+ All Categories
Home > Documents > Curs ipa cepa

Curs ipa cepa

Date post: 06-Feb-2016
Category:
Upload: teodorsimona8624
View: 44 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
economie
87
ANALIZA TEHNICO- ECONOMICĂ A PROCESELOR DE FABRICAŢIE dr.ing.ec.Nicolae BOIAN
Transcript
Page 1: Curs ipa cepa

ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ A PROCESELOR

DE FABRICAŢIE

dr.ing.ec.Nicolae BOIAN

Page 2: Curs ipa cepa

CAP. 1 FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII ECONOMICE

• NEVOI UMANE

• RESURSE ECONOMICE

Page 3: Curs ipa cepa

FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII ECONOMICE

NEVOI UMANEDeterminate sau condiţionate de factori sociali

sau economici;Nelimitate ca număr şi regenerabile;Limitate în capacitate de consum (saturaţie);Sunt substituibile ca urmare a concurenţei;Generează complementaritate;Sunt vizibile pe măsura percepţiei lor;

Page 4: Curs ipa cepa

FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII ECONOMICE

RESURSELE ECONOMICESunt rare, limitate în volum;Sunt supuse permanent diversificării;Sunt invizibile temporar;

Page 5: Curs ipa cepa

FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII ECONOMICE

LEGEA RARITĂŢII

“Resursele sunt rare, limitate iar nevoile sunt nelimitate”

CONSECINŢE

1. Eficientizarea producţiei2. Economisirea resurselor

Page 6: Curs ipa cepa

FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII ECONOMICE

FACTORII DE PRODUCŢIE (J.B. SAY)

- Resurse economice atrase;

1. MUNCA

2. NATURA

3. CAPITALUL

4. INFORMAŢIA

Page 7: Curs ipa cepa

FACTORII DE PRODUCŢIE

MUNCAAcţiune conştientă de realizare de bunuri economice (bunuri materiale sau servicii) cu scopul satisfacerii unor nevoi publice sau private de consum şi al obţinerii de venituri.

NATURAFactorul natural sub formă materială sau conjuncturală utilizat în activitatea economică prin consum sau ca factor determinant al acesteia.

Page 8: Curs ipa cepa

FACTORII DE PRODUCŢIE

CAPITALULAnsamblul bunurilor reproductibile, rezultate din activitatea anterioară, utilizate în producerea de bunuri economice.

CAPITAL TEHNICo CAPITAL FIXo CAPITAL CIRCULANT

CAPITAL VALORIC

o MONEDĂo TITLURI DE VALOARE

Page 9: Curs ipa cepa

FACTORII DE PRODUCŢIE

COMBINAREA FACTORILOR DE PRODUCŢIE

FUNCŢIA DE PRODUCŢIE

Q = producţia

A = constantă specifică economiei naţionale

K = capitalul utilizat

L = munca utilizată

a,b = coeficienţi ai ponderii factorilor

Page 10: Curs ipa cepa

FACTORII DE PRODUCŢIE

LEGEA RANDAMENTELOR NEPROPORŢIONALE

“dacă o activitate economică necesită utilizarea a doi factori de producţie din care unul constant, factorul variabil nu poate fi crescut constant fără a se diminua productia suplimentară”

P = Producţia totală

X = factorul variabil

Pmg = Producţia marginală; Pmg = (P1-P0)/(X1-X0)

PM = Producţia medie

Page 11: Curs ipa cepa

FACTORII DE PRODUCŢIE

PRODUCTIVITATE SAU RANDAMENT(rezultatul combinării factorilor de producţie)

FACTORII PRODUCTIVITĂŢII Naturali (climă, zăcăminte) Tehnici (nivel tehnic, tehnologie) Economici (organizarea producţiei, nivelul de salarizare) Sociali (condiţii de muncă, legislaţie socială) Psihologici (climatul de muncă, satisfacţia muncii) Managementul (tipuri de management)

Page 12: Curs ipa cepa

CAP 2 COSTURILE INTREPRINDERII

Costurile întreprinderii reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate pentru functionarea ei.

Costul de producţie este expresia bănească a consumului de resurse al întreprinderii pentru obţinerea şi desfacerea producţiei sale.

Nivelul consumului trebuie determinat prin calcul economic, asigurându-se în acest fel relevanţa, credibilitatea şi comparabilitatea lui.

Problematica analizei costurilor:

1. Determinarea consumurilor şi calculul costurilor;

2. Eficientizarea costurilor;

Page 13: Curs ipa cepa

DETERMINAREA CONSUMURILOR, CALCULAŢIA COSTURILOR

Din perspectivă contabilă, consumul de resurse este o cheltuială a întreprinderii, determinată de nivelul activităţii desfaşurate, care se deduce în mod global din veniturile realizate din vânzarea produselor, în procesul de formare a profitului.

Calculaţia costurilor reprezintă acele lucrări ce sunt realizate pentru determinarea unui echivalent monetar al consumului de resurse (bunuri, lucrări, servicii etc.) realizat de întreprindere în cursul activităţii desfăşurate.

Page 14: Curs ipa cepa

Tipuri de costuri1. Costuri directe: ataşate direct obiectului de evidenţă şi calculaţie (materiile

prime şi materialele directe, salariile directe şi contribuţiile privind asigurările şi protecţia socială aferente acestora);

2. Costuri indirecte: ataşabile asupra obiectului de evidenţă şi calculaţie în urma unui proces de repartizare (cheltuieli de producţie comune: amortizare utilaje, pază, transport, aprovizionare etc.);

3. Costuri fixe: cheltuielile independente de variaţia, în anumite limite, a volumul producţiei (amortizarea capitalului fix, chiriile, salariile fixe sau în regie);

4. Costuri variabile: cheltuielile care se modifică în functie de volumul producţiei (materii prime, materiale, salarii directe sau în acord);

5. Costul total: totalitatea cheltuielilor aferente unui proces de producţie;6. Costuri medii: cheltuieli dependente, raportate la o variabilă independentă;7. Costuri marginale: cheltuieli suplimentare determinate de realizarea unor unităţi

suplimentare de producţie.8. Costuri relevante: susceptibile a se modifica în funcţie de decizia economică;9. Costuri nerelevante: independente de decizia economică.

Page 15: Curs ipa cepa

Determinarea costurilor

Costuri fixe(CF): se preiau din contabilitatea financiară;

Costuri variabile(CV):

(costul variabil unitar)

Q = volumul productiei (din evidenţele de gestiune a producţiei)

CVu = costul variabil unitar (din fişele individuale de cost)

Costul total(CT): suma costurilor fixe şi variabile;

Costul mediu(CM): care poate fi fix, variabil sau total:

Cost marginal(Cmg):

;Q

CFCF ;uCV

Q

CVCV CVCV

Q

CVCF

Q

CTCT

12

12

QQ

CTCT

Q

CTCmg

CVCFCT

QCVCV u

Page 16: Curs ipa cepa

Determinarea costurilor

Costuri nerelevante, exemplu:

O întreprindere deţine un stoc de materii prime fără mişcare de 5.000 lei, neputând fi folosit nici în procesul de producţie, nici vândut, neexistând clienţi interesaţi. Primindu-se o ofertă de contract în valoare de 12.000 lei, care ar permite utilizarea acestui stoc de materii prime, se ridică problema acceptării ofertei având în vedere cuantumul cheltuielilor de prelucrare de 10.000 lei.

La un prim calcul, costul comenzii ar fi de 15.000 lei ceea ce ar justifica neacceptarea contractului. În fapt, cheltuiala cu materia primă (5.000 lei) este o cheltuială nerelevantă în raport cu această decizie şi astfel se poate justifica acceptarea contractului.

Page 17: Curs ipa cepa

Metode de eficientizare a costurilor

Eficientizarea costurilor se referă la alocarea unor resurse limitate, distribuite în funcţie de priorităţile cerinţelor şi competitivitatea execuţiei.

EFICIENTA = MINIMIZARE COSTURI sau MAXIMIZARE EFECTE

Minimizarea costului reprezintă problema de bază la nivel microeconomic fiind considerată una din cheile maximizării beneficiilor.

Metode de eficientizare a costurilor:

-Frontiera de producţie (capacitatea maximă de producţie);

-Costul de oportunitate (costul renunţării);

-Pragul de rentabilitate (volumul minim de producţie);

-Optimul producătorului (volum optim de producţie);

Page 18: Curs ipa cepa

METODA FRONTIERELOR DE PRODUCTIE

O întreprindere produce doar doua produse economice: alimente (A) şi haine (H). Întreprinderea poate aloca resursele de care dispune in realizarea celor doua produse in mod egal sau diferentiat dar nu poate depasi posibilitatile de productie (resursele) existente. Cu resursele existente, întreprinderea poate produce în conditii de maxima eficienta 50 um alimente sau 100 um haineGrafic, situatia se prezinta astfel:

In punctul M se pot realiza 25 um alimente şi 50 um haine. Toate punctele X aflate sub FPP reprezinta combinatii care nu utilizeaza toate resursele disponibile sau le utilizeaza cu eficienta scazuta. Punctele aflate deasupra FPP reprezinta depasiri de esurse.

Page 19: Curs ipa cepa

METODA COSTULUI DE OPORTUNITATE„Costul de oportunitate” sau al şansei sacrificate constă în preţuirea acordată

celei mai bune şanse sacrificate în luarea unei decizii economice (productive, investiţionale, etc).

Se evaluează câştigul obţinut prin pierderea celei mai bune din variantele sacrificate.

Exemplu: Un întreprinzător ce deţine un capital de 20.000 lei trebuie să decidă în privinţa unei afaceri în care să investească atât capitalul cât şi munca sa. Datele estimative ale afacerii sunt: venituri anuale 120.000 lei, cheltuieli anuale 100.000 lei, profit net 16.800 lei, după deducerea din profitul brut a impozitului pe profit (16%). Venitul net al întreprinzătorului va fi în aceste condiţii 14.112 lei după plata impozitului pe dividende (16%).

Decizia de implicare în afacere pare justificată dar calculul de profit nu include costul de oportunitate reprezentat de cele două renunţări majore ale decidentului: capitalul şi munca sa. Pentru evaluarea acestui cost trebuie avute în vedere cel mai bune valorificări posibile ale resurselor la care trebuie să renunţe. Acestea sunt dobânda bancară pentru capitalul depus la bancă şi salariul net pe care l-ar putea obţine pe piaţa muncii.În condiţiile unei dobânzi anuale maxime la depozitele bancare de 12% şi a unui salariu lunar net de 1.000 lei garantat de un angajator, costul de oportunitate al afacerii, la care trebuie să renunţe este:

Astfel, costul de oportunitate este superior venitului net obţinut şi o decizie negativă este justificată.

400.1412000.1%12000.20 CO

Page 20: Curs ipa cepa

METODA PRAGULUI DE RENTABILITATE

VT = CT; VT = CF+CV;

PxQmin = CF + QminxCVu; unde CVu = costuri variabile unitare

Qmin = CF : (P – CVu)Coeficientul de siguranţă al vânzărilor Km = Q/Qmin

(Q=volumul vanzarilor)

Page 21: Curs ipa cepa

OPTIMUL PRODUCATORULUI

1. Optimizarea productiei: volumul de productie optim este cel la care cresterea suplimentara a productiei conduce la o majorare minima a costului mediu, adica cel in care costul marginal este egal cu costul mediu total iar acesta ia valoarea minima

Cmg = CTM

2. Maximizarea profitului: producatorul urmareste realizarea acelui volum de produse care sa-i asigure un profit maxim

Vmg = Cmg

Vmg = VT: Q = (VT1-VT0):(Qv1-Qv0)Unde: VT1, VT0 sunt veniturile totale in perioadele 1, respectiv 0Qv1 si Qv0 sunt cantitățile vândute in perioadele 1, respectiv 0

Page 22: Curs ipa cepa

EVALUAREA RAPORTULUI COST-BENEFICIU

SUBIECTE: Evaluarea veniturilor Evaluarea beneficiului Evaluarea raportului preţ-beneficiu

Page 23: Curs ipa cepa

EVALUARE VENITURI, BENEFICII

Cantitatea de produse vandute: Qv

Pretul mediu de vanzare: PM

VT = Qv x PM

BENEFICIUL (B): Rezultatul activitatii economice

B = VT – CT

Page 24: Curs ipa cepa

EVALUARE RAPORT PRET - BENEFICIU

În condiţiile unor diagrame de cost total constante, beneficiul variază funcţie de preţul de piaţă, conform graficului:

La valoarea minimă a preţului de piaţă (Pmin), beneficiul devine nul (dreapta veniturilor este tangentă la curba costurilor).

Pmin, la care producatorul paraseste piata, se dermina astfel:

VT = CT

Pmin x Qoptim = CT

Pmin = CT: Qoptim

Qoptim se determina din conditia de profit maxim

Page 25: Curs ipa cepa

METODE ŞI PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR

Factori de determinare:

- obiectul calculaţiei:– metode de calculaţie pe purtători de costuri (produse, servicii, unităţi de timp etc.);– metode de calculaţie pe sectoare de cheltuieli (compartimente, birouri, activităţi);– metode de calculaţie cu caracter mixt (ex: pe faze tehnologice).

- sfera de cuprindere a cheltuielilor în cost:– metode de calculaţie absorbante (includ toate tipurile de cheltuieli: producţie,

desfacere, administraţie);– metode de calculaţie parţiale (includ doar o parte a cheltuielilor: variabile, directe

etc.).

- modul de evidenţă şi integrare a calculaţiei costurilor în sistemul de urmărire şi control al activităţii întreprinderii:

– metode de calculaţie cu caracter previzional şi de urmărire operativă a cheltuielilor;– metode de calculaţie cu caracter postfaptic.

Page 26: Curs ipa cepa

METODE ŞI PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR

Etape de desfăşurare a metodelor de calculaţie de tip absorbant• identificarea cheltuielilor şi delimitarea lor pe purtători şi locuri de

cheltuieli;• repartizarea cheltuielilor indirecte între diverse centre de

responsabilitate (activitate);• separarea cheltuielilor de producţie în fixe şi variabile;• determinarea costului unitar.

În metodele de calculaţie cu caracter postfaptic se adaugă etapele:• compararea cheltuielilor şi costurilor efective cu cele antecalculate şi

stabilirea abaterilor;• soluţionarea abaterilor potrivit cerinţelor metodei de calculaţie utilizată.

Page 27: Curs ipa cepa

PROCEDEE DE CALCULAŢIE

1. Procedee de calculaţie şi delimitare a cheltuielilor pe purtători de costuri şi pe locuri de cheltuieli

• Procedeul ponderării cantităţilor cu preţurile pentru separarea cheltuielilor care au la bază consumuri specifice exprimate cantitativ (materii prime, utilităţi, salarii directe etc.);

unde: n = numărul de produse realizate cu

elementul de cheltuială “j”

qi = cantităţi consumate; pj=preţul elementului “j”

• Procedeul cotelor procentuale (amortizări, taxe şi impozite etc.);

2. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte• Procedeul suplimentării în forma clasică (pe baza unui criteriu de

repartizare):unde:

CR = cheltuială de reaprtizat

Ks = coeficient de suplimentare

bj = baza de reaprtizare (elementul comun produselor)

n = numărul de purtători de costuri sau sectoare de cheltuieli

Ci = cota de cheltuială indirectă ce revine purtătorului “i”

n

jj

sb

CRK

1

n

ijij pqC

1

sji KbC

Page 28: Curs ipa cepa

PROCEDEE DE CALCULAŢIE

3. Procedee de separare a cheltuielilor de producţie în fixe şi variabile Metoda direct-costing: cheltuielile variabile directe şi indirecte se identifică direct pe purtătorii de cheltuieli. Cheltuielile fixe, care se realizează indiferent de volumul producţiei şi privesc în ansamblu capacitatea entităţii de a produce şi a vinde, nu se repartizează pe purtători de cheltuieli.

Etape:

1. Delimitarea cheltuielilor se face prin metoda analitică luându-se în considerare doar cheltuielile variabile fără echivoc (materiale, utilităţi, salarii directe etc.)2. Determinarea costului variabil unitar Cvu

3. Determinarea marjei costului variabil unitar

4. Determinarea rezultatului financiar al producţiei

Q

CVcvu

vuvucv cpm

CFmqRn

icvii

1

Page 29: Curs ipa cepa

PROCEDEE DE CALCULAŢIE4. Procedee de calcul a costului unitar de producţieCostul unitar de producţie cumulează costul direct şi indirect, unitare.

Ct=Cd+Ci

Diviziunea simplă: în cazul producţiei omogeneunde: Ch = cheltuieli de producţie în produsul “j”

Q = cantitatea totală de produse omogene fabricate

Procedeul cantitativ: pentru produse colaterale (cuplate, simultane, asociate)unde: = costul mediu al unităţii de produs

= cantitatea realizată din fiecare produs

= cantitatea utilizată din fiecare produs

Procedeul coeficienţilor de echivalenţă: pentru produse neomogeneMetoda presupune omogenizarea costurilor prin intermediul coeficienţilor de echivalenţă: simpli sau agregaţi;

Kj=coeficientul de echivalenţă; ej=mărimea parametrului ce determină neomogenitatea;eb= mărimea parametrului unităţii de bază; q= cantitatea realizată din fiecare produs;Qe= cantitatea totală de produse echivalente; ce= costul unitar echivalent;cj= costul unitar

j

n

ii

j Q

ChC

1

m

jj

n

ii

j

q

ChC

1

1

1j

jjj

q

qcc

jc

1jq

jq

b

jj e

ek

n

je kqQ

1 e

m

ii

e Q

Chc

1 jej kcc

Page 30: Curs ipa cepa

CAP 3. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

INTRODUCERE

Analiza economică: metodă de cercetare ştiinţifică bazată pe descompunerea fenomenului în părţi componente şi stabilirea factorilor cale îl determină prin utilizarea logicii de tip cauză-efect.

Tipuri de anliză economică:Pilotajul (monitorizare indicatori strategici: cifra de afaceri, profit, cotă de piaţă)Auditul (control abatere indicatori faţă de un model ţintă)

Analiza diagnostic (modalitate de cunoaştere şi valorificare superioară a

potenţialului întreprinderilor)

Page 31: Curs ipa cepa

INTRODUCERE

OBIECTIVELE ANALIZELOR DIAGNOSTIC

Page 32: Curs ipa cepa

METODE, INSTRUMENTE ŞI TEHNICI DE ANALIZĂ

• Selectarea şi gruparea

• Calculul indicatorilor şi indicilor Valoarea medie

Valoarea marginală

Ritmul de variaţie

Elasticitatea variaţiei indicatorului

X

QY

X

QYmg

0101

0

01

0/

1

XX

I

XX

Q

QQ

X

Q

Q

RQ

XQ

1

1

0

01

0

01

0

0/

X

QXQ I

I

X

XXQ

QQ

X

XQ

Q

R

Page 33: Curs ipa cepa

METODE, INSTRUMENTE ŞI TEHNICI DE ANALIZĂ

• Diviziunea şi descompunerea rezultatelor

• Comparaţia – In timp (perioade de referinţă)– In spaţiu (sectoare, întreprinderi similare)– Mixtă– Benchmarkingul (intern, competitiv, funcţional)– Normativă (limite minime sau maxime de performanţă şi risc, proprii sau impuse)

Page 34: Curs ipa cepa

METODE, INSTRUMENTE ŞI TEHNICI DE ANALIZĂ

• Metode ale analizei calitative

– Metoda concordanţei

– Metoda diferenţei

• Metode ale analizei cantitative

– Metoda substituţiilor în lanţ Ex: Cazul produsului de factori : A = a x b x c

A0 = a0 x b0 x c0A1 = a1 x b1 x c1

ΔA = A1 –A0 = a1 x b1 x c1 – a0 x b0 x c0

ΔAa = a1 x b0 x c0 – a0 x b0 x c0 = (a1 – a0) x b0 x c0ΔAb = a1 x b1 x c0 – a1 x b0 x c0 = (b1 – b0) x a1 x c0ΔAc = a1 x b1 x c1 – a1 x b1 x c0 = (c1 – c0) x a1 x b1

ΔA = ΔAa + ΔAb + ΔAc

Page 35: Curs ipa cepa

METODE, INSTRUMENTE ŞI TEHNICI DE ANALIZĂ

– Metoda ratelor de structură (rata activelor imobilizate, rata activelor circulante, rata

veniturilor din vânzarea mărfurilor etc.);de gestiune (rata de rotaţie a stocurilor, rata încasărilor, rata plăţilor

etc.);de rentabilitate (rata rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii financiare

etc.);ale echilibrului financiar (rata solvabilităţii, rata lichidităţii, rata de

îndatorare etc.).

– Metoda scorurilor (scoring)

a = constantă;

gi = coeficientul de semnificaţie al ratelor;

Ri = rata;

ii RgaZ

Page 36: Curs ipa cepa

ETAPE DE ANALIZĂ

Etape pregătitoare:- delimitarea ariei studiului, constituirea echipei de analiză;- stabilirea metodelor de culegere a datelor;- stabilirea reperelor de analiză: rezultatele concurenţei, situaţia din ramură,

situaţia mediului extern etc.

Etape de investigare şi analiză:- culegerea datelor;- efectuarea calculelor;- evidenţierea simptomelor semnificative;- stabilirea punctelor slabe şi forte, a oportunităţilor şi ameninţărilor (SWOT);

Etape de concluzionare:- justificarea alegerii ipotezelor, metodelor, coeficienţilor;- justificarea punctajelor de analiză şi a concluziilor;- stabilirea recomandărilor şi evaluarea rezultatelor (SWOT optimizat);- redactarea raportului.

Page 37: Curs ipa cepa

TIPURI DE ANALIZE1. După orizontul de timp:

post - factum previzionale

2. După modul de urmărire al indicatorilor: statice dinamice

3. Funcţie de poziţia analistului: interne externe

4. Funcţie de natura problemelor abordate: economice financiare economico-financiare

5. După destinaţia lor: tactice strategice

6. După nivelul de extindere globale de proces

Page 38: Curs ipa cepa

ANALIZA DIAGNOSTIC GLOBAL STRATEGICĂ

- permite evaluarea activităţii întreprinderii sub toate aspectele sale (tehnic, economic, financiar, strategic, social etc.) în cadrul mediului extern în care îşi desfăşoară activitatea.

- generează o imagine de ansamblu a situaţiei întreprinderii, pe funcţiuni (marketing, producţie, management, personal etc.), ce rezultă din interacţiunea cu mediul înconjurător;

- facilitează găsirea unor justificări logice ale situaţiei întreprinderii;- permite trasarea unor recomandări viabile, în conformitate cu obiectivele

analizelor.

Diagnostic

global strategic

Diagnostic strategic

Diagnostic financiar

Page 39: Curs ipa cepa

CAP. 4 ANALIZA DIAGNOSTIC DE PROCES

- permite evaluarea proceselor desfăşurate de întreprindere în cadrul mediului lor intern;

- generează o imagine detaliată, pe funcţii ale întreprinderii ( aprovizionare, producţie, investiţii, control, comercializare etc.);

- permite găsirea unor justificări logice a stării proceselor;- permite trasarea unor recomandări viabile, în conformitate

cu obiectivele analizelor;- vizează aspecte legate de potenţialul economic al resurselor

şi proceselor şi de performanţa utilizării lor.

Page 40: Curs ipa cepa

MODEL STRUCTURAL DE ANALIZĂ DIAGNOSTIC DE PROCES

Page 41: Curs ipa cepa

MODEL MATEMATIC DE ANALIZĂ DIAGNOSTIC

Functia matematica atasata modelului (nota de evaluare a procesului)

= nota medie ponderata a diagnosticului potentialului

= nota medie ponderata a diagnosticului financiar

KDSP , KDF = coeficienţi pentru obţinerea valorii sintetice a analizei diagnostic

(KDSP+KDF = 1).

m = criterii de analiză diagnostic luate în calcul

Pdspi = 1..5 (punctaje convenţionale de analiză pe criterii)

di = coeficienţi de ponderare a importanţei criteriilor

DFKDSPKS DFDSPDP

DSP

DF

m

ii

m

iii

d

dPdspDSP

1

1

Page 42: Curs ipa cepa

MODEL MATEMATIC DE ANALIZĂ DIAGNOSTIC

n = criterii de analiză diagnostic luate în calcul

Pdfi = 1..5 (punctaje convenţionale de analiză pe criterii)

fi = coeficienţi de ponderare a importanţei criteriilor

n

ii

n

iii

f

fPdfDF

1

1

Gradul de importanţă Consecinţele neîndeplinirii criteriului di, fiFoarte important Extren de grave la nivel de întreprindere 5

Major Grave, cu efect sectorial 2

Secundar Izolate, la nivel compartimental 1

Page 43: Curs ipa cepa

Evaluare generală proces

SDP Clasificare Recomandări

1 Inadaptare totală Renunţare la proces sau externalizare.

2 Adaptare insuficientă

Restructurare radicală: reorganizare structurală şi retehnologizare prin aport de capital sau externalizare proces.

3 Adaptare la limită Restructurare importantă: investiţii tehnice şi tehnologice, control cheltuieli, perfecţionare personal operativ, injecţie de capital.

4 Adaptare bună Pilotaj proces, automatizare operaţii, planificare resurse, perfecţionare personal specializat, asigurare capital.

5 Adaptare foarte bună

Dezvoltare proces: elasticitate fabricaţie, automatizare şi informatizare faze, protecţie intelectuală. Stimulare creativitate personal.

Page 44: Curs ipa cepa

5 ANALIZA DIAGNOSTIC DE POTENŢIAL

5.1 Diagnosticul resurselor tehniceResursele tehnice sunt reprezentate de activele corporale şi necorporale aflate în patrimoniul întreprinderii.

Activele corporale sunt cele deţinute de societate pentru utilizarea în procesele de producţie, comercializare etc. Ele au o structură materială şi, cu unele excepţii, sunt epuizabile şi supuse amortizării.

Activele necorporale (mărci, brevete, licenţe, francize, vad comercial, drepturi de copyright etc.) asigură întreprinderii, prin posesia lor, perspectivele realizării unor beneficii economice viitoare.

Analiza resurselor tehnice în cadrul proceselor cuprinde următoarele determinări:

Analiza mijloacelor fixe; Analiza capacităţii de producţie; Analiza activelor necorporale.

Page 45: Curs ipa cepa

Analiza mijloacelor fixe

Modelul de analiză diagnostic se concentreză asupra următoarelor aspecte:

• starea de funcţionare (uzura fizică) şi structura mijloacelor fixe;

• structura şi performanţele lor în raport cu cele pe plan mondial (uzura morală);

• dinamica mijloacelor fixe;

• eficienţa utilizării mijloacelor fixe.

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Mijloace fixe la valoare netă

(starea mijloacelor fixe)

Vi = valoare de intrare a MF

A= amortizare

Indicele mijloacelor fixe

(dinamica mijloacelor fixe)

MFn= mijloace fixe nete în anul n

Coeficient de structură

(structura)

MFi= mijloace fixe nete din grupa i

Coeficient de uzură (depreciere)

(starea mijloacelor fixe)

Producţia realizată la 1000 lei mijloace fixe (eficienţa)

Qf= producţia fabricată

Beneficiul la 1000 lei mijloace fixe

(eficienţa)

Pr= profitul brut al procesului

AiVMF

100 i

MFi

MF

iK

100iV

AuK

1000MF

fQ

fQE

1000MFr

P

PE

1001

n

nMF MF

MFI

Page 46: Curs ipa cepa

Analiza capacităţii de producţie

Capacitatea de producţie este un indicator de potenţial economic ce poate fi definit şi calculat pentru toate tipurile de activităţi, inclusiv pentru cele din sfera comercială (capacitatea de desfacere, de stocare etc) sau a serviciilor (capacitatea de lucru, capacitatea de cazare etc.). Aspecte vizate:

• analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe şi a fondului de timp;

• analiza utilizării intensive a mijloacelor fixe .Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Nr total de mijloace fixe (N) din care: în funcţiune (Nf)

Conform inventar

Capacitatea maximă de fabricaţie [buc] i=tipul de mijlc fix

Pimax = productivitatea maximă

Fondul de timp lucrat (Tl) Tmax=timp de lucru max programat

Tn=timp de neutilizare

Grad de utilizare fond de timp (Gt)

Grad de funcţionare (Gf)

Grad de utilizare ca capacităţii de producţie (GuCP)

Qe=nr. produse realizate

Randamentul mediu

maxmaxmax iii PTNC

nl TTT max

maxT

TGt l

100N

NG f

f

100max

C

QG e

uCP

100f

e

N

QR

Page 47: Curs ipa cepa

Analiza activelor necorporale

Metoda constă în determinarea valorii de utilizare ca parte din valoarea afacerii şi ca flux de numerar (venituri).

Se analizează astfel rezultatele economice înainte şi după cumpărarea activelor

Modelul de analiză diagnostic se concentreză asupra următoarelor aspecte:

• evaluarea potenţialului lor competiţional;

• evaluarea eficienţei utilizării lor (raportul cost/beneficiu);

• evaluarea plus valorii de aport la patrimoniu (goodwill)

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Activul net corijat (ANC) At=active totale

Ot=obligaţii totale

Profitul net (Pn) Conform bilanţ contabil

Capacitatea beneficiară (CB) CB = Rnet + Cham Rnet=rezultat net

Cham = cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

Superprofitul (Sp) i=rata de capitalizare a profitului (ex: dobânda medie la depozite)

Goodwill (Gw) n = durata de funcţionare

Termenul de recuperare al investiţiei cu activul (ani)

Vi=valoarea investiţiei (costul de achiziţie)

tt OAANC

iANCCBSp

niSpGw 1

Sp

VTn i

Page 48: Curs ipa cepa

Model de evaluare al resurselor tehnicePunctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală

Mijloacele fixe sunt uzate (Ku>70%) şi necompetitive (EQf, Ep scad). Structură concentrată pe un tip (Ki >90%), lipsa investiţiilor (IMF < 100).

Capacitatea de producţie este foarte mică (Gf, GuCP < 30%), Tn>Tl.

Activele necorporale lipsesc sau nu au potenţial competitiv .

2 Adaptare insuficientă

Mijloacele fixe sunt uzate (Ku>70%) şi necompetitive (EQf, Ep scad).

Structură echilibrată pe toate tipurile ( ), lipsă investiţii.

Capacitatea de producţie este redusă (Gf, GuCP < 50%), randament în scădere. Activele necorporale lipsesc sau au potenţial foarte scăzut.

3 Adaptare la limită

Mijloacele fixe sunt utilizate la capacitate maximă (Gf, GuCP >90%) dar sunt neperformante (EQf, Ep scad) şi uzate (Ku>70%).

Capacitatea de producţie este medie (Gf, GuCP < 70%), randament în creştere. Imobilizările necorporale nu oferă pârghii de progres (Sp,Gw0).

4 Adaptare bună

Mijloacele fixe corespund ca performanţe (EQf, Ep , în creştere), uzura este medie (Ku = 50-70%) Capacitatea de producţie este mare (Gf, GuCP > 80%). Activele necorporale au potenţial ridicat (Sp,Gw >0).

5 Adaptare foarte bună

Mijloacele fixe sunt performante (EQf, Ep , în creştere), noi (Ku < 50%) şi folosite la capacitatea maximă (Gf, GuCP >90%).

Activele necorporale au potenţial foarte ridicat (Sp,Gw în creştere) şi sunt eficiente (Tn< durata de amortizare).

i

KK ii

Page 49: Curs ipa cepa

DIAGNOSTICUL DE POTENŢIAL

5.2 Diagnosticul resurselor umaneAnaliza diagnostic a resurselor umane vizează situaţia acestei resurse interne, modul în care utilizarea ei se conjugă necesităţilor de proces.

Scopurile analizei diagnostic sunt: stabilirea apropierii dintre necesarul de resursă umană, determinat prin

tehnologia de proces şi situaţia existentă la momentul analizei; stabilirea perspectivelor resurselor umane prin prisma programului de

dezvoltare al proceselor.

Analiza resurselor umane în cadrul proceselor cuprinde: Analiza structurală :

Cantitativă: nivelul de corespondenţă al efectivului de personal cu nevoile de personal determinate pe considerente tehnologice (exemplu: necesarul de personal planificat);

Calitativă: competenţele individuale ale personalului, modul în care acestea se armonizează cu cerinţele posturilor ocupate.

Analiza de eficienţă prin raportarea rezultatelor obţinute în proces la consumul de forţă de muncă.

Page 50: Curs ipa cepa

Analiza structurală cantitativă

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Personal direct productiv Compartiment resurse umane Pdp

Personal auxiliar Compartiment resurse umane Paux

Total personal productiv

Personal administrativ (TESA) Compartiment resurse umane Padm

Total personal programat Np

Număr anual de zile lucrate de personal Compartiment resurse umane Zi

Rata personalului direct productiv

Numărul mediu de personal Ni=nr de lucrători care au lucrat Zi

ore in an

Z = nr anual de zile lucrătoare

Diferenţa de personal

auxP

dpP

pP

admPpPpN

Zi

Zi

NN

pNN

pD

100p

dpdpP N

PR

Page 51: Curs ipa cepa

Analiza structurală calitativă

Etape de analiză a competenţelor individuale:Gruparea competenţelor (conform fişelor de post):• competenţe „banalizate” (minime); • competenţe „diferenţiate” (concurenţiale);• competenţe „emergente” (de perspectivă).

Culegerea informaţiilor:

Informaţiile se culeg prin intermediul chestionarelor aplicate atât persoanelor evaluate cât

şi persoanelor responsabile (directori, şefi de compartimente etc.).

Evaluarea competenţelor:

În urma analizei chestionarelor se punctează pentru fiecare persoană evaluată valoarea

competenţelor pe cele trei categorii de mai sus, astfel:• 5 pentru nivelul excelent;• 2 pentru nivelul suficient; • 1 pentru nivelul insuficient.

Pentru evaluarea grupului de salariaţi se calculează punctajul mediu (Pmed) al competenţelor

pe cele trei categorii.

Interpretarea rezultatelor finale se face prin încadrarea în una din cele cinci zone, astfel:

Evaluare Comp. banalizate Comp. diferenţiate Comp. emergente

Suficient (Pmed >2) Supravieţuire Excelenţă Inovare

Insuficient (Pmed<2) Risc maxim Avantaje neexploatate

Page 52: Curs ipa cepa

Analiza eficienţei pentru procese de producţie

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Producţia fabricată Compartiment producţie Qf

Numărul mediu de personal

Salar tarifar mediu Sti=salariul tarifar al personalului “i”

Ni=numărul de salariaţi cu salariul Sti

Productivitatea muncii pe salariat

Productivitatea muncii la salariul tarifar

Zi

Zi

NN

iN

iNtiStS

tS

fQ

stW

N

QW f

N

N

Page 53: Curs ipa cepa

Analiza eficienţei pentru activităţi comerciale

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Cifra de afaceri Cont de profit şi pierdere CA

Valoarea adăugată VA = Rex + Chp + Cham + Chimp VA

Numărul mediu de personal

Salar tarifar mediu Sti=salariul tarifar al personalului “i”

Ni=numărul de salariaţi cu salariul Sti

Productivitatea exerciţiului la numărul de salariaţi

Productivitatea VA la numărul de salariaţi

Productivitatea exerciţiului la salariul tarifar

Productivitatea VA la salariul tarifar

Zi

Zi

NN

iN

iNtiStS

tS

CAstW

tva

S

VAW

N

CANW

N

VAvW

N

Page 54: Curs ipa cepa

Model de evaluare al resurselor umanePunctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală

Structură inadecvată: RPdp < 40%, Dp < 0. în creştere sau stagnare.

Personalul nu deţine competenţele banale, minime necesare; Pmed < 2

Wn, St şi WtS scad în ultimii doi ani

2 Adaptare insuficientă

Structură inadecvată: RPdp < 50%, Dp < 0. în scădere.

Personalul nu deţine competenţe diferenţiate; Pmed < 2

Wn creşte iar St şi WtS scad în ultimii doi ani

3 Adaptare la limită

Necorelare proces tehnologic, structură personal: RPdp < 60%, Dp > 0.

Personalul deţine competenţe banale dar nu diferenţiate; Pmed > 2

Wn şi WtS cresc iar St scade sau se menţine constant în ultimii doi ani.

4 Adaptare bună

Structură bună: RPdp > 60%, Dp = 0.

Personalul deţine competenţe banale şi diferenţiate; Pmed > 2

Wn şi WtS cresc iar St creşte mai puţin în ultimul an.

5 Adaptare foarte bună

Structură foarte bună: RPdp > 70%, Dp = 0.

Personalul deţine toate tipurile de competenţe; Pmed > 2

Wn şi WtS cresc iar St creşte mai puţin în ultimii doi ani.

N

N

Page 55: Curs ipa cepa

DIAGNOSTICUL DE POTENŢIAL

5.3 Diagnosticul resurselor financiare

Resursele financiare asigură diferenţierea de concurenţă prin rezultatele pe care le generează, capacitatea de finanţare a programului de dezvoltare şi nivelul de satisfacţie al investitorilor.

Scopul analizei este evaluarea echilibrului securitate-risc, care determină capacitatea întreprinderii de a finanţa programul investiţional din surse proprii (în ce condiţii întreprinderea poate capacita resursele financiare necesare programului strategic de dezvoltare ?);

Domenii de interes:Echilibrul securitate-risc este important prin prisma nevoii de

co-finanţare a proceselor din surse externe (credite, parteneriate etc.),

rezultatele analizelor interesând atât investitorii cât şi finanţatorii.

Page 56: Curs ipa cepa

Analiza resurselor financiare

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Excedentul brut din exploatare EBE

Capacitatea de autofinanţare

Rata solvabilităţii patrimoniale Kpr=capital propriu

It=împrumuturi totale

Rata îndatorării globale Dt=datorii totale

Rata generală a îndatorării

Rata datoriilor financiare (îndatorării pe termen lung)

Itl=împrumuturi pe termen lung

Rata capacităţii de rambursare a creditelor

amChexREBE

amChnetRCAF

tpr

prsp IK

KR

100

tDprK

tDigR

100prK

tIgiR

100prK

tlIdfR

100CAF

tIcrR

Page 57: Curs ipa cepa

Model de evaluare al resurselor financiarePunctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală

Rsp scade continuu cu peste 10% pe an sau ajunge la valori sub 40%;

Rig, Rgi, Rif în creştere cu peste 10% pe an;

Rcr în creştere cu peste 10% pe an.

2 Adaptare insuficientă

Rsp scade continuu sub 10% pe an sau are valori între 40% şi 50%;

Rig, Rgi, Rif în creştere sub 10% pe an sau au oscilaţii semestriale mari;

Rcr în creştere sub 10% pe an.

3 Adaptare la limită

Rsp îşi menţine doi ani variaţia în limitele +/-10% pe an sau are valori între

50% şi 60%;

Rig, Rgi, Rif se menţin constante +/-10% în ultimii doi ani;

Rcr constantă sau scade uşor în ultimul an.

4 Adaptare bună

Rsp creşte continuu cu peste 5% pe an sau ajunge la valori peste 60%;

Rig, Rgi, Rif în scădere cu maxim 10% pe an;

Rcr în scădere cu max 10% pe an.

5 Adaptare foarte bună

Rsp creşte continuu cu peste 1% pe an sau ajunge la valori peste 70%;

Rig, Rgi, Rif în scădere cu minim 10% pe an;

Rcr în scădere cu min 10% pe an.

Page 58: Curs ipa cepa

DIAGNOSTICUL DE POTENŢIAL

5.4 Diagnosticul fabricaţieiAnaliza vizează structura şi calitatea proceselor de fabricaţie, gradul în care mijloacele de producţie pot asigura funcţionarea întreprinderii în orizontul de timp previzionat.

Obiectivele principale ale analizelor sunt: evaluarea stării proceselor tehnologice, a imobilizărilor şi modului de întreţinere al acestora dar şi necesităţile investiţionale sau dinamica mijloacelor fixe.

Diagnosticul fabricaţiei cuprinde următoarele determinări: Structura şi calitatea proceselor de fabricaţie (este

fabricaţia completă şi de calitate ?); Starea echipamentelor de fabricaţie (sunt echipamentele

suficiente şi adecvate procesului de fabricaţie ?);

Page 59: Curs ipa cepa

Analiza structurii şi calităţii fabricaţiei

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Producţia planificată pe sortimente Compartiment producţie qoi

Producţia realizată pe sortimente Compartiment producţie qri

Producţia medie individuală pe unitate de timp

t = unitatea de timp (oră, zi, lună, an)

Coeficientul mediu pe sortiment Cui = costul unitar pe sortiment

Coeficientul ritmicităţii pe unitate de timp

qi = producţia maximă pe unitate de timp

Coeficientul deprecierilor qdi = cantitatea rebutului pe sortiment

Coeficientul corecţiilor nci = numărul de intervenţii de corecţie pe sortiment

cci = costul intervenţiei

uioi

uiris cq

cqK

2)(2

11 tii

tir qq

qK

t

qq riti

100

uiri

uidid cq

cqK

100

uiri

ciic cq

cncK

Page 60: Curs ipa cepa

Analiza stării echipamentelor

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Grad de utilizare ca capacităţii de producţie

Qe=nr. produse realizate

Productivitatea mijloacelor fixe Qf= producţia fabricată

Vi = valoare de intrare a MF

Rata de echilibru a mijloacelor fixe la numărul de salariaţi

numărul mediu de salariaţi

Coeficient de uzură (depreciere) A= amortizare100

iV

AuK

100max

C

QG e

uCP

i

fMF V

Q

s

is

N

VE

N

Page 61: Curs ipa cepa

Model de evaluare a fabricaţiei

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală

Carenţe mari în planificarea producţiei (Ks < 0,4 ). Producţia este în salturi mari (Kr<0,2) cu întreruperi frecvente. Calitate foarte redusă a proceselor (Kd, Kc, creşteri anuale > 10%). MF insuficiente şi inadecvate proceselor de fabricaţie (GuCP < 30%, Ku >70%) în scădere).

2 Adaptare insuficientă

Planificare defectuoasă a producţiei (Ks = 0,4..0,5). Producţia este în salturi (Kr<0,2..0,5). Calitate redusă a proceselor (Kd, Kc, cresc anual < 10%). MF insuficiente sau inadecvate proceselor de fabricaţie (GuCP < 50%, , Es în scădere).

3 Adaptare la limită

Planificare acceptabilă a producţiei (Ks = 0,5..0,7). Ritm de producţie mediu (Kr<0,5..0,7). Calitate redusă a proceselor (Kd, Kc, oscilează +/- 5%). MF insuficiente (GuCP < 70%, Es scade) dar adecvate proceselor de fabricaţie (productivitate în creştere).

4 Adaptare bună

Planificare bună a producţiei (Ks = 0,7..0,9). Ritm de producţie bun (Kr<0,7..0,9). Calitate în creştere (Kd, Kc, scad 0..5% anual). MF suficiente (GuCP > 80%, Es se menţine constant) şi adecvate proceselor de fabricaţie (Ku se menţine, productivitate în creştere).

5 Adaptare foarte bună

Planificare foarte bună a producţiei (Ks 1). Ritm de producţie foarte bun (Kr 1). Calitate în creştere (Kd, Kc, scad > 5% anual). MF perfect adaptate şi intens utilizate (GuCP > 90%, Es scade uşor, Ku în scădere, productivitate în creştere).

MF

MF

Page 62: Curs ipa cepa

DIAGNOSTICUL DE POTENŢIAL

5.5 Diagnosticul funcţiei comercialeObiectivul principal al diagnosticului potenţialului comercial îl constituie evaluarea structurii şi

necesarului de resurse alocate funcţiei comerciale şi a modului de utilizare a acestora (eficienţă).

Diagnosticul funcţiei comerciale cuprinde următoarele analize: Nivelul resurselor interne alocate funcţiei comerciale; Eficienţa activităţii comerciale;

Analiza resurselor interne alocate funcţiei comercialeIndicatori Sursă informaţii Planificat Realizat

Număr de salariaţi în proces, din care:

- cu pregătire comercială

- specialişti

Depart. RU Punctaj (Ppl)

Ppl = 1..5

Punctaj (Pre)

Pre = 1..5

Nivel tehnic spaţii comerciale:

- suprafaţă utilă

- utilităţi

- accesibilitate

- protecţie produse

Depart. Tehnic

Depart. Tehnic

Raport evaluare

Raport evaluare

Ppl = 1..5

Ppl = 1..5

Ppl = 1..5

Ppl = 1..5

Pre = 1..5

Pre = 1..5

Pre = 1..5

Pre = 1..5

Nivel tehnic echipamente:

- număr

- productivitate

- stare tehnică

Depart. Tehnic

Depart. Tehnic

Raport evaluare

Ppl = 1..5

Ppl = 1..5

Ppl = 1..5

Pre = 1..5

Pre = 1..5

Pre = 1..5

Page 63: Curs ipa cepa

Analiza resurselor interne alocate funcţiei comerciale(continuare)

Indicatori Sursă informaţii Planificat Realizat

Nivel tehnic active necorporale:

- durată de valabilitate

- nivel tehnic

Contract

Raport evaluare

Ppl = 1..5

Ppl = 1..5

Pre = 1..5

Pre = 1..5

Nivel resurse financiare alocate:

- buget alocat marketing

- salarii specialişti

Depart. Financiar

Depart. RU

Ppl = 1..5

Ppl = 1..5

Pre = 1..5

Pre = 1..5

Nivel management proces:

- marketing intern sau serviciu externalizat

- transport intern sau serviciu externalizat

- consultanţă montaj, service, interne sau servicii externalizate

Conducere executivă

Conducere executivă

Conducere executivă

Ppl = 1..5

Ppl = 1..5

Ppl = 1..5

Pre = 1..5

Pre = 1..5

Pre = 1..5

Pe baza evaluărilor indicatorilor se calculează un punctaj mediu ponderat al criteriului

planificat şi realizat, respectiv cu relaţia:unde fi = coeficienţii de poderare a importanţei :

rePplP

i

iireplrepl f

fPP

//

Gradul de importanţă Consecinţele neîndeplinirii criteriului fi

Foarte important Extren de grave la nivel de întreprindere 5

Major Grave, cu efect sectorial 2

Secundar Izolate, la nivel compartimental 1

Page 64: Curs ipa cepa

Analiza eficienţei activităţii comerciale

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Indicele CA CAn=CA in anul curent

CAn-1=CA in anul anterior

Indicele clienţilor Ncn=nr. clienţi în anul curent

Ncn-1=nr. clienţi în anul anterior

Cota de piaţă a produsului “a” VTP= volumul total al vânzărilor pe piaţă ale produsului “a”

Eficienţa activelor comerciale ATc = active totale utilizate în activitatea comercială

Eficienţa comercială a vânzărilor

Nc = numărul de clienţi activi

Rata generală a costurilor la CA Ccom = costuri comerciale totale

Forţa de vânzare Ns = numărul de salariaţi în proces

1001

n

nCA CA

CAI

1001

nc

nccN N

NI

100VTP

CACPa

cAc AT

CAE

CA

CR comcg

cNc N

CAE

sv N

CAF

Page 65: Curs ipa cepa

plP

repl PP

Model de evaluare a funcţiei comerciale

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală

Resurse interne principale insuficient alocate ( < 2 şi ).

Eficienţă foarte scăzută a funcţiei ( ICA, INc, CPa , EAc în scădere ultimii 2 ani, Rcg în creştere).

2 Adaptare insuficientă

Potenţialul resurselor interne este redus ( < 2 pentru principalele resurse implicate în proces).

Eficienţă scăzută a funcţiei (ICA, INc, CPa în scădere ultimul an).

3 Adaptare la limită

Potenţial mediu al resurselor comerciale ( < şi 3)

Eficienţă la limită (ICA < 1,05, INc şi CPa se menţin constanţi, Rcg scade uşor)

4 Adaptare bună

Există resurse cu potenţial ridicat ( 4) nevalorificate în totalitate.

Eficienţă bună (ICA > 1,1, INc şi CPa cresc în ultimii doi ani, Rcg în scădere, Fv în creştere)

5 Adaptare foarte bună

Există resurse cu potenţial ridicat ( 5), bine valorificate .

Eficienţă bună (ICA > 1,2, INc şi CPa cresc în ultimii doi ani, Rcg în scădere, Fv şi EAc în creştere)

repl PP

reP

reP

rePreP plP

reP

Page 66: Curs ipa cepa

6 DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Page 67: Curs ipa cepa

6.1 DIAGNOSTICUL CREŞTERII ECONOMICE

Metodă de analiză a cifrei de afaceri Cifra de afaceri rezultă prin însumarea veniturilor din vânzarea produselor (bunuri materiale şi servicii) cu cele din vânzarea mărfurilor. Ea nu include veniturile din vânzarea sau transferul activelor şi nici cele din subvenţii.

– Indicatori de volum;– Indicatori de structură;– Indicatori de dinamică;– Indicatori factoriali.

tNpNtNarecalculat ICACA /

Page 68: Curs ipa cepa

Metodă de analiză a cifrei de afaceri

Indicatori de volum Mod de calcul Explicaţii

Cifra de afaceri netă Cont de profit şi pierdere (CPP)

CA

Cifra de afaceri medie Q=cantitatea totală de produse vândute

Cifra de afaceri critică CF=costurile fixe

rcv = rata costurilor variabile

cpm = costul de producţie mediu

pvm = preţul de vânzare mediu

Rata preţurilor Pn=preţul mediu în anul n

Pn-1=preţul mediu în anul anterior

Q

CACA

cvcr r

CFCA

1

vm

pmcv p

cr

1001

n

np P

PR

Page 69: Curs ipa cepa

Metodă de evaluare a cifrei de afaceri

Indicatori de structură Mod de calcul Explicaţii

Coeficientul Herfindhal gi= structura pe sortimente

Qi= cantitate din sortiment i

Coeficientul Gini-Struck n= numărul de sortimente

Coeficientul clienţilor mari NCM=număr clienţi mari

N= număr total clienţi

Coeficientul clienţilor mici NCm=număr clienţi mici

Rata clienţilor mari în CA CACM = cifra de afaceri a clienţilor mari

2igH

1

12

n

gnG

i

100N

NK CM

CM

100N

NK Cm

Cm

Q

Qg ii

100CA

CAR CMCM

Page 70: Curs ipa cepa

1001

n

nCA CA

CAI

Metodă de evaluare a cifrei de afaceri

Indicatori de dinamică Mod de calcul Explicaţii

Indicele creşterii anuale CAn=CA in anul curent

CAn-1=CA in anul anterior

Ritmul mediu de creştere pe ultimii 3 ani

CAn-2=CA cu doi ani înainte

Indicele preţurilor de vânzare

Pn= preţul în anul curent

Pn-1= peţul în anul anterior

100)1(2

n

n

CA

CAR

1001

n

np P

PI

Page 71: Curs ipa cepa

Metodă de evaluare a cifrei de afaceri

Indicatori factoriali Mod de calcul Explicaţii

Indicele produselor fabricate

CAPF=CA din produse fabricate

Productivitatea fabricaţiei

Qf = cantitatea de produse fabricate

= numărul mediu de salariaţi

Productivitatea vânzărilor

100CA

CAI PFPF

s

fs

N

Qw

sCA

N

CAw

sN

Page 72: Curs ipa cepa

Model de evaluare a cifrei de afaceri

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare

totală Descreştere sistematică a volumului vânzărilor cu peste 10% pe an.

Cifra de afaceri sub valoarea critică ( coeficient de siguranţă <1).

Rate subunitare de creştere a preţurilor.

Structură deficitară consemnând o dependenţă mare de clienţii mari

sau de cei mici (KCM sau KCm, RCA sau RCM >95%); număr redus de produse cu contribuţie semnificativă în cifra de afaceri (G 1).

Activitate în recul, indicii fabricaţiei şi productivităţii scad în ultimii doi ani.

2 Adaptare insuficientă

Descreştere sistematică a vânzărilor sub 10% pe an sau oscilaţii

mari semestriale.

Cifra de afaceri este la valoarea critică ( coeficient de siguranţă <1,05).

Rata de creştere a preţurilor sub rata inflaţiei.

Structură inadecvată de produse; număr redus de produse, cu mare

sezonalitate; există produse/servicii alternative însă greu de

implementat (G , H >0,8).

Indicii fabricaţiei şi productivităţii scad în ultimul an.

Page 73: Curs ipa cepa

Model de evaluare a cifrei de afaceri

Punctaj Calificativ Semnificaţie

3 Adaptare la limită

Menţinere constantă, în limitele ratei de inflaţie, în ultimii trei ani.

Cifra de afaceri peste valoarea critică ( coeficient de siguranţă <1,5).

Rata de creştere a preţurilor peste rata inflaţiei.

Structură adecvată a produselor vândute (G>0,5) dar repartizată inadecvat pe clienţi (KCM sau KCm, RCA sau RCM >80%);

Probleme de fabricaţie şi marketing (indicele fabricaţiei scade).

Indicii productivităţii se menţin la valori constante.

4 Adaptare

bună

Creştere sistematică sub 10% pe an, în ultimii doi ani.

Cifra de afaceri peste valoarea critică ( coeficient de siguranţă >1,5).

Structură bună a vânzărilor (G < 0,5), curba Paretto aproape de ideal

(KCM =10% şi RCM=60%).

Indicele fabricaţiei se menţine constant.

Sunt necesare acţiuni de intensificare a promovării.

Indicii productivităţii în creştere continuă.

5 Adaptare foarte bună

Creştere sistematică peste 10% pe an, în ultimii doi ani.

Cifra de afaceri peste valoarea critică ( coeficient de siguranţă >2).

Rata de creştere a preţurilor la nivelul ratei inflaţiei.

Structură ideală a vânzărilor (G 0, H1/n).

Indicii fabricaţiei şi productivităţii cresc în ultimii doi ani.

Page 74: Curs ipa cepa

Metodă de analiză a valorii adăugate

Valoarea adăugată (VA) este plusul de bogăţie creat de întreprindere ca urmare a activităţii economice desfăşurate. Ea este expresia eficienţei consumului de factori de producţie.

unde: Qe= producţia exerciţiului; Mc=marja comercială (Mc=Vmf - Chmf)

M’ = consumurile realizate de terţi (materii prime, utilităţi etc.)

Metodă analitică de calcul (după CPP)

VA = Rex + Chp + Cham + Chimp (pe bază de bilanţ)

– Indicatori de structură;– Indicatori de dinamică;– Indicatori de eficienţă;– Indicatori factoriali.

VA = (Qe + Mc) – M’

Page 75: Curs ipa cepa

Metodă de evaluare a valorii adăugate

Indicatori de structură Mod de calcul Explicaţii

Rata medie a cheltuielilor

materiale Chmat= cheltuielile materiale

Rata medie a cheltuielilor cu personalul

Chp= cheltuieli cu personalul (salarii şi taxe)

Rata medie a cheltuielilor cu dobânzile

Chd= cheltuieli cu dobânzile

Indicatori de dinamică Mod de calcul Explicaţii

Indicele VA VAn=valoarea adăugată în anul curent

VAn-1=valoarea adăugată în anul precedent

Rata medie aferentă CA

100VA

CR hmatChm

100VA

CR hp

Chp

100VA

CR hd

Chd

100CA

VARVA

1001

n

nVA VA

VAI

Page 76: Curs ipa cepa

Metodă de evaluare a valorii adăugate

Indicatori de eficienţă Mod de calcul Explicaţii

Valoarea adăugată la 100 lei mijloace fixe

ΔVA= VAn - VAn-1

(variaţia VA de la o perioadă la alta)

Valoarea adăugată la 100 lei capital angajat

ΔKp= Kpn – Kpn-1

(variaţia capitalului propriu de la o perioadă la alta)

Valoarea adăugată medie pe salariat

Δ = Nsn – Nsn-1 (variaţia numărului mediu de salariaţi de la o perioadă la alta)

Indicatori factoriali Mod de calcul Explicaţii

Modelul factorial = productivitatea fabricaţiei

= productivitatea VA

100

MF

VAVAMF

100

Kp

VAVAKp

Ns

VAVA Ns

sN

f

f

Q

VA

Ns

QNsVA

fQ

VA

Ns

Q f

Page 77: Curs ipa cepa

Model de evaluare a valorii adăugate

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală

Descreştere sistematică a valorii adăugate cu peste 10% pe an.

Rata aferentă CA în scădere şi cu valori reduse (< 0,1)

Structură deficitară, cu pondere mare a unor categorii de cheltuieli.

Eficienţa în scădere a tuturor factorilor determinanţi de producţie.

Lipsa perspectivelor de îmbunătăţire.

2 Adaptare insuficientă

Descreştere sistematică a valorii adăugate sub 10% pe an.

Rata aferentă CA în scădere dar cu valori > 0,2

Structură deficitară pe principalele grupe de cheltuieli.

Eficienţa în scădere a principalilor factori de producţie.

Productivitate VA scăzută.

Necesitate de restructurare a activităţii.

3 Adaptare la limită

Menţinere sau creştere sub limitele ratei de inflaţie, în ultimii trei ani.

Rata aferentă CA se menţine în limitele ratei de inflaţie.

Structură echilibrată la principalele grupe de cheltuieli.

Eficienţa factorilor de producţie, deşi scăzută, este în creştere la

principalele grupe.

Productivitate VA scăzută dar în creştere.

Probleme de fabricaţie şi gestiune a costurilor.

Page 78: Curs ipa cepa

Model de evaluare a valorii adăugate

Punctaj Calificativ Semnificaţie

4 Adaptare bună

Creştere sistematică a valorii adăugate, sub 10% pe an, în ultimii doi ani.

Rata aferentă CA în creştere sau valori >0,5 în ultimii doi ani.

Structură echilibrată a principalelor grupe de cheltuieli.

Eficienţă în creştere la principalii factori de producţie utilizaţi.

Productivitatea VA în creştere uşoară (sub 10%)

Se impune gestionarea la un nivel superior a costurilor.

5 Adaptare foarte bună

Creştere sistematică a valorii adăugate, peste 10% pe an, în ultimii trei

ani.

Rata aferentă CA în creştere şi valori >0,5 în ultimii trei ani.

Cheltuielile sunt gestionate cu maximă eficienţă.

Eficienţă în creştere a utilizării tuturor factorilor de producţie.

Productivitatea VA în creştere, peste 10% în ultimii trei ani.

Page 79: Curs ipa cepa

Metodă de analiză a lichidităţii şi solvabilităţii

Lichiditate: capacitatea întreprinderii de a-şi onora la scadenţă obligaţiile de plată pe seama activelor curente.

Solvabilitate: capacitatea întreprinderii de aş-i onora în totalitate obligaţiile de plată.

Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Rata lichidităţii curente Dts= datorii pe termen scurt

Ac=active curente

Rata lichidităţii parţiale S = stocuri

Rata lichidităţii imediate Cr = creanţe

Rata solvabilităţii generale Dt= datorii totale

Rata solvabilităţii patrimoniale Kpr=capital propriu

tsD

cAlcR

tsD

ScAlpR

tsD

CrScAliR

t

tsg D

AR

CrediteK

KR

pr

prsp

Page 80: Curs ipa cepa

Model de evaluare al lichidităţii şi solvabilităţii

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală

Capacitate foarte scăzută de plată; insolvabilitate patrimonială.

Rlc <1; Rlr <0,5; Rli < 0,1

RSg < 1; RSp < 0,3

2 Adaptare insuficient

ă

Capacitate redusă de plată a datoriilor; solvabilitate foarte redusă.

Rlc >1; Rlr <0,5; Rli < 0,1

Rsg < 1,2; Rsp < 0,3

3 Adaptare la limită

Pot exista probleme de lichiditate; solvabilitate limitată.

Rlc =1..1,5; Rlr = 0,5..0,8; Rli = 0,1..0,3

Rsg < 1,2..1,4; Rsp = 0,3..0,5

4 Adaptare bună

Întreprinderea este lichidă; solvabilitatea este bună.

Rlc =1,5..2; Rlr = 0,8..1; Rli > 0,3

Rsg >1,4; Rsp > 0,5

5 Adaptare foarte bună

Întreprinderea are o excelentă lichiditate şi solvabilitate.

Rlc > 2; Rlr >1; Rli > 0,5

Rsg > 2; Rsp = 1

Page 81: Curs ipa cepa

6.2 DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII

Rentabilitatea întreprinderii se apreciază atât prin valoarea sa absolută (rezultatul) cât şi prin eficienţa utilizării factorilor de producţie (ratele de rentabilitate).

Metodă de analiză a rezultatului. Indicatori de structură Mod de calcul Explicaţii

Rezultatul operaţional (marja brută); rentabilitatea activităţii de producţie

Vs=variaţia stocurilor

Cho=cheltuieli de operare

Chmat=cheltuieli materiale

Chut=cheltuieli cu utilităţile

Chmf=cheltuieli cu mărfurile

Chp=cheltuieli cu personalul

Rezultatul din exploatare (Rex)

Cont de profit şi pierdere (CPP) Rentabilitatea activităţilor de producţie, distribuţie şi administrare

Rezultat financiar (Rf) Cont de profit şi pierdere (CPP) Rentabilitatea activităţilor financiare

Rezultat extraordinar

(Rextr)

Cont de profit şi pierdere (CPP) Rentabilitatea activităţilor excepţionale

Rezultat brut (Rbr) Rbr = Rex +Rf +Rextr Rentabilitatea tuturor activităţilor

Rezultat net (Rnet) Rnet = Rbr - Ipr Ipr = impozitul pe profit

Rentabilitatea patrimonială

oso ChVCAR

pmfutmato ChChChChCh

Page 82: Curs ipa cepa

Metodă de evaluare a rezultatului

Indicatori de dinamică Mod de calcul Explicaţii

Indicele mediu al preţurilor de vânzare

Pn=preţul mediu în anul n

Pn-1=preţul mediu în anul anterior

Indicele costului de producţie mediu

Cpmn = costul de producţie mediu în anul n

Cpmn-1 = costul de producţie mediu în anul anterior

Rata marjei brute Ro = rezultatul operaţionalRentabilitatea producţiei în CA

1001

n

np P

PI

1001

npm

npmpmC C

CI

100CA

RR ombr

Page 83: Curs ipa cepa

Model de evaluare al rezultatului

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală

Descreştere sistematică a Ro în ultimii trei ani cu peste 10% pe an

chiar dacă Rbr >0, Rex < 0 (pierdere), Rf < 0.

Costurile de producţie cresc mai rapid ca preţurile de vânzare (Icpm >Ip).

Rata marjei brute scade în fiecare din anii analizaţi

2 Adaptare insuficientă

Descreştere sistematică a Ro, sub 10% pe an, Rex < 0, Rf <>0.

Costurile de producţie cresc în acelaşi ritm cu preţurile de vânzare.

(Icpm Ip) iar rata marjei brute scade în ultimul an.

3 Adaptare la limită

Creştere uşoară a Ro, sub 10% în ultimul an, Rex > 0, Rbr < 0 (pierdere

mai mică de 10% din capitalul social).

Costurile de producţie cresc sub nivelul preţurilor de vânzare(Ic < Ip).

Marja brută se menţine la nivelul anului anterior sau creşte uşor.

4 Adaptare bună

Creştere a Ro, peste 10% pe an, în ultimii doi ani, Rex >0 în toată

perioada analizată, Rbr > 0 în ultimul an (Rnet poate fi negativ).

Marja brută creşte în fiecare an.

5 Adaptare foarte bună

Ro creşte peste 20% în ultimii doi ani, Rnet > 0 (profit peste nivelul

maxim al randamentului capitalului pe piaţa monetară).

Rbr > Rex

Page 84: Curs ipa cepa

Metodă de analiză a rentabilităţii

. Indicatori Mod de calcul Explicaţii

Rata rentabilităţii comerciale

Rnet = rezultatul net

Rentabilitatea vânzărilor

Rata rentabilităţii economice; rentabilitatea activelor

La întreprinderi dependente de politica fiscală, fluxurile

financiare şi extraordinare, pentru eliminarea influenţei lor;

Aex = active de exploatare;

EBE = Rex + Cham

La întreprinderi dependente de politica de amortizare a capitalului tehnic.

EBE = excedentul brut din exploatare

Cham = cheltuieli cu amortizarea capitalului tehnic

At = Active totale

La întreprinderi în care toate activităţile aduc profit.

Rbr = rezultat brut

Viteza de rotaţie a activelor în CA sau Vt

Vt = venituri totale (Vex + Vf + Vextr)

Rata rentabilităţii financiare a capitalului sau veniturilor

Kp = capitalul propriu

Rentabilitatea capitalurilor

Braţul pârghiei financiare

Eficienţa utilizării capitalurilor proprii

100CA

RR netrc

100ex

exre A

RR

100At

EBERre

100t

brre A

RR

100,

tp

netrf VK

RR

At

VCAV t

Atr,

p

tpf K

AB

Page 85: Curs ipa cepa

Model de evaluare al rentabilităţii comerciale

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală

Descreştere sistematică cu peste 10% pe an sau valori actuale < 1%

2 Adaptare insuficientă

Descreştere sistematică sub 10% pe an sau valori actuale < 5%

3 Adaptare la limită

Menţinere constantă sau uşoară scădere, în ultimii trei ani

4 Adaptare bună

Creştere sistematică sub 10% pe an, în ultimii doi ani

5 Adaptare foarte bună

Creştere sistematică peste 10% pe an, în ultimii doi ani sau valori

actuale >20%

Page 86: Curs ipa cepa

Model de evaluare al rentabilităţii economice

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală

Descreştere sistematică cu peste 20% pe an, valori actuale Rre < 5 %

Descreştere simultană a VrAt şi Rrc

2 Adaptare insuficientă

Descreştere sistematică sub 20% pe an, valori actuale Rre < 10%

Descreştere VrAt sau Rrc

3 Adaptare la limită

Menţinere constantă sau uşoară scădere, în ultimii trei ani.

Creştere VrAt sau Rrc

4 Adaptare bună

Creştere sistematică sub 10% pe an, în ultimii doi ani

Valori actuale Rre >20%

5 Adaptare foarte bună

Creştere sistematică peste 10% pe an, în ultimii doi ani.

Valori actuale Rre > 40%

Page 87: Curs ipa cepa

Model de evaluare al rentabilităţii financiare

Punctaj Calificativ Semnificaţie

1 Inadaptare totală

Descreştere sistematică cu peste 10% pe an pentru Rrf şi VrAt

2 Adaptare insuficientă

Descreştere sistematică sub 10% pe an pentru Rrf

3 Adaptare la limită

Menţinere constantă sau uşoară scădere, în ultimii trei ani a Rrf

4 Adaptare bună

Creştere sistematică a Rrf, sub 10% pe an în ultimii doi ani

5 Adaptare foarte bună

Creştere sistematică a Rrf, peste 10% pe an în ultimii trei ani, creştereîn ultimii doi ani a VrAt şi Bpf


Recommended