Protozoare intestinale şi urogenitaleProf. Dr. Braga Victoria

AmoebeFlagelate (Giardia lamblia,Trichomonas)CiliateCoccidii

Clasificarea protozoarelor

Generalităţi

Protozoarele pot coloniza orofaringele,duodenul, intestinul,tractul urogenital ale omului.

Majoritatea acestor protozoare aparţin amibelor şi flagelatelor.

Transmiterea se face pe cale fecal-orală sau genitală. Controlul se poate face printr-o clorinare şi filtrare bune ale apei.

AMOEBE

Sunt microorganisme unicelulare care au două faze ale vieţii:

1. Faza vegetativă în care sunt mobile –trofozoit;

2. Faza de chist este faza de rezistenţă în care microorganismul este în stare latentă, rezistent dar infecţios.

Clasificarea amibelor

Amibe

Fiziologie

Mobilitatea le este asigurată prin pseudopode. Chistul este imobil. Sunt numeroase specii saprofite: Entamoeba

hartmanni, Ent. Gingivalis, Endolimax nana. În ape (piscină, lacuri) trăiesc amibe care pot

deveni patogene: Naegleria, Acanthamoeba.

Entamoeba histolytica

Specia patogenă este Entamoeba histolytica.

Colonizează intestinul gros. Trofozoiţii şi chiştii se găsesc în fecale. Importantă diferenţierea de amibele

saprofite.

Ciclu de viaţă al amibelor

Patogeneza amibelor

Patogeneză

În stomac sunt eliberaţi trofozoiţii din chişti. Trofozoiţii se divid prin diviziune simplă şi

produc necroză a epiteliului intestinului gros. Apar ulcerţii ale mucoasei , inflamaţie,

hemoragieşi infecţie bacteriană secundară. Poate apare invazia mucoasei cu formarea

de infecţii sub formă de abces în organe profunde: ficat, plămîni, creier, inimă.

Epidemiologie

E. histolityca este răspândită pretutindeni. Incidenţa maximă a bolii este în ţările tropicale şi

subtropicale care au o proastă igienă.Aici incidenţa bolii poate ajunge la 50%.

Sunt numeroşi purtători.Transmiterea se face prin fecale.

Infecţia este o problemă în comunităţile de handicapaţi, de bătrâni, în închisori.

Aspect clinic

Sunt asimptomatici pacienţii cu imunitate bună.

Simptome:

1. Durere abdominală;

2. Scaun muco-sanguinolent;

3. Febră, frisoane în formele extraintestinale;

4. Semne specifice organului implicat.

Diagnostic

Examen coproparazitologic repetat care evidenţiază trofozoiţi, chişti, hematii.

Examene ecografice pentru localizări extraintestinale.

Detecţia de antigene . PCR.

Tratament

Metronidazol, Iodoquinol.

Prevenire Avizarea turiştilor; Clorinarea apei; Evitarea folosirii de fructe şi legume

nespălate.

Amibele care trăiesc libere în natură

Se găsesc în sol şi în aple contaminate (lacuri, piscine).

Infecţia Infecţia omului are loc în timpul băii în apele

contaminate. Prin inhalarea prafului. Prin contaminarea lentilelor de contact cu soluţii de

păstrare nesterile.

Naegleria

Patogen oportunist..Poate coloniza nasul fără a da simptomatologie.

Invadează mucoasa nazală şi determină o meningoencefalită fatală (cefalee, durere în gât, febră, alterarea mirosului, redoare de ceafă).LCR conţine eritrocite, amibe libere.

Infecţia are evoluţie rapidă (4-5 zile). Vindecarea a fost posibilă rar când diagnosticul a

fost rapid.

Acanthamoeba

Produce encefalită granulomatoasă la imunocompromişi. Boala are incubaţie lungă(10 zile).

Poate determina keratită la pacienţii cu traume oculare sau la purtătorii de lentile de contact nesterile.Infecţia determină ulceraţie corneană şi durere oculară intensă.

Infecţii cutanate multiple la bolnavii cu SIDA.

Diagnostic

Produsele patologice se examinează la microscop în preparat salin sau cu soluţie Lugol.

Pot fi cultivate împreună cu bacili Gram negativi pe care îi foloseşte ca hrană.

Tratament Amfotericină B cu Miconazol şi Rifampină.

Naegleria

Ciclu de viaţă amibe libere

Ciclu de viaţă Naegleria

Ciclu de viaţă Acanthamoeba

Flagelate Giardia lamblia

Flagelatele importante medical sunt: Giardia lamblia, Trichomonas vaginalis, Dientamoeba fragilis.

Giardia prezintă ambele forme, de trofozoit şi de chist.

Trichomonas nu prezintă chişti. Mişcarea se datorează flagelilor lungi.

Giardia. Fiziologie şi structură.

Patogeneză

Infectarea are loc prin apă şi alimente contaminate fecal cu chişti de Giardia.Doza minimă infectantă este de 10-25 chişti.

Chiştii sunt atacaţi de sucul gastric eliberând trofozoiţii.

Trofozoiţii se ataşează prin discul ventral de vilii intestinali. Se multiplică şi determină inflamaţie locală fără necroză,adenopatii.

Epidemiologie

Giardia se găseşte pretutindeni şi în special în lacuri, rezervoare de apă.

Omul se contaminează bând apă contaminată, ingerând alimente contaminate sau prin contact direct de la pacienţii care nu se spală pe mâini după defecaţie.

Infecţia ia aspect epidemic în centrele de bătrâni, de handicapaţi, în orfelinate.

Aspect clinic

Pot exista purtători asimptomatici( 50% din pacienţi).

Incubaţia este de 1-4 săptămîni. Clinic-sindrom de malabsorbţie din cauza

diareei apoase , a steatoreii. Dureri abdominale, flatulenţă, semne de

deficite de vitamine liposolubile(A, D, E).

Diagnostic de laborator

Examen coproparazitologic evidenţiază trofozoiţi şi chişti.

Necesare repetate examene microscopice la interval de cel puţin 3 zile.

Se poate examina aspiratul duodenal. ELISA, imunofluorescenţă.

Tratament

Metronidazol sau Fasigyn. Prevenirea Prin tratarea apei de băut( filtrare, clorinare); Prin prevenirea turiştilor în ţările

nedezvoltate.

Trichomonas vaginalis

Protozoar flagelat care determină infecţii urogenitale.

Are formă de pară şi din extremitatea rotunjită porneşte un mănunchi de 4 flageli.

Motilitatea este asigurată şi de o membrană ondulantă .

Trichomonas există doar în stadiul de trofozoit.

Epidemiologie

Se transmite pe cale sexuală. Ocazional se mai transmite prin articole de

toaletă, haine contaminate deşi transmiterea este limitată de labilitatea formei de trofozoit.

Copiii pot fi infectaţi la naştere. Incidenţa este de 5-20% la femei şi de 2-10%

la bărbaţi care pot fi asimptomatici.

Aspect clinic

Multe femei infectate pot fi asimptomatice sau au o secreţie discretă, apoasă.

Vaginita apare de obicei însoţită de mîncărime, senzaţie de arsură, şi durere la micţiune.

Bărbaţii sunt purtători asimptomatici care servesc ca rezervor.

Rar la bărbaţi apare uretrită, prostatită.

Diagnostic

Prin examen microscopic al secreţiei vaginale sau uretrale.

Prin cultură sau prin imunofluorescenţă.

Tratament

Metronidazol. Obligatoriu tratarea partenerilor sexuali. Prevenirea prin igienă sexuală, evitarea

folosirii comune a articolelor de toaletă.

Ciliate- Balantidium coli

Boala produsă de Balantidium coli este similară cu amibiaza deoarece elaborează enzime proteolitice şi substanţe citotoxice care determină invazia tisulară şi ulceraţia intestinală.

Infecţia are loc prin invazia de către chişti, dechistarea şi multiplicarea trofozoiţilor în duoden, în cec şi în ileonul terminal.

Parazitul are numeroşi cili care îi asigură mobilitatea

.