Curs Hematologie Mirela

8/9/2019 Curs Hematologie Mirela

1/56

SPECIALITATEA HEMATOLOGIE MEDICALA

Hematologiaeste ramura medicinei interne care se ocup cusngele, organele care l produc i bolile acestuHematologia include studiul etiologiei, diagnosticrii, tratrii, identificrii posibilelor complica ii si profilaxbolilor sangvine. Medicul de laborator este cel care realizeaz toate testele necesare studiului sngelui.

Bolile sangvine afecteaz producerea sngelui i/sau a componentelor acestuia, cum ar fi celulele sangvine(ematii, tromobocite si leucocite!, emoglobina, proteine sangvine(ex. albumine, globuline, "#$, "#%, fac

ai coagulrii, imunoglobuline, anticorpi, transferina, ceruloplasmina, etc!, mecanismele coagularii, etc.

Sngele(latinsanguis, greaca vece& ')', haima! este un esut special sub form licid car are rol in

*prin intermediul aparatului circulator, alctuit din inim i vasele sanguine, transportnutrien ii i oxigenul nivelul esuturilor corpului, de unde preia bioxidul de carbon i produ ii de catabolism tisular, transportndu nivelul organelor de eliminare, mai transporta electroliti, ormoni, vitamine si medicamente.

*asigura omeostazia termica

*asigura apararea organismului prin anticorpi

*asigura reglarea ecilibrului acido*bazic al orgamismului si mentinerea constanta a pH sanguin la +,

*mentine ecilibrul fluido*coagulant

-ngele este alctuit dintr*o parte licid

$lasma sanguin ce este un licid galbui transparet alcatuit din apa (0! si substante dizolvate (10!

*substante organice proteine, lipide glucide, uree, creatinina, acid uric, bilirubina

*substante minerale 2a, 3, 4a, Mg, 5e, 4l, H4%, 4u, 6n, 4o

7lemente figurate eritrocite, leucocite, trombocite.

8aportul dintre volumul plasmei i cel al elementelor figurate se determin cu a9utorul hematocritului.:npractic, termenul de ematocrit exprim rela ia procentual dintre volumul elementelor figurate i cel al plasmei, sau doar volumul procentual al elementelor figurate. ;a om, media valorilor ematocritului este de< (sau 0, iar n anemii la 1*1>0.

;a om, volumul sanguin constituie circa +0 din greutatea corpului. ;a o greutate medie de + @g, cantitatea

snge este de


2/56

sistemul nervos, renal suprarenal i tiroidian, A0 n organele abdominale i 10 n sistemul coronarian. :n efortul fizic, debitul circulatoriu cre te mult n mu ci, plmni, rinici, creier i n vasele coronare. :n acest este antrenat sngele din organele de rezerv, precum i din organele care se gsesc n activitate sczut.

4antitatea total de snge scade n caz de inani ie, anemii, emoragii.

:n general, volumul sngelui se men ine constant prin mecanisme compensatorii de trecere a apei din snge licidul intersti ial i invers. stfel, dac volumul de snge cre te (ingestie de licide, formare de ap metabolic!, surplusul de ap trece la esuturi (mu ci!, i apoi se elimin prin rinici. ?ac volumul sanguin

scade, apa din spa iile intersti iale trece n snge. :n urma emoragiilor, volumul plasmatic se reface mai rep dect cel al elementelor figurate. Hemoragiile bru te sunt periculoare din cauza ipotensiunii accentuate. Bocardiovasculara se numeste cleovastita oviraptori.

8olul sngelui este cel de a transporta substan ele nutritive prin corp, dar n el se pot transporta i trombocite ce a9ut la reparearea esutului (plgii!.

-ngele este compus din elementecelulare(ca.> 0!, care con ine( 0 ap!,proteine, sruri minerale i substan e cu molecule mici ca monozaaride, ormoni, gazedizolvatsubstan e nutritive ( glucide,lipide,vitamine!, mai con in produse de catabolism destinate excre iei ( rinici! cureee, acid uric, ipuric.?in punct de vedere fizico*cimic sngele este o suspensie, cu alte cuvinte un amestec de licide, gaze,substan e solide printre care se n eleg i celulele. -ngele prin con inutul su de eritrocite (globule ro ii! n compara ie cu plasma avnd o vscozitate mai mar cre terea ematocritului influen eaz pozitiv cre terea vscozit ii sngelui, care determin ncetinirea curentului sanguin, prin proprietatea plastic a eritrocitelor sngele nu se comport ca o suspensie ci caemulCaloarea pH*ului sanguin fiind +,< care prin diferite procese tampon va fi men inut constant, evitndfenomenele duntoare organismului de acidozsau alcaloz.4uloarea ro ie a sngelui este datorat pigmentului (cu fier! emoglobindin eritrocite care ncrcate cu oxiau o culoare mai descis.

Plasma$lasma sanguin reprezint aproximativ >>D=0 din snge i este format din aproximativ 0 ap, 10substan e anorganice (sruri minerale care con in ioni dintre care mai importan i sunt cei desodiu2a,clor4l,potasiu3, magneziu Mg, fosfor$ i calciu4a! i aproximativ 0 substan e organice (proteine, glucide, lipide etc!. 8aportul de proteine variaz ntre = i E g/litru ca. E 0 din volumul plasmei$roteinele separate prin electroforezsunt albumine ca i '1*, 'A*, F* i Gglobuline. $roteinele din plasm pe lng rolul de transport, mai 9oac un rol important n aprarea organismului prin sistemul imunologic, nprocesul de coagulare a sngelui rolul de tampon n men inerea unui pH constant i men inerea constant a presiunii osmotice din snge.

$lasma care nu mai con ine factorii de coagulare este numit ser sanguinacesta se ob ine prin centrifugareasngelui dup coagulare.-erul con ine 1 0 ap, factori de cre tere care nu sunt prezen i n plasm, + 0 proteine, restul sunt electroliormoni, culoarea galben a serului se datoreaz bilirubinei.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Celulahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Proteinehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C4%83ruri_minerale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Monozaharidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glucidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lipidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vitaminehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinichihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Suspensie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Emulsiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acidoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alcaloz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hemoglobin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sodiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Potasiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magneziuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fosforhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calciuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Electroforez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Celulahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Proteinehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C4%83ruri_minerale&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Monozaharidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hormonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glucidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lipidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vitaminehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinichihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Suspensie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Emulsiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acidoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alcaloz%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hemoglobin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sodiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Potasiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magneziuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fosforhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Calciuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Electroforez%C4%83


3/56

Elemente figurate

Galerie de imagini

7ritrocite

#ranulocit neutrofil

#ranulocit eozinofil

#ranulocit bazofil

7lementele figurate din sngele uman

Denumire Numrul e !l "mm#$ de sn

Eritro%ite*>, mil. la femei>,*>,> mil. la brba i

Leu%o%ite =.DE.

Granulocite

2eutrofile A.>D+.>

7ozinofile

Monocite ADE

Trom&o%ite .
http://ro.wikipedia.org/wiki/Eritrocithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Granulocit_neutrofilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Granulocit_eozinofilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Granulocit_bazofilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:PBBasophil.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:PBEosinophil.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:PBNeutrophil.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Redbloodcells.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eritrocithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Granulocit_neutrofilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Granulocit_eozinofilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Granulocit_bazofil


4/56

Hematopoieza

7ste procesul de formare a elementelor celulare sanguine la nivelul mduvei osoase, din celulele sistemuluireticulo*endotelial (celule de tip embrionar! care prin procesul de maturare se pot transforma n oricare celulspecializat din organism.Hematopoiezaare mai multe forme ca de exemplu eritropoezaformarea eritrocitelor, aceast maturare aeritrocitelor tinere se produce prin ac iunea ormonului eritropoetin n ficat i rinici.n rol important n eritropoez l 9oac fierul, cobalamina (vitamina B1A! i acidul folic(vitamina B!, oscdere a concentra iei sanguine n oxigen stimuleaz accelerarea eritropoezei cu producerea ormonilornecesari. a numitul cimitir al eritrocitelor este splina i celulele 3upffer din ficat, via a unei eritrocite dureaz 1A d zile, dup moartea eritrocitelor,emoglobinasufer un proces de descompunere cu mai multeetape&bilirubin,urobilin, stercobilinacestea se elimin prin urin i fecale.

Pregatirea materialului si re%oltarea sangelui t' (emograma' Coloratiile u)uale' Pi%atura groasa

Imortanta anali)elor de la&orator*completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective *infirma sau confirma diagnosticul clinic *reflecevolutia bolii si eficacitatea tratamentului *confirma vindecarea*semnaleaza aparitia unor complicatii *permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatopurtatoare de germeni patogeni$entru analize ematologice se folosesc urmatoarele recipiente&*tub recoltare sange 3A*7?" pentru determinarea analizelor ematologice (capac mov!*tub recoltare sange .A0 citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu!*tub recoltare sange ,E0 citrat de sodium pentru determinarea C-H (viteza de sedimentare a ematiilor (capnegru!

* recoltarea se face prin& punctie capilara, puncIie venoas si puncIie arterial

Pregatirea materialului si re%oltarea sangelui t (emogramaA. Sangele venosMateriale necesare& seringa de plastic de unica folosintac de unica folosinta (1*A -J# K ,*1 mm!Cata, alcool, garouManusi de latexCacutainere (dop mov, albastru, negru, rosu!4onditii generale de recoltare& dimineata pe nemancate"enica& ;ocul de punctie& o vena antecubitala la adulti (plica cotului!L vena 9ugulara la sugariL o vena dorsa

mainii la obezi. 4u a9utorul garoului se produce o staza venoasaL recomandam pacientului sa
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ficathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinichihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cianocobalamin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_folichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Splinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hemoglobin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilirubin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Urobilin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Stercobilin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Haematopoese.pnghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ficathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinichihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cianocobalamin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_folichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Splinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hemoglobin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilirubin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Urobilin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Stercobilin%C4%83


5/56

stranga usor pumnul. -e dezinfecteaza pielea, apoi se efectueza punctia.%bs& 4ongestionarea zonei trebuie evitata pt prevenirea emoconcentrarii& garoul trebuie slabit dupa ce aculpatrunde in vena. $istonul seringii trebuie retras lent& se previne emoliza. -angele trebuie repartizat cu atendin seringa in recipiente, fara a forma spuma. ?aca se folosesc anticoagulanti, amestecul cu acestia trebuie fimediat, cu gri9a, fara a forma spuma.B. Sangele capilar-e foloseste pt aprecierea exacta a morfologiei cel sanguine si a nr de "r.Materiale& lanteta sau ac de unica folosintaCata, tifon sau artie de filtruL alcool"enica& locul de punctie& pulpa degetului inelar sau mi9lociu (la adulti!, supraf plantara a calcaiului sau aalucelui (la sugari!.-upraf intepata trebuie sa fie calda si bine vascularizataL daca e rece sau cianozata iar sangele apare lent, seobtin valori crescute pt Hg, nr de ; si de 7r -e dezinfecteaza pielea, apoi se inteapa ferm si rapid, suficient dadanc pt ca sangele sa tasneasca de la sine.$rimele picaturi se sterg cu un tifon uscat sau o artie de filtru, iar urmatoarele se recolteaza evitand stoarcerdegetului.$icaturile de sange pot fi folosite pt obtinerea de frotiuri prin depunerea lor pe lame de sticla.%bservatii&1. in sangele capilar, Hg, Ht si nr 7r sunt mai scazute decat in sangele venosLA. nr de "r se apreciaza mai exact prin examinarea unui frotiu de sange capilar (unde nu s*a folosit anticoagula recoltareL in sangele venos pastrat pe anticoagulant acesta poate produce gruparea "r sau fenomenul desatelitism, ceea ce va duce la valori fals scazute ale "r!L. anticoagulantul poate produce alterari ale morfologiei cel sanguine.$t un examen morfologic de calitate se prefera frotiul din sange capilar, iar pt examenul cantitativ se preferasangele venos.Anticoagulanti:pt emoleucograma se folosesc saruri de 7?" (acid etilen diaminotetraacetic!. 2aA 7?"7?" si 3 7?" au un efect celator asupra moleculelor de 4a din sange. $ractic, 7?" impiedica formaceagului.7?"*ul e preferat altor anticoagulanti pt ca in proportie adecvata nu modifica volumul 7r si nu producealterari morfologice semnificative ale cel sanguine."rebuie respectata strict proportia sange D anticoagulant

Prepararea anticoagulantului cu EDTA& se prepara solutie de 2aA 7?" 10 in ser fiziologicL se repartizeaztuburi de centrifuga cate *+, ml ce se lasa sa se usuce la termostat (+ 4! fara dop, pana la evaporareacompleta a apeiL se recolteaza , ml de sange.Prepararea amestecului anticoagulant intro!e& oxalat de amoniu 1,A gL oxalatde potasiu ,E gL apa distilata ad 1 mlL se repartizeaza cate *+- ml si se lasa sase usuce in conditiile de mai susL se recolteaza - ml de sange.

E"ecutia frotiului #e sange:-e pune o picatura mica de sange pe o lama*suport, la 1*A cm distanta de unul din capete, pe linia centrala.-e pune in contact picatura cu capatul unei lame slefuite, tinand*o la un ungi de aprox * fata de lama*suport. $icatura se va intinde de*a lungul liniei de contact dintre cele A lame.

-e intinde frotiul cu o miscare de translatie lina, uniforma si rapida a lamei slefuite.;ama cu care se intinde frotiul trebuie sa fie putin mai ingusta decat lama*suport pt a se putea obtine si examA margini paralele in lungime ale frotiului& se foloseste o lama slefuita cu colturi rupte.5rotiul se usuca rapid prin agitare in aer.$!servatii&*un frotiu bine executat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii&*lungime K *< cm*sa fie mai ingust decat lama*sa aiba A margini drepte, paralele, si fran9uri in partea terminala.*sa aiba o grosime potrivita, cu o trecere gradata de la gros la subtire.*celulele sa fie raspindite uniform, sa nu fie distruse sau deformate.


6/56

Coloratiile u)uale4olorarea frotiurilor trebuie facuta imediat sau in cel mult cateva ore dupa executarea lor.7xista&*coloranti acizi (eozina!*coloranti bazici (albastru/violet/azur de metilen!*coloranti neutri (eozinat de albastru/azur de metilen!4ea mai frecvent utilizata coloratie este ceapanoptica.$rin coloratie 8omanoNs@O se intelege orice coloratie ce foloseste albastru de metilen si produsii lui de oxidpe de o parte, si eozina P sau eozina B, pe de alta parte. 4oloratiile 8omanoNs@O includ& coloratia MaO*#runNald, MaO*#runNald*#iemsa, Jrigt, Jrigt*#iemsa, ;eisman, Qenner etc.%.&oloratia panoptica Ma'(Grun)al#(GiemsaMaO*#rRnNald*#iemsa apartine colorantilor neutri si este o coloratie panoptica (metoda permite identificarin mod selectiv a componentilor celulari in functie de pH*ul specific!. 7ste colorantul de electie al frotiurilor

sangvine. %fera elemente utile in identificarea tipului de anemie. 7videtiaza modificarile de marime, forma sculoare si incluzile eritrocitare.*modificari de marime (anizocitoza! microcitozaare eritrocite mature cu dimensiuni sub valori normale inanemie feripriva si sideroblastica, macroitoza are eritrocite mature cu dimensiuni peste valori normale inanemiile megaloblastice, megalocitoza are eritrocite mature cu dimensiuni de talie foarte mare in anemiilemegaloblastice.*modificari de forma (poli@ilocitoza! anulocite mici cu zona clara pronuntata in mi9loc in anemia feripriva

(falciforme! sferocite cu forma sferica in microsferocitoza ereditaradrepantocite forma de secera in drepantocioza siclemie, emoglobinozacantocite cu margine neregulate cu excrescente, spiculi, in acantocitozplaticite cu grosime scazuta in talasemii

ovalocite sunt ovale in eliptocitoza ereditarain semn de tras la tinta*repartitie particulara a Hb in centru si periferie

intre care se afla o zona clara, in talasemiiscizocite*fregmente de eritrocite, apare in anemiile emolitice

*modificari de culoare ipocromia * palide, slab incarcate cu Hb, apare in anemia feripriva si sideroblastica* anizocromia eritrocite ipocrome, normocrome pe acelasi frotiu in anemferipriva si sideroblastica* policromatofilia, bazofilia apar pe frotiu celule tinere incomplet maturatanemia emolitica

Hematopoeza asigura inlocuirea elementelor imbatrinite si distruse prin emoclazie, prin formarea elementelfigurate ale sangelui in organele ematopoietice.


7/56

%rganele ematopoetice sunt de origine mezencimala. 7le se dezvolta pe traseul vaselor sanguine (maduvaosoasa si splina! sau limfatice (ganglionii limfatici!. 7le au un plan de organizare comun, fiind formate dintrsistem de sustinere si tesut mieloid sau limfoid. $artea functionala, celulo*formatoare este constituita de celureticulare nediferentiate, sursa diferitelor celule diferentiate, ce castiga treptat proprietati migratorii. 4elulelereticulare fixe din organele ematopoietice (celule stem, celule suse! isi orientnaza functia celuloformatoaredupa sediul lor medular sau limfatic in sensul genezei de&elemente mieloide&*celule cap de serie rosie (proeritroblast!*celule cap de seriealba (mieloblastul!*celule cap de serie trmbocitara (megacarioblastul!elemente limfatice& limfoblastulceste celule trec prin procese de diferentiere, proliferare si maturare. ?atorita procesului de citodiabaza, insangele circulant a9ung numai elemente mieloide adulte (ertrocite, granulocite neutrofile, eozinofile si bazofsi elemente limfatice adulte (limfocite! si din partea celulelor reticulare propriuzise doar monocitele.Granulocite neutrofile *nucleu segmentat+$e un frotiu recoltat din sangele periferic se observa predominanta celulelor anucleate, respectiv a ematiilor?in loc in loc se gasesc si elemente nucleate.;eucocitele neutrofile (granulocitele neutrofile! sunt cele mai numeroase leucocite, fiind prezente in sange inprocent de *+>0. -unt celule globuloase, emit pseudopode ceea ce le confera o mare mobilitate. ?urata deviata a neutrofilelor este de A*> zile, ele persistand in sange =*1A ore. u nucleu caracteristic, segmentat,prezentand A*> lobi nucleari legati intre ei prin punti de cromatina. sezarea lobilor in neutrofil realizeazaforme diferite, asemanatoare literelor din alfabet (4, 7, , C, -, 6, P!. ;a sexul feminin aproximativ 0 dinneutrofile prezinta la unul din lobii nucleari corpusculul Barr, ce reprezinta cromatina sexuala condensata aunuia din cei doi cromozomi S. 4orpusculul sexual apare la microscop ca o prelungire a lobului nuclear subforma unui bat de toba.4itoplasma neutrofilului este slab acidofila, colorata in roz palid. #radul de segmentare al nucleului corespucu varsta celulei. Tn citoplasma se gasesc numeroase granulatii fine.Limfocite *nucleu sferic+;imfocitul este o celula sferica sau usor ovala, se gaseste in sange in proportie de A>*0. 2ucleul limfocitueste mare,usor incizat, colorat in violet, ocupand mare parte din citoplasma care este redusa la un inelperinuclear. 4itoplasma este bazofila, contine granulatii azurofile, organite celulare.

?urata de viata in sangele periferic este diferita, fiind situata intre cateva zile si un an, dar unele limfocite poatinge si varsta de >*A> ani. ;imfocitele 9oaca un rol important in imunitate (limfocitele B si "!( Granulocite eozinofile *nucleu !ilo!at+7ozinofilul se gaseste in sangele periferic in proportie de 1*>0, fiind printre cele mai mari elemente din grupgranulocitelor segmentate. 4elulele sunt sferice, cu nucleu bilobat sau Uin desagaU. -e pot intalni in sangelecirculant si eozinofile cu nucleu trilobat. 4itoplasma este intens acidofila, contine organite celulare si granulacidofile.?urata de viata a eozinofilelor este de E*1A zile.Monocite *nucleu reniform+Monocitele se gasesc in sangele periferic in proportie de =*E0. -e impart in monocite mici*inactive si monomari*active. -unt celule globuloase, cu citoplasma abundenta, bazofila, ce se coloreaza in albastru*cenusiu.

2ucleul celulei este nesegmentat, mare, deseori reniform. Monocitul impreuna cu macrofagul tisular 9oaca urol important in apararea organismului.?urata de viata in sangele circulant este de 1*= orePrincipiu& o pictur de snge capilar se ntinde n strat subIire pe o lam, aVa nct elementele figurate s nusuprapuse. 7talarea frotiului se face cu o lam Vlefuit, cu colIul rupt, pstrnd un ungi de nclinaIie de grade.Tmediat dup ntindere, frotiul se usuc prin agitare cu scopul primei fixri Vi apoi se coloreaz.Tehnica:!,i"area& se acopera frotiul cu solutia MaO*#runNald si se lasa A* min.B! &olorarea& se adauga peste solutia MaO*#runNald apa tamponata, si se lasa astfel A min.-e varsa solutia de pe lama si se acopera lama cu solutie #iemsa diluata (o picatura sol #iemsa pt 1 ml apatamponata!, apoi repaus A min -e spala lama la robinet. -e sterge dosul lamei si se lasa lama in stativ pt usc

Timpii tehnicii #e colorare MGG:


8/56

-e prepar soluIia de lucru #iemsa prin diluarea a picturi de colorant cu A cmW de ap distilat.5ixarea& se acoper frotiul cu A*A> de picturi de soluIie MaO* #ruenNald, se las A * minute, timp n careloc fixarea cimic.4olorarea se face n A timpi& peste soluIia M*# se adaug A*A> de picturi de ap tamponat, obIinndcolorantul n stare nativ, care se las s acIioneze A minute.mestecul colorant se ndeprteaz fr a spla lama, dup care aceasta se acoper cu soluIia #iemsa diluatcare se las s acIioneze A>* minute.5rotiul se spal cu un 9et puternic de ap de robinet, se usuc Vi se examineaz la microscop, cu obiectivimersie.-ezultate:5rotiul corect colorat trebuie s aib culoarea roz*violet sau roVu*violet.2ucleii apar coloraIi n violet de intensitIi variabile, n funcIie de raportul ntre eucromatin/ eterocromatin2ucleolii sunt coloraIi n albastru descis.&itoplasma :*acidofil se evidenIiaz n roz, roVu sau crmiziu, prin colorare cu eozinL*bazofil apare n nuanIe de albastru, , prin colorare cu albastru de metilenLGranulaiile:*neutrofile sunt colorate n violet, cu eozinatul de albastru de metilen (colorant neutru!L*acidofile (eozinofile! apar n roVu crmiziuL*bazofile sunt colorate n albastru, sau n violet (metacromatic! cu albastru de metilenL*azurofile, se coloreaz n violet purpuriu cu azur TT, din compozitia colorantului #iemsa.4riteriile de recunoaVtere ale elementelor figurate prezente pe frotiu&-olutie MaO*#runNald& eozinat de albastru de metilen 1 gL #licerina neutra > mlL lcool metilic 1 ml-olutie #iemsa& eozinat de azur de metilen gL zur de metilen ,E gL #licerina neutra A> mlL lcool metilA ml. Mai sunt necesare& apa distilata neutra, pipete $asteur, pipete gradate.$!servatii:* pH*ul apei distilate trebuie sa fie +*+,A. pa distilata fiind de obicei acida, se neutralizeaza prin adaugareacatorva picaturi de solutie slab alcalina de carbonat de sodiu 10 la > ml de apa distilata, incercandu*se pHcu indicator universal de artie.$!servatii:*un frotiu bine colorat prezinta microscopic&

*zonele dintre celule& clare*er& portocaliu*rosu*granulatiile neutrofile& purpuriu*granulatiile eozinofile& rosu*portocaliu*granulatiile bazofile& albastru*incis, negru*citoplasma limfocitelor (;f!& albastru palid*nucleul leucocitelor (;!& albastru*violaceu/. &oloratia Giemsa$t colorarea picaturii groase si evidentierea parazitilor malariei si a spirocetei %bermeier (Borrelia recurren?upa ce picatura groasa a fost lasata la uscat cel putin min la + 4, se poatecolora.

-unt necesare& solutie #iemsa, apa neutra (pH K +*+,A!, pipete $asteur, pipete gradate.-e acopera frotiul cu solutie #iemsa proaspat diluata in 1>*A volume de apa neutra si se lasa *


9/56

-e recolteaza picaturi de sange care se aplica pe lama in varfurile unui triungi imaginar cu latura de 1 cmcoltul unei lame se omogenizeaza aceste picaturi, astfel incat picatura finala va avea diam de 1*A cm. $repare lasat sa se usuce.$icatura groasa nu se fixeaza ci se (emoli)ea)a, urmarindu*se indepartarea ematiilor si deci evidentierea mbuna a parazitilor. -e acopera lama cu un strat de apa distilata, pana cand picatura ia un aspect cenusiu.4olorarea se face cu colorant #iemsa& dupa emoliza, lama se acopera cu colorant #iemsa, se lasa A* miapoi se spala cu apa de robinet. scare si examinare la microsc.

TEST.L C.M/S0dire%t identifica anticorpii antieritrocitari fixati pe eritrocite.*indire%t identifica anticorpii antieritrocitari liberi din ser care reactioneaza impotriva eritrocitelor.

Examene hematologice Hemoleucograma completa ( HGL)Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati& 8B4 (eritrocite sau ematii!

D 2umarul de globule rosii din sange JB4 (leucocite !D 2umarul de globule albe din sange H#B (emoglobina!D 4antitatea totala de emoglobina din sange $;" (platelete sau trombocite!D 2umarul de trombocite H4" ( ematocrit!D Masa de globule rosii dintr*un anumit volum de sange exprimata in procente numaratoare diferential

leucocitelor (formula leucocitara!& neutrofilele(27!L eozinofilele(7%-!L limfocitele(;P!Lmonocitele(M%!L basopile(B-!.

ERITR!ITELE (hematii sau glo"ule ro#ii)

Eritro%itele(numite i globulele ro ii sau ematii! au rolul de a transporta oxigenul i dioxidul de carbon. - celule anucleate, ce con in un pigment numit emoglobin. ceasta este o protein compus dintr*o albuminnumitglo!in i o grupare numit hem, ce con ine fier, cu rol de fixare a oxigenului. Hemoglobina estepigmentul care determin culoarea ro ie a sngelui. nele specii de animale au alt tip de pigment sanguin, ccon ine cupru i este de culoare albastr (%ctopus!. 4irca 1 0 din eritrocitele din sngele periferic suntreticulocite, restul fiind eritrocite mature.

7ritropoieza are loc n mduva osoas, la fat, ficatul si splina participa la formarea eritrocitelor. ?isrugerea lare loc in special in splina dupa o existenta in sange de *1A zile.

(Eritropoeza. 4onvenIional, se descriu urmtoarele stadii de dezvoltare& proeritroblast, eritroblast, bazofil,eritroblast policromatofil, eritroblast oxifil Vi eritrocit. 7ritropoieza este reglat de un ormon (eritropoietinaformarea creia 9oac un rol anoxia renal. 7ritrocitul este o soluIie concentrat de emoglobina situat ninteriorul unei membrane. Hb este alcuit din globin * o protein condiIionat genetic * din protoporfirin din fier. ?urata de viaI a eritrocitului este n medie 1A de zile, emoliza fiziologic producndu*se n splin(filtrul cel mai sensibil pentru eritrocitele mbtrnite! Vi foarte puIin n snge. 8olul eritrocitului const n

transportul gazelor (%A Vi 4%A!. 2oile elemente care intr n circulaIie dup pierderea nucleului se numescreticulocite. cestea sunt epatii tinere Vi n mod normal reprezint 10 din ematiile circulante.5orm& disc biconcav, (rotund pe frotiu!L diametru mediu de +Xm, fiind considerate etalon pentru estimareadimensiunii celorlalte elemente figurateL sunt anucleateL citoplasma lor este omogen Vi se coloreaz n roVu*crmiziu (cu eozin!, datorit conIinutului n emoglobinL Tn stri patologice se pot ntlni ematii mici de=m (microcite! Vi ematii mari, de peste 1m (macrocite!. $rezint o zon central, palid colorat care ocupdin diametru.(Hemoliza fiziologica a eritrocitelor are loc cand acestea sunt imbatranite in sistemul reticulo*endotelial.*2umrul ematiilor este la brbat de * > milioane/mm iar la femeie de < * milioane. 4reVtereanumrului acestora poart denumirea de poliglobulie iar scderea de anemie. 8aportul dintre masa de ematvolumul plasmatic se numeVte ematocrit (sau raport eritro*plasmatic! poate fi determinat manual sau cu

a9utorul unor instrumente electronice, este ce mai precis mi9loc de determinare a unei anemii Vi are ca valori
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hemoglobin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hemhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hemoglobin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hem


10/56

medii la brbat


11/56

de tesuturi depinde de numarul si functionarea globulelor rosii si emoglobinei #lobule roVii Vi un limfocitvzute la microscop1alori normale*barbati K ,= milioane pe 1 mm cub*femeiK,+*


12/56

* la femei K =*[*, ).-'GEM 4 72EM5#+17 DEM,sau MCT(mean corpuscular tic@ness! reprezinta grosimea eritrocitara mediCalori normale A,1[*, ).8'ISKDEM5GEMindicele de sfericitate. Calori normale ,>.9'2DE 4 de:iatia standard a :olumului eritro%itar52EM61** reprezintavolumul de disributie a eritrocitK ;D< indicele de distributie eritrocitar (8?J D red cell distribution Nit!= reprezinta deviatia standard amediei volumelor eritrocitare raportate la C7M si se determina cu a9utorul istogramelor D curbe de distribu0 a marimii celulelor. Masoaravariabilitatea dimensiunulor unui eritrocit pe un frotiuKanizocitora.Calori normale& 11,> * 1 0. Calori crescute arata o variatie mai mare a dimensiunilor eritrocitelor.Cariatii patologice& variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor defineste anizocitoza (8?J crescut!. stfcu ct 8?J va fi mai mare, cu att anizocitoza este mai marcata.stfel anemiile se clasifica*normocitare si normocrome unde ?7M, C7M, H7M, 4H7M au valori normale*ipocrome si microcitare unde ?7M, C7M, H7M, 4H7M au valori scazute

*anemii macrocitare si megalocitare unde ?7M si C7M au valori crescute

2ite)a de sedimentare a (ematiilor "2'S'H'$este o constant biologic de mareinteres n patologie. ?ac se adaug un anticoagulant (citrat de sodiu! sngelui recoltatntr*o mic eprubet metoda Jestergreen!, globulele se depun pe fundul tubului, datoritgreutIii lor specifice care este superioar celei a plasmei. Calorile normale la o or suntde =*lA mm la brbat Vi de 1 * 1= mm la femeie. 4reVterea C.-.H. indic un procesevolutiv, a crui intensitate este cu att mai mare, cu ct valorile sunt mai mari. C.-.H.depinde de proteinele sanguine Vi ndeosebi de fbrinogen Vi de alfa*globuline.Tn diagnosticul anemiilor se practic Vi dozarea fierului seric. ;a 1 ml ser la brbatse gsesc l%%g, iar la femeie g. Calorile cresc n ciroza pigmentar Vi scad n anemiile

ipocrome.$entru aprecierea gradului de distrugere a ematiilor se dozeaz urobilina nmateriile fecale. 7liminri crescute apar n anemiile emolitice Vi n anemia pernicioas($iermer!.Tn unele stri patologice, n sngele periferic apar Vi ematii anormale& megalocite VimegaloblaVti, n anemia BiermerL eritroblaVti, n anemia emoliticL reticulocite depVindvaloarea normal de 10, n emoragii, criza emolitic, tratamentul cu fier sau extracteepatice.Tn strile patologice pot aprea diferite anomalii ale ematiilor& variaIii anormale aledimensiunilor (anizocitoz cu prezenIa macrocitelor sau microcitelor!, deformri aleglobulelor * Un parU, Un virgulU, Un bastonaVU (poi@ilocitoz! *, anomalii de coloraIie


13/56

(policromatofilie! etc.

LE.COCITELE*=>0#ranulocite neutrofile nesegmentate 1*0#ranulocite eozinofile A**>0Monocite >*E0Calori normale* la adulti K


14/56

granulatiile lor, sunt prezente la nivel tisular unde poarta numele de mastocite si sunt importante in reactiilealergice.Mduva este bogat n granulocite (=>0! iar raportul eritrocite/granulocite este de 1/. -cderea granulocite(granulocitopenia! intereseaz de obicei neutrofilele Vi apar n febra tifoid, bruceloz, epatita viral, paludi2eutroflia nsoIeVte, aproape ntotdeauna, o infecIie bacterian& supuraIii colectate, tuberculoz pulmonar,tumori maligne etc. 7ozinofilie se ntlneVte n bolile alergice, parazitoze, limfogranulomatoza malign.Bazofilia este caracteristic pentru polOcOtemia vera Vi leucemia granulocitar cronic. 4nd granulocitozeste foarte pronunIat Vi n snge apar elemente tinere, starea se numeVte leucemoid. #ranulocitele malignesunt boli medulare primitive. n practic, granulocitele, limfocitele Vi monocitele sunt denumite leucocite.2umrul lor este de > * E /mm.2umrtoarea lor (formula leucocitar sau leucograma! se face citind frotiul sanguin.1alorile normale sunt:#ranulocite&2eutrofile = * +0 * = /mm* segmentate 0* nesegmentate A * >0* eozinofle 1 * * mm* bazofile * 10 * >/mm;imfocite A * 0 1 * /mmMonocite A * =0 1*=/mm4reVterea numrului de leucocite peste * 1 se numeVte leucocitoz (sau iperleucocitoz! iarscderea sub < * > , leucopenie.

G-A75L$&2T5L 7E5T-$,2LE5orm sferic, (rotund pe frotiu!,Mrime& de A ori ct o ematie,2ucleu segmentat format din *> lobi uniIi ntre ei prin filamente de cromatin,4itoplasm abundent, acidofil, care conIine A tipuri de granulaIii&neutrofile*specifice& violete, mici, pulverulente, numeroase,azurofile*nespecifice, reduse numeric.1*0 din granulocitele neutrofile pot prezenta nuclei nesegmentaIi& n form de potcoav (metamielocite! sa

ma9uscul T, -, 6 (stab@ernige! Vi reprezint forme imature.

L2M,$&2TELE l PLA;M$&2TELE(mononucleare mici sunt #e / feluri 9 si T(sunt responsa!ile #e apararea specifica si #e raspunsul imun orientat impotriva unui anumit antigen *oricesu!stanta straina organismului+(limfocitele 9 < in prezenta antigenului plasmocitele sectreta anticorpi apare imunitatea umorala(limfocitele T < stimulate #e antigenul specific sunt @iller*atac #irect la antigen+ si elper*cresc secretia #eanticorpi #e catre plasmocite+ si participa la imunitatea celularaTn trecut erau considerate dou sisteme celulare distincte. stzi se Vtie c sunt strns nrudite, plasmocitelefiind ultima faz de specializare a unor limfocite. $lasmocitele, limfocitele Vi macrofagele alctuiesc sistemuimunologic. ?eVi limfocitopoieza la adult are loc n splin Vi ganglionii limfatici, rezervorul de celule stern safl tot n mduva osoas. %rganele limfatice se mpart n centrale (timusul Vi bursa epitelial! Vi periferice


15/56

(ganglioni limfatici, splin Vi limfocitele circulante!. "imusul, care 9oac un rol capital n limfocitopoieza ntimpul vieIii embrionare, Vi menIine importanIa Vi n timpul vieIii adulte. ?up locul unde iau naVtere,limfocitele se mpart n limfocite " (timodependente!, localizate n zonele paracorticale din ganglionii limfatVi pulpa alb splenic, cu rol n imunitatea celular (ipersensibilitatea ntrziat, imunitatea de transplant,reacIia gref contra gazd! Vi limfocite B (bursodependente!, localizate n centrii germinativi, care se transfon plasmocite Vi au deci rol n imunitatea umoral (plasmocitele secret anticorpi, care sunt imunoglobuline!4onvenIional, etapele de dezvoltare n seria limfatic sunt& limfoblast, prolimfocit, limfocit, mare, mi9lociu Vmic, iar n seria plasmocitar& plasmoblast, proplasmocit, plasmocit. -istemul imunologic, format dinlimfocite, plasmocite Vi macrofage apr organismul de agresiuni externe. Tmunitatea este celular * mediatlimfocite * Vi umoral * mediat de plasmocite. cestea din urm secret anticorpi, care sunt imunoglobuline(Tg.#, Tg., Tg.?, Tg.M, Tg.7!. $trunderea n organism a unui antigen duce la ncorporarea acestuia de ctremacrofage. ntigenul prelucrat de ctre macrofag sensibilizeaz fie plasmocitele, cu producere deimunoglobuline (imunitate umoral!, fie limfocitele, cu declanVarea reacIiilor de imunitate celular.;imfocitele circulante sunt n numr de A >/mm. 4reVterea limfocitelor (limfocitoz! se ntlneVte nparotidita epidemic, varicel, epatita viral, tuVea convulsiv, neoplasme, limfoleucoz. -cdereaimunoglobulinelor (deficit imun! apare n boala Hodg@in, sarcoidoz, mielomul multiplu, boala Jaldenstr rnleucemia limfocitar cronic.-istemul imunologic deIine inventarul antigenic al Iesuturilor proprii. ?ereglarea acestei funcIii duce lanerecunoaVterea antigenelor proprii de ctre sistemul imunologicL astfel apar autoanticorpii (anemia emolitiautoimun, lupusul eritematos diseminat etc.!.;imfocitul mic& forma sferica ( rotunda pe frotiu!, marime& cat o ematite, avand diamentru =*E) cu nucleumare, sferic, eterocromatic, citoplasma& bazofila, redusa cantitativ, sub forma unui lizereu fin, perinuclear. $activare se transforma in limfocit mi9lociu sau mare.

M$7$&2TELE l MA&-$,AGELE(sunt cele mai mari leucocite(trec in tesuturi la /=(=> ore #upa microfage(sunt macrofage pentru ca fagociteaza perticule #e #imensiuni mari3 inclusiv microfage#istruse in focareleinfectioase7tapele de dezvoltare n seria monocitar sunt& monoblast, promonocit, monocit Vi macrofag. ;ocul de formaeste mduva osoas prin celule sterm. 2u exist rezervor de monocite n mduv. ?urata de viaI n snge es

de A de ore. Monocitele sunt celule imature, ele devenind mature n Iesuturi, unde poart denumirea demacrofage. ?eci, monocitele Vi macrofagele sunt stadii funcIionale ale aceluiaVi tip de celul. Macrofagelepoart diferite denumiri, dup locul unde se gsesc& microglie, macrofag alveolar, splenic, celul 3upffer,melanofag, osteoclast etc. ?urata lor de viaI este de cteva luni.Monofagele au trei funcIii importante& fagocitoza eritrocitelor lezate imunologic, component a sistemuluiimunologic Vi rol n aprarea mpotriva tuberculozei, brucelozei etc, sunt primele responsabile de fagocitoza(gr.Ka manca!. Monocitele se gsesc n snge n numr de


16/56

Euzinofilia eritrocite crescute creste in infectii parazitare cu giar#ioza3 trichinoza3 afectiuni alergice ca astmurticarie3 rinita alergica3 !oala serului3 reactiile alergice me#icamentoase *io#3 aspirne3 peniciline+3 afectiumaligne3 sin#rom Loeffer si !oli vasculare #e colagen ca #ermatomiozita3 periarterita no#oasa.9azofilia !azofile crescute apare in afectiuni alergice ca astm !ronsic3 urticarie3 soc anafilactic3 inflamatiicronice ca si colita ulcerativa si poliartrita reumatoi#a si in afectiuni maligne ca si LM&3 policitemia vera3mielofi!roza *nu si in reactiile leucemoi#e+.Monocitoza monocite crescute( infectii virale *mononuceoza infectioasa+ si !acteriene *en#ocar#ita !acteriana su!acuta3 !ruceloza3 T9&+(inflamatii cronice granulomatoase : sarcoi#oza *granuloame in mai multe organe #e origine necunoscuta+3enterita regionala(afectiuni maligne La monocitare si mielomonocitare3 LM&3 neoplasmeLimfocitoza limfocite crescute(infectii virile acute ca mononucleoza infectioase3 paroti#ita epi#emica3 hepatite virale3 tuseconvulsiva(infectii cornice T9&3 sifilis(afectiuni en#ocrine ca si tireoto"icoza3 insuficienta &;-(afectiuni maligne LL&3 limfoame cu #escarcare periferica

-eactia leucemoi#a cu peucocite crescute 0?.???(?.??? mm0(Dg. Pozitiv < nr. &rescut #e leucocite mature si scazut #e elemente tinere interme#iare*mielo!lastiBpromielociti3 %C si mielociteBmetamielocite (%?C+(cauze: infectii !acteriene severe ca si meningita pneumococica3 septicemia3 inf.respiratorii Afectiuni maligne cu metastaze osoase

LE5&$PE722T;OM/OCITELE-unt fragmente citoplasmaticeL u form de disc lenticular, cu o zon periferic omogen, palid colorat,numit ialomer, care conIine microtubuli Vi microfilamente, o zon central, ntunecat, numit granulomerformat din& lizozomi, peroxizomi, granule alfa, corpi denVi Vi mitocondriiL 2u au nucleu2umr& 1>.*. /mmW7tapele de evoluIie a trombocitelor sunt& megacarioblast, promegacariocit, megacariocit granulat Vi egacariotrombocitogen. "rombocitele sunt fragmente granulate de megacariocite, iar viaIa lor dureaz 1 zile.

"rombocitopoieza are loc n mduv (celule stem! Vi se afl sub controlul trombocitopoietinei. A/ dintrombocite se afl n snge Vi 1/ n splin. "rombocitele sunt mici celule anucleate, cu granulaIii Viecipamente enzimatic bogat. 7le 9oac un rol important n emostaza, prote9eaz endoteliul vascular, formeceagul alb primar, contribuie Vi la coagularea plasmatic Vi produc retracIia ceagului (trombostenina!. -egsesc n numr de aproximativ A> /mm. -cderea numrului apare n leziuni medulare, splenomegalifactorii imunologici iar creVterea * n trombocitoze Vi trombocitemie. 7xist Vi alterri calitative aletrombocitelor (trom*bastenii!.$;" D "rombocitele reprezinta un tip special de celule ale sangelui cu rol important in procesul de coagulare?aca un pacient nu are o cantitate suficienta de trombocite in sange, poate fi supus unui risc crescut deemoragii si ecimoze.1alori normale& 1> *


17/56

"8%MB%4T"7;7 -unt fragmente citoplasmaticeL u form de disc lenticular, cu o zon periferic omogenpalid colorat, numit ialomer, care conIine microtubuli Vi microfilamente, o zon central, ntunecat, numgranulomer, format din& lizozomi, peroxizomi, granule alfa, corpi denVi Vi mitocondriiL 2u au nucleu.2umr& 1>.*. /mmW

2ITE>A DE SEDIMENTA;E A HEMATIILO; "2SH$

Citeza de sedimentare a ematiilor (C-H! este o prob care exprim grosimea statului de depunere aeritrocitelor (ematiilor!, exprimat n milimetrii ]mm^, n eprubet, ntr*un interval de o or ]1^, A ore ]A^ so zi ]A


18/56

* femeie& A D 1 mm/oraL1ariatii fiziologice&Y la femei, C.-.H.*ul creste n timpul menstruatieiLY la femei, C.-.H.*ul creste n sarcina (mai ales n ultimele luni!.1ariatii patologice:Y 4resterea C.-.H.*ului apare n boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii, reumatism articular acut,tuberculoza activa, septicemie, pielonefrite!, n anemii, infarct miocardic,leucemii, neoplasme, etc.Y -caderea C.-.H.*ului apare n poliglobulii, etc.

DETERMINAREA hemoglobinei fetale in sangele matern (sange)

Definitie si %ara%teristi%i=cest test se efectueaz_ n cazul suspiciunii de emoragie fetomatern_, putnd evalua gradul extravaz_riieritrocitelor fetale n circulaìa matern_.:n mod normal, ematiile fetale p_trund n torentul sanvin matern prin*tr*o bre_ placentar_ ncepnd cus_pt_mna = de gestaìe.4irca =*E0 din sarcini se asociaz_ cu pierderi sangvine fetale minore, de sub A m;.5actorii de risc pentru apariìa emoragiei fetomaterne includ traumati*smele materne, tumorile placentare,abruptio placentae, amniocenteza n trimestrul TTT, idropsul fetal, sarcina gemelar_."estul 3leiauer*Bet@e se bazeaz_ pe rezistenà emoglobinei fetale la acìunea acizilor.

$entru reducerea riscurilor induse de incompatibilitatea 8, se poate cal*cula doza adecvat_ de Tg 8 n funcde cantitatea de snge fetal p_truns_ n circulaìa matern_ conform formulei&5lacoane de ig r K ml de snge fetal / Ce indi%a=Calori normaleZ 10 din eritrocite"estul este pozitiv n caz de emoragie fetomatern_, persistenà ereditar_ a emoglobinei fetale sau prezen`trombilor intracorionici.

Cand se efe%tuea)a=* anemie* calcularea dozei de imunoglobuline 8* screening postpartum pentru emoragie fetomatern_

Alte informatii

?escrierea procedurii-e preleveaz_ circa +*1 m; snge venos matern ntr*o eprubet_ cu capac rou.-e prepar_ frotiul i se introduce n baie cu acid pentru a ndep_rta emoglobina de tip adult.

-e coloreaz_ frotiul i se observ_ eritrocitele fetale (de culoare roz! i cele materne (Ucelule fantom_U!.-e num_r_ la microscop eritrocitele fetale i se stabilete raportul eritrocite fetale / eritrocite materne.

$recauìi$robele trebuiesc obìnute naintea transfuziilor -e evit_ emoliza

Tnteracìuni$rezenà siclemiei determin_ rezultate fals pozitive.

ELE!TR$RE%A HE&GLBI'EI


19/56

Hemoglobina reprezinta elementul esential pentru principala functie fiziologica a eritrocitului& functiarespiratorie. Hemoglobina este o cromoproteina porfirinica care contine fier, in structura sa intrand o parteproteica D globina D si o parte prostetica D emul. #lobina difera ca structura de la o emoglobina la alta, eaimprimand specificitate diverselor emoglobine cunoscute.Tn cursul dezvoltarii organismului de la embrion la adult se succeda mai multe tipuri de HbL emoglobineleembrionare #oNer 1, #oNer A si $ortland sunt inlocuite incepand cu cea de*a *a luna de gestatie de catre Hfetala (Hb5!, care reprezinta +*E0 din totalul Hb la nou*nascut, dupa care sinteza sa scade rapid, a9ungandsfarsitul primului an de viata la valori sub A0 din totalul Hb. Hb si Hb A sunt caracteristice perioadei adude dezvoltareL sinteza lor incepe inca din perioada fetala, iar dupa nastere ele inlocuiesc rapid Hb 5. ;a adulnormal, Hb reprezinta +*E0, HbA A*0, iar Hb5 sub 101.;anturile polipeptidice ', F, G si ale globinei alcatuiesc emoglobinele fiziologice (fiecare molecula deemoglobina contine doua pereci de lanturi polipeptidice!, lantul ' fiind comun celor trei emoglobine&Hb K 'A FAHbA K 'A AHb5 K 'A GA.4a si in cazul celorlalte proteine structura spatiala a emoglobinei precum si alte proprietati moleculare depide tipul si secventa de aminoacizi care intra in alcatuirea emoglobinei. -ubstitutia unor aminoacizi din lantupolipeptidice ca urmare a mutatiilor genetice genereaza variante anormale de emoglobina ce prezinta oincarcare electrica diferita si in consecinta mobilitati electroforetice diferite. $e de alta parte, scaderea ratei dsinteza a unui tip de lant al globinei da nastere la anomalii cantitative denumite sindroame talasemice.Metodele electroforetice sunt utilizate de rutina in screening*ul anomaliior emoglobinei. ?intre acestea ceamai cunoscuta este electroforeza Hb in mediu alcalin (pH E.A*E.=! folosind ca suport de migrare gelul deagaroza. ;a pH alcalin emoglobina prezinta o sarcina electrica negativa si va migra catre anod. $rin aceastametoda pot fi separate si identificate emoglobinele fiziologice Hb, HBA, Hb5 si migreaza de asemenea oserie de variante de emoglobina, cum ar fi Hb-, Hb?, Hb#, Hb ;epore, Hb4, Hb%*rab, care genereazama9oritatea emoglobinopatiilor cunoscute.;a rularea fiecarui set de probe este folosit un control ce contine emoglobinele , 5, - si 4. ?eoarece esteutilizata o coloratie pentru proteine si nu una pentru em, anidraza carbonica (enzima cu un continut crescueritrocite! va fi vizualizata suplimentar in spatele benzii A. $entru identificarea fractiunilor Hb pozitia benzobtinute este comparata cu cea a benzilor standard furnizate de materialul de control pozitia benzilor obtinutfiind comparata cu cea a benzilor standard furnizate de materialul de control (vezi fig.1!. 4uantificarea relati

a benzilor obtinute se face prin scanarea densitometrica a gelului electroforetic1L.


20/56

5ig. 1 Migrarea fractiunilor Hb la electroforeza in gel de agaroza la pH alcalin

4u toate acestea electroforeza emoglobinei in gel de agaroza la pH alcalin prezinta limitari importante&*variatii mari in cuantificarea HbA, ceea ce afecteaza identificarea corecta a beta*talasemiilorL* imposibilitatea separarii Hb- de Hb? si a Hb4 de Hb7 si HbA (vezi fig.1!.?in aceste motive in laboratorul nostru se utilizeaza in prezent electroforeza capilara pentru separareafractiunilor Hb. $rin aceasta tenica, complet automatizata, moleculele incarcate electric sunt separate pe bazmobilitatii electroforetice proprii intr*o solutie tampon alcalina. -epararea se produce de asemenea si in funcde pH*ul solutiei electrolitice si de fluxul electroosmotic.-istemul electroforetic este alcatuit din tuburi capilare de silica (-i%A! cu dZ1 ) care functioneaza in paraceea ce permite + analize simultane pentru cuantificarea unei fractiuni de Hb. $roba diluata cu solutiaemolizanta este in9ectata la capatul anodic al capilaruluiL se aplica apoi un volta9 inalt pentru separareafractiunilor Hb care vor fi apoi detectate la nm de catre detectorul de absorbanta plasat la capatul catodiccapilarului. stfel, fractiunile Hb sunt detectate direct si specific la lungimea de unda caracteristica Hb. Tn fipe ecranul analizorului vor fi afisate pozitiile potentiale ale fractiunilor Hb obtinute (identificate in zoneledenumite 61 61>! precum si cuantificarea acestora. $rin utilizarea unui tampon cu pH alcalin fractiunile Hnormale sau anormale vor fi detectate in urmatoarea ordine de la catod la anod (61 61>!& A (varianta dHbA!, 4, A/%*rab, 7, -, ?, #*$iladelpia, 5, , Hope, Bart, Q, 2*Baltimore si H.7lectroforegramelerezultatevor fi inspectate vizual pentru a stabili daca s*a obtinut un profil normal saumodificat (vezi fig.A,!.
http://www.synevo.ro/rezultate/http://www.synevo.ro/wp-content/uploads/2009/08/hb_1.jpghttp://www.synevo.ro/rezultate/


21/56

5ig. A 7lectroforegrama Hb cu aspect normal (adult!

5ig. 7lectroforegrama Hb cu aspect normal (copil de saptamani!

vanta9ele utilizarii electroforezei capilare sunt urmatoarele&*cuantificare mai buna a HbA pentru identificarea beta*talasemiilor minore (datorita mai multor analizesimultane!L*diferentierea Hb- de Hb? precum si a Hb4 de Hb7 si HbA (aceste fractiuni co*migreaza la electroforeza in gel de agaroza in mediu alcalin!L*deoarece nu este vizualizata anidraza carbonica pe eletroforegrama este posibila identificarea variantelor dHbA in zona 61 (detectarea unei variante de HbA este importanta pentru diagnosticul corect al beta*talasemiilor minore deoarece se insumeaza la HbA normala!A.8ecomandari pentru efectuarea electroforezei de emoglobina D diagnosticul emoglobinopatiilor sisindroamelor talasemice a caror suspiciune este indicata de&Y anemie emolitica cronicaL
http://www.synevo.ro/wp-content/uploads/2009/08/hb_3.jpghttp://www.synevo.ro/wp-content/uploads/2009/08/hb_2.jpg


22/56

Y criza ocluziva vasculara de cauza necunoscuta la un pacient provenit din zone cu niveluri crescute ale Hb -si/sau Hb 4LY sindrom de idrops fetal de cauza necunoscutaLY aspect sugestiv al emogramei, cu microcitoza si ipocromie mai severe decat ar fi de asteptat pentru graduanemiei si numar de eritrocite la limita superioara a normalului sau ciar crescut, asociate cu un numar mareematii in tinta si punctatii bazofile pe frotiul de sange. Tn aceasta situatie, pentru diferentierea de deficitulfier, sunt utile indicele Mentzer si indicele 8?J&Tndicele Mentzer K C7M/nr. de eritrocite (x1=! \1< sugestiv pentru deficit de fierL 1A*1< ecivoc Z1A sugestiv pentru tara talasemica.Tndicele 8?J K Tndicele Mentzer x 8?J (largirea distributiei eritrocitare!. Z AA& sugestiv pentru talasemieL AA& sugestiv pentru anemia feripriva< j1. *>.E 1.*.> A.*1.

*1 luni 1.+*=.+ A*. 1.*>

1 luni =.+*+.E A.A*.A j.>

2nterpretarea rezultatelorY in F*talasemia minima si minora valorile Hb A sunt crescute (.A0* +0!, iar Hb 5 este usor crescuta (.>=0! in peste >0 din cazuri, restul fiind reprezentat de Hb (vezi fig.


23/56

5ig. < 7lectroforegrama unui pacient cu beta*talasemie minorY in F*talasemia intermedia, procentul de Hb A este variabil, iar Hb 5 K A*E0LY in F*talasemia ma9ora, valorile de Hb 5 sunt foarte crescute, situate obisnuit intre A*0 din totalul Hb,restul fiind format de Hb (valori foarte scazute! si HbA (valori normale sau crescute!L se caracterizeazaclinic prin tabloul clasic al anemiei 4ooleOLY in afara de tipurile amintite, mai exista forme de F* talasemie cu valori normale de Hb A si Hb 5 ksilenttalassemia cu indici eritrocitari normali si kalmost silent talassemia cu indici eritrocitari modificati! carepot fi puse in evidenta prin tenici de genetica molecularaL>LY F*talasemia rezulta din deletia genelor si F cu mentinerea integritatii genelor G, in timp ce in GF*talasese inregistreaza deletia genelor G, si F cu mentinerea integritatii genei #GL eterozigotii prezinta un tablou

ematologic similar F*talasemiei minore dar la electroforeza Hb, procentul de Hb A tinde sa fie redus la9umatate iar Hb 5 este persistent crescuta intr*o proportie de >*A0L omozigotii prezinta un fenotip similar talasemiei intermedia iar electroforeza evidentiaza Hb 5 intr*un procent de aproape 10L testarea geneticaconfirma diagnosticulLY Hb ;epore este o emoglobina anormala, in care lanturile ' sunt normale, iar lanturile non*' au o structuraasemanatoare lanturilor la capatul 2*terminal si lanturilor F la capatul 4*terminal. -indromul ;epore, foartasemanator clinic in forma sa eterozigota cu F*talasemia minora, se caracterizeaza prin prezenta Hb ;eporintr*un procent de >*1 0, cu o pozitie asemanatoare Hb? la electroforeza capilara (in zona 6=!L in formaomozigota, asemanatoare clinic cu anemia 4ooleO, Hb ;epore reprezinta 1*A0, restul fiind format de Hb(Hb si Hb A lipsesc in totalitate!1LALY persistenta ereditara de Hb 5 este o entitate asimptomatica clinic si ematologic, caracterizata prin valoricrescute de Hb 5, la eterozigoti Hb 5 K 1>*0, iar la omozigoti se poate a9unge pana la 10 Hb 5, in aforicarui semn de boala>LY in forma eterozigota de siclemie (ksic@le cell trait!, electroforeza capilara evidentiaza o Hb anormala in 6Hb -, in proportie de A>*0, Hb A fiind in cantitate normala, iar restul fiind reprezentat de Hb (vezi figcei mai multipacienti cu tara de siclemie sunt asimptomatici, cu un frotiu de sange normal sau usor modifica(microcitoza sau ematii kin tinta!L coexistenta tarei Hb - cu anumite tipuri de talasemii sau alteemoglobinopatii modifica tabloul clinic si ematologic precum si electroforeza HbALL
http://www.synevo.ro/pacienti/http://www.synevo.ro/wp-content/uploads/2009/08/hb_4.jpghttp://www.synevo.ro/pacienti/


24/56

5ig. > 7letroforegrama unui pacient cu forma eterozigota de siclemieY in forma omozigota de siclemie (ksic@le cell anemia!, electroforeza Hb indica prezenta Hb - in proportie*>0, restul fiind reprezentat de Hb A si Hb 5L tabloul ematologic este normal la nastere si incepe sa semodifice dupa varsta de = luni, pe masura ce Hb 5 este inlocuita de Hb -LY in emoglobinopatia 4, la electroforeza Hb in gel de agaroza in mediu alcalin, Hb4 se izoleaza ca o fractieanormala, cu migrare foarte lenta, pe linia Hb A, in aceeasi pozitie cu Hb 7 si Hb %rabia, intr*un procentE*


25/56

5ig. = 7lectroforegrama unui pacient cu forma eterozigotade emoglobinopatie 4Y in '* talasemia minora nu exista modificari procentuale ale Hb , Hb A si Hb 5, iar electroforeza de Hbapare normala la subiectul adult eterozigot, insa dublu eterozigotii realizeaza kboala Hb H, cu aspect clinde talasemie intermediaL la electroforeza Hb in gel de agaroza la pH alcalin se poate evidentia o fractiuneanormala cu migrare rapida (cea mai apropiata de anod! in timp ce la electroforeza capilara se detecteaza ofractiune anormala in pozitia 61> (vezi fig.+! corespunzatoare Hb H (>*0!. $e frotiul de sange coloratsupravital pot fi observate incluziile HbH (precipitatele de lanturi F!, intr*un procent ridicat de eritrocite (>0! cu aspect caracteristic de minge de golf1LA. #enetica moleculara asigura insa diagnosticul de certitual tuturor formelor de '* talasemie.

5ig. + 7lectroforegrama unui pacient cu kboala Hb H

Limite si interferente"ransfuziile de sange pot dilua o eventuala emoglobina anormala, pentru o perioada de *< luni, interferandrezultatele electroforezei>.Hiposideremia poate determina obtinerea de valori fals scazute pentru Hb AL daca exista o neconcordanta inrezultatul obtinut pentru HbA si suspiciunea clinica de betatalasemie minor, pacientul va fi tratat cu fier, pala normalizarea sideremiei, apoi se va repeta electroforeza de emoglobina.Tnterferente analitice& in probele de sange care au depasit perioada de stabilitate se produce o degradareprogresiva a fractiunilor Hb ceea ce poate afecta profilul electroforeticA.

IM.NOHEMATOLOGIE

. Grup sanguin AB (Beth incent* Simonin)

In+ormatii generale

;a om au fost identificate A= sisteme de grup sanguin cu AAE antigeneL un sistem de grup sanguin consta dinunul sau mai multe antigene guvernate de o singura gena sau de un complex de doua sau mai multe gene stralegate intre ele. ?e asemenea au fost identificate si alte antigene care nu au fost atribuite sistemelor stabilite.ntigenele eritrocitare pot fi proteine, glicoproteine sau glicolipide. Ma9oritatea sunt sintetizate de eritrocit,totusi unele antigene, cum ar fi cele apartinand sistemului ;eNis, sunt adsorbite din plasma pe membranaeritrocitara. nele antigene sunt specifice eritrocitelor, in timp ce altele sunt intalnite si pe alte celule dinorganism. 4unoasterea grupelor sanguine este esentiala pentru terapia transfuzionala. stfel indivizii care nu
http://www.synevo.ro/wp-content/uploads/2009/08/hb_7.jpg


26/56

prezinta anumite antigene eritrocitare pot produce aloanticorpi atunci cand sunt expusi la sange care contineaceste antigene in transfuziile cu produse de sange sau in timpul sarcinii. nticorpii care interactioneaza cuantigenele eritrocitare produc reactii transfuzionale emolitice imediate sau intarziate si boala emolitica a nnascutului


27/56

B (TC! B * B "oIi4ei din grupa (T! se numesc donatori universali, iar cei din grupa B (TC! primitori universali. n afara aceantigene se mai cunoaVte Vi factorul 8esus, antigen care se gseVte la aproximativ E>0 din oameni. ?ac nurespect grupele sanguine, n cursul transfuziilor pot aprea accidente de emoliz, uneori mortale. ccidentemolitice mai pot aprea Vi la nou*nscutul al crui tat este 8*pozitiv, Vi mama 8*negativ.G;.PELE SANG.INE ? HEMOLI>AHematiile conIin substanIe numite aglutinogene, iar plasma substanIe numite aglutinine,care sunt anticorpi naturali, denumiIi Vi izoanticorpi. ?up repartiIia aglutinogenelorVi aglutininelor se deosebesc patru grupe sanguine.#rupa glutinogenglutinin?oneaz snge$rimeVte snge de la (T! * ab "oIi (TT! b Vi B Vi B (TTT! B a B Vi B B Vi B (TC! B * B "oIi4ei din grupa (T! se numesc donatori universali, iar cei din grupa B (TC! primitoriuniversali. n afara acestor antigene se mai cunoaVte Vi factorul 8esus, antigen care segseVte la aproximativ E>0 din oameni. ?ac nu se respect grupele sanguine, n cursultransfuziilor pot aprea accidente de emoliz, uneori mortale. ccidente emolitice maipot aprea Vi la nou*nscutul al crui tat este 8*pozitiv, Vi mama 8*negativ. Hemolizaeste ns Vi un fenomen normal. ?urata vieIii unei ematii fiind de 1A de zile, nfiecare zi se distruge aproximativ o sutime din numrul total al eritrocitelor, eliberndu*seemoglobina. n strile patologice, emoliz se exagereaz. 4nd emoliz este brutal,apar anemii acute Vi tubulonefrite acuteL cnd este lent, apar anemie Vi icter& icteremolitic sau anemie emolitic. ?iagnosticul de anemie emolitic acut se bazeaz peasocierea scderii brutale a ematiilor cu emoglobinurie Vi tubulonefrit. -emnele delaborator ale emolizei se grupeaz n dou categorii&* unele sunt comune oricrei emolize& iperbilirubinemie indirect, urobilinurie Vireticulocitoz,

* altele sunt specifice unei forme. stfel, n caz de fragilitate globular scaderezistenIa osmotic a ematiilorL n caz de emoliz prin substanIe plasmatice se pun nevidenI n snge emolizine (testul 4oombs pozitiv!.7xamenul clinic este foarte important n bolile sngelui Vi ale organelor ematopoietice.Tnterogatoriul trebuie s precizeze profesia bolnavului (o intoxicaIie profesionalpoate fi cauza unei boli de snge!, medicamentele primite (minofenazona, lindorul,8eopOrinul, sulfamidele, Metiltiouracilul etc. deprim mduva!.-imptomele prezentate de bolnav sunt de asemenea utile stabilirii diagnosticului&astenia intens sugereaz o leucozL slbire exagerat, o neoplazieL emoragiile, oanemieL emoragiile care nsoIesc o adenopatie, o leucoz acut. $aloarea evoc oanemieL iper*coloraIie, o poliglobulieL elementele purpurice, diateza emoragic.

denopatia se ntlneVte frecvent n bolile sngelui (boala Hodg@in, leucoze,mononucleoze infecIioase!, n cancer, sifilis, tuberculoz etc. i aspectul ganglionilorofer informaIii& adenopatia tuberculoas este moale, cea din boala Hodg@in este ferm Vide obicei unilateral, n neo*plazii este dur iar n leucemia limfoid bilateral simetricVi voluminoasL adenopatia axilar se ntlneVte n procese inflamatorii ale membruluitoracic, boala Hodg@in, neoplasme (bronVice la brbat Vi de sn la femeie!L adenopatiileinginale sunt uVor de recunoscut, fiind superficiale. ?up etiologie pot fi inflamatorii(pornind de la o inflamaIie a membrului pelvian, a organelor genitale sau a regiuniianale!, tuberculoase, secundare unui cancer al rectului, veneriene etc. denopatiilegeneralizate se ntlnesc de obicei n boala Hodg@in (predomin n regiunea cervicoaxilar!,leucoz limfatic (simetrice Vi voluminoase! Vi boala Bril*-Ommers.

-plenomegalia (mrirea de volum a splinei! nsoIeVte de asemenea numeroase boli de


28/56

snge Vi boli ale sistemului reticuloistocitar. ?iagnositcul bolilor sngelui Vi aleorganelor ematopoietice se bazeaz n mare msur pe explorri de laborator&emogram, mielogram, timp de sngerare Vi de coagulare. neori sunt indispensabilens Vi alte examene& electroforeza, puncIia*biopsie ganglionar, puncIia splenic.

Recoman,ari pentru ,eterminarea grupului sanguin ABA

Y inaintea unei transfuziiL

Y inaintea unei proceduri invazive sau cirurgicale potential asociate cu complicatii emoragice care ar puteanecesita transfuziiL

Y monitorizarea imunoematologica antepartum si postnatala a mamei si copiluluiL

Y la donatorii de sangeL

Y pentru compatibilitatea de grup B% in transplantul de rinici si inima.

-regatire pacient D nu este necesara o pregatire prealabilaL sunt utile informatii asupra unor tratamenteperfuzabile cu solutii macromoleculare efectuate premergator determinarii, transfuzii in ultimele 1A zile, boinfectioase cu germeni #ram negativi cu/fara septicemie, boli maligne (carcinom, limfom, mielom!.

Specimen recoltat ( a! sange capilar din pulpa degetuluiL b! sange venos.

Recipient ,e recoltareD b! vacutainer fara aditivi sau gel activator (capac rosu sau incolor!.

!antitate recoltata * b! cat permite vacuumul.

!aue ,e respingere a pro"ei ( specimen puternic emolizat.

Sta"ilitate pro"a * testul se efectueaza imediat, daca acest lucru nu este posibil, proba se pastreaza 0 ematii in mediu special de suspensie.

&eto,a ,e ,eterminare< in la!oratoarele ;'nevo se efectueaza meto#a #irectaBglo!ulara *9eth(1incent+ #e#eterminare a grupului sanguin A9$ utilizan# seruri anti(A3 anti(9 si anti(A93 cu urmatoarele variante:

( hemaglutinare pe placa0. ;e utilizeaza #oi martori: martor A9 *hematiile pacientului cu ser A9+ si martorauto *hematiile si serul propriu+%.

( aglutinare si gel(filtrare pe car#uri cu microtu!uri ce contin un gel impregnat cu reactivul specific antigeneritrocitar #e #eterminat *anticorpi monoclonali murini sau umani+ < test #irect #e grupa A9$ si #e#eterminare a Ag -H%* D+ si a Ag -H %3/30 * D&E+0.

La fiecare rulare a pro!elor se utilizeaz un sange #e control #e grup si -h cunoscute0.

Limite si inter+erente

8ezultatul determinarii grupului de sange trebuie citit de doua persoane si trebuie eventual confirmat pe o adoua proba de sange1LA.

$entru metoda de aglutinare pe carduri o reactie pozitiva se valideaza numai daca microtubul de control estenegativ. 8eactia pozitiva se apreciaza in functie de dispersia aglutinatelor in microtub de la [ la [[[[.

Erori #e citire #atorate greselilor #e tehnica:

* sticlarie murdaraL contaminare bacterianaL

* prezenta de microceaguri (falsa aglutinare!L


29/56

* nu se respecta& proportiile ematii/ser, ordinea de picurare a serurilor emotest (aglutinari contradictorii!,timpul de citire D citire tardiva& margini uscate (falsa aglutinare!, citire precoce (lipsa aglutinarii sau aglutinaslaba!.

Erori #atorate hematiilor

5alse aglutinari

a!Prezenta rulourilor *pseu#oaglutinarea+& utilizarea de solutii macromoleculare (?extran, H7-!, tulburari coagulare, probe de sange incomplet coagulate, iperfibrinogenemia, produsi de degradare a fibrinei, agenti

fibrinolitici, disproteinemia, paraproteinemia, crioglobulinemia, cresterea reactantilor de faza acuta,medicamente (doze mari de eparina, sulfat de protamina!, factori reumatoizi, cresterea colesterolului,bilirubinei, leucocitoza, enzime leucocitareA. Martorul B este pozitivL spalarea ematiilor permite efectuarecorecta a probei globulare1.

!+ Autoaglutinarea

Y $rezenta de aglutinine la rece (martorul auto este pozitiv!. $roba de sange si reactivii se preincubeaza la +iar testarea se efectueaza la caldA.

Y Hematii acoperite de aloanticorpi& nou*nascut din sarcina incompatibila (in sistemul 8, B%!,

pacient transfuzat cu sange incompatibil.

Y ?eterminarea grupului sanguin pe sange recoltat din cordonul ombilical& gelatina Jarton, substantamacromoleculara care incon9oara eritrocitele, da aspect de pseudoaglutinate. $entru indepartarea ei estenecesara spalarea ematiilor de cel putin = ori inaintea determinarii1.

Y $rezenta complexelor imune medicamentoase.

c!Poliaglutinarea

Tn septicemiile cu bacilli #ram negativi sunt expuse criptoantigene ("!, prin actiunea enzimatica a agentilorbacteireni, recunoscute de anticorpi (anti*"! prezenti in ma9oritatea serurilor umaneA. Martorul B este pozit

glutinari absente sau slabe sau aspect de dubla populatie& aglutinarea nu este totala, cu prezenta de ematii

libere (aglutinatele apar pe un fond roz!1LA

&Y sange veciL

Y antigene slabe& nou*nascuti, prematuriL

Y subgrupe sau B slabeL

Y atenuarea antigelor (in leucemii, limfoame, boala Hodg@in!L

Y pacient cu grup sau B transfuzat cu sange grup %, emoragie materno*fetalaL

Y prezenta in cantitate mare de substanta sau B in plasma (cancer de stomac, pancreas! care neutralizeazaanticorpii test (ematiile trebuie spalate pentru indepartarea acestora!L

Y prezenta unei cimere sau mozaic (exceptional, ex.& post*alotransplant medular!.

Antigen D (antigenul Rh ): daca se afla pe suprafata hematiilor unei persoane, atunci aceea persoana are Rh (+);absenta lui de pe hematiile unei persoane insemna ca persoana respectiva are Rh (-) .Anticorp anti Rh de tip Ig M: se formeaza la primul contact cu antigenul Rh si fiind molecule mari nu pot traversaplacentaAnticorpi anti Rh de tip IgG: sunt molecule mici care pot traversa placenta si care inlocuiesc in timp functia anticorpide tip IgIzoimunizarea: apare atunci cand hematiile fetale Rh (+) au intrat in circulatia materna si s-au format anticorpi anti Rh

&on#itiile #e aparitie a incompati!ilitatii in sistemul -h:8*ul este transmis pe linie paterna, deci fatul va avea 8*ul tatalui. $roblemele pot aparea in conditiile in ca

mama are 8 negativ (*! iar tatal are 8*ul pozitiv ([!, deci implicit avem o mama cu 8 (*! ce poarta un fat


30/56

8 ([!. 2u apare incompatibilitatea in sistemul 8 in urmatoarele situatii &

&um apare incompati!ilitatea in sistemul -hFTn timpul sarcinii exista doua sisteme circulatorii distincte& cel matern si cel fetal, astfel incat ematiile dinsangele fetal nu vor intra in sistemul circulator al mamei. "rebuie remintit ca sangele fetal este purtator de

antigen ? ( antigen 8 !, pe cand in circulatia materna antigenul 8 este absent. Tn cazul in care ematiilepurtatoare de antigen ? intra in circulatia materna (in cazul ciureta9elor uterine dezlipirea de placenta, sarciectopica, ematom decidual , avorturi spontane, etc!, sistemul imun matern nu va recunoaste antigenul ? si vreactiona prin formarea de anticorpi anti 8, care initial vor fi de tip TgM, apoi de tip Tg#. nticorpii anti 8tip TgM se formeaza la primul contact cu antigenul ? si au o greutate moleculara mare, deci nu vor trece debariera placentara. Tn scimb, anticorpii anti 8 de tip Tg # ( care se vor forma la urmatoarele contacte cuantigenul ? ! au o greutate moleculara mica, deci vor putea trece de bariera placentara.

Test !oom"s ,irectSinonimeD test antiglobulinic direct.

In+ormatii generale

?emonstrarea prezentei de imunoglobuline sau a complementului pe suprafata ematiilor sustine diagnosticude distructie eritrocitara mediata imun=.

7xista doua clase ma9ore de anticorpi care reactioneaza cu eritrocitele. nticorpii completi sau saliniaglutineaza eritrocitele suspendate in solutie salinaL acestia sunt de obicei de tip TgM (cel mai bun exemplu daglutinare salina la temperatura camerei este cea utilizata in grupa9ul B%!.2n vivo anticorpii TgM fixeazacomplementul si produc emoliza imediata intravasculara. nticorpii care nu reactioneaza vizibil in mediu s

si produc reactii de aglutinare numai prin utilizarea de tenici speciale sunt numiti aglutinine incomplete si s


31/56

de obicei de tip Tg# (cel mai bun exemplu sunt anticorpii anti*8, care, daca sunt prezenti in serul primitorude sange incompatibil, produc o reactie emolitica transfuzionala intarziata, extravasculara!.

$entru a certifica faptul ca ematiile unui pacient sunt invelite (sensibilizate! cu imunoglobuline, complemensau ambele, se adauga la o suspensie de eritrocite provenite de la pacient antiser cu reactivitate fata demoleculele de Tg si/sau complement umane, care va determina aglutinarea acestora. Tnitial testarea se face suantiseruri polispecifice, care contin anti*Tg#, anti*4d si ocazional si activitate anti*lant usor. 8eactiviimonospecifici diferentiaza in continuare intre Tg#, 4d, existand si seruri monospecifice pentru 4b, 4.

Recipient ,e recoltareD vacutainer cu 3*7?">.

!antitate recoltata * cat permite vacuumul>.

!aue ,e respingere a pro"ei ( specimen coagulat>.

Sta"ilitate pro"a * testul se efectueaza imediat, daca acest lucru nu este posibil, proba se pastreaza .

-relucrare necesara ,upa recoltare ( oparte din eritrocite se spala de trei*patru ori cu solutie salina normalurmata de prepararea unei suspensii eritrocitare in ser fiziologic steril >01L>.

&eto,a ,e ,eterminare< hemaglutinare pe lama.

2n la!oratoarele ;'nevo se utilizeaza urmatoarele meto#e:

(hemaglutinare pe lama cu antiglo!ulina umana polispecifica

(aglutinare si gel(filtrare pe car#uri cu microtu!uri ce contin reactivi monospecifici anti(2gG si anti(&0#.

alori ,e re+erintaD negativ.

Interpretarea reultatelor

Tn cazul metodei de emaglutinare pe lama rezultatul se raporteaza negativ/pozitiv in functia deabsenta/prezenta aglutinatelor eritrocitare.

$entru metoda de aglutinare pe carduri o reactie pozitiva se valideaza numai daca microtubul de control estenegativ. 8eactia pozitiva se apreciaza in functie de dispersia aglutinatelor in microtub de la [ la [[[[, astfelrezultat pozitiv ( [[[[! L D rezultat slab pozitiv ( [ pana la [[[ ! L D rezultat negativ ( D !. ?e asemenea, in

cazul unui rezultat pozitiv se va raporta specificitatea anti*Tg# si/sau anti*4d.


32/56

"est 4oombs direct pozitiv se asociaza cu urmatoarele entitatiALL


33/56

Y profilaxie antepartum la mama cu imunoglobuline anti*?L

Y prezenta de autoanticorpi la cald benigni, fara actiune emoliticaL

Y modificari ale membranei eritrocitare induse de medicamente (ex.& cefalosporine! cu adsorbtia nespecifica proteineL

Y adsorbtia nespecifica de globuline asociata cu ipergamaglobulinemia sau paraproteinemiaL

Y activarea in vitroa complementului de catre autoanticorpi la rece benigni (ca de exemplu in sangele coagu

dupa racire!LY poliaglutinare, daca sunt expuse criptoantigene ("!, iar reactivul este contaminat cu anti*".

0. Imuno+enotipare lim+ocitara1autoimunitate

In+ormatii generale

Me%anismele autoimunitatii

fectiunile autoimune apar frecvent (afecteaza mai mult de >0 din indivizi!, avand un impact semnificativasupra morbiditatii si mortalitatii in populatia umana. Bolile autoimune sunt definite ca afectiuni in care

raspunsul imun fata de anumite autoantigene sta la baza afectarii tisulare ce apare in aceste situatii.Bolile autoimune pot fi atat specifice fata de un anumit tip de tesut (de exemplu, tiroida, celulele F pancreaticat si sistemice, afectand tesuturi multiple. 4omplexitatea acestor afectiuni este foarte mare, acestea avandimplicatii genetice, fenotipice si @inetice. desea exista o perioada lunga de timp (saptamani sau luni! intredebutul simptomelor si aparitia fenotipului diagnostic, expresia bolii putand varia in timp la acelasi individ. ciuda acestei complexitati exista o legatura stransa intre fenotipul clinic si tintele raspunsului autoimun, ceeaa facut ca autoanticorpii sa fie folositi pentru diagnostic si prognostic (de exemplu, anticorpii anti*tiroidperoxidaza in tiroidita autoimuna, anticorpii anti*-m pentru ;7-, anticorpii anti*topoizomeraza*1 in formeledifuze de sclerodermie!.

8aspunsul imun are caracterul imunitatii dobandite (care in mod normal este directionata impotriva antigene

exogene! la care tinta este reprezentata de autoantigene. -ubstratul molecular este reprezentat de afectareadiscriminarii intre self si nonself, mecanism ce poate fi mediat atat de anticorpi cat si de celulele ", darasocierea frecventa cu un anumit tip de H; sugereaza ca in patogeneza acestor afectiuni este de obiceiimplicat mecanismul discriminarii self/nonself mediat de celulele ".

Etaele de):oltarii autoimunitatii

4aracteristicele autoanticorpilor in afectiunile autoimune&

* unii anticorpi preced cu mult timp (ani! aparitia simptomelor (de exemplu, anticorpii antinucleari,antifosfolipidici si, in mai mica masura, anti*?2 in ;7-, anticorpii anti*44$ in artrita reumatoida!L

* unii anticorpi apar cu putin timp inainte de debutul manifestarilor bolii (de exemplu, anti*-m si anti*82$ in

;7-!L

* in anumite situatii exista o asociere stransa intre autoanticorpii specifici si fenotipul clinic (de exemplu,anticorpii anti*topoizomeraza*1 sunt asociati cu sclerodermia difuza si boala pulmonara interstitiala!.

-tudiile efectuate cu privire la momentul aparitiei autoanticorpilor in ;7- fata de debutul simptomelor au duincadrarea lor in doua grupe, astfel& mar@eri de initiere a bolii (cei cu aparitie precoce! si mar@eri de propagebolii (cei asociati cu boala clinica!.

4a urmare, se considera ca boala autoimuna evolueaza in patru etape&


34/56

%. ;uscepti!ilitateaD apare inaintea bolii si rezulta dintr*un complex de evenimente care vor permite ulteriormanifestarea autoreactivitatii, prin afectarea ecilibrului imun. -usceptibilitatea presupune urmatoarelemecanisme&

Y inductia incompleta a tolerantei in timus fata de autoantigenele exprimate in periferie (de exemplu, deficituT87 D kautoimun regulator D reprezinta cauza sindromului poliendocrin autoimun tip T!L

Y afectarea mecanismelor de clearance a celulelor apoptotice si de producere a cito@inelor anti*inflamatorii cca rezultat inducerea tolerantei (de exemplu, deficitul de 41, 4


35/56


36/56

Y numarul total de celule " (4?[!L

Y celule " elper (4?.

Specimen recoltat *sange venos>.

Recipient ,e recoltare * vacutainer ce contine 7?" ca anticoagulant>.

olum pro"aD > m; sange>

.Sta"ilitate pro"a *sangele trebuie sa a9unga in ma6im ,7 orela laboratorul la care se efectueaza testul si inaceasta perioada se pastreaza la temperatura camerei. 7ste contraindicata refrigerarea probei>.

!aue ,e respingere a pro"eiD specimene care au depasit intervalul de stabilitate, probe refrigerate saucongelate>.

&eto,a*citometrie in flux>.

alori ,e re+erinta si comunicarea reultatelor

Buletinul final va contine intervalele de referinta pentru subseturile limfocitare adecvate varstei pacientuluiimpreuna cu o interpretare a rezultatelor obtinute>.

"rebuie cunoscut faptul ca numarul absolut al populatiilor limfocitare este influentat de o serie de factoribiologici, inclusiv ormoni, temperatura si mediul incon9urator. -tudiile legate de variatiile circadiane audemonstrat o crestere progresiva a numarului de celule 4?D> 0 din cazuri, neutropenia si limfopenia reflectand activitatea bolii predispozitia la infectii. ;imfopenia are o incidenta de 1D=A0 si consta in reducerea numarului de celule "4?< circulante si scaderea raportului 4?


37/56

Descriere:Hemoglobinuria paroxistica nocturna (H$2! este expresia unui defect dobandit al celulelor stemematopoieticeL se caracterizeaza prin anemie emolitica cronica, emoglobinurie nocturna,diminuarea / absenta producerii de eritrocite si predispozitie la tromboze.?eoarece in H$2, eritrocitele sunt extrem de sensibile in ser acid la actiunea complementului, seconsidera test Ham pozitiv situatia in care 1*>0 din eritrocite emolizeaza in mediul acid.

-ecoman#ari pentru efectuarea testului Ham:

* suspiciune de H$2L

* anemie emolitica cu/fara emosiderinurie.Pregatire pacient& testul nu necesita o pregatire prealabila.

Meto#a:7ste folosita emoliza acida pentru a testa eritrocitele.Pentru ca#re me#icale& -e preleveaza circa >*+ m; sange venos intr*o eprubeta cu capac mov. ?acapacientul a primit recent transfuzii de sange se aduce la cunostinta laboratorului, acesteacontraindicand efectuarea testului.

Limite si interferente: 8ezultate fals pozitive pot apare in anemia aplastica, sferocitoza ereditara / dobandita,leucemie sau sindroame mieloproliferative.7ritrocitele imbatranite pot da si ele rezultate fals pozitive.

G;.PELE SANG.INE ? HEMOLI>AHematiile conIin substanIe numite aglutinogene, iar plasma substanIe numite aglutinine, care sunt anticorpinaturali, denumiIi Vi izoanticorpi. ?up repartiIia aglutinogenelor Vi aglutininelor se deosebesc patru grupesanguine.#rupa glutinogen glutinin ?oneaz snge $rimeVte snge de la (T! * ab toIi (TT! b Vi B Vi B (TTT! B a B Vi B B Vi B (TC! B * B toIi

4ei din grupa (T! se numesc donatori universali, iar cei din grupa B (TC! primitori universali. n afara ace

antigene se mai cunoaVte Vi factorul 8esus, antigen care se gseVte la aproximativ E>0 din oameni. ?ac nurespect grupele sanguine, n cursul transfuziilor pot aprea accidente de emoliz, uneori mortale. ccidentemolitice mai pot aprea Vi la nou*nscutul al crui tat este 8*pozitiv, Vi mama 8*negativ.

HEMOSTA>A

HEMOSTA>A @l COAG.LA;EA SNGEL.IHemostaza este mecanismul care permite oprirea emoragiei n cazul unei leziunivasculare. n emostaza intervin factori& vascular, trombocitar Vi plasmatic(coagularea!, ntr*un prim timp, sub influenIa serotoninei (factor vascular eliberat prindistrugerea trombocitelor!, se produce vasoconstricIia capilar n zona traumatizat, ceeace determin ngustarea plgii vasculare.Tntr*un al doilea timp , trombocitele ader de

suprafaIa lezat Vi se aglutineaz, formnd trombul placetar, l treilea timp, carereprezint Vi etapa principal a emostazei Vi apare cnd trombocitele nu au reuVit sopreasc emoragia, este coagularea propriu*zis.4oagularea este un fenomen complex, n care intervin un numr de treisprezecefactori& T (fibrinogenul!L TT (protrombina!L TTT (tromboplastin tisular!L TC (calciul!L C(pro*accelerina!L CT (accelerina!L CTT (proconvertina!L CTTT (factorul antiemofilic L TS(factorul antiemofilic B!L S (factorul -tuart*$roNer!L ST (globulina antiemofilic 4!LSTT (factorul Hegemann!L STTT (factorul stabilizator al fibrinei!.Tn mecanismul coagulrii se disting doi timpi esenIiali& formarea trombinei Vitransformarea fibrinogenului n fibrin. $unctul*ceie este reprezentat de factorii S, C ViTC, asupra crora acIioneaz dou sisteme. $rimul denumit intrinsec, porneVte de la

factorul STT activat Vi, prin transformri enzimatice, activeaz pe rnd factorii ST, TS Vi


38/56

CTTT, formnd n final un complex, capabil s activeze factorii S Vi C n prezenIa ionilorde calciu. 8ezultatul este protrombinaza, care cliveaz molecula de protrombin,elibernd cea mai puternic enzim a coagulrii * trombin. n acelaVi sens acIioneaz Visistemul extrinsec, n care tromboplastina tisular 9oac rolul cel mai important. l doileatimp const n transformarea fibrinogenului n fibrin. 5ibrinogenul * globulin elaboratmai ales n ficat * se transform, sub influenIa trombinei (enzim proteolitic ce aparenumai n cursul coagulrii!, n fibrin * stadiul final al coagulrii.-ub influenIa trombosteninei trombocitare, dup A* ore, ceagul de fibrin seretracta. 7ste esenIial ca procesul de coagulare s rmn localizat. 7xist doumecanisme prin care eventualii activatori sunt eliminaIi din circulaIie& antitrombinele Vicelulele macrofage, care ndeprteaz compuVii intermediari. n final, ceagul de fibrineste lizat (distrus! de fibrinolizin (plasmin!, proteinaz care rezult dintr*un precursor *plasminogenul (prifibrinolizina!. ntre formarea Vi distrugerea fibrinei exist un ecilibrudinamicL de asemenea Vi ntre coagulare Vi fibrinoliz. ?ereglarea acestui sistem poateproduce boli grave. 4oagularea este inibat de eparin Vi derivaIii si, care bloceaztransformarea protrombinei n trombin, Vi de substanIele dicumarinice, care inibsinteza protrombinei.ntidotul eparinei este sulfatul de protamin. "ulburrile coagulrii constau ncoagulri excesive (tromboze! sau insuficiente (diateze emoragice!.cidul e*aminocaproic (74! este un agent antifibrinolitic.$entru explorarea unei diateze emoragice se practic urmtoarele examene& timpulde sngerare, care const n provocarea unei mici emoragii (de obicei prin nIeparealobului urecii! Vi msurarea timpului pn la oprirea acestuiaL normal este sub > minute,creVterea nregistrndu*se n trombopeniiL fragilitatea capilar se cerceteaz princompresiune cu a9utorul aparatului de tensiune arterial, aplicat deasupra plicii cotului VimenIinut > minute, la o presiune de 1 mm HgL normal nu trebuie s apar dect ctevapeteVii sub nivelul manVetei aparatuluiL reacIia ceagului, care se cerceteaz dup < ore,este ntrziat n bolile trombocitului (trombopenie, trombastenie!L retracIia ceagului,care se cerceteaza dup < ore, este ntrziat n bolile trombocitului (trombopenie, trombostenie!Ltimpul de coagulare, care normal nu depVeVte =*l minute, fiind foarteprelungit n emofilieL timpul de protrombin sau timpul uic@ care constat n studierea

coagulrii plasmei oxalatate Vi recalcifiate, n prezenIa unui exces de tromboplastin Vi seexprim n procente faI de martorL normal este de 1 * 1A secunde E> * 10!. "impuluic@ scade n ipoprotrombinemii Vi constituie testul clasic n tratamentul anticoagulantcu derivaIi dicumarinici.

HEMOSTA>A @I BI/;INOLI>A 0 sunt dou sisteme ce funcIioneaz mpreun ns n competiIieantagonist. BalanIa dintre ele asigur ecilibrul permanent, corectnd dereglrile infime n ambele sensuri.Extin,erea trom"oei este ,eterminat3 ,e echili"rul 4ntre coagulare* anticoagulare #i mecanismele+i"rinolitice.$rocesul ncepe cu aderarea Vi agregarea trombocitelor la subendoteliu* producIia de ?$ Vi "xA stimuleaz mai departe agregarea* iar startul coagulrii este activat, resultnd depozite de fibrinMultiplele mec de feedbac@ pozitiv, mediate de trombin ar duce la o tromboz masiv n absenIa "TTT Viasistemului protein 4 Vi -, care inib n mod efficient coagularea pe calea comun. 5ibrinoliza mediat deplasmin determin dizolvarea dopului de fibrin.5-$ D produVi de degradare ai fibrineit$ D activatorul tisular al plasminogenuluisgeIile albe * cile de formare a dopului placetarsgeIile negre D cile de distrugere a dopului placetarY Hemosta)a * proces biologic de protecIie mpotriva emoragiilor'Hemosta)a fi)iologi%+ spontan, reprezint ansamblul mecanismelor implicate n oprirea unei emoragii

consecutiv lezrii vaselor micii Vi mi9locii.


39/56

ETAPELE HEMOSTA>EI1' Timul arietal * ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micVoreaz, reducnd sau opemoragia pentru moment.,' Timul trom&o%itar * reprezentat de formarea trombusului alb cu rol de a ncide ferm vasul de9a contra#' Timul lasmati% * cuprinde ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfVoar n decurs de A* min. la producerea leziunii.#' Hemosta)a definiti: * apare dup cca + zile, cnd dup distrugerea trombusului de fibrin prin pc defibrinoliz, spaIiile create sunt ocupate de fibroblaVti cu rol de a ncide vasul lezat.T;OM/OCITELEStru%tur * celul cu form discoid, diam. *


40/56

Y #$ Tb D 5vJ, mediaz adeziunea la subendolteliul vaselor lezateY #$ TTb TTTa D fibrinogen Vi mediaz interacIiunea trombocit D trombocitY 5c Ca de pe trombocit leag 5c Sa?$*ul Vi receptori membranari sunt ilustraIi pentru a arta relaIia dintre stimularea ?$ Vi calea ac.raidonic cu eliberare de "xA care stimuleaz agregarea mai departe.#enerarea trombinei Vi legtura suprafeIei trombocitului cu factorii cascadei coagulrii este de asemeneafigurateACTI2A;EA ? se datoreaz interacIiunii ligant receptor, poate fii* intrinsec (startul!* autoactivareaADP(ul 4i T"A/ favorizeaz agregarea plachetar.PG2/ 4i PGD/ eli!erate #in plcuele stimulate o inhi!.Succesiunea evenimentelor ,up3 ruptura en,oteliului unui vas ,e s=ngeA. ,ormarea trom!ului 8ncepe cu a#eziunea plachetar la suprafaa su!en#oteliului9. Att eli!erarea #e ADP 4i T"A/ funcioneaz ca stimuli pentru agregarea suplimentar #op ce acoperleziunea&. ,i!rina generat 8n urma procesului #e coagulare sta!ilizeaz #opul plachetarHEMOSTA>A SEC.NDA;Y Ta start odat cu cea primar, are &D un tim lasmati% 4 %oagulareaD trom&odinami% 4 reaustarea %(eaguluiY Coagularea se realizeaz prin transf unei proteine plasmatice * fibrinogenul din stare solubil n fibrininsolubil, orgnizat n reIea, constituind armtura ceagului'Y Timul lasmati% cuprinde faze &D 1! 5ormarea protrombineiK complexul activator al protD A! 5ormarea trombineiD ! 5ormarea fibrineiY 5actorii implicaIi sunt &1! fc. placetari, A! fc. tisulari, !. fc plasmatici$A!TRII -LAS&ATI!IIY, 2 fi!rinogenul.Y, 22 protrom!in

Y, 222 trom!oplasin tisularY, 21 calciuY, 1 proaccelerinaY, 122 proconvertinY, 1222 fc. antihemofilic AY, 2I fc antihemofilic 9Y, I fc ;tuart(Pro)erY, I2 fc antihemofilic &Y, I22 fc HagemanY, I222 fc sta!ilizator al fi!rineiYPreJalicrein ( fc ,letcher

YKininogenul cu greutate molecular mare < HMKY -cema clasic a coagulrii i aparIine lui MoraNitzT;OM/OPLASTIN CaJ$A%A I P;OT;OM/IN K T;OM/INJ$A%A II BI/;INOGEN K BI/;INY ?up 8appaport * 1=E, coagularea ar evolua n trei stadii principale &D I' stadiul de formare a a%ti:atorului rotrom&ineiD II' stadiul de a%ti:are a rotrom&ineiD III' stadiul de formare a fi&rinei

I' Pentru a%ti:area i formarea rotrom&ina)ei sunt , %ii &


41/56

27T-27;E&6 4i EIT-27;E&6 * deosebite dup originea & sanguin Y sau tisular a factorilor de startCalea e6trinse% i intrinse% %e du%e la formarea trom&usului sanguin';olul Ba i a trom&inei n ro%esul %oagulriiCALEA INT;INSEC1. 5ormarea $4A. 5ormarea $i T al cii intrinseci. ctivarea 5S, confluienIa

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	mirelarux
View:	389 times
Download:	8 times

Curs Hematologie Mirela

Documents