Curs la alegere 2014/2015 REABILITAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT

Prundeanu Casandra 56A

Politicile de demolare i reconstrucie n mas au condus la nlocuirea unui numr mare de cldiri practic n stare bun, cu cladiri noi de multe ori de o calitate mult mai proast, n special n sectorul locuinelor. Stocul vast de cldiri vechi, sub-utilizate i uzate moral, constituie o resursa material important pentru a obine, prin renovarea i re-utilizarea lor, spaii moderne de bun calitate, ntr-un timp mult mai scurt i la un cost mai mic dect alternativa demolrii i realizrii de construcii noi. Pstrarea i renovarea cldirilor existente este preferabil fa de demolarea i nlocuirea lor, ndeosebi n condiiile eforturilor actuale de reducere a consumului de combustibil fosil i a emisiilor de dioxid de carbon,precum i n contextul preocuprilor de a dezvolta un mod mai sustenabil de a tri.

"Prin arhitectur, o ras, sau mai bine zis o ar, se exprimntotdeauna n mod instinctiv. () Dup acest principiu, estenatural s considerm configuraia unui ora ca un documentplastic de prim nsemntate, cnd vrem s cunoa tem ocivilizaie. Oraele poart nsemnate pe ele, n ele, toate virtuile,toate pcatele celor ce le-au zidit".

CANTACUZINO, G. M., Arcade, firide i lespezi.Ed. Cartea Romneasc, Bucureti 1932

Aadar, pentru a ne exprima i cunoate este nevoie de mrturii ale trecutului, care sunt att de bine purtate de arhitectur.REABILITAREA poate servi ca un instrument n acest sens i NU DEMOLAREA

O cldire veche aparine i oraului, ceteanului dac vrei, nu numai proprietarului, oricare ar fi acesta

TEODOR FROLU, Re-Act Now

Politicile de demolare si reconstructie in masa au fost aplicate de-alungul timpului in intreaga lume si au avut scopuri si rezultate deopotriva rele si bune.

Luand ca exemplu orasul Bucuresti, pot fi precizate urmatoarele actiuni intreprinse de-alungul evolutiei istorice a orasului, care au presupus demolari:

- taierea marilor bulevarde (E-V si N-S)

-regularizarea Dambovitei

-constructia unor cladiri monument in perioada interbelica, antebelica , precum Palatul Cec, Banca Nationala, Muzeul de Istorie,etc.

- constructia Palatului Telefoanelor sau imobilele moderniste de pe bulevardul Magheru

-constructia Casei Poporului si a cartierelor de locuinte colective

-proiectul Buzesti-Berzei-Vasile Parvan

- La nivelul Capitalei exist n prezent peste 4.000 de case degradate sau demolate, relev un inventar realizat de Asociaia Rhabillage. La polul opus, doar o zecime din cldirile ce fac parte din patrimoniul arhitectural local sunt reabilitate i ntreinute corespunztor.sursa: http://www.imobiliare.ro/

In timp ce investitiile in cladiri noi au scazut in anii de criza, cele pentru lucrari de restaurare/renovare/reabilitare au crescut continuu. Potrivit celor mai recente date ale INS, in primele cinci luni ale anului curent lucrarile de constructii noi au inregistrat o scadere de 6,7% comparativ cu aceeasi perioada din 2012.In schimb, lucrarile de reparatii capitale au cunoscut o crestere de 35,3% iar lucrarile de intretinere si reparatii curente o majorare de 7,2%.sursa: http://arhitectura-1906.ro/

cost mai avantajos al lucrarilor

reabilitare ?demolare si reconstruire?

exemple de proiecte de reabilitare n Romnia

1.cas Art-deco n Bucureti

arhitectura: Zeppelin - Stefan Ghenciulescu, Constantin Goagea, Adrian DobreStructura: Gheorghe SavaExpert consolidare: Mihai UrsachescuExecutie: 2011

-fara statut de monument, neinclusa intr-o zona protejata

- pastrarea a cat mai mult din substanta vehe si folosirea la maximum a cadrului existent

-extindere minimala si doar pe verticala

-deasupra bucatariei se inalta un dormitor matrimonial, lasand loc la etaj pentru un birou in locul vechiului dormitor

-in locul curtii de lumina -o baie pentru parinti

- fostul pod - o mansarda pentru un al doilea spatiu de zi si o baie

-pentru ca gradina de jos este mica, a fost realizata peste etajul 1 o terasa

Tot ce e considerat casa veche a fost restaurat si exprimat ca atare. Tot ce e extindere sau spatiu puternic refacut a capatat o imagine simpla si clar contemporana. Au fost evitate rosturi sau evidentieri brutale cu motivatia ca in mod traditional la casele vagon, volumele de varste diferite se insiruie cuminte, si tencuiala e una si aceeasi. Nu au fost imitate profile, iar ferestrele au dimensiuni si proportii diferite si migreaza catre fata peretelui. Noile balustrade, la fel ca portile noi de intrare in curte au preluat dimensiunile elementelor de feronerie de la unul din balcoanele vechi, insa montate in moduri diferite.

Probleme:Casa s-a dovedit mult mai slaba structural decat s-a crezut initial, iar expertiza a recomandat in final solutia nefavorabila pentru orice interventie asupra unei arhitecturi de valoare: camasuieli atat la peretii exteriori, cat si la cei interiori. Asadar majoritatea detaliilor vechi s-au pierdut.

Aproape toate ornamentele de pe fatada au trebuit refacute in fata camasuielii (respectand desenul original). Aceasta a permis sa fie acceptata si solutia termoizolarii exterioare complete la pereti, care se crezuse ca poate fi evitata.

Partea buna la aceasta reabilitare structurala grea: s-a renuntat la peretii ce ocupau ochiul scarii balansate si au fost inlocuiti cu o balustrada transparenta. Casa scarii a primit 2 ferestre noi, iar lumina venita de pe terasa ajunge acum pana in incinta casei.

2. Palatul Noblesse din Bucureti

-cladire din centrul Bucurestiului dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea, arh. Alexandru Savulescu. n 1903 a fost cumparata de bancherul Max Berkovitz, un nume cunoscut al acelei epoci. Numeroase intalniri, soiree-uri si petreceri au fost organizate in aceasta resedinta pana cand a fost confiscata, in 1950, de catre Partidul Comunist, devenind Cercul Copiilor din Sectorul 2- devastata si distrusa atat de timp, cat si de oameni, pana in anul 2013, cand este cumparata de Galeriile Noblesse, care incepe restaurarea ei. O intreaga echipa de arhitecti si restauratori a lucrat asiduu : pe baza planurilor originale si a unei documentari amanuntite, au fost restaurate stucaturile, tamplaria, sobele vechi si elementele de fier forjat

In decursul unui an, Galeriile Noblesse si propriul birou de design interior, Studio Insign, au consolidat, restaurat si amenajat casa care are o suprafata utila de 900 de mp si o curte de 1.000 de mp. Investitia se ridica la peste 1.500.000 de euro si gazduieste cel mai elegant si mai mare show-room exclusivist din Europa de Sud-Est, un Centru de Arta si Evenimente

3. Reabilitare Bursa de Mrfuri Rahova - The ark

Autor:RE-ACT NOWLocalitate: BucuretiEchipa de proiectare:Mario KUIBU, Roxana DUMITRIU, Irina PLESNIL, Cristina CHIVU, Elena TOADER, Ioan MRCEAN, Adela ANTONIU, Valentin VARLANProiectant general:RE-ACT NOW STUDIOProiectant structur:MC DESIGN CONSTRUCT, CAZA IMPEXProiectant instalaii:DAMIRO ENGINEERING, AMS INSTALAnul proiectrii:2004Anul execuiei/finalizrii:2008Suprafaa desfurat:3000 mpValoarea investiiei:3.5 milioane euro

Pentru a pastra o imagine cat mai vie a unei cladiri vechi cu trasaturi (chiar si partiale) speciale, in contextul unei revitalizari arhitecturale s-a intervenit imbracand-o intr-un concept nou, in contrast cu existentul. Noile functiuni de care casa avea nevoie se bazau pe o flexibilitate deosebit i o transparen general. A existat intenia de a crea la final un Centru de Cultur i Creaie, alternativ care s reprezinte un contrapunct n contextul cultural bucuretean, unde n zona public s poat avea loc evenimente i expoziii care s fie dublate de o cafenea+restaurant

4.reabilitarea fostelor hale ale fabricii de mobil Libertatea, din Cluj-Napoca

Termoizolarea primelor dou cldiri de birouri din fosta fabric Libertatea a constituit unul dintre cele mai importante proiecte de reabilitare a unor cldiri istorice dezvoltate n Romnia n 2013. Ne-am bucurat s ne aducem contribuia la acest proiect, oferind cele mai moderne soluii de termoizolare, utilizate cu succes n Germania i n toat Europa pentru lucrri de acest tip, a declarat Alexandru Fogarai (Project Manager Multipor).

Costurile mari de exploatare pentru cldirile de birouri, precum i standardele eco impuse pentru proiectele noi, i-au determinat pe investitori s acorde o atenie deosebit etapei de termoizolare, care a impusprotejarea unei cldiri de patrimoniu industrial. Pentru c nu s-a dorit intervenia asupra faadei de crmid aparent a fabricii, a trebuit gsit o soluie de termoizolare la interior, aplicat pereilor exteriori de contur.

Dezvoltatorii au ales Multipor, primul material de termoizolare ecologic, 100% mineral i cu structur solid, conceput special pentrutermoizolarea la interior a cldirilor de patrimoniu.Produsele Multipor sunt aduse n Romnia de compania german Xella, productorul blocurilor de zidrie Ytong

5. Gospodrie rneasc i conversie in cas de oaspei in Transilvania, Valea Zlanului

Echipa de proiectare: Silvia Svetlana DEMETER-LOWE, SC Context Architecture SRLAli colaboratori:Klnoky EstateAntreprenor general:Klnoky EstateClient:SC Ecologic Transilvania SRLAnul proiectrii:2008Anul execuiei/finalizrii:2011

Prin conversia gospodriei ntr-o cas de oaspei s-a urmrit valorificarea potenialului turistic al zonei, dar n primul rnd s-a dorit punerea n valoare al ansamblului acestei gospodrii rneti i promovarea meteugului de a construi i a valorilor culturale tradiionale, n general. Dei acest conversie implic asigurarea unui confort care s ndeplineasc ateptrile unei locuiri contemporane - fie ea i doar cu caracter temporar, interveniile necesare urmau a fi minimale asfel nct s se menin caracterului ansamblului i al cldirilor. De asemnea abordarea n reabilitarea cldirilor a implicat mai mult conservare si mai putin restaurare.

Cldirile ansamblului aveau nevoie de urgente lucrri de consolidare i reparaii. Casa de Sus este construit din bile de fag, cu o tencuial mixt: pe alocuri cu mortar de var, pe alocuri de pmnt (un amestec de pmnt, pleav si blegar), pe un suport de lai de brad sau ramuri de alun. n lipsa unui sistem de drenaj corespunztor i cu arpanta i nvelitoarea deteriorate, apruser probleme structurale: bilele la nivelul soclului i la nivelul streinii i capetele ctorva dintre cpriori putreziser complet.

ura prezenta probleme similare i datorit poziiei sale, ntregul volum ncepuse s se incline ctre vale.

Grajdul avea probleme cu nvelitoarea i de asemenea cu infiltraii de umezeal provenite din apa pluvial ce venea dinspre deal i stagna la baza cldirii. Existau i mari probleme cu eflorescene, formarea de salnitrat deteriornd zidria de crmid.

Casa de Jos, construit relativ recent se afla ntr-o stare bun. Dei a fost construit utiliznd tehnicile i materialele tradiionale, ulterior s-au executat lucrri nu tocmai potrivite din punct de vedere tehnic i estetic: pardoseli din beton, trepte de acces din beton, zugrveli exterioare acrilice, etc.

6.Restaurant Negresco

Proiectant general:PRODIDArhitectur:arh. erban Sturdza (ef proiect), arh. Alexandra Culescu, arh. Andreea Hangiu, arh. Ioana Rusu, arh. Raluca Mihalache, arh. Mihai CazanStructura:ing. Simona AlexandrescuStructura fibre compozite:OFEA Societa di Ingegneria, ing. Stefano SabbatiniProiectare instalaii:VDB Dynaty, ing. Bogdan Ioni, ing. Rzvan Danciu, ing. Odette Anghel, ing. Andrei Tulbureanu, ing. Gabriela TulbureanuConstructor:Cella Cosimex, ing. Viorel Iordan, ing. Tilea Rou, ing. Aurelian AlenicuFier forjat:Fabien Monestier i Victor Hornez mpreun cu elevii colii de feronerie Petre P. Carp din ibneti, IaiPIctur:Zoe Langada cu studeni de la artePictur intervenie nou:Gabriel KelemenOglinzi:Liliana Vasile i Vladimir erban CioroiuConcept Oglinzi:Vanda SturdzaDetalii Oglinzi:Victor SararuVitralii:Lucian ButucariuFresc:Ioan Popa i Virgil ScripcariuEchipa mozaic:Radu Chiorean i Diana ChioreanEchipa baruri zinc:Clin Dian, Adrian Gorgan, Sergiu Mocan, Florin Pop, Drago Dumitru, Sebastian Nicola, Alexandru Surducan, Bogdan Bercea, Alex Achim, Crian Lazr, Cristi BerceaRecondiionare Lambriu:Dan PleLambriu nou:Paul Botescu

Cldirea cu un volum compact, compus din subsol, parter, dou etaje i pod parial mansardat, a fost construit n mod tradiional, din zidrie de crmid cu planee din lemn, cu acoperire n arpant i nvelitoare din tabl. Exteriorul a fost finisat cu tencuieli simple cu rosturi, faada principal primind o decoraie elaborat, ce cuprinde nu doar ornamente din ipsos, ci i o serie de statui alegorice, amplasate strategic deasupra celor dou intrri. n ceea ce privete interiorul, amenajarea iniial a parterului a fost transformat n anii 1980-1990, printr-o tratare decorativ ce o imit pe cea a restaurantului Carul cu Bere, pstrndu-se cu aceast ocazie doar un singur element originar, pardoseala ceramic n tonuri de ocru i albastru.

Dei nu existau probleme care s fi afectat rezistena construciei, elementele de finisaj erau n mare msur degradate. Este vorba mai ales de faadele orientate spre curi i de structura de lemn a mansardei, unde impactul intemperiilor a fost accentuat de lipsa interveniilor de renovare. ns spaiul cel mai afectat a fost cel al subsolului, suferind att n urma refacerilor succesive prin transformarea n cram, ct i din cauza nivelului crescut de umezeal. S-a ncercat lrgirea spaiului interior prin amplasarea unui ir de oglinzi cu dimensiuni impresionante.

Amenajarea subsolului a necesitat n schimb numeroase intervenii preliminare din pricina degradrilor destul de avansate. Mai nti a fost eliminat umiditatea prin intermediul unei hidroizolaii cu Freezteq-uri, urmnd apoi un proces de consolidare care a presupus mbrcarea stlpilor n beton i corset metalic precum i utilizarea fibrelor compozite.Pentru a evita imaginea ntunecoas i apstoare a subsolurilor boltite, echipa a optat pentru coborrea nivelului de clcare, pentru lrgirea gurilor de aerisire i pentru creterea nivelului de iluminare prin crearea unor luminatoare suplimentare i prin folosirea unor detalii din sticl

reabilitare > restaurare ??

reabilitarea patrimoniului construit :- reprezinta identitatea si realizarile unui grup social si transmit diverse mesaje si valori (istorice, sociale, politice, stiintifce, religioase, etc) care se imbina cu traiul zilnic-resursa de educare locala a locuitorilor cu varste diverse si de unire a comunitatii; cazuri de apreciere a asociatilor de locatari fa de istoria cldirii n care triesc -atractia turistilor; patrimoniul arhitetcural bine intretinut asociat unei bune infrastructuri este e o sursa d einformatie, ajuta vizitatorii sa aprecieze istoria si cultura locala-dezvoltare economica locala : structurile de patrimoniu pot fi uneori foarte potrivite unor mici afaceri care au nevoie de spatiu modest pentru desfasurare; multe activitati isi pot gasi gazdurie intr-o structura industriala restaorata, subdivizata in spatii pentru inchirieri-economie de energie, materiale

n prezent e greu de spus care sunt factorii ce contribuie la reintegrarea sau eliminarea unei cldiri vechi n Bucureti. Dac aruncm o privire asupra a ceea ce se ntmpl n ora n acest moment, descoperim c majoritatea deciziilor se iau pe baza eficienei speculative imobiliare TEODOR FROLU, Re-Act Now

Nevoia de identitate colectiv i distrugerea identitilortradiionale sunt principaliir esponsabili pentru noul cultaccelerat al memoriei, mediul actual prezentnd indicii ct mai pregnante ale ruperii de trecut. Rememorarea se face diferit de la un popor la altul, de la o ideologie la alta.

Remarcabil este faptul recunoaterii cercettorilor de specialitate c echilibrul mental individual i de grup este plauzibil n experiena zilnic, nemodificat sau alterat, care ajunge s creeze un sentiment de stabilitate.

Este precum un strat al contiineinoastre, un strat tcut (cldirile) ce stabilete echilibrul n pofida agitaiei noastre cotidiene i pierderea reperelor i a lucrurilor de zi cu zi duse pn la o incapacitate de a recunoate, la o schimbare fr un catalizator precis.