distantei (offset-ul) a constrangerii Insert semodfica.


4. Comparati noua pozitie a componentuluiFixture_RightSide:1 cu cea din imaginea urmatoare.

5. In browser, in lista derulanta Assembly View,selectati Modeling View.Browserul afiseaza entitatile modelelor 3D inlocul constrangerilor 3D.

384 ■ Capitolul 5: Proiectarea Ansamblelor

Generalitati

6. Pentru a modifica o entitate a modelului 3D:■ In browser, apasati RMB pe Extrusion1.■ Alegeti Edit Feature.

7. In caseta de dialog Extrude, apasati butonul Cancel. Ribonulspecific mediului de modelare este afisat automat.

8. Pe ribon, apasati Return pentru a iesi din modificare model3D si a va intoarce in ansamblu.

9. Pentru a deschide un model 3D intr-o fereastra separata:■ In browser, apasati RMB pe componentul Fixture_Base:1.■ Selectati Open.Modelul 3D este deschis intr-o fereastra separate si riboncomuta automat pentru a afisa ribonul pentru modelare 3D.

10. In browser, expandati Extrusion1 si faceti dublu-click pe schita Sketch1. Ribonul comuta automatpentru a afisa ribonul pentru schitare 2D.

11. Pe ribon, apasati Finish Sketch pentru a iesi din schita.12. Inchideti toate fisierele. Nu salvati.


Lectie: Utilizarea fisierelor de tip proiect inrealizarea ansamblelor 3D

Aceasta lectie descrie caracteristicile si implementarea fisierelor de tip proiect Autodesk Inventor.Veti utiliza fisierele de tip proiect (pe scurt proiectele) Inventor pentru a rezolva localizarea fisierelor. Candun ansamblu este incarcat, locatia fisierelor modelelor 3D trebuie rezolvata. Acelasi lucru este valabil si atuncicand se incarca un fisier desen sau un fisier de prezentare.

ObiectiveDupa parcurgerea acestei lectii, veti fi capabili sa:

■ Descrieti caracteristicile si functiunile fisierelor project.■ Configurati un proiect.■ Creati un proiect pentru un utilizator individual.■ Modificati fisiere proiect.■ Stabiliti cateva recomandari pentru configurarea proiectelor Autodesk Inventor.


Despre fisiere proiectCand utilizati aplicatia Autodesk Inventor pentru a face proiectare, design, fiecare dintre aceste proiecteconstau din o multime de fisiere si de tipuri de fisiere. Designul si documentatia unui singur model 3D,necesita cel putin doua fisiere separate: (a) un fisier pentru modelul 3D (part) si (b) un fisier desen. Designulsi documentatia unui ansamblu 3D necesita minimum trei tipuri diferite de fisiere: (a) fisiere de ansamblu,

(b) fisierele modelelor 3D, si (c) fisiere desen.Utilizand fisiere separate pentru fiecare tip de fisiere este deosebit de important pentru performanta, iaraceasta caracteristica este comuna majoritatii sistemelor de proiectare parametrica. Prin memorareainformatiilor legate de caile de cautare a fisierelor pentru fiecare proiect, aplicatia poate cauta fisierelenecesare la deschiderea unui ansamblu, unei prezentari sau a unui desen. Nevoia de a cauta in diferitelocatii pentru fisierele referite este scopul principal al fisierelor proiect.Imaginea ce urmeaza prezinta relatia de dependenta intre fisiere intr-un ansamblu Inventor tipic.

Ansamblele refera modele 3D.

Desenele refera modele 3D.

Desenele refera ansamble.

Desenele refera prezentari.

Prezentarile refera ansamble.

Cand deschideti un ansamblu, desen, sau o prezentare, fisierul proiect active este utilizat pentru a rezolvacaile locatiilor catre fisierele referite de acestea.

Lesson: Utilizarea fisierelor in ansamblu ■ 387

Definitia fisierelor proiectUn fisier proiect este un fisier ASCII text care este salvat cu extensia *.ipj. Fisierul contine informatiidespre caile si alte optiuni care permit Inventorului sa rezolve referintele catre alte fisiere atunci canddeschideti un ansamblo, o prezentare, sau un desen.

Cand creati anterior proiecte, probabil ca le organizati salvandu-le in foldere diferite. Acelasi lucru este adevaratsi pentru fisierele proiect Autodesk Inventor. In general, creeati un fisier proiect pentru fiecare proiect pe care ilrealizati.Nu exista nici o limita in privinta numarului fisierelor proiect pe care le puteti crea, insaun singur proiect poate fiactive la un moment dat.In imaginea urmatoare, proiectul active este identificat prin marcatorul aflat in fata sa.

Exemplu de fisier proiectEste recomandat sa salvati fisierul proiect in folderol radacina al proiectului dumneavoastra. Aceasta pastreaza

fisierul proiect organizat impreuna cu fisierele proiectului si simplifica problemele de portabilitate.

Urmatoarea imagine prezinta structura directoarelor (folderelor) pentru un proiect si unde este localizat fisierulproiect.

Un proiect tipic poate avea modele 3D si ansamble specifice proiectului, componente normalizate la nivel de

companie, si componentele standard, precum organe de asamblare, fitinguri, componente electrice.Pentru a reduce posibilitatea aparitiei problemelor de rezolutie a fisierelor, este bine sa configurati o structura defisiere inainte de a crea fisierul proiect si de a salva fisiere.


Optiunile fisierelor proiect

Deoarece puteti salva fisierele proiect in mai multe locatii diferite, aveti nevoie de o cale eficienta de a lelocaliza. In loc sa cautati in fiecare folder de pe computer sau din retea, Autodesk Inventor utilizeazascurtaturile Microsoft Windows pentru a mentine o legatura catre fisierele proiect care au fost accesatepe respectivul computer.Selectati in tab-ul Tools tab > Application Options, apoi alegeti tab-ul Files in caseta de dialog ApplicationOptions. The optiunea implicita pentru Projects Folder este setata catre folderul Documents\Inventor. Dacadoriti sa utilizati o cale diferita pentru fisierele proiecte, introduceti sau navigate pana la noua locatie.


In imaginea urmatoare, folderul Documents\Inventor este selectat sa listeze toate fisierele. Scurtaturile

(link-urile) catre fisierele proiect din panelul din dreapta al ferestrei de Explorer nu sunt de fapt fisiere proiect.

Ele sunt doar Microsoft Windows scurtaturi (link-uri) catre fisiereleproiect reale.

Configurarea fisierelor proiectFiecare proiect contine o serie categorii si optiuni. Pentru a crea cu succes un fisier proiect, trebuie sa intelegeticum sa utilizati categoriile si optiunile, pentru a asigura o referire corespunzatoare a fisierelor atunci cand

proiectati, realizati ansamble.

Caseta de dialog ProjectsVeti utilize caseta de dialog Projects pentru a crea , modifica sau pentru a stabili fisierul proiect activ. Caseta de

dialog este impartita in doua sectiuni. Sectiunea de sus afiseaza proiectele disponibile la momentul respectiv,

pe cand sectiunea de jos prezinta setarile si si optiunile de configurare pentru proiectul selectat.


Optiunea

Sectiunea deselectareproiect

Sectiunea demodificareProiectScurtaturi cunume

Caile de cautarepentru categorii

Descriere

Selectati un project pentru a-l modifica, sau efectuati dublu-click pe un proiectpentru a-l face activ.Observatie: Nu puteti modifica proiectul activ sau active un alt proiect daca suntdeschise fisiere in Autodesk Inventor.

Cand modificati caile de cautare ele sunt divizate in doua sectiuni: (a) Scurtaturicu nume si (b) Calea de cautare.

Introduceti numele scurtaturii asa cum doriti sa va apara in caseta de dialogOpen.Aceasta va permite sa navigati usor printre caile de cautare.Introduceti numele cailor sau apasati butonul de browse pentru a selecta caleade cautare.


Caseta de dialog Open: Scurtaturile pentru locatiiCand deschideti fisiere, sectiunea pentru locatii a casetei de dialog afiseaza toate scurtaturile cu nume continute

in proiectul activ.

Categoriile unui fisier proiectUn fisier proiect este divizat in mai multe categorii separate in care definiti diferite cai. Un proiect obisnuit realizat in

Inventor utilizeaza unele sau toate aceste categorii, in functie de structura ansamblului si de mediul in care lucrati.

Categoria

Type

Location

Use Style Lybrary

Descriere

Defineste tipul de proiect. In afara de cazul cand aveti instalat Autodesk Vault,Puteti crea numai fisiere proiect pentru utilizator individual (single user).

Afiseaza locatia fizica a fisierului proiect.

Defineste daca fisierul proiect utilizeaza o librarie de stiluri. Optiunile suntYes, Read Only si No.


Categoria

Workspace

Workgroup SearchPaths

Libraries

Frequently UsedSubfolders

Folder Options

Options

Descriere

O locatie proprie unde modificati copiile personale ale componentelorproiectului. Doar un singur proiectant trebuie sa aibe acces la fisiereleaduse in workspace (spatiul de lucru.In interiorul acestui grup puteti defini mai multe cai de cautare pentru accesareafisierelor. Utilizati aceasta optiune cand doriti sa adaugati nivele de organizareproiectului dumneavoastra sau sa permiteti accesarea fisierelor de catre altproiectant.Utilizati aceasta categorie pentru a defini caile de cautare pentrucomponentele de librarie. Acesta pot consta din componente standard pecare le utilizati in proiect, sau puteti include si modele 3D obisnuite oe carele utilizati in mai multe proiecte. Toate componentele din librarii suntconsiderate de aplicatie ca fiind read-only si deci modelele salvate aici,practice nu vor suferi modificari..

Acest grup este utilizat pentru a defini caile catre cele mai utilizatesubfoldere din cadrul structurii de foldere a proiectului.

Acest grup contine optiuni pentru stabilirea locatiilor pentru librariile destiluri, fisiere template, sau fisierele din libraria Inventorului, Content Center.Utilizati aceste proprietati pentru a stabili optiuni specifice pentru fisierul proiect.

Categoriile proiectului: ordinea de cautare

Stiind si reamintind ca ordinea de cautare este foarte importanta pentru implementarea si administrarea

fisierelor proiect. Imagine ace urmeaza reprezinta un exemplu tipic de fisier proiect cu cai pentru locatii,

definite in fiecare categorie. Cand aplicatia necesita sa localizeze fisierele referite, le cauta utilizand caile de

cautare continute in fiecare categorie utilizand urmatoarea ordine.1. Librarii2. Spatiul de lucrul (Workspace)3. Caile de cautare pentru grupul de lucru (Workgroup Search Paths)


O modalitate simpla pentru a va reaminti ordinea de cautare este ca primele sunt librariile, iar apoi se respecta

ordinea in care sunt afisate categoriile in fereastra de proiect.

Rezolvarea fisierelorCand examinati aceasta diagram, observati ca fisierul ansamblu este stocat intr-o locatie diferita de fisierele

componentelor.■ Fisierele componentelor exista in folderul Components.■ Fisierele de ansamblu exista in folderul Robot Assembly.Deoarece folderul Components este un subfolder al spatiului de lucru definit, este utilizat pentru a resolvalocatia componentelor. Surubul cu cp hexagonal este stocat intr-un folder definit ca si librarie.

Cai relative in fisierele proiectCand adaugati cai la fiecare categorie, aplicatia retine numai calea relativa. Calea relativa este create prin

indepartarea din textul caii a locatiei fisierului proiect si pastrarea numai a sirului de caractere care ramane.

Utilizarea acestor cai relative relative permite o mai mare portabilitate a fisierelor proiect si a bazei de date a

proiectului. Daca va uitati la caile de sub fiecare categorie, acestea incep cu “.” urmat de locatia folderului relativ

la locatia fizica a fisierului proiect. In urmatorul exemplu, fisierul ansamblu Robot-Assembly.ipjeste salvat in folderul C:\Designs\Robot Assembly.

Retinand numai caile relative in fisierul proiect, este posibil sa mutam fizic intreaga structura a folderului intr-o alta

locatie sau pe o alta unitate de stocare. Atat timp cat folderele isi mentin locatia lor relativa la locatia de salvare a

fisierului proiect, aplicatia poate rezolva fisierele pe masura ce sunt solicitate.


Locatia fisierului proiect

Cale relativa

Cale integrala

Cale integrala

Cele mai utilizate subfoldereProiectele au o categorie numita Frequently Used Subfolders (cele mai utilizate subfoldere) pe care o puteti

utiliza pentru a lista subfolderele utilizate frecvent pentru accesarea fisierelor Autodesk Inventor. Adaugand

locatiile unor subfoldere se simplifica operatiunea de navigare catre aceste foldere la deschiderea fisierelor.Este important de observat:■ Folderul specificat trebuie sa fie un subfolder al unei cai de cautare existente in proiectul in care se lucreazala acel moment.■ Folderele speficate aici nu au nici un effect asupra resolutiei de fisiere si sunt utilizate numai pentru a ajutala nafigare in situatia de deschidere si salvare de fisiere.Ilustratia urmatoare reprezinta un fisier proiect ce contine mai multe cai de cautare in categoria FrequentlyUsed Subfolders.

Lectie: Utilizarea fisierelor in ansamblu ■ 395

Casetelele de dialog Open si Save afiseaza locatia Frequently Used Subfolder. Faceti click pe folderul respectiv in

lista de locatii pentru a naviga in acest folder.

Folderul de optiuni ale fisierului proiectFolderul cu optiuni identifica unde sunt stocate diversele tipuri de fisiere aferente proiectului, cum ar fi fisiere

template sau de stiluri.

Optiunea

Design Data

Templates

Content Center Files

Descrierea

Identifica unde sunt stocate definitiile stilurilor aferente proiectului.

Specifica locatia fisierelor template Autodesk Inventor pentru toatefisierele proiectului.

Specifica location fisierelor pentru componentele standard din bibliotecaContent Center a Inventorului.


Optiunile proiectuluiUrmatoarele optiuni pot fi configurate pentru fiecare proiect.

Optiunea

Old Versions to Keepon Save

Using Unique FileNames

Name

Shortcut

Owner

Release ID

ImportedComponents FolderName

Imported Top LevelAssemblies FolderName

Descrierea

Specifica numarul de versiuni de pastrat atunci cand se salveaza modificarile.Versiunile mai vechi ale fiecarui fisier sunt salvate in folderul Old Versions,care este subfolder al folderului in care este stocat fisierul.Specifica daca toate fisierele din proiect vor avea nume unice. Nu esteaplicabila pentru locatiile librariilor.Yes: Indica faptul ca nu sunt acceptate duplicate pentru numele fisierelorutilizate in proiect. Aplicatia cauta prin toate locatiile editabile din proiectdupa numele fisierelor, chiar daca ultimul accesat a fost dintr-un folder diferit.No: Indica faptul ca in proiect pot exista duplicate pentru numele de fisiere. Dacasunt gasite duplicate pentru numele fisierelor la rezolvarea fisierelor, se dechide ofereastra de dialog Resolve Files, astfel ca puteti naviga pana la fisierul correct siputeti restabili legatura.

Indica numele fisierului proiect.

Indica numele scurtaturii pentru fisierul de proiect.

Identifica detinatorul proiectului, respectiv managerul de proiect sauadministratorul CAD.

Identifica versiunea desenelor lansate din proiect. Daca un proiect esteutilizat ca si librarie in cadrul altui proiect, release ID poate fi util inidentificarea versiunii de proiect utilizate.

Identifica numele folderului unde sunt stocate componentele importate.

Identifica numele folderului unde este stocata baza de data importatapentru ansamblul de nivel superior.


Resultatele cautarii sunt listate in caseta de dialog Non-Unique Project File Names..

Utilizarea numelor de fisiere unice in cadrul unui proiect va asigura ca intotdeauna fisierele corecte vor fi utilizatepentru resolvarea legaturilor cand deschideti un ansamblu sau alte document care are referinte catre alte fisiereAutodesk Inventor.

Optiuni VaultUrmatoarea imagine reprezinta optiunile vault care sunt disponibile. Autodesk Vault trebuie sa fie instalat pentru

ca aceste optiuni sa fie afisate.


Crearea unui fisier proiectIncepeti sa creati un fisier proiect prin intermediul unui vrajitor. Sunteti solicitat sa furnizati toate informatiilerelevante, cum sunt: numele de proiect, folderul pentru spatiul de lucru si librariile de importat din alte proiecte.Dupa ce procedura de creare a fost finalizata, procedati la agaugarea cailor de cautare necesare in cadrul categoriilorpe care le veti utiliza.

Access

Creati sau modificati proiecte

Ribon: Tab-ul Get Started > Panelul Launch

Casetele de dialog Open sau New: Projects


Procedura: Crearea unui fisier proiect de tip utilizator individual (single user)

Pasii urmatori descriu cum sa creati un fisier proiect pentru utilizator individual.1. Accesati caseta de dialog Projects selectand din meniul File > Projects.2. Selectati ca si tip New Single User Project, apoi apasati butonul Next.

3. In campul Name, introduceti numele proiectului. In campul Project (Workspace) Folder, introduceticalea catre locatia pentru stocarea fisierelor acestui proiect. Faceti click pe butonul Next.

4. Daca aveti unele proiecte cu librarii definite, acestea sunt afisate in aceasta lista. Puteti folosi aceste

informatii pentru a copia caile catre librarii din alte fisiere proiect.■ Apasati Finish pentru a crea proiectul.■ Daca sunteti solicitat pentru a crea calea, faceti click pe butonul OK.


Modificarea fisierelor proiectPuteti utiliza editorul de proiect intern al Inventorului sau un editor de proiect situat in meniul Start alsistemului de operare Microsoft Windows. Dupa Select Project, selectati proiectul de modificat. Insectiunea Edit Project, selectati categoria sau optiunea pe care doriti s-o modificati. In functie de pozitia pecare doriti s-o modificati, sunt disponibile diferite optiuni atat in meniul contextual, cat si in zona din dreaptaa sectiunii Edit Project area.

Access

Editare Proiect

Ribon: Tab-ul Get Started > Panelul Launch

Meniul Windows: Start > All Programs > Autodesk > Autodesk Inventor 2010 > Tools > ProjectEditor


Modificarea proiectelorCand modificati proiectele, apasati RMB pe o categorie sau optiune pentru a afisa uneltele disponibile pentru

editare intr-un meniu contextual.

Modificarea proiectului activTrebuie sa inchideti toate fisierele in Autodesk Inventor inainte de a incerca samodificati proiectul activ.


Categoria spatiul de lucru si librariile

Optiunile

Add Path

Add Paths from File

Paste Path

Delete Section Paths

Descrierea

Aceasta optiune adauga o cale pentru categoria spatiul de lucru. Introduceti oscurtatura cu nume si adauga cai de cautare in campurile de sub aceasta categorie.

Aceasta optiune adauga calea pentru spatiul de lucru continuta intr-un altfisier proiect. O caseta de dialog este afisata pentru a selecta fisierul proiect.

Aceasta optiune returneaza o cale ce a fost copiata in clipboard.

Aceasta optiune sterge toate caile din categore.

Workgroup Category Search Path Options

Optiune

Add path

Add Paths from File

Descriere

Aceasta optiune adauga o cale la categoria spatiul de lucru (workspace).

Aceasta optiune adauga caile spatiului de lucru continute in alt fisier proiect.O caseta de dialog este afisata pentru a putea selecta un fisier proiect.


Optiune

Add Paths fromDirectory

Paste Path

Delete Section Paths

Descriere

Selectati aceasta optiune pentru a adauga calea folderului selectat,incluzand toate subfolderele.

Selectati aceasta optiune pentru a returna o cale care a fost copiata in clipboard.

Selectati aceasta optiune pentru a sterge toate caile din categorie.

Butoanele de editare si pozitionare

Butoanele de editare si pozitionare sunt afisate in partea dreapta a ferestrei de dialog Projects.

Buton Option

Move Up

Move Down

Add Path

Edit Path

Expand

Find DuplicateFiles

ConfigureContent CenterLibraries

Description

Selectati aceasta optiune pentru a muta calea selectata mai sus inordinea de cautare in cadrul acestei categorii.

Selectati aceasta optiune pentru a muta calea selectata mai jos inordinea de cautare in cadrul acestei categorii.

Selectati aceasta optiune pentru a adauga o cale la categoria selectata.

Selectati aceasta optiune pentru a edita calea selectata.

Apasati pe acest buton pentru a afisa categoriile Workspace siWorkgroup. Aceste categorii sunt ascunse in mod implicit.

Optiune situata in interfata editorului de proiect. Puteti utiliza butonulFind DuplicateFiles pentru a cauta in proiectul activ fisierele cu numeduplicat in cadrul cailor de cautare editabile.

Apasati acest buton pentru a afisa caseta de dialog Configure Librariessi a configura libraria Content Center a Inventorului.


Recomandari pentru fisierele proiectFisierul proiect pe care il creati va depinde mult de tipul de proiect pentru care se intentioneaza sa fie folosit.Spre exemplu, daca activitatea curenta de proiectare implica doar o persoana, veti dori probabil sa utilizatiun fisier proiect pentru utilizator individual (single user). Insa, aceasta se poate intampla chiar daca faceti partedintr-o echipa sau companie numeroasa de proiectare. De exemplu, este posibil sa lucrati la un mic proiect carenecesita un singur proiectannt. In acest caz, chiar daca faceti parte dintr-un departament de inginerie-proiectarenumeros, cerintele specifice proiectului respectiv dicteaza utilizarea unui fisier proiect Single User.Pe de alta parte, puteti, in acelasi timp sa colaborati cu alti proiectanti la proiecte mult mai ample. In acest caz,tipul de fisier proiect recomandat este fisier proiect Vault. Proiectele de tip Vault permit tuturor proiectantilorsa interactioneze cu baza de date a proiectului in acelasi timp, fara frica de a suprascrie munca efectuata dealtii. Aceasta, deoarece projectul de tip Vault oblige fiecare utilizator sa extraga spre modificare fisierele dinvault inainte ca ele sa poata fi modificate efectiv. Alte fisiere care nu sunt susceptibile de modificare pot fi incareferite, din moment ce ele raman in vault.

Principii pentru crearea fisierelor proiectConsiderati urmatoarele principia atunci cand creati fisiere proiect pentru proiecte simple:■ Cand creati fisiere proiect, selectati proiect de tip Single User.■ Salvati fisierul proiect in folderul radacina al structurii de foldere ale proiectului. Aceasta va permitefisierelor stocate in subfoldere sa fie inregistrate cu o cale relativa la folderul radacina. Aceasta face designuldumneavoastra portabil si simplifica procesul de tranzitie, in caz ca micul proiect de care aminteam mai sus,trece la un proiect mai amplu de design/prelucrare unde si alti proiectanti pot fi solicitati sa colaboreze.■ Adaugati o cale catre componentele folosite mai des ca si librarie. Aceasta cale este read-only sicomponentele care sunt stocate acolo se modifica rar sau niciodata.■ daca sunt necesare cai de cautare suplimentare, adaugati-le ca si Workgroup Search Paths.


Principii pentru fisiere proiect utilizate in proiecte complexe sau mari echipe de proiectare

Considerati urmatoarele principia atunci cand creati fisiere proiect pentru proiecte complexe, sau cand la aceste

proiecte participa echipe de proiectanti numeroase.■ Cand creati fisierul proiect, selectati tipul acestuia ca fiind Vault. Autodesk Vault trebuie sa fie instalat.■ Pentru mai multe informatii despre Autodesk Vault, accesati AOTC: cursul Autodesk Vault Essentials sauinteresati-va de optiunile de instruire la centrul de instruire local sau la resellerul dumneavoastra.

Exemple de tipuri de proiect

Urmatoarele imagini arata diferentele dintre un proiect de utilizat de catre un utilizator individual si cu dimensiunimici ale bazei de date si un proiect gandit pentru lucrul mai multor utilizatori si dimensiuni mari ale bazei de dateale proiectului. In exemplul de proiect single-user, baza de date a proiectului este salvata pe un drive local saupoate pe un drive de retea, dar este, in general, modificata de o singura persoana la un moment dat. In proiectulVault baza de date a proiectului este stocata in Vault si este disponibila mai multor proiectanti in acelasi timp.Vault-ul administreaza baza de date si previne suprascrierea lucrului unui utilizator cu ale altuia si in acelasitimp ofera si alte capabilitati care sunt cerute in cazul proiectelor mari si foarte mari.

Proiect utilizator individual Proiectul Vault pentru proiecte mari, complexe si utilizatori multipli


Exercitiu: Creati un fisier proiect

In acest exercitiu, creati un fisier proiect de tip single-user cu un spatiu de lucru si o librarie.


Parcurgerea exercitiuluiPentru a parcurge exercitiul, urmati pasiidin aceasta carte sau din exercitiile on-screen. Din lista de capitol si exercitii on-screen, Selectati Chapter 5: AssemblyDesign Overview. Selectati exercitiul:Create a Project File.

1. Asigurati-va ca toate fisierele sunt inchise inAutodesk Inventor.2. Pentru a configura exercitiul, aveti nevoie sacreati cateva foldere pentru a simula un scenariutheoretic de proiect.

Utilizand Windows Explorer, creati folderele asacum sunt afisate pentru a simula o structura defoldere tipica pentru aceste proiecte si un folderStandardParts pentru a stoca componenteutilizate mai des.

3. Selectati Tab-ul Get Started > Panelul Launch >Projects.

4. In caseta de dialog Projects:■ Observati numele proiectului activ,

identificat printr-un marcator.■ Selectati New.

5. Pentru a defini un project ca fiind de tip single-user:■ In caseta de dialog a vrajitorului Inventor project,

Verificati ca este selectata optiunea New Single UserProject.

■ Apasati pe Next.6. Pentru a denumi si amplasa fisierul proiect:

■ Pentru nume, introduceti R&D.■ Apasati butonul Browse de langa campul Project

(Workspace) Folder si navigati pana la folderul C:\R&DDesigns.

■ Selectati folderul si acceptati cu click pe OK.■ Faceti click pe Finish.

7. Pentru a adauga o cale de cautare pentru librarie:■ In caseta de dialog Projects, apasati RMB pe categoria

Libraries.■ Faceti click pe Add Path.


8. Pentru a denumi si configur calea de cautarepentru librarie:

■ In caseta de text Name, introducetiStandardParts.■ In caseta de text Search Path text box, enterC:\StandardParts.■ Faceti click pe butonul Save.

9. Pentru a activa proiectul, faceti dublu-click pe

acel proiect in caseta de dialog Project.Cand este activat, un marcator este afisat langaprojectul respectivObservatie: Lista dumneavoastra de proiecte

disponibile difera fata de cea care este listata mai

jos.

10. Apasati Done pentru a inchide caseta de dialog.

410 ■ Capitolul 5: Proiectarea AnsamblelorGeneralitati

11. Pentru a testa proiectul:■ Faceti click pe Open.■ In caseta de dialog, cu spatiul de lucru (Workspace) selectat(1), fiti sigur ca folderele pe care le-ati creat anterior in R&Dfolder (2) sunt visibile.■ Selectati libraria StandardParts (3). Asigurati-va ca listaLook In se modifica pentru ca sa apara folderul StandardPartspecare l-ati creat anterior.

12. Apasati butonul Cancel pentru a inchide caseta de dialog Opendialog box.13. Apasati Projects. Faceti dublu-click pe fisierul proiect, activimediat anterior celui current.14. Apasati pe Done.

Sumarul capitolului

Cu informatiile pe care vi le-ati insusit in acest capitol, puteti lua decizii in cunostinta de cauza despre

proiectarea ansamblelor inainte de a incepe sa proiectati un fisier proiect. Cu intelegerea de catre

dumneavoastra a diferitelor abordari, optiuni pentru fluxul de lucru si fundamentul pentru proiectarea

ansamblelor puteti continua cu capitolele ce urmeaza, care acopera comenzi individuale si fluxuri de lucru

care sunt disponibile in cadrul mediului de asamblare.Avand parcurs aceste capitol puteti:■ Descrieti procesul de asamblare, mediul de asamblare Autodesk Inventor si fluxurilede lucru recomandate pentru asamblare.■ Descrieti cum sa utilizati fisiere proiect Autodesk Inventor pentru a administraproiectele realizate in Inventor.

Sumarul Capitolului ■ 409

Date post:	22-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	ionut-lehadus
View:	385 times
Download:	102 times