Reprezentări grafice * Definitie

* Crearea unei reprezentari grafice

Evolutia numarului de studenti Erasmus in functie de universitatea de origine

Universitate 2006/2007Academia de Studii Economice Bucuresti 165Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca 364Universitatea din Bucuresti 335Universitatea "Alexandru I. Cuza" Iaşi 270Universitatea "Transilvania" Brasov 170Universitatea Politehnica Bucuresti 176TOTAL 1480

Etape:

1) editarea si selectia datelor

2) din cadrul tab-ului Insert→ grupul de butoane Charts se alege tipul de grafic care se doreşte a fi realizat

Reprezentările grafice reprezintă una dintre cele mai importante facilităţi ale procesoarelor de tabele Excel. Reprezentarea grafică a datelor numerice prezente într-un anumit domeniu al foii de calcul permite o mai bună vizualizare a relaţiilor, tendinţelor sau anomaliilor ce se stabilesc între date în măsura în care acestea sunt ilustrate prin forme desenate (coloane, linii, bare, cilindrii, conuri, felii, suprafeţe, etc).

O reprezentare grafică este dinamică, în sensul în care la momentul modificării datelor care au stat la baza construirii graficului, se actualizează automat reprezentarea grafică, ajustându-se la noile valori. Reprezentările grafice se construiesc pe selecţii de date, pe grupări şi sintetizări, realizate cu ajutorul unor instrumente specifice cum ar fi: câmpuri de rezultate generate automat în urma extragerilor de date prin metoda filtrului automat şi/sau elaborat - pentru selecţii de date, tabelele de ipoteze cu o variabilă şi tabelele pivot - pentru sintetizări de date.

Nota: După generarea graficului, trei noi tab-uri vor deveni disponibile în meniul Chart Tools : Design, Layout şi Format. Acestea vor permite editarea reprezentării grafice cu instrumente ce permit modificarea stilului, tipului de diagramă, poziţionării şi formatului acestuia, etc.

Academ

ia de S

tudii Eco

nomice Bucu

resti

Universi

tatea

Babes

Bolyai C

luj Nap

oca

Universi

tatea

din Bucures

ti

Universi

tatea

"Alex

andru

I. Cuza"

Iaşi

Universi

tatea

"Tran

silvan

ia" Bras

ov

Universi

tatea

Politehnica

Bucures

ti0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

194

342318

296

176 163

233

358387

338

174148

2009/20102010/2011

Obs:

Tipuri de reprezentări grafice

Procesorul de tabele Excel furnizează o paletă bogată de tipuri de diagrame pentru a ajuta utilizatorul să realizeze reprezentarea grafică a datelor într-un mod cât mai sugestiv posibil.

Academ

ia de S

tudii Eco

nomice Bucu

resti

Universi

tatea

Babes

Bolyai C

luj Nap

oca

Universi

tatea

din Bucures

ti

Universi

tatea

"Alex

andru

I. Cuza"

Iaşi

Universi

tatea

"Tran

silvan

ia" Bras

ov

Universi

tatea

Politehnica

Bucures

ti0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

194

342318

296

176 163

233

358387

338

174148

2009/20102010/2011

* Prin intermediul tab-ului Design se pot face modificări legate de tipul graficului realizat, selecţia datelor, aspectul, stilul şi locaţia acestuia. O reprezentare grafică apare în foaia de lucru curentă ca o diagramă încorporată (prin selecţia tastei F11 se va deschide în mod automat o foaie de calcul dedicată diagramei curente). De asemenea, cu ajutorul butonului Move Chart, situat pe bara de instrumente Design se poate alege destinaţia graficului realizat (fie într-o altă locaţie a foii de calcul curente, fie într-o nouă foaie de calcul).

Cu ajutorul tab-ului Layout se pot controla aspecte legate de inserarea imaginilor, a formelor geometrice şi a casetelor de text, se pot modifica aspecte legate de etichetele, axele, legenda, culoarea de fundal a graficului şi se pot efectua analize pentru determinarea tendinţelor de previziune şi a barelor de erori.

Prin intermediul tab-ului Format se pot face modificări legate de dimensiunile graficului, stilul formelor incluse în grafic, efecte de formatare a caracterelor.

Microsoft Office Excel 2007 nu furnizează un asistent generator de grafice asemănător versiunii Excel 2003. În schimb, se pot crea grafice de bază mult mai uşor printr-o simplă selecţie a tipului de grafic dorit existent pe bara Microsoft Office Fluent din noua interfaţa de tip Ribbon a Excelul-ului. Astfel se poate crea un grafic cu aspect profesional care va afişa detaliile graficului, va permite modificarea acestuia, aplicarea de stiluri şi formate predefinite sau personalizate. De asemenea, se poate salva un anumit tip de grafic ce a fost realizat folosind un format personalizat ca un şablon de diagramă (template), ce poate fi ulterior refolosit.

Reprezentări grafice

* Crearea unei reprezentari grafice

Evolutia numarului de studenti Erasmus in functie de universitatea de origine

2007/2008 2009/2010 2010/2011163 194 233321 342 358280 318 387303 296 338148 176 174166 163 148

1381 1489 1638

Insert→ grupul de butoane Charts se alege tipul de grafic care se doreşte a fi realizat

Reprezentările grafice reprezintă una dintre cele mai importante facilităţi ale procesoarelor de tabele Excel. Reprezentarea grafică a datelor numerice prezente într-un anumit domeniu al foii de calcul permite o mai bună vizualizare a relaţiilor, tendinţelor sau anomaliilor ce se stabilesc între date în măsura în care acestea sunt ilustrate prin forme desenate (coloane, linii, bare, cilindrii, conuri, felii, suprafeţe, etc).

O reprezentare grafică este dinamică, în sensul în care la momentul modificării datelor care au stat la baza construirii graficului, se actualizează automat reprezentarea grafică, ajustându-se la noile valori. Reprezentările grafice se construiesc pe selecţii de date, pe grupări şi sintetizări, realizate cu ajutorul unor instrumente specifice cum ar fi: câmpuri de rezultate generate automat în urma extragerilor de date prin metoda filtrului automat şi/sau elaborat - pentru selecţii de date, tabelele de ipoteze cu o variabilă şi tabelele pivot - pentru sintetizări de date.

După generarea graficului, trei noi tab-uri vor deveni disponibile în meniul Chart Tools : Design, Layout şi Format. Acestea vor permite editarea reprezentării grafice cu instrumente ce permit modificarea stilului, tipului de diagramă, poziţionării şi formatului acestuia, etc.

Academ

ia de S

tudii Eco

nomice Bucu

resti

Universi

tatea

Babes

Bolyai C

luj Nap

oca

Universi

tatea

din Bucures

ti

Universi

tatea

"Alex

andru

I. Cuza"

Iaşi

Universi

tatea

"Tran

silvan

ia" Bras

ov

Universi

tatea

Politehnica

Bucures

ti0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

194

342318

296

176 163

233

358387

338

174148

2009/20102010/2011

Tipuri de reprezentări grafice

Procesorul de tabele Excel furnizează o paletă bogată de tipuri de diagrame pentru a ajuta utilizatorul să realizeze reprezentarea grafică a datelor într-un mod cât mai sugestiv posibil.

Academ

ia de S

tudii Eco

nomice Bucu

resti

Universi

tatea

Babes

Bolyai C

luj Nap

oca

Universi

tatea

din Bucures

ti

Universi

tatea

"Alex

andru

I. Cuza"

Iaşi

Universi

tatea

"Tran

silvan

ia" Bras

ov

Universi

tatea

Politehnica

Bucures

ti0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

194

342318

296

176 163

233

358387

338

174148

2009/20102010/2011

* Prin intermediul tab-ului Design se pot face modificări legate de tipul graficului realizat, selecţia datelor, aspectul, stilul şi locaţia acestuia. O reprezentare grafică apare în foaia de lucru curentă ca o diagramă încorporată (prin selecţia tastei F11 se va deschide în mod automat o foaie de calcul dedicată diagramei curente). De asemenea, cu ajutorul butonului Move Chart, situat pe bara de instrumente Design se poate alege destinaţia graficului realizat (fie într-o altă locaţie a foii de calcul curente, fie într-o nouă foaie de calcul).

Cu ajutorul tab-ului Layout se pot controla aspecte legate de inserarea imaginilor, a formelor geometrice şi a casetelor de text, se pot modifica aspecte legate de etichetele, axele, legenda, culoarea de fundal a graficului şi se pot efectua analize pentru determinarea tendinţelor de previziune şi a barelor de erori.

Prin intermediul tab-ului Format se pot face modificări legate de dimensiunile graficului, stilul formelor incluse în grafic, efecte de formatare a caracterelor.

Microsoft Office Excel 2007 nu furnizează un asistent generator de grafice asemănător versiunii Excel 2003. În schimb, se pot crea grafice de bază mult mai uşor printr-o simplă selecţie a tipului de grafic dorit existent pe bara Microsoft Office Fluent din noua interfaţa de tip Ribbon a Excelul-ului. Astfel se poate crea un grafic cu aspect profesional care va afişa detaliile graficului, va permite modificarea acestuia, aplicarea de stiluri şi formate predefinite sau personalizate. De asemenea, se poate salva un anumit tip de grafic ce a fost realizat folosind un format personalizat ca un şablon de diagramă (template), ce poate fi ulterior refolosit.

Reprezentări grafice

Evolutia numarului de studenti Erasmus in functie de universitatea de origine

Total755

138513201207

668653

5988

Reprezentările grafice reprezintă una dintre cele mai importante facilităţi ale procesoarelor de tabele Excel. Reprezentarea grafică a datelor numerice prezente într-un anumit domeniu al foii de calcul permite o mai bună vizualizare a relaţiilor, tendinţelor sau anomaliilor ce se stabilesc între date în măsura în care acestea sunt ilustrate prin forme desenate (coloane, linii, bare, cilindrii, conuri, felii, suprafeţe, etc).

O reprezentare grafică este dinamică, în sensul în care la momentul modificării datelor care au stat la baza construirii graficului, se actualizează automat reprezentarea grafică, ajustându-se la noile valori. Reprezentările grafice se construiesc pe selecţii de date, pe grupări şi sintetizări, realizate cu ajutorul unor instrumente specifice cum ar fi: câmpuri de rezultate generate automat în urma extragerilor de date prin metoda filtrului automat şi/sau elaborat - pentru selecţii de date, tabelele de ipoteze cu o variabilă şi tabelele pivot - pentru sintetizări de date.

Chart Tools : Design, Layout şi Format. Acestea vor permite editarea reprezentării grafice cu instrumente ce permit modificarea stilului, tipului de diagramă, poziţionării şi formatului acestuia, etc.

Procesorul de tabele Excel furnizează o paletă bogată de tipuri de diagrame pentru a ajuta utilizatorul să

* Prin intermediul tab-ului Design se pot face modificări legate de tipul graficului realizat, selecţia datelor, aspectul, stilul şi locaţia acestuia. O reprezentare grafică apare în foaia de lucru curentă ca o diagramă încorporată (prin selecţia tastei F11 se va deschide în mod automat o foaie de calcul dedicată diagramei curente). De asemenea, cu ajutorul butonului Move Chart, situat pe bara de instrumente Design se poate alege destinaţia graficului realizat (fie într-o altă locaţie a foii de calcul curente, fie într-o nouă foaie de calcul).

Cu ajutorul tab-ului Layout se pot controla aspecte legate de inserarea imaginilor, a formelor geometrice şi a casetelor de text, se pot modifica aspecte legate de etichetele, axele, legenda, culoarea de fundal a graficului şi se pot efectua analize pentru determinarea tendinţelor de previziune şi a barelor de erori.

Prin intermediul tab-ului Format se pot face modificări legate de dimensiunile graficului, stilul formelor incluse în grafic, efecte de formatare a caracterelor.

Microsoft Office Excel 2007 nu furnizează un asistent generator de grafice asemănător versiunii Excel 2003. În schimb, se pot crea grafice de bază mult mai uşor printr-o simplă selecţie a tipului de grafic dorit existent pe bara Microsoft Office Fluent din noua interfaţa de tip Ribbon a Excelul-ului. Astfel se poate crea un grafic cu aspect profesional care va afişa detaliile graficului, va permite modificarea acestuia, aplicarea de stiluri şi formate predefinite sau personalizate. De asemenea, se poate salva un anumit tip de grafic ce a fost realizat folosind un format personalizat ca un şablon de diagramă (template), ce poate fi ulterior refolosit.

Grafice de tip histograma

Graficele cu histograme orientate vertical (Column) sunt diagrame ce ilustrează grafic modificările suferite în timp de diferitele date de reprezentat, precum şi comparaţia între anumite elemente analizate. Histogramele sunt reprezentate grafic sub formă de bare. Diagramele compuse din histograme orientate vertical pot fi: bidimensionale şi tridimensionale

Histograme bidimensionale

Histograme tridimensionale

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

Exemple

ANALIZA VANZARILORValoare vanzari

Luna Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie 158,200 € 434,600 €

februarie 252,900 € 351,400 €

martie 210,300 € 520,438 €

aprilie 255,230 € 619,700 €

CLUSTERED STACKEDCompara valorile pe categorii Compara contributia fiecarei valori in cadrul

totalului pe fiecare categorie

ianuarie februarie martie aprilie0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie februarie martie aprilie0

100000200000300000400000500000600000700000800000900000

1000000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare B Punct vanzare A

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0

200000

400000

600000

800000

1000000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare B Punct vanzare A

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0

200000

400000

600000

800000

1000000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

Grafice de tip histograma

Graficele cu histograme orientate vertical (Column) sunt diagrame ce ilustrează grafic modificările suferite în timp de diferitele date de reprezentat, precum şi comparaţia între anumite elemente analizate. Histogramele sunt reprezentate grafic sub formă de bare. Diagramele compuse din histograme orientate vertical pot fi: bidimensionale şi tridimensionale

Histograme simple

Histograme cumulate

Histograme cumulate 100%

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

STACKED 100% STACKEDCompara contributia fiecarei valori in cadrul totalului pe fiecare categorie

Compara procentul cu care contribuie fiecare valoare in cadrul totalului pe fiecare categorie

ianuarie februarie martie aprilie0

100000200000300000400000500000600000700000800000900000

1000000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie februarie martie aprilie0%

10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0

200000

400000

600000

800000

1000000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0%10%

20%30%

40%50%

60%70%

80%90%

100%

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0

200000

400000

600000

800000

1000000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie

februarie

martie

aprilie

0%10%

20%30%

40%50%

60%70%

80%90%

100%

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

Grafice de tip histograma

Graficele cu histograme orientate vertical (Column) sunt diagrame ce ilustrează grafic modificările suferite în timp de diferitele date de reprezentat, precum şi comparaţia între anumite elemente analizate. Histogramele sunt reprezentate grafic sub formă de bare. Diagramele compuse din histograme orientate vertical pot fi: bidimensionale şi tridimensionale

Histograme simple

Histograme cumulate

Histograme cumulate 100%

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

* Reprezentările bidimensionale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. Sub-tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele simple, cumulate şi 100%).

Graficele cumulate sunt formate din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiază relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). Barele unui grafic cumulat reprezintă totaluri, iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total. Valoarea corespunzătoare unei serii de date este plasată deasupra axei absciselor, valoarea celei de a doua serii de date este plasată deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative ale seriilor de date, acestea făcând obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare orientate în jos.

Graficele cumulate 100%, reprezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce semnifică întregul. * Reprezentările tridimensionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X, Y şi Z). Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive, căpătând profunzime prin adâncimea pe care o capătă respectiva reprezentare.

Graficele cu histograme orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior), cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse orizontal.De asemenea, cele şase subtipuri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme orientate vertical (histograme 2D simple, cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D)

OBS:Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar, în categoria lor sunt incluse graficele de tip: cilindru (Cylinder); con (Cone) sau piramidă (Pyramid). Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale sau tridimensionale, dispuse vertical sau orizontal, pot fi simple, cumulate şi 100%.

Grafice lineare

Grafice in arii (Area)

Graficele lineare (Line) sunt reprezentări sub formă de linii frânte sau curbe ce semnifică evoluţia şi tendinţa fenomenelor analizate. Aceste diagrame proiectează fiecare element al seriilor de date ca puncte de date ce sunt unite pentru a forma linii sau suprafeţe. Graficele lineare se regăsesc sub formă de reprezentări dependente (liniile sunt suprapuse) sau sub formă de reprezentări independente (liniile nu sunt suprapuse). Astfel, diagramele lineare pot fi simple, cumulate sau 100% (fără sau cu marcarea punctelor de intersecţie). Graficele lineare pot fi reprezentate şi sub formă de suprafeţe, acestea căpătând astfel un aspect tridimensional. Cele trei axe ale reprezentării 3D X (axa verticală), Y (axa orizontală) şi Z (axa de adâncime) pot fi modificate de utilizator.

Grafice lineare simple, cumulate sau 100% reprezentate prin linii ce au marcate puncte de intersecţie ale abscisei cu ordonata.Y şi Z.

Grafice lineare simple, cumulate sau 100% reprezentate prin linii ce au marcate puncte de intersecţie ale abscisei cu ordonata.Y şi Z.

Graficele în arii (Area) sunt reprezentate prin suprafeţe dispuse în straturi, ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelor reprezentate. Principalele subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relief, 3-D (simple, cumulate şi 100%).

Ex.

ANALIZA VANZARILORValoare vanzari

Lunaianuarie 158,200 € 434,600 €februarie 252,900 € 351,400 €martie 210,300 € 520,438 €aprilie 255,230 € 619,700 €

AREA STACKED

Grafice de tip "nor de puncte" (Scatter)

Punct vanzare A

Punct vanzare B

Graficele în arii (Area) sunt reprezentate prin suprafeţe dispuse în straturi, ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelor reprezentate. Principalele subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relief, 3-D (simple, cumulate şi 100%).

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

ianuari

e

febru

arie

martie

aprili

e

0100000200000300000400000500000600000700000

Punct vanzare A

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuariefebruarie

martieaprilie

0100000200000300000400000500000600000700000800000900000

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

ANALIZA CONSUMULUI DE BENZINAConsum benzina (l / 100 km)

Conform manual utilizare Efectiv

1000 rpm 5.0 4.6

1500 rpm 5.2 4.8

2000 rpm 5.5 5.7

2500 rpm 5.8 6.2

3000 rpm 6.1 6.5

3500 rpm 6.2 6.8

4000 rpm 6.5 7.0

4500 rpm 7.0 7.5

5000 rpm 7.3 8.1

5500 rpm 7.8 8.5

Graficele în suprafeţe (Surface)

Graficele tip “bule” (Bubble)

Rotatii/ minut

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

Graficele în suprafeţe (Surface) – sunt diagrame ce încearcă să reprezinte optimul combinaţiilor între diferitele serii de date. Cele mai uzuale aplicaţii ale acestor reprezentări grafice sunt în domeniul hărţilor topo-geografice unde diferitele culori şi motive ale elementelor analizate indică situarea suprafeţelor în aceleaşi plaje de valori.

0 1000 2000 3000 4000 5000 60004.5

5

5.5

6

6.5

7

7.5

8

8.5

9

Analiza consumului de benzina

Conform manual utilizare Linear (Conform manual utilizare)Efectiv

Graficele tip “bule” (Bubble)

ANALIZA COTEI DE PIATA

Vanzari

25 buc. 10,000 € 15%

12 buc. 12,000 € 10%

40 buc. 14,000 € 20%

31 buc. 16,000 € 35%

Graficele polare (Radar)

Numar de produse vandute

Cota de piata %

Graficele tip “bule” (Bubble) –sunt grafice statistice de regresie. Acestea sunt similare graficelor Scatter, cu deosebirea că marcatorul “bulină” indică valoarea celei de a treia mărimi statistice studiate reprezentate sub forma volumului sau dimensiunii acesteia.

Graficele polare (Radar) - reprezintă seriile de date corespunzătoare fenomenelor studiate pe mai multe axe dispuse radial, faţă de un punct central.Pe fiecare axă în parte sunt reprezentate seriile de date prin puncte. Pentru că reprezintă datele aflate la o distanţă faţă de un punct central, graficele polare sunt utile pentru a pune în evidenţă simetria sau uniformitatea datelor (compararea mărimilor prognozate cu cele realizate). Subtipurile graficului polar sunt grafice radar în linii, ce evidenţiază sau nu, punctele de intersecţie şi grafice radar cumulate sau suprapuse.

10 15 20 25 30 35 40 450

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

Cota de piata %

Cota de piata %

Grafice lineare

Grafice in arii (Area)

Graficele lineare (Line) sunt reprezentări sub formă de linii frânte sau curbe ce semnifică evoluţia şi tendinţa fenomenelor analizate. Aceste diagrame proiectează fiecare element al seriilor de date ca puncte de date ce sunt unite pentru a forma linii sau suprafeţe. Graficele lineare se regăsesc sub formă de reprezentări dependente (liniile sunt suprapuse) sau sub formă de reprezentări independente (liniile nu sunt suprapuse). Astfel, diagramele lineare pot fi simple, cumulate sau 100% (fără sau cu marcarea punctelor de intersecţie). Graficele lineare pot fi reprezentate şi sub formă de suprafeţe, acestea căpătând astfel un aspect tridimensional. Cele trei axe ale reprezentării 3D X (axa verticală), Y (axa orizontală) şi Z (axa de adâncime) pot fi modificate de utilizator.

Grafice lineare simple, cumulate sau 100% reprezentate prin linii ce nu au marcate puncte de intersecţie ale abscisei cu ordonata

Grafice lineare simple, cumulate sau 100% reprezentate prin linii ce nu au marcate puncte de intersecţie ale abscisei cu ordonata

Grafice lineare tridimensionale (3D) cu reprezentarea datelor sub forma unor suprafeţe dispuse pe cele trei axe X, Y şi Z. Grafice lineare tridimensionale (3D) cu reprezentarea datelor

sub forma unor suprafeţe dispuse pe cele trei axe X, Y şi Z.

Graficele în arii (Area) sunt reprezentate prin suprafeţe dispuse în straturi, ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelor reprezentate. Principalele subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relief, 3-D (simple, cumulate şi 100%).

100% STACKED

Grafice de tip "nor de puncte" (Scatter)

Graficele în arii (Area) sunt reprezentate prin suprafeţe dispuse în straturi, ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelor reprezentate. Principalele subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relief, 3-D (simple, cumulate şi 100%).

Grafic plan(simplu, cumulat şi 100%)

Grafic în relief(simplu, cumulat şi 100%)

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

ianuariefebruarie

martieaprilie

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Analiza vanzarilor

Punct vanzare A Punct vanzare B

Graficele în suprafeţe (Surface)

Graficele tip “bule” (Bubble)

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

Graficele în suprafeţe (Surface) – sunt diagrame ce încearcă să reprezinte optimul combinaţiilor între diferitele serii de date. Cele mai uzuale aplicaţii ale acestor reprezentări grafice sunt în domeniul hărţilor topo-geografice unde diferitele culori şi motive ale elementelor analizate indică situarea suprafeţelor în aceleaşi plaje de valori.

0 1000 2000 3000 4000 5000 60004.5

5

5.5

6

6.5

7

7.5

8

8.5

9

Analiza consumului de benzina

Conform manual utilizare Linear (Conform manual utilizare)Efectiv

Graficele tip “bule” (Bubble)

Graficele polare (Radar)

Graficele tip “bule” (Bubble) –sunt grafice statistice de regresie. Acestea sunt similare graficelor Scatter, cu deosebirea că marcatorul “bulină” indică valoarea celei de a treia mărimi statistice studiate reprezentate sub forma volumului sau dimensiunii acesteia.

Graficele polare (Radar) - reprezintă seriile de date corespunzătoare fenomenelor studiate pe mai multe axe dispuse radial, faţă de un punct central.Pe fiecare axă în parte sunt reprezentate seriile de date prin puncte. Pentru că reprezintă datele aflate la o distanţă faţă de un punct central, graficele polare sunt utile pentru a pune în evidenţă simetria sau uniformitatea datelor (compararea mărimilor prognozate cu cele realizate). Subtipurile graficului polar sunt grafice radar în linii, ce evidenţiază sau nu, punctele de intersecţie şi grafice radar cumulate sau suprapuse.

10 15 20 25 30 35 40 450

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

Cota de piata %

Cota de piata %

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

Graficele de tip “nor de puncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat). Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de diagrame XY, datorită faptului că fiind adaptate reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă, apoi primei serii (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativă.

Academia de Studii Economice BucurestiUniversitatea Babes Bolyai Cluj NapocaUniversitatea din BucurestiUniversitatea "Alexandru Ioan Cuza" IaşiUniversitatea Politehnica BucurestiTOTAL

Să se reprezinte prin histograme (verticale, orizontale, cumulate) evoluţia numărului de studenţi Erasmus în funcţie de universitatea de provenienţă.

Să se reprezinte printr-un grafic linear situaţia distribuţiilor de cărţi de informatică în primul semestru al anului.

2008 2009 2010 20110

50

100

150

200

250

300

350

400

450

200

143

294

180

364

321342

358335

280

318

387

270303

400

338

176 166 163187

Evoluţia numărului de studenţi Erasmus

Academia de Studii Economice BucurestiUniversitatea Babes Bolyai Cluj NapocaUniversitatea din BucurestiUniversitatea "Alexandru Ioan Cuza" IaşiUniversitatea Politehnica Bucuresti

Perioada analizată

Nr.

stud

enţi

Luni distribuţie

ianuariefebruarie martieapriliemaiiunie

Să se reprezinte printr-un grafic linear situaţia distribuţiilor de cărţi de informatică în perioada 2006-2011.

Să se reprezinte grafic evoluţia numărului de studenţi Erasmus din partea Academiei de Studii Economice.Obs: histogramele vor fi reprezentate în grafic cu ajutorul unor obiecte WordArt.

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie0 buc

2,000 buc

4,000 buc

6,000 buc

8,000 buc

10,000 buc

12,000 buc

3,500 buc

9,760 buc 10,000 buc

5,100 buc

2,000 buc

7,330 buc

Evoluţia distribuţiilor de cărţi pe semestrul I

0

50

100

150

200

250

300

200 studenti

143 studenti

294 studenti

180 studenti

Evoluţia numărului de studenţi Erasmus (ASE Bucuresti)

0

50

100

150

200

250

300

200 studenti

143 studenti

294 studenti

180 studenti

Evoluţia numărului de studenţi Erasmus (ASE Bucuresti)

2008 2009 2010 2011200 143 294 180364 321 342 358335 280 318 387270 303 400 338176 166 163 187

1,345 1,213 1,517 1,450

(verticale, orizontale, cumulate) evoluţia numărului de studenţi Erasmus în funcţie de universitatea de provenienţă.

situaţia distribuţiilor de cărţi de informatică în primul semestru al anului.

2008 2009 2010 20110

50

100

150

200

250

300

350

400

450

200

143

294

180

364

321342

358335

280

318

387

270303

400

338

176 166 163187

Evoluţia numărului de studenţi Erasmus

Academia de Studii Economice BucurestiUniversitatea Babes Bolyai Cluj NapocaUniversitatea din BucurestiUniversitatea "Alexandru Ioan Cuza" IaşiUniversitatea Politehnica Bucuresti

Perioada analizată

Nr.

stud

enţi

3,500 buc 2006 3,500 buc9,760 buc 2007 9,760 buc

10,000 buc 2008 10,000 buc5,100 buc 2009 5,100 buc2,000 buc 2010 2,000 buc7,330 buc 2011 7,330 buc

situaţia distribuţiilor de cărţi de informatică în perioada 2006-2011.

Cantitate livrată

Ani distribuţie

Cantitate livrată

evoluţia numărului de studenţi Erasmus din partea Academiei de Studii Economice.grafic cu ajutorul unor obiecte WordArt.

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie0 buc

2,000 buc

4,000 buc

6,000 buc

8,000 buc

10,000 buc

12,000 buc

3,500 buc

9,760 buc 10,000 buc

5,100 buc

2,000 buc

7,330 buc

Evoluţia distribuţiilor de cărţi pe semestrul I

2006 2007 2008 2009 2010 20110 buc

2,000 buc

4,000 buc

6,000 buc

8,000 buc

10,000 buc

12,000 buc

3,500 buc

9,760 buc 10,000 buc

5,100 buc

2,000 buc

7,330 buc

Cantitate livrată (2005-2010)

0

50

100

150

200

250

300

200 studenti

143 studenti

294 studenti

180 studenti

Evoluţia numărului de studenţi Erasmus (ASE Bucuresti)

0

50

100

150

200

250

300

200 studenti

143 studenti

294 studenti

180 studenti

Evoluţia numărului de studenţi Erasmus (ASE Bucuresti)

Total817

1,3851,3201,311

6925,525

Erasmus în funcţie de universitatea de provenienţă. Tab-ul contextual Design

Tab-ul contextual Layout

2008 2009 2010 20110

50

100

150

200

250

300

350

400

450

200

143

294

180

364

321342

358335

280

318

387

270303

400

338

176 166 163187

Evoluţia numărului de studenţi Erasmus

Academia de Studii Economice BucurestiUniversitatea Babes Bolyai Cluj NapocaUniversitatea din BucurestiUniversitatea "Alexandru Ioan Cuza" IaşiUniversitatea Politehnica Bucuresti

Perioada analizată

Nr.

stud

enţi

2006 2007 2008 2009 2010 20110 buc

2,000 buc

4,000 buc

6,000 buc

8,000 buc

10,000 buc

12,000 buc

3,500 buc

9,760 buc 10,000 buc

5,100 buc

2,000 buc

7,330 buc

Cantitate livrată (2005-2010)

Tab-ul contextual Design

Tab-ul contextual Layout

Grafice sectoriale (Pie)

Grafice concentrice (Doughnut

Graficele sectoriale (Pie) – sunt diagrame de structură ce raportează mărimile părţilor unui element analizat, la un întreg. Pentru construirea unui grafic sectorial, se va alege numai o singură serie de date, deoarece este vorba de disocierea unui element în părţile sale componente. Graficele sectoriale mai sunt folosite pentru a pune în evidenţă un element semnificativ dintr-un întreg.Subtipurile graficului sectorial sunt: * grafice sectoriale plane (2-D Pie) cu feliile grupate sau cu feliile disociate, denumite Exploded Pie* grafice sectoriala în relief (3-D Pie).Graficele sectoriale în care mai multe elemente pot fi grupate sub forma unui alt grafic sectorial (mai mic) sau a unei mici histograme cumulate sunt

submodele ale graficului sectorial plan şi poartă denumirea de Pie of Pie sau Bar of Pie.

Graficele concentrice (Doughnut) – sunt similare graficelor sectoriale ca formă şi semnificaţie cu excepţia faptului că pentru construirea lor pot fi alese mai multe serii de date. Potrivit unei astfel de abordări multiserie, fiecare cerc concentric (inel) reprezintă o serie de date. Punctul lor slab, în cazul utilizării mai multor serii de date este acela că se pot confunda numele seriilor de date cu categoriile reprezentate de aceste date.

Exemple

ANALIZA VANZARILORValoare vanzari

Luna Punct vanzare A Punct vanzare B

ianuarie 158,200 € 434,600 €

februarie 252,900 € 351,400 €

martie 210,300 € 520,438 €

aprilie 255,230 € 619,700 €

Sectorial (Pie) Concentric (Doughnut) - 1 serie de date

18%

29%24%

29%

Structura vanzarilor pe luni la Punctul de vanzare A

ianuariefebruariemartieaprilie

18%

29%

24%

29%

Structura vanzarilor pe luni la Punctul de vanzare A

ianuariefebruariemartieaprilie

Grafice sectoriale (Pie)

Grafice concentrice (Doughnut

Graficele sectoriale (Pie) – sunt diagrame de structură ce raportează mărimile părţilor unui element analizat, la un întreg. Pentru construirea unui grafic sectorial, se va alege numai o singură serie de date, deoarece este vorba de disocierea unui element în părţile sale componente. Graficele sectoriale mai sunt folosite pentru a pune în evidenţă un element semnificativ dintr-un întreg.Subtipurile graficului sectorial sunt: * grafice sectoriale plane (2-D Pie) cu feliile grupate sau cu feliile disociate, denumite Exploded Pie* grafice sectoriala în relief (3-D Pie).Graficele sectoriale în care mai multe elemente pot fi grupate sub forma unui alt grafic sectorial (mai mic) sau a unei mici histograme cumulate sunt

submodele ale graficului sectorial plan şi poartă denumirea de Pie of Pie sau Bar of Pie.

Pie of PiePie of Pie

Bar of PieBar of Pie

Graficele concentrice (Doughnut) – sunt similare graficelor sectoriale ca formă şi semnificaţie cu excepţia faptului că pentru construirea lor pot fi alese mai multe serii de date. Potrivit unei astfel de abordări multiserie, fiecare cerc concentric (inel) reprezintă o serie de date. Punctul lor slab, în cazul utilizării mai multor serii de date este acela că se pot confunda numele seriilor de date cu categoriile reprezentate de aceste date.

Concentric (Doughnut) - 1 serie de date Concentric (Doughnut) - 2 serii de date

18%

29%

24%

29%

Structura vanzarilor pe luni la Punctul de vanzare A

ianuariefebruariemartieaprilie

18%

29%

24%

29%

23%

18%

27%

32%

Structura vanzarilor pe luni la Punctele de vanzare A si B

ianuariefebruariemartieaprilie

Grafice sectoriale (Pie)

Grafice concentrice (Doughnut

Graficele sectoriale (Pie) – sunt diagrame de structură ce raportează mărimile părţilor unui element analizat, la un întreg. Pentru construirea unui grafic sectorial, se va alege numai o singură serie de date, deoarece este vorba de disocierea unui element în părţile sale componente. Graficele sectoriale mai sunt folosite pentru a pune în evidenţă un element semnificativ dintr-un întreg.Subtipurile graficului sectorial sunt: * grafice sectoriale plane (2-D Pie) cu feliile grupate sau cu feliile disociate, denumite Exploded Pie* grafice sectoriala în relief (3-D Pie).Graficele sectoriale în care mai multe elemente pot fi grupate sub forma unui alt grafic sectorial (mai mic) sau a unei mici histograme cumulate sunt

submodele ale graficului sectorial plan şi poartă denumirea de Pie of Pie sau Bar of Pie.

Pie of PiePie of Pie

Bar of PieBar of Pie

Graficele concentrice (Doughnut) – sunt similare graficelor sectoriale ca formă şi semnificaţie cu excepţia faptului că pentru construirea lor pot fi alese mai multe serii de date. Potrivit unei astfel de abordări multiserie, fiecare cerc concentric (inel) reprezintă o serie de date. Punctul lor slab, în cazul utilizării mai multor serii de date este acela că se pot confunda numele seriilor de date cu categoriile reprezentate de aceste date.

18%

29%

24%

29%

23%

18%

27%

32%

Structura vanzarilor pe luni la Punctele de vanzare A si B

ianuariefebruariemartieaprilie

Adresa Nr zile graţie

101 Client1 Constanţa Str. A 456,853 2/12/2011 30 zile 3/25/2011

105 Client5 Arad Str. E 456,854 10/16/2011 - 10/16/2011

101 Client1 Constanţa Str. A 456,856 10/16/2011 20 zile 11/11/2011

102 Client2 Bucureşti Str. B 456,858 10/16/2011 10 zile 10/28/2011

106 Client6 Timişoara Str. F 456,859 8/25/2010 20 zile 9/22/2010

105 Client5 Arad Str. E 456,855 10/22/2010 30 zile 12/3/2010

102 Client2 Bucureşti Str. B 456,861 9/18/2010 15 zile 10/8/2010

103 Client3 Braşov Str. C 456,852 2/19/2011 15 zile 3/11/2011

107 Client7 Buzău Str. C 456,857 3/9/2011 - 3/9/2011101 Client1 Constanţa Str. A 456,860 3/12/2011 - 3/12/2011104 Client4 Cluj Str. D 456,862 3/8/2011 8 zile 3/18/2011106 Client6 Timişoara Str. F 456,864 1/8/2011 3 zile 1/12/2011105 Client5 Arad Str. E 456,865 2/10/2011 17 zile 3/7/2011103 Client3 Braşov Str. C 456,866 3/5/2011 5 zile 3/11/2011102 Client2 Bucureşti Str. B 456,867 3/17/2011 7 zile 3/28/2011106 Client6 Timişoara Str. F 456,868 2/4/2011 - 2/4/2011105 Client5 Arad Str. E 456,869 3/5/2011 9 zile 3/17/2011

102 Client2 Bucureşti Str. B 456,870 8/3/2011 14 zile 8/23/2011

107 Client7 Buzău Str. G 456,871 11/28/2011 - 11/28/2011

101 Client1 Constanţa Str. A 456,863 10/14/2011 30 zile 11/25/2011

Camp criterii

Plătit

Client1 NU

Camp rezultate

Adresa Nr factură Data facturii Nr zile graţie

101 Client1 Constanţa Str. A 456,853 2/12/2011 30 zile

101 Client1 Constanţa Str. A 456,856 10/16/2011 20 zile

Cod Client

Nume Client

Localitate Client

Nr factură

Data facturii

Data scadenţei

Să se reprezinte grafic structura valorică a facturilor neplătite de Client1

Nume Client

Cod Client

Nume Client

Localitate Client

456,85382%

456,85618%

Grafic concentric (Doughnut)

456,85382%

456,856

18%

Grafic sectorial (Pie)

456,85382%

456,85618%

Grafic concentric (Doughnut)

456,85382%

456,856

18%

Grafic sectorial (Pie)

Valoare Plătit

38,060 lei NU 15,600 lei NU 8,300 lei NU 13,000 lei NU 38,060 lei NU 46,766 lei NU 3,900 lei NU 14,005 lei DA 87,056 lei NU 19,500 lei DA 12,505 lei DA 8,706 lei DA 45,000 lei DA 2,284 lei NU 3,600 lei DA 18,732 lei NU 12,200 lei NU 14,780 lei DA 81,000 lei NU 56,100 lei DA

Data scadenţei Valoare Plătit

3/25/2011 38,060 lei NU11/11/2011 8,300 lei NU

456,85382%

456,85618%

Grafic concentric (Doughnut)

456,85382%

456,85618%

Grafic concentric (Doughnut)

Så se reprezinte grafic suma salariilor şi numårul total de angajaţi pe fiecare compartiment funcţional:

Total Salarii Nr. angajaţiContabilitate 19,000 RON 5Desfacere 36,000 RON 12Oficiu Calcul 14,000 RON 3Financiar 31,000 RON 4Marketing 18,000 RON 7

Grafic cu valori necomparabile - in 2 axe Y (sau cu axă verticală secundară )

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic în 2 axe OY

Total Salarii

Nr. angajaţi

Acest tip particular de grafic este utilizat în situaţia în care se doreşte reprezentarea într-un singur grafic a unor serii de date cu valori necomparabile. Dacă seriile de date reprezentate prin grafic au valori apropiate, scala de mărime a reprezentării se va adapta automat, graficul fiind sugestiv şi posibil de interpretat. Dar, dacă seriile de date au valori necomparabile, scala de reprezentare se va adapta automat după seriile de date ce cuprind valorile mai mari. Din acest motiv, seriile de date ce cuprind valori mici vor fi foarte greu de identificat în cadrul graficului, având o vizibilitate foarte scăzută. Modificarea manuală a scalei de reprezentare, în conformitate cu mărimea seriilor de date ce cuprind valori mici, nu este o soluţie, deoarece în acest caz reprezentarea seriilor de date ce cuprind valori mari „va ieşi din grafic”. Soluţia pentru reprezentarea grafică a seriilor de date cu mărimi necomparabile este utilizarea a două axe de valori (axe verticale), pentru cele două categorii de serii de date.

Etape:1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul A30:C34)

2) Se inserează graficul, selectând comanda Insert şi alegând tipul de grafic dorit din grupul Charts.

Nota: Pentru exemplul prezentat, se va alege un tip de grafic linear: Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers.

3) Se selectează în cadrul graficului seria de date pentru care este necesară adăugarea unei axe secundare (Nr de angajati), după care:

• Se executa Click-mouse-dreapta pe seria de date si se alege opţiunea Format Data Series;• În fereastra de dialog Format Data Series, la categoria de opţiuni Series Options, se bifează opţiunea Secondary Axis şi se apasa butonul Close

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic în 2 axe OY

Total Salarii

Nr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

4). Pentru a oferi claritate graficului creat, se vor efectua modificări privind tipul de grafic utilizat pentru seria de date care a fost mutată pe axa secundară, precum şi modificări asupra aspectului ((Format) ale acestuia.

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic in 2 axe Y

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic in 2 axe Y

Total SalariiNr. angajaţi

Så se reprezinte grafic suma salariilor şi numårul total de angajaţi pe fiecare compartiment funcţional:

Grafic cu valori necomparabile - in 2 axe Y (sau cu axă verticală secundară )

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic în 2 axe OY

Total Salarii

Nr. angajaţi

Acest tip particular de grafic este utilizat în situaţia în care se doreşte reprezentarea într-un singur grafic a unor serii de date cu valori necomparabile. Dacă seriile de date reprezentate prin grafic au valori apropiate, scala de mărime a reprezentării se va adapta automat, graficul fiind sugestiv şi posibil de interpretat. Dar, dacă seriile de date au valori necomparabile, scala de reprezentare se va adapta automat după seriile de date ce cuprind valorile mai mari. Din acest motiv, seriile de date ce cuprind valori mici vor fi foarte greu de identificat în cadrul graficului, având o vizibilitate foarte scăzută. Modificarea manuală a scalei de reprezentare, în conformitate cu mărimea seriilor de date ce cuprind valori mici, nu este o soluţie, deoarece în acest caz reprezentarea seriilor de date ce cuprind valori mari „va ieşi din grafic”. Soluţia pentru reprezentarea grafică a seriilor de date cu mărimi necomparabile este utilizarea a două axe de valori (axe verticale), pentru cele două categorii de serii de date.

1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul A30:C34)

şi alegând tipul de grafic dorit din grupul Charts.

Pentru exemplul prezentat, se va alege un tip de grafic linear: Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers.

3) Se selectează în cadrul graficului seria de date pentru care este necesară adăugarea unei axe secundare (Nr de

pe seria de date si se alege opţiunea Format Data Series;, la categoria de opţiuni Series Options, se bifează opţiunea

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic în 2 axe OY

Total Salarii

Nr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

4). Pentru a oferi claritate graficului creat, se vor efectua modificări privind tipul de grafic utilizat pentru seria de date care a fost mutată pe axa secundară, precum şi modificări asupra aspectului (Layout) şi formatului de afişare

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic in 2 axe Y

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0 angajati

2 angajati

4 angajati

6 angajati

8 angajati

10 angajati

12 angajati

14 angajati

19,000 RON

36,000 RON

14,000 RON

31,000 RON

18,000 RON

Grafic in 2 axe Y

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0 RON

5,000 RON

10,000 RON

15,000 RON

20,000 RON

25,000 RON

30,000 RON

35,000 RON

40,000 RON

0

2

4

6

8

10

12

14

Total SalariiNr. angajaţi

Analiza situaţiei vânzărilor pe anul 2022

Punct vanzareNumar agenti comerciali inceput an

Punct vanzare A 7 8 50000Punct vanzare B 10 12 70000Punct vanzare C 8 11 60000Punct vanzare D 7 12 110000Punct vanzare E 12 14 80000

Marca Nume Prenume Data naşterii Filiala

1000 POPESCU Viorel 01 Jan 1982 Cluj1001 MIHAI Carmen 24 Apr 1984 Bucureşti

1002 POPA Florin 30 May 1984 Bucureşti1003 ALBU Constanta 19 Mar 1981 Cluj1004 NEDELCU Mihai 23 Jan 1972 Bucureşti1005 CHIRU Bianca 25 Nov 1969 Oradea1007 VLAD Petru 18 Nov 1962 Bucureşti1008 CONSTANTIN Dan 19 Jan 1972 Cluj1009 MONDREA Laura 02 Nov 1982 Bucureşti1010 SAVU Cătălin 21 Nov 1967 Bucureşti

1. Să se reprezinte prin grafic linear numărul agenţilor comerciali (la început şi la sfârşit de an) şi prin histograme verticale venitul mediu din distribuţii.

Numar agenti comerciali sfarsit an Venit mediu din

vanzari / agent

2. Să se reprezinte grafic situaţia salariilor şi a numărului de angajaţi in ultimii 10 ani pe fiecare filială a companiei (grafic in 2 axe Y).

Punct vanzare A Punct vanzare B Punct vanzare C Punct vanzare D Punct vanzare E0 ang.

2 ang.

4 ang.

6 ang.

8 ang.

10 ang.

12 ang.

14 ang.

16 ang.

0 lei

20,000 lei

40,000 lei

60,000 lei

80,000 lei

100,000 lei

120,000 lei

50,000 lei70,000 lei

60,000 lei

110,000 lei 80,000 lei7 ang.

10 ang.8 ang. 7 ang.

12 ang.

8 ang.

12 ang.11 ang.

12 ang. 14 ang.

Analiza situaţiei vânzărilor pe anul 2011

Venit mediu din vanzari / agent Numar agenti comerciali inceput an Numar agenti comerciali sfarsit an

1011 PANAIT Cornel 13 Nov 1962 Bucureşti1012 COMAN Aura 23 May 1983 Bucureşti1013 BLĂGESCU Ada 24 Aug 1973 Oradea1014 MIHAI Dinu 25 Nov 1962 Cluj1015 DEDU Natalia 06 Jan 1984 Bucureşti1016 GANEA Pavel 17 Dec 1969 Bucureşti1017 SORESCU Liana 27 Feb 1984 Oradea1018 PETRE Cristina 09 Sep 1979 Cluj1019 MANESCU Andreea 30 Nov 1962 Bucureşti

1020 VISAN Alexandra 01 Mar 1971 Oradea

Camp de criteriiFiliala Ultimii 10 ani

FALSE

Camp de ipotezeFiliala Err:504 Err:504

Bucureşti Err:504 Err:504

Cluj Err:504 Err:504

Oradea Err:504 Err:504

Bucureşti Cluj Oradea0 lei

1 lei

1 lei

0 angajati

1 angajati

1 angajati

0 lei

0 lei 0 lei0 angajati

0 angajati 0 angajati

Grafic cu valori necomparabile (in 2 axe Y)

Salarii Nr. angajaţi

Bucureşti Cluj Oradea0 lei

1 lei

1 lei

0 angajati

1 angajati

1 angajati

0 lei

0 lei 0 lei0 angajati

0 angajati 0 angajati

Grafic cu valori necomparabile (in 2 axe Y)

Salarii Nr. angajaţi

Departament Funcţia Data angajării

Marketing economist 29 Dec 2005 3,177 lei Resurse umane jurist 08 Mar 2005 1,950 lei

Contabilitate contabil 13 Nov 2005 1,712 lei Marketing economist 25 Feb 2006 3,225 lei IT analist 02 Feb 2006 3,000 lei IT analist 21 Jan 2007 3,820 lei IT operator 29 Oct 2007 2,133 lei Marketing economist 16 Jul 2008 2,900 lei Contabilitate contabil 02 Feb 2008 1,989 lei IT operator 19 Sep 2008 2,031 lei

numărul agenţilor comerciali (la început şi la sfârşit de an) şi prin histograme verticale venitul mediu din distribuţii.

2. Să se reprezinte grafic situaţia salariilor şi a numărului de angajaţi in ultimii 10 ani pe fiecare filială a companiei (grafic in 2 axe Y).

Salariu încadrare

Punct vanzare A Punct vanzare B Punct vanzare C Punct vanzare D Punct vanzare E0 ang.

2 ang.

4 ang.

6 ang.

8 ang.

10 ang.

12 ang.

14 ang.

16 ang.

0 lei

20,000 lei

40,000 lei

60,000 lei

80,000 lei

100,000 lei

120,000 lei

50,000 lei70,000 lei

60,000 lei

110,000 lei 80,000 lei7 ang.

10 ang.8 ang. 7 ang.

12 ang.

8 ang.

12 ang.11 ang.

12 ang. 14 ang.

Analiza situaţiei vânzărilor pe anul 2011

Venit mediu din vanzari / agent Numar agenti comerciali inceput an Numar agenti comerciali sfarsit an

IT programator 09 Dec 2008 3,500 lei IT programator 09 Feb 2009 3,270 lei Contabilitate economist 15 Jan 2009 1,355 lei Resurse umane jurist 02 Apr 2009 2,900 lei Contabilitate economist 22 Sep 2009 1,558 lei Marketing agent vânzări 16 Nov 2009 1,743 lei Marketing agent vânzări 22 Mar 2009 2,000 lei IT programator 05 Feb 2010 3,240 lei Contabilitate economist 12 Mar 2010 3,411 lei

IT operator 28 Jan 2011 2,880 lei

Bucureşti Cluj Oradea0 lei

1 lei

1 lei

0 angajati

1 angajati

1 angajati

0 lei

0 lei 0 lei0 angajati

0 angajati 0 angajati

Grafic cu valori necomparabile (in 2 axe Y)

Salarii Nr. angajaţi

Bucureşti Cluj Oradea0 lei

1 lei

1 lei

0 angajati

1 angajati

1 angajati

0 lei

0 lei 0 lei0 angajati

0 angajati 0 angajati

Grafic cu valori necomparabile (in 2 axe Y)

Salarii Nr. angajaţi

Punct vanzare A Punct vanzare B Punct vanzare C Punct vanzare D Punct vanzare E0 ang.

2 ang.

4 ang.

6 ang.

8 ang.

10 ang.

12 ang.

14 ang.

16 ang.

0 lei

20,000 lei

40,000 lei

60,000 lei

80,000 lei

100,000 lei

120,000 lei

50,000 lei70,000 lei

60,000 lei

110,000 lei 80,000 lei7 ang.

10 ang.8 ang. 7 ang.

12 ang.

8 ang.

12 ang.11 ang.

12 ang. 14 ang.

Analiza situaţiei vânzărilor pe anul 2011

Venit mediu din vanzari / agent Numar agenti comerciali inceput an Numar agenti comerciali sfarsit an

Distribuţia notelor pentru seria A - FABBV ( grupele 1500, 1501)

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9

1500 0 1 2 1 3 8 4 6 3

1501 1 2 3 5 6 6 5 3 2

TOTAL 1 3 5 6 9 14 9 9 5

nota 12%

nota 25%

nota 38%

nota 49%

nota 514%

nota 622%

nota 714%

nota 814%

nota 98%

nota 105%

Distribuţia şi structura notelor

nota 1nota 2nota 3nota 4

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 100

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Curba lui GAUSS

1500

1501

nota 12%

nota 25%

nota 38%

nota 49%

nota 514%

nota 622%

nota 714%

nota 814%

nota 98%

nota 105%

Distribuţia şi structura notelor

nota 1nota 2nota 3nota 4

Distribuţia notelor pentru seria A - FABBV ( grupele 1500, 1501)

nota 10 Insert - Line - Line2

1 Format Data Series - Line Style - Smoothed Line3

nota 12%

nota 25%

nota 38%

nota 49%

nota 514%

nota 622%

nota 714%

nota 814%

nota 98%

nota 105%

Distribuţia şi structura notelor

nota 1nota 2nota 3nota 4

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 100

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Curba lui GAUSS

1500

1501

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 100

1

2

3

4

5

6

7

8

9

15001501

nota 12%

nota 25%

nota 38%

nota 49%

nota 514%

nota 622%

nota 714%

nota 814%

nota 98%

nota 105%

Distribuţia şi structura notelor

nota 1nota 2nota 3nota 4

Format Data Series - Line Style - Smoothed Line

nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 100

1

2

3

4

5

6

7

8

9

15001501

Data examen Facultate Seria Grupa Nume Prenume

1/20/2010 FABBV A 1501 COSTEA LAURENŢIU

1/20/2010 FABBV A 1503 DIJMĂRESCU ALINA

1/20/2010 FABBV A 1503 DINCĂ GABRIELA

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBOŞ LOREDANA

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE ALIN

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE LUIZA

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE PETRUŢ EUGEN

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRE SORINELA

1/20/2010 FABBV A 1502 DOBRESCU RUXANDRA

2/20/2010 FABBV A 1502 DOCHIA ANDREI

1/20/2010 FABBV A 1502 DODE RĂZVAN

1/20/2010 FABBV A 1501 DONICEANU OANA

1/21/2010 FABBV A 1503 DRĂGHICI MIHAI

1/21/2010 FABBV A 1503 DRĂGUCIAN ALEXANDRU

1/21/2010 FABBV A 1501 DUCA LIDIA

2/4/2010 FABBV A 1501 DUMBRAVĂ TEODOR

2/15/2010 FABBV A 1503 DUMITRACHE ANCA

1/21/2010 FABBV B 1501 DUMITRESCU ANCA ELENA

1/21/2010 FABBV B 1502 DUMITRESCU DIANA

1/21/2010 FABBV B 1502 DUMITRESCU OVIDIU

2/1/2010 FABBV B 1503 DUMITRU ANDREEA

1/21/2010 FABBV B 1507 OLARU DIANA

1/22/2010 FABBV B 1507 FILIP CRISTINA

1/22/2010 FABBV B 1507 FLOREA MONICA

2/11/2010 FABBV B 1503 FRÂNCU ADRIAN

1/22/2010 FABBV B 1507 FUDULE MIHAI

1/22/2010 FABBV B 1509 FUDULI MIRELA

1/22/2010 FABBV B 1509 FUIOR FLAVIU

1/23/2010 FABBV B 1501 FUSEA ALINA

1/23/2010 FABBV B 1501 GANIA ANCA

2/7/2010 FABBV B 1501 GAVRILESCU RAMONA

1/23/2010 FABBV B 1508 GAVRILUŢĂ RALUCA

1/23/2010 FABBV B 1503 GEAFER CARMEN

1/23/2010 CIG A 602 GEAMBAŞU LIVIU

1/23/2010 CIG A 602 GEORGESCU CRISTINA

1/23/2010 CIG A 603 GEORGESCU MAGDALENA

2/10/2010 CIG A 601 GHEORGHE BOGDAN

2/11/2010 CIG A 601 GHEORGHIU ŞTEFANIA

2/12/2010 CIG A 601 GIURCONIU MĂDĂLINA

2/13/2010 CIG A 601 GÎSNEA NICOLETA

1/24/2010 CIG A 603 STAN CRISTINA

1/25/2010 CIG A 603 BĂRBULESCU ADINA

1/25/2010 CIG A 603 GHERASIM COSTIN GABRIEL

1/25/2010 CIG A 603 GODOCI LUCICA

1/25/2010 CIG A 603 GRĂDINARIU MARIUS

1/25/2010 CIG A 602 GRIGORESCU MĂDĂLINA

1/25/2010 CIG A 602 GROSU CRISTIAN

2/5/2010 CIG A 601 GROSU IULIA

2/5/2010 CIG B 607 HANGIU OCTAVIAN

1/25/2010 CIG B 607 HOSSZU ELENA LAURA

1/26/2010 CIG B 607 HUZA DIANA

1/26/2010 CIG B 607 IACOB RĂZVAN ADRIAN

1/26/2010 CIG B 607 HARJA GABRIEL

1/26/2010 CIG B 607 ILIE IOANA

1/26/2010 CIG B 607 ILINCA GEORGIANA

2/10/2010 CIG B 609 ILINCA RADU

1/26/2010 CIG B 609 IVAN ALINA

1/26/2010 CIG B 609 ION GABRIEL VALENTIN

1/27/2010 CIG B 609 IONESCU ADRIAN

1/28/2010 CIG B 609 IONIŢĂ IOANA

1/28/2010 CIG B 608 IONIŢĂ NICUŞOARA

1/28/2010 CIG B 608 IORGU IOANA

1/28/2010 CIG B 608 PERJU DIANA

1/28/2010 CIG B 608 PIŞTIREANU ELENA

2/2/2010 CIG B 609 ILIOIU RADU

F = 1,5p

Diagrama GAUSS va conţine titlul graficului, titlurile axelor, legenda, iar graficul de structură va conţine etichetele datelor sub forma procentelor şi a categoriilor de date.

Să se reprezinte printr-un grafic mixt distribuţia (curba lui GAUSS), precum şi structura notelor obţinute la examen, pe grupe (facultatea FABBV, seria A).

Examen!!!! Camp de criterii

Nr. bilet Nota rotunjita Grupa

5 6.00 6.00

2 3.60 4.00

6 9.00 9.00

12 7.80 8.00 Camp de ipoteze18 6.00 6.00 17 1

6 6.20 6.00 1501 Err:504

3 2.80 3.00 1503 Err:504

7 3.30 3.00 1502 Err:504

16 7.60 8.00 Total note Err:504

17 8.00 8.00

1 5.00 5.00

19 7.00 7.00

20 10.00 10.00

25 10.00 10.00

14 10.00 10.00

17 4.00 4.00

6 9.00 9.00

9 4.00 4.00

25 2.60 3.00

23 8.00 8.00

2 2.30 2.00

6 6.00 6.00

21 4.60 5.00

19 9.70 10.00

5 5.70 6.00

9 7.60 8.00

10 8.70 9.00

8 5.30 5.00

6 7.40 7.00

4 8.70 9.00

Nota Examen

Nota rotunjita

2345678910150115031502

3 7.00 7.00

25 7.50 8.00

11 5.20 5.00

12 8.00 8.00

15 6.20 6.00

17 6.00 6.00

19 6.70 7.00

4 5.20 5.00

8 7.80 8.00

7 4.60 5.00

25 8.60 9.00

15 6.70 7.00

14 5.40 5.00

8 7.20 7.00

6 6.00 6.00

3 9.50 10.00

4 1.00 1.00

25 2.10 2.00

22 7.20 7.00

24 6.30 6.00

19 2.00 2.00

17 8.80 9.00

16 7.50 8.00

11 5.90 6.00

1 8.20 8.00

14 6.80 7.00

2 7.80 8.00

16 8.60 9.00

4 5.10 5.00

22 8.90 9.00

14 8.00 8.00

17 3.60 4.00

18 5.80 6.00

19 9.10 9.00

25 7.70 8.00

Diagrama GAUSS va conţine titlul graficului, titlurile axelor, legenda, iar graficul de structură va conţine etichetele datelor sub forma procentelor şi a categoriilor de date.

distribuţia (curba lui GAUSS), precum şi structura notelor obţinute la examen, pe grupe (facultatea FABBV, seria A).

Facultate Seria

FABBV A

Camp de ipoteze2 3 4 5 6 7 8 9 10

Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504

Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504

Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504

Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504 Err:504

2345678910150115031502

Grafice bursiere -Stock (sau diagrame de amplitudine)

Exemplu:

Să se reprezinte printr-o diagramă de amplitudine salariul minim, maxim şi mediu, pe fiecare compartiment funcţional

Salariul minim Salariul maxim Salariul mediu

Contabilitate 1,220 2,600 1,910Desfacere 1,234 1,980 1,607Oficiu Calcul 1,500 3,800 2,650Financiar 2,200 3,600 2,900Marketing 1,300 3,900 2,600

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine Salariul mediu

Graficele bursiere (Stock) – sunt diagrame ce reprezintă grafic amplitudinile fenomenelor studiate. Aplicaţiile unor astfel de grafice se regăsesc de regulă în domeniul financiar unde se analizează amplitudinile şi fluctuaţiile cursului unei acţiuni la bursă sau variaţia înregistrată de cursul valutar pe o anumită perioadă.Reprezentarea grafică bursieră a seriilor de date constă în împărţirea acestora în cupluri reprezentând valorile superioare şi inferioare, unite între ele printr-o bară verticală. Mărimea barei (numită “de amplitudine”) reprezintă chiar intervalul de variaţie a fenomenului.Seriile de date utilizate de graficele bursiere pot fi: * valoarea cotaţiei maxime atinsă de o valoare mobiliară într-o zi (High)* valoarea cotaţiei minime (Low)* valoarea cotaţiei la deschiderea sesiunii de licitaţie (Open)* valoarea cotaţiei la închidere (Close)* volumul capitalizării bursiere pentru ziua respectivă (Volume).Potrivit acestor elemente predefinite ale seriilor de date, se pot deosebi patru subtipuri de grafice bursiere:HLC: High, Low, Close;OHLC : Open, High, Low, Close;VHLC: Volume, High, Low, Close;VOHLC: Volume; Open; High, Low, CloseUltimele două subtipuri de grafice bursiere (VHLC şi VOHLC) sunt diagrame construite în două axe Y, datorită necomparabilităţii între mărimea valorilor seriilor de date (mărimile HLC şi OHLC sunt mult mai mici – deci necomparabile – decât mărimea V ce reprezintă volumul capitalizării bursiere din ziua respectivă).

Etape:1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul B40:E45)

Nota: In cazul in care domeniul pe care se construieste graficul este obtinut prin tabele de ipoteze, nu se selecteaza celulele salariul minim, salariul maxim si salariul mediu deoarece acestea contin functiile DMIN, DMAX, DAVERAGE (denumirile respective vor fi adaugate ulterior).

2) Se inserează graficul, selectând comanda Insert şi alegând tipul de grafic dorit din grupul Charts (Other Charts - Stock - subtipul High, Low, Close)

3) Se personalizează graficul cu elemente legate de titlu, fontul etichetelor axelor, caroiaj, simbolurile asociate pentru seriile de valori minime, maxime si medii, culoarea de fundal a seriilor de date reprezentate, a obiectului grafic reprezentat.

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine Salariul mediu

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Salariul mediu

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Salariul mediu

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine

Salariul mediu

Grafice bursiere -Stock (sau diagrame de amplitudine)

Să se reprezinte printr-o diagramă de amplitudine salariul minim, maxim şi mediu, pe fiecare compartiment funcţional

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine Salariul mediu

Graficele bursiere (Stock) – sunt diagrame ce reprezintă grafic amplitudinile fenomenelor studiate. Aplicaţiile unor astfel de grafice se regăsesc de regulă în domeniul financiar unde se analizează amplitudinile şi fluctuaţiile cursului unei acţiuni la bursă sau variaţia înregistrată de cursul valutar pe o anumită perioadă.Reprezentarea grafică bursieră a seriilor de date constă în împărţirea acestora în cupluri reprezentând valorile superioare şi inferioare, unite între ele printr-o bară verticală. Mărimea barei (numită “de amplitudine”) reprezintă chiar intervalul de variaţie a fenomenului.Seriile de date utilizate de graficele bursiere pot fi: * valoarea cotaţiei maxime atinsă de o valoare mobiliară într-o zi (High)* valoarea cotaţiei minime (Low)* valoarea cotaţiei la deschiderea sesiunii de licitaţie (Open)* valoarea cotaţiei la închidere (Close)* volumul capitalizării bursiere pentru ziua respectivă (Volume).Potrivit acestor elemente predefinite ale seriilor de date, se pot deosebi patru subtipuri de grafice bursiere:HLC: High, Low, Close;OHLC : Open, High, Low, Close;VHLC: Volume, High, Low, Close;VOHLC: Volume; Open; High, Low, CloseUltimele două subtipuri de grafice bursiere (VHLC şi VOHLC) sunt diagrame construite în două axe Y, datorită necomparabilităţii între mărimea valorilor seriilor de date (mărimile HLC şi OHLC sunt mult mai mici – deci necomparabile – decât mărimea V ce reprezintă volumul capitalizării bursiere din ziua respectivă).

1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul B40:E45)

In cazul in care domeniul pe care se construieste graficul este obtinut prin tabele de ipoteze, nu se selecteaza celulele salariul minim, salariul maxim si salariul mediu deoarece acestea contin functiile DMIN, DMAX, DAVERAGE

Insert şi alegând tipul de grafic dorit din grupul Charts (Other Charts - Stock - subtipul High, Low, Close)

3) Se personalizează graficul cu elemente legate de titlu, fontul etichetelor axelor, caroiaj, simbolurile asociate pentru seriile culoarea de fundal a seriilor de date reprezentate, a obiectului grafic reprezentat.

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine Salariul mediu

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Salariul mediu

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Salariul mediu

Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

Diagrama de amplitudine

Salariul mediu

Grafice bursiere -Stock (sau diagrame de amplitudine)

Graficele bursiere (Stock) – sunt diagrame ce reprezintă grafic amplitudinile fenomenelor studiate. Aplicaţiile unor astfel de grafice se regăsesc de regulă în domeniul financiar unde se analizează amplitudinile şi fluctuaţiile cursului unei acţiuni la bursă sau variaţia înregistrată de cursul valutar pe o anumită perioadă.Reprezentarea grafică bursieră a seriilor de date constă în împărţirea acestora în cupluri reprezentând valorile superioare şi inferioare, unite între ele printr-o bară verticală. Mărimea barei (numită “de amplitudine”) reprezintă chiar intervalul de variaţie a fenomenului.Seriile de date utilizate de graficele bursiere pot fi: * valoarea cotaţiei maxime atinsă de o valoare mobiliară într-o zi (High)* valoarea cotaţiei minime (Low)* valoarea cotaţiei la deschiderea sesiunii de licitaţie (Open)* valoarea cotaţiei la închidere (Close)* volumul capitalizării bursiere pentru ziua respectivă (Volume).Potrivit acestor elemente predefinite ale seriilor de date, se pot deosebi patru subtipuri de grafice bursiere:HLC: High, Low, Close;OHLC : Open, High, Low, Close;VHLC: Volume, High, Low, Close;VOHLC: Volume; Open; High, Low, CloseUltimele două subtipuri de grafice bursiere (VHLC şi VOHLC) sunt diagrame construite în două axe Y, datorită necomparabilităţii între mărimea valorilor seriilor de date (mărimile HLC şi OHLC sunt mult mai mici – deci necomparabile – decât mărimea V ce reprezintă volumul capitalizării bursiere din ziua respectivă).

simbolurile asociate pentru seriile culoarea de fundal a seriilor de date reprezentate, a obiectului grafic reprezentat.

Departament Salariul minim Salariul maxim

Marketing Err:504 Err:504

Resurse umane Err:504 Err:504

Contabilitate Err:504 Err:504

IT Err:504 Err:504

Sa se reprezinte grafic amplitudinea cursului EURO luand in considerare cursurile de schimb ale unor entitati bancare.Să se genereze pe acelaşi grafic reprezentarea lineară a cursului mediu al monedei EURO.

Data cotatiei

1 Monday, 02 May 2011 4.086 4.1402 Tuesday, 03 May 2011 4.107 4.1553 Wednesday, 04 May 2011 4.113 4.1554 Thursday, 05 May 2011 4.107 4.1555 Friday, 06 May 2011 4.121 4.160

Să se reprezinte grafic amplitudinea salariilor pe fiecare compartiment funcţional

Ziua cotatiei

Curs EUR BNR

Curs EUR BCR

Marketing Resurse umane Contabilitate IT - lei

500 lei

1,000 lei

1,500 lei

2,000 lei

2,500 lei

3,000 lei

3,500 lei

Diagrama de amplitudine a salariilor Salariul mediu

02 May 03 May 04 May 05 May 06 May0.000

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

Grafic bursier Curs mediu

02 May 03 May 04 May 05 May 06 May0.000

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

Grafic bursier Curs mediu

Marketing Resurse umane Contabilitate IT - lei

500 lei

1,000 lei

1,500 lei

2,000 lei

2,500 lei

3,000 lei

3,500 lei Diagrama de amplitudine

salariu mediu

departamente

sala

rii

DepartamentMarca

1000

Salariul mediu 1001

2,609 lei 1002 2,425 lei 1003 2,005 lei 1004

2,984 lei 1005

1007100810091010101110121013101410151016101710181019

1020

Sa se reprezinte grafic amplitudinea cursului EURO luand in considerare cursurile de schimb ale unor entitati bancare.Să se genereze pe acelaşi grafic reprezentarea lineară a cursului mediu al monedei EURO. Coloanele G,H,I se vor creea de noi.

Curs mediu

4.150 4.120 4.086 4.150 4.1244.170 4.140 4.107 4.170 4.1434.183 4.140 4.113 4.183 4.1484.185 4.160 4.107 4.185 4.1524.195 4.170 4.121 4.195 4.161

pe fiecare compartiment funcţional

Curs EUR BRD

Curs EUR Raiffeisen

Bank

Curs minim

Curs maxim

Marketing Resurse umane Contabilitate IT - lei

500 lei

1,000 lei

1,500 lei

2,000 lei

2,500 lei

3,000 lei

3,500 lei

Diagrama de amplitudine a salariilor Salariul mediu

02 May 03 May 04 May 05 May 06 May0.000

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

Grafic bursier Curs mediu

02 May 03 May 04 May 05 May 06 May0.000

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

Grafic bursier Curs mediu

Marketing Resurse umane Contabilitate IT - lei

500 lei

1,000 lei

1,500 lei

2,000 lei

2,500 lei

3,000 lei

3,500 lei Diagrama de amplitudine

salariu mediu

departamente

sala

rii

Nume Prenume Data naşterii Filiala Departament FuncţiaPOPESCU Viorel 01 Jan 1982 Cluj Marketing economistMIHAI Carmen 24 Apr 1984 Bucureşti Resurse umane jurist

POPA Florin 30 May 1984 Bucureşti Contabilitate contabilALBU Constanta 19 Mar 1981 Cluj Marketing economistNEDELCU Mihai 23 Jan 1972 Bucureşti IT analist

CHIRU Bianca 25 Nov 1969 Oradea IT analist

VLAD Petru 18 Nov 1962 Bucureşti IT operatorCONSTANTIN Dan 19 Jan 1972 Cluj Marketing economistMONDREA Laura 02 Nov 1982 Bucureşti Contabilitate contabilSAVU Cătălin 21 Nov 1967 Bucureşti IT operatorPANAIT Cornel 13 Nov 1962 Bucureşti IT programatorCOMAN Aura 23 May 1983 Bucureşti IT programatorBLĂGESCU Ada 24 Aug 1973 Oradea Contabilitate economistMIHAI Dinu 25 Nov 1962 Cluj Resurse umane juristDEDU Natalia 06 Jan 1984 Bucureşti Contabilitate economistGANEA Pavel 17 Dec 1969 Bucureşti Marketing agent vânzăriSORESCU Liana 27 Feb 1984 Oradea Marketing agent vânzăriPETRE Cristina 09 Sep 1979 Cluj IT programatorMANESCU Andreea 30 Nov 1962 Bucureşti Contabilitate economist

VISAN Alexandra 01 Mar 1971 Oradea IT operator

Data angajării29 Dec 2005 3,177 lei 08 Mar 2005 1,950 lei

13 Nov 2005 1,712 lei 25 Feb 2006 3,225 lei 02 Feb 2006 3,000 lei

21 Jan 2007 3,820 lei

29 Oct 2007 2,133 lei 16 Jul 2008 2,900 lei

02 Feb 2008 1,989 lei 19 Sep 2008 2,031 lei 09 Dec 2008 3,500 lei 09 Feb 2009 3,270 lei 15 Jan 2009 1,355 lei 02 Apr 2009 2,900 lei 22 Sep 2009 1,558 lei 16 Nov 2009 1,743 lei 22 Mar 2009 2,000 lei 05 Feb 2010 3,240 lei 12 Mar 2010 3,411 lei

28 Jan 2011 2,880 lei

Salariu încadrare

ObiectiveGestiunea administrativa si tehnica a proiectuluiAnaliza si sinteza proceselor de afaceriTraining-uri pentru implementarea produsuluiImplementarea prototipuluiImplementarea pachetelor de componentelor aditionaleAnaliza implementarii produselor informatice similare in Europa de EstAdaptarea produsului informatic la cerintele pietei Est Europene

Să se reprezinte grafic gestiunea în timp a obiectivelor unui proiect de cercetare, utilizând diagrama de amplitudine de tip GANTT

10/29/200812/18/2008

2/6/20093/28/20095/17/2009

7/6/20098/25/2009

10/14/2009

Diagrama GANTT

Data de debut Data finalizării Data medie2/23/2011 8/22/2011 5/24/20112/23/2011 4/9/2011 3/17/20112/23/2011 3/20/2011 3/7/20113/15/2011 5/26/2011 4/20/20114/10/2011 5/20/2011 4/30/20116/19/2011 7/31/2011 7/10/20117/31/2011 8/22/2011 8/11/2011

a obiectivelor unui proiect de cercetare, utilizând diagrama de amplitudine de tip GANTT

10/29/200812/18/2008

2/6/20093/28/20095/17/2009

7/6/20098/25/2009

10/14/2009

Diagrama GANTT

Data de distribuţie Titlu carte Nume Client

Sat 27 Oct 2007 383,746 Visual Basic for Application Compania de librăriiFri 02 Nov 2007 383,746 Bazele Informaticii Compania de librării

Tue 06 Nov 2007 383,747 Visual Basic for Application Librăria "Central"

Sat 10 Nov 2007 383,748 Baze de Date Vox 2000

Thu 03 Jan 2008 383,749 Office 2007 - Aplicaţii Libris StocSat 09 Feb 2008 383,750 Office 2007 - Aplicaţii Librăria "Central"

Wed 13 Feb 2008 383,751 Baze de date ABCN ServComWed 13 Feb 2008 383,752 Bazele Informaticii ABCN ServComWed 13 Feb 2008 383,752 Office 2007 - Aplicaţii ABCN ServComWed 02 Apr 2008 383,753 Informatica utilizatorului Vox 2000Sat 10 May 2008 383,754 Informatica utilizatorului Compania de librăriiSat 10 May 2008 383,754 Office 2007 - Aplicaţii Compania de librăriiSat 10 May 2008 383,755 Informatica utilizatorului Libris Stoc

Wed 21 May 2008 383,756 Programarea calculatoarelor RolCrisWed 21 May 2008 383,756 Informatica utilizatorului RolCrisWed 04 Jun 2008 383,757 Visual Basic for Application Librăria "Central"

Fri 25 Jul 2008 383,758 Visual Basic for Application Compania de librăriiSat 18 Oct 2008 383,759 Programarea calculatoarelor Vox 2000

Mon 20 Oct 2008 383,759 Bazele Informaticii Vox 2000Wed 22 Oct 2008 383,760 Informatica utilizatorului Libris StocSat 08 Nov 2008 383,761 Bazele Informaticii Librăria "Central"

Wed 12 Nov 2008 383,762 Informatica utilizatorului RolCrisWed 12 Nov 2008 383,763 Programarea calculatoarelor RolCrisThu 20 Nov 2008 383,764 Baze de Date ABCN ServComThu 20 Nov 2008 383,764 Birotică şi Multimedia ABCN ServComTue 25 Nov 2008 383,765 Visual Basic for Application Libris Stoc

Sat 20 Dec 2008 383,766 Informatica utilizatorului Compania de librării

Wed 14 Jan 2009 383,767 Baze de Date Compania de librăriiTue 27 Jan 2009 383,768 Informatica utilizatorului Librăria "Central"Thu 29 Jan 2009 383,768 Birotică şi Multimedia Librăria "Central"Thu 29 Jan 2009 383,769 Baze de Date Lumina LibrisThu 29 Jan 2009 383,769 Office 2007 - Aplicaţii Lumina Libris

Wed 11 Feb 2009 383,769 Birotică şi Multimedia Lumina LibrisFri 20 Feb 2009 383,770 Informatica utilizatorului ABCN ServComSat 21 Feb 2009 383,771 Baze de Date Libris StocSat 21 Feb 2009 383,772 Informatica utilizatorului Compania de librării

Mon 16 Feb 2009 383,773 Baze de Date Vox 2000Mon 09 Feb 2009 383,774 Informatica utilizatorului Libraria UPGThu 19 Feb 2009 383,774 Baze de Date Libraria UPG

Mon 02 Mar 2009 383,775 Baze de Date ABCN ServComThu 12 Mar 2009 383,776 Office 2007 - Aplicaţii Vox 2000

Mon 23 Mar 2009 383,776 Office 2007 - Aplicaţii Lumina LibrisSun 29 Mar 2009 383,776 Office 2007 - Aplicaţii Lumina Libris

Wed 25 Mar 2009 383,777 Baze de Date Compania de librăriiMon 16 Mar 2009 383,778 Informatica utilizatorului ABCN ServCom

Fri 03 Apr 2009 383,778 Informatica utilizatorului ABCN ServCom

Număr factură

Thu 23 Apr 2009 383,779 Baze de Date Libraria "PlaCedo"Mon 27 Apr 2009 383,780 Bazele Informaticii Lumina LibrisThu 30 Apr 2009 383,780 Bazele Informaticii Lumina LibrisTue 28 Apr 2009 383,780 Programarea calculatoarelor Lumina LibrisTue 21 Apr 2009 383,781 Baze de Date Vox 2000Sat 11 Apr 2009 383,782 Birotică şi Multimedia Libraria "PlaCedo"Sat 25 Apr 2009 383,783 Programarea calculatoarelor Compania de librării

Mon 27 Apr 2009 383,784 Baze de Date Libraria UPGWed 15 Apr 2009 383,784 Informatica utilizatorului Libraria UPG

Mon 04 May 2009 383,785 Programarea calculatoarelor ABCN ServCom

Wed 06 May 2009 383,786 Baze de Date Librăria "Central"

Sa se reprezinte grafic totalul vanzarilor de carte pe agenti de vanzari in anul 2009.

Data de distribuţie - multiple -

Agent vanzare Sum of Cantitate vandutaAlbu M. 580Ionescu L. 3290Moisescu A. 745Pintilie L. 2060Pleaşă C. 940Radulescu S. 3235Vasilescu D. 600Total Result 11450

Albu M. Ionescu L. Moisescu A. Pintilie L. Pleaşă C. Radulescu S. Vasilescu D.0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

580 buc

3290 buc

745 buc

2060 buc

940 buc

3235 buc

600 buc

Totalul vânzărilor de carte în anul 2009

Oras distributie Agent vanzare Pret carte

Bucureşti Radulescu S. 40 buc 38 lei 1,520 lei Bucureşti Radulescu S. 80 buc 34 lei 2,720 lei Sibiu Radulescu S. 800 buc 38 lei 30,400 lei

Bucureşti Popescu M. 400 buc 42 lei 16,800 lei

Constanţa Ionescu L. 900 buc 31 lei 27,900 lei Sibiu Pleaşă C. 850 buc 31 lei 26,350 lei Bucureşti Vasilescu D. 900 buc 42 lei 37,800 lei Bucureşti Vasilescu D. 1000 buc 34 lei 34,000 lei Bucureşti Vasilescu D. 30 buc 31 lei 930 lei Bucureşti Moisescu A. 1400 buc 40 lei 56,000 lei Bucureşti Radulescu S. 16 buc 40 lei 640 lei Bucureşti Radulescu S. 600 buc 31 lei 18,600 lei Constanţa Ionescu L. 650 buc 40 lei 26,000 lei Bucureşti Popescu M. 1050 buc 37 lei 38,850 lei Bucureşti Popescu M. 800 buc 40 lei 32,000 lei Sibiu Pleaşă C. 1300 buc 38 lei 49,400 lei Bucureşti Albu M. 1000 buc 38 lei 38,000 lei Bucureşti Ionescu L. 750 buc 37 lei 27,750 lei Bucureşti Ionescu L. 60 buc 34 lei 2,040 lei Constanţa Moisescu A. 125 buc 40 lei 5,000 lei Sibiu Pleaşă C. 600 buc 34 lei 20,400 lei Bucureşti Moisescu A. 100 buc 40 lei 4,000 lei Bucureşti Moisescu A. 250 buc 37 lei 9,250 lei Bucureşti Ionescu L. 90 buc 42 lei 3,780 lei Bucureşti Ionescu L. 100 buc 29 lei 2,900 lei Constanţa Pleaşă C. 100 buc 38 lei 3,800 lei

Bucureşti Pintilie L. 360 buc 40 lei 14,400 lei

Bucureşti Ionescu L. 2000 buc 42 lei 84,000 lei Sibiu Albu M. 20 buc 40 lei 800 lei Sibiu Albu M. 30 buc 29 lei 870 lei Braşov Pleaşă C. 40 buc 42 lei 1,680 lei Braşov Pleaşă C. 400 buc 31 lei 12,400 lei Braşov Pleaşă C. 200 buc 29 lei 5,800 lei Bucureşti Moisescu A. 280 buc 40 lei 11,200 lei Constanţa Pleaşă C. 300 buc 42 lei 12,600 lei Bucureşti Pintilie L. 1200 buc 40 lei 48,000 lei Sibiu Radulescu S. 1450 buc 42 lei 60,900 lei Constanţa Albu M. 50 buc 40 lei 2,000 lei Constanţa Albu M. 60 buc 42 lei 2,520 lei Bucureşti Radulescu S. 90 buc 42 lei 3,780 lei Sibiu Radulescu S. 900 buc 31 lei 27,900 lei Braşov Vasilescu D. 350 buc 31 lei 10,850 lei Braşov Vasilescu D. 250 buc 31 lei 7,750 lei Bucureşti Pintilie L. 360 buc 42 lei 15,120 lei Bucureşti Radulescu S. 750 buc 40 lei 30,000 lei Bucureşti Radulescu S. 45 buc 40 lei 1,800 lei

Cantitate vanduta

Valoare vânzari

Braşov Moisescu A. 75 buc 42 lei 3,150 lei Braşov Moisescu A. 20 buc 34 lei 680 lei Braşov Moisescu A. 10 buc 34 lei 340 lei Braşov Moisescu A. 40 buc 37 lei 1,480 lei Bucureşti Pintilie L. 500 buc 42 lei 21,000 lei Braşov Albu M. 240 buc 24 lei 5,760 lei Bucureşti Ionescu L. 800 buc 37 lei 29,600 lei Constanţa Ionescu L. 365 buc 42 lei 15,330 lei Constanta Ionescu L. 125 buc 40 lei 5,000 lei Bucureşti Albu M. 180 buc 37 lei 6,660 lei

Sibiu Moisescu A. 320 buc 42 lei 13,440 lei

Sa se reprezinte grafic totalul vanzarilor de carte pe agenti de vanzari in anul 2009.

Albu M. Ionescu L. Moisescu A. Pintilie L. Pleaşă C. Radulescu S. Vasilescu D.0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

580 buc

3290 buc

745 buc

2060 buc

940 buc

3235 buc

600 buc

Totalul vânzărilor de carte în anul 2009

Cantitate de produse 115 bucatiCosturi materii prime/ produs 50 leiAlte cheltuieli directe 10,000 leiCost de productie/ produs 137 leiPret vanzare/ produs 150 lei

Exemplu:

Etape:

Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare

Utilizarea unui control de tip Spinner pentru modificarea dinamică a valorilor ce stau la baza creării unui grafic

Sa se creeze un grafic pentru analiza raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare pentru un anumit produs,simuland cantitatea de produse fabricata si implicit costul de productie unitar, utilizand un control de tip SpinnerÎn cadrul acestui model se porneşte de la următoarele restricţii:·         Capacitatea de producţie permite fabricarea lunară a maxim 200 de bucăţi din produsul avut în vedere, pragul minim fiind de 25 de bucăţi.·         Costurile materiilor prime necesare pentru fabricarea unui produs au o valoare fixă de 50 lei.

·         Celelalte cheltuieli directe de producţie variază în funcţie de cantitatea de produse fabricate astfel:

o   pentru o cantitate mai mică sau egală cu 50 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 5000 lei

o   pentru o cantitate cuprinsă între 50 şi 100 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 7500 lei

o   pentru o cantitate cuprinsă între 100 şi 150 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 1000 lei

o   pentru o cantitate cuprinsă între 150 şi 200 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 12500 lei

·         Costul de producţie pe produs se calculează în funcţie de costurile materiilor prime şi celelalte cheltuieli directe repartizate pe produs.·         Preţul de vânzare are o valoare fixă de 150 lei.

1) Pentru crearea unui control de tip Spinner, din meniul Developer se selectează opţiunile Insert→Form Controls→ Spinner

Notă: Pentru includerea meniului Developer pe Ribbon se aleg opţiunile: Office Button→ Excel Options→ Popular→ Show Developer tab in the Ribbon

2) Pentru a stabili legătura dintre un control de tip Spinner şi o celulă din foaia de calcul Excel, se executa click-mouse-dreapta pe controlul Spinner şi se alege opţiunea Format Control

Una sau mai multe celule ale căror valori stau la baza creării unui grafic pot avea ataşat câte un control de tip Spinner care permite modificarea dinamică a valorii acestor celule., şi implicit a reprezentării grafice a acestora.

3) În fereastra de dialog cu acelaşi nume, la rubrica Cell link, se selectează celula de legătură (spre exemplu $B$2). De asemenea se pot stabili şi alte proprietăţi privind valorile ce pot fi conţinute în celula de legătură: valoare curentă (Current value), valoarea minimă (Minimum value), valoarea maximă (Maximum value), pasul de incrementare (Incremental change).

Salariu de incadrare 17,900,000 1790Data angajarii 01/November/1989Vechime (ani) 34

Spor de vechime (%) 4,475,000SALARIU BRUT 22,375,000CAS (9,5%) 2125625CASS (6,5%) 1454375CAJS (1%) 223750Cheltuieli profesionale 300Venit net 18571250Deducere 200Venit impozabil 18571050Impozit 2971368

SALARIU NET 15,599,682

4) Pe baza Costului de producţie/ produs şi a Preţului de vânzare pe produs (plaja de celule A5:B6), conţinute în tabelul de analiză a raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare, se poate construi un grafic de tip coloane.Utilizarea controlului Spinner pentru modificarea cantităţii de produse fabricate, va determina modificarea corespunzătoare a costului de producţie/ produs, şi implicit a reprezentării grafice a acestuia.

130 lei

135 lei

140 lei

145 lei

150 lei

137 lei

150 lei

Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare

Column B

Salariu de incadrare SALARIU NET10,000,000

11,000,000

12,000,000

13,000,000

14,000,000

15,000,000

16,000,000

17,000,000

18,000,000

19,000,000

20,000,000

Utilizarea unui control de tip Spinner pentru modificarea dinamică a valorilor ce stau la baza creării unui grafic

raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare pentru un anumit produs,control de tip Spinner.

, din meniul Developer se selectează opţiunile Insert→Form Controls→ Spinner

se aleg opţiunile: Office Button→ Excel Options→ Popular→ Show Developer tab in the Ribbon

2) Pentru a stabili legătura dintre un control de tip Spinner şi o celulă din foaia de calcul Excel, se executa click-mouse-dreapta

130 lei132 lei134 lei136 lei138 lei140 lei142 lei144 lei146 lei148 lei150 lei

137 lei

150 lei

Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare

Column B

Una sau mai multe celule ale căror valori stau la baza creării unui grafic pot avea ataşat câte un control de tip Spinner care permite modificarea dinamică a valorii acestor celule., şi implicit a reprezentării grafice a acestora.

Cell link, se selectează celula de legătură (spre exemplu $B$2). De asemenea se pot stabili şi alte proprietăţi privind valorile ce pot fi conţinute în celula de legătură: valoare curentă (Current value), valoarea minimă (Minimum

pasul de incrementare (Incremental change).

Preţului de vânzare pe produs (plaja de celule A5:B6), conţinute în tabelul de analiză a raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare, se poate construi un grafic de tip coloane.Utilizarea controlului Spinner pentru modificarea cantităţii de produse fabricate, va determina modificarea corespunzătoare a costului de producţie/ produs, şi implicit a reprezentării grafice a acestuia.

130 lei

135 lei

140 lei

145 lei

150 lei

137 lei

150 lei

Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare

Column B

Salariu de incadrare SALARIU NET10,000,000

11,000,000

12,000,000

13,000,000

14,000,000

15,000,000

16,000,000

17,000,000

18,000,000

19,000,000

20,000,000

Utilizarea unui control de tip Spinner pentru modificarea dinamică a valorilor ce stau la baza creării unui grafic

Form Controls→ Spinner

Show Developer tab in the Ribbon

130 lei132 lei134 lei136 lei138 lei140 lei142 lei144 lei146 lei148 lei150 lei

137 lei

150 lei

Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare

Column B

Una sau mai multe celule ale căror valori stau la baza creării unui grafic pot avea ataşat câte un control de tip Spinner care permite modificarea dinamică a valorii acestor celule., şi implicit a reprezentării grafice a acestora.

, se selectează celula de legătură (spre exemplu $B$2). De asemenea se pot stabili şi valoarea minimă (Minimum

(plaja de celule A5:B6), conţinute în tabelul de

Utilizarea controlului Spinner pentru modificarea cantităţii de produse fabricate, va determina modificarea corespunzătoare a costului

Construirea de diagrame, utilizând obiecte de tip ClipArt si obiecte grafice.

2007 2008 2009Informatica utilizatorului 850 0 0

Informatică economică şi analiza datelor 0 700 900

Birotica 2007 0 0 1200

2007 2008 20090 buc

300 buc

600 buc

900 buc

1200 buc

1500 buc

2007 2008 20090 buc

300 buc

600 buc

900 buc

1200 buc

1500 buc

2007 2008 20090 buc

300 buc

600 buc

900 buc

1200 buc

1500 buc

Buget previzional pentru cursul de Excel

Nr. cursanti 29 cursantiTaxa curs 1,500 leiNr. total ore 100 ore

VENITURI 43,500 lei 160

Salarii orare profesori 190 leiTotal salarii 19,000 leiMateriale tiparite 2,900 leiCheltuieli administrative 6,525 lei

CHELTUIELI 28,425 lei

REZULTAT 15,075 lei

Rentabilitate 35%

*numarul minim de cursanti - 20 (Minimum value);*numarul maxim de cursanti - 40 (Maximum value);

*pasul de incrementare - 1 (Incremental change);

*butonul Spinner va fi legat de celula C4 (Cell link).

Să se reprezinte grafic (in 2 axe Y) rentabilitatea degajată de un curs postuniversitar de Excel, urmărind o analiză grafică comparativă a veniturilor şi cheltuielilor generate de cursul respectiv.

Obs: veniturile şi cheltuielile vor fi reprezentate în grafic cu ajutorul unor obiecte WordArt.

1. se construieşte un grafic de tip histograme verticale;

2. pentru seria de date Rentabilitate se solicită axă secundară;

3. se repoziţionează histogramele unele faţă de altele, dar şi

în raport de ordonată (opţiunile Series Overlap şi Gap Width);

4. histogramele reprezentând veniturile şi cheltuielile vor fi

înlocuite cu obiecte create cu aplicatia WordArt;

5. se setează elementele graficului (titluri, grile, etichetele datelor).

Numarul de cursanti (celula C4) va fi simulat prin intermediul unui buton de tip Spinner, cu urmatoarele restrictii:

Obs: Crearea butonului de tip Spinner se realizeaza prin selectarea din tab-ul Developer a butonului de comanda Insert - optiunea Spin button.

Setarile butonului Spinner se stabilesc prin selectarea din meniul contextul al acestuia a comenzii Format Control.

Buget previzional pentru cursul de Excel0 lei

5,000 lei

10,000 lei

15,000 lei

20,000 lei

25,000 lei

30,000 lei

35,000 lei

40,000 lei

45,000 lei

50,000 lei

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

43,5

00 le

i

28,425 lei

Rentabilitate 35%

Să se reprezinte grafic (in 2 axe Y) rentabilitatea degajată de un curs postuniversitar de Excel, urmărind o analiză grafică comparativă a veniturilor şi cheltuielilor generate de cursul respectiv.

: veniturile şi cheltuielile vor fi reprezentate în grafic cu ajutorul unor obiecte WordArt.

Numarul de cursanti (celula C4) va fi simulat prin intermediul unui buton de tip Spinner, cu urmatoarele restrictii:

Crearea butonului de tip Spinner se realizeaza prin selectarea din tab-ul Developer a butonului de comanda Insert - optiunea Spin button.

Setarile butonului Spinner se stabilesc prin selectarea din meniul contextul al acestuia a comenzii Format Control.

Buget previzional pentru cursul de Excel0 lei

5,000 lei

10,000 lei

15,000 lei

20,000 lei

25,000 lei

30,000 lei

35,000 lei

40,000 lei

45,000 lei

50,000 lei

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

43,5

00 le

i

28,425 leiRentabilitate 35%

) rentabilitatea degajată de un curs postuniversitar de Excel, urmărind o

Buget previzional pentru cursul de Excel0 lei

5,000 lei

10,000 lei

15,000 lei

20,000 lei

25,000 lei

30,000 lei

35,000 lei

40,000 lei

45,000 lei

50,000 lei

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

43,5

00 le

i

28,425 lei

Rentabilitate 35%

Marketing Contabilitate MicroinformaticaData debut 3/23/2011 2/15/2011 4/11/2011Durata cursului 70 zile 15 zile 40 zileData sfârsit 6/1/2011 3/2/2011 5/21/2011Tarif curs 2,280 lei 2,870 lei 2,625 leiNr. cursanti 18 cursanti 21 cursanti 25 cursantiSalariu pe ora cadre did 165 lei 182 lei 200 leiPret pe fila suport de cur 0.10 lei 0.10 lei 0.10 lei Suport de curs - nr. de fi 195 pag 215 pag 200 pagNr.ore de curs 100 ore 150 ore 125 oreCifra de afaceri 41,040 60,270 65,625Total salarii brute 16,500 27,300 25,000Total cheltuieli suport de 351 452 500Tratatii (5% din CA) 2,052 3,014 3,281Regie (23% din CA) 9,439 13,862 15,094Total cheltuieli 28,342 44,627 43,875Rezultat brut 12,698 15,643 21,750Rata rentabilităţii (%) 31% 26% 33%

4. se setează culoarea liniei care uneşte punctele de reprezentare

Data debut Data sfârsitMarketing 3/23/2011 6/1/2011

Contabilitate 2/15/2011 3/2/2011Microinformatica 4/11/2011 5/21/2011

Să se reprezinte printr-un grafic mixt evolutia in timp a cursurilor postuniversitare (GANTT), precum si reprezentarea linearăa tarifului perceput pentru acestea.

1. se construieşte diagrama GANTT pentru cele 3 cursuri postuniversitare;

2. se adaugă pe grafic seria de date reprezentând tariful cursului;

3. se solicită axă secundară pentru seria de date Tarif curs;

pentru seria Tarif curs, cu scopul de a genera o reprezentare lineară a tarifului.

Data debut Data sfârsit Data medie Tarif curs

Marketing 3/23/2011 6/1/2011 4/27/2011 2,280 leiContabilitate 2/15/2011 3/2/2011 2/22/2011 2,870 leiMicroinformat 4/11/2011 5/21/2011 5/1/2011 2,625 lei

evolutia in timp a cursurilor postuniversitare (GANTT), precum si reprezentarea lineară

reprezentare lineară a tarifului.

Marketing Contabilitate Microinformatica12/8/2010

12/28/2010

1/17/2011

2/6/2011

2/26/2011

3/18/2011

4/7/2011

4/27/2011

5/17/2011

6/6/2011

6/26/2011

0 lei

500 lei

1,000 lei

1,500 lei

2,000 lei

2,500 lei

3,000 lei

3,500 lei

Marketing Contabilitate Microinformatica12/8/2010

12/28/2010

1/17/2011

2/6/2011

2/26/2011

3/18/2011

4/7/2011

4/27/2011

5/17/2011

6/6/2011

6/26/2011

0 lei

500 lei

1,000 lei

1,500 lei

2,000 lei

2,500 lei

3,000 lei

3,500 lei

ANALIZA VANZARILORValoare vanzari

An

2007 1,582 € 4,346 €2008 2,529 € 3,514 €2009 4,103 € 5,204 €2010 5,552 € 4,197 €2011 8,900 € 7,028 €20122013201420152016

Punct vanzare A

Punct vanzare B

Să se realizeze o previziune grafică a vânzărilor de produse pe ani şi pe puncte de distribuţie (graficul va contine si ecuaţia de regresie).

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 20160 €

2,000 €

4,000 €

6,000 €

8,000 €

10,000 €

12,000 €

14,000 €

16,000 €f(x) = 1765.9 x − 764.500000000001

f(x) = 604.7 x + 3043.7

Estimarea vânzarilor pentru perioada 2012 - 2016

Punct vanzare A Linear (Punct vanzare A) Punct vanzare B Linear (Punct vanzare B)

a vânzărilor de produse pe ani şi pe puncte de distribuţie (graficul va contine si ecuaţia de regresie).

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 20160 €

2,000 €

4,000 €

6,000 €

8,000 €

10,000 €

12,000 €

14,000 €

16,000 €f(x) = 1765.9 x − 764.500000000001

f(x) = 604.7 x + 3043.7

Estimarea vânzarilor pentru perioada 2012 - 2016

Punct vanzare A Linear (Punct vanzare A) Punct vanzare B Linear (Punct vanzare B)