Date post: | 31-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | andreea-gheorghe |
View: | 93 times |
Download: | 2 times |
Functia vizuala
Fizica optica a vederii
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Anatomia ochiului
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Structurile principale ale ochiului
CanalulCanalul luilui SchlemmSchlemm
ReteauaReteaua trabecularatrabeculara
IrisIris
CorneeaCorneea
CameraCamera anterioaraanterioara
CameraCamera posterioaraposterioara
MuschiiMuschii ciliariciliari
NervulNervul opticoptic
ArteraArtera centralacentrala retinianaretiniana
ScleraSclera
Retina
Coroida
Macula
Discul optic
Corpul vitros
Procesele ciliare
Lens Pupila
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Emetropia
Focalizarea pe retina a imagini obiectelor aflate la distanta candmuschiul ciliar este complet relaxatOchiul prezinta un raport corect intre puterea de refractie a mediilor si lungimea axuluiIn mod normal lungimea axului este de aproximativ 21-23 mmPuterea de refractie a corneei este de aproximativ 39-44 dioptriisi a cristalinului de 19-23 dioptrii
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
AcomodatiaCapacitatea cristalinului de a-simodifica puterea de refractie pentrua asigura o imagine clara atat la distanta cat si aproapeCristalinul are o putere de refractiela tanar intre 20-34 dioptrii, la adultulde 40 ani intre 20-23 dioptrii si la varstnic de 20 – 21 dioptriiPentru realizarea acomodatieparticipa:
CristalinulLigamentul suspensor (20 de zonule/ligamente)Muschiul ciliar (componentacirculara este cea mai imp.)
Controlul: parasimpatic (cel maiimportant), simpatic (importantasecundara)
VEDERE LA DISTANTA
ACOMODARE- VEDERE DE APROAPE2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
HipermetropiaLipsa vederii la distanta si cu atat mai putin la aproape candmuschiul ciliar este complet relaxat, datorita unei insuficiente de convergentaExista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterearefractiva a mediilor: fie un ax scurt, fie o puterea mica a mediilorrefractive Corectia se realizeaza cu lentile convexe sau la persoanele tinereprin acomodatieCe reprezinta 1 dioptrie?
+1 dpt
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
MiopiaLipsa vederii la distanta cand muschiul ciliar este completrelaxat, datorita uneui exces de convergentaExista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterearefractiva a mediilor: fie un ax lung, fie o puterea mare a puterii refractive a mediilorCorectia se realizeaza cu lentile concave
-1 dpt
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Astigmatismul
Viciu de refractie rezultat dintr-o abatere ordonata din punct de vedere geometric, a dioptriilor, de la forma sferica normalacorneea devine o calota toricaOchiul prezinta doua linii focale perpendiculare intre elePacientul nu vede bine la aproape si la distantaNecesita corectie cu cilindrii pozitivi/negativi
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Acuitatea vizualaReprezinta capacitateaochiului de a discrimina 2 puncte lumininoasedistincteEste maxima la nivelulfoveei fiind de 25 sec de arc de cerc si scade de 10 ori la periferieSe testeaza cu ajutoruloptotipului de departe
10m17mm
2µm 1mm25’’
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Acuitatatea vizuala in fotopic si scotopic
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
CataractaReprezinta opacifierea cristalinului datorita unor procesedegenerative a fibrelor cristaliniene
Are loc o crestere a radicalilor liberi cu degradarea consecutiva a proteinelor
Apare in general la persoane varstnice
Necesita inlocuirea cristalinului cu un implant care asigura o vedere clara la distanta
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Presiunea intraoculara
Valoarea normala = 11-21 mmhg
Valoarea normala este data de echilibrul dintre cantitatea de umoare apoasa produsa de corpul ciliar si cantitatea eliminata
Umoarea apoasa este eliminata prin:
calea trabeculocanaliculara (trabecul canal Schlemmvene apoase) – 90%
calea uveosclerala (prin traversarea fibrelor longitudinaleciliare) – 10%
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Scurgerea normala a umorii apoase
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
GlaucomulDistrugerea progresiva de fibrenervoase datorita cresteriipresiunii intraoculare (PIO)
Punctul cel mai vulnerabil al ochiului la cresterea presiuniiintraoculare este capul nervuluioptic unde are loc o distruge a fibrelor nervoase datorita a 2 mecanisme: mecanic si ischemic
Mecanismul cresterii PIO este fie cresterea productiei (foarte rar), fie scaderea eliminarii de umoareapoasa (frecvent)
Aspect normal al fundului de ochi
Glaucomul prin scaderea eliminarii umoriiapoase
Scurgerea apoasa prin ambele cai este diminuata 2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Functia vizuala
Functia retinei si caile optice
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Structura retineiDe la epiteliul pigmantar catresuprafata avem urmatoarelestraturi:
1. Membrana limitanta interna2. Stratul fibrelor nervoase3. Stratul celulelor ganglionare4. Stratul plexiform intern5. Stratul nuclear intern6. Stratul plexiform extern7. Stratul nuclear extern8. Membrana limitanta interna9. Stratul conurilor si bastonaselor10. Stratul pigmentar
lumina
Semnale vizuale
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
luminaLumina
treb
uie
satr
eaca
prin
toat
est
ratu
rile
inaint
ede
aju
nge
la f
otor
ecep
tori
Synapses
Intreg
aresina
ptica
Organizarea celulara a retinei
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Celulele cu conuri si bastonase..Epiteliul pigmetar absoarbelumina si reduce reflexiacreand o camera obscura
Discurile fotoreceptorilorsunt locul transductiei
Procesul de transductie estemediat de pigmentiifotosensibili -rodopsina
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Celulele cu conuri si bastonaseRaportul dintre celule cu bastonase si celulele cu conuri este de 20:1Celulele cu bastonase
Contin o singura substanta fotosensibila numita rodopsinaAu o sensibilitate crescuta la lumina si sunt responsabile de vedereascotopica, monocromaticaSunt situate la periferie si absente in fovee; frecventa lor descreste de la la periferie spre maculaExista o convergenta de 100:1 (bastonase: celule ganglionare) in periferie si mai mica spre macula
Celulele cu conuriSunt de trei tipuri fiecare tip avand un pigment fotosensibil pentru culorileverde, rosu, albastruSunt responsabile de vederea fotopica, cromaticaPrezinta o densitate scazuta in periferie numarul lor crescand spremacula, iar in fovee se gaseasc numai acesteaConvegenta este mai mica decat pentru celulele cu bastonase iar in fovee raportul este de 1:1 (conuri: celule ganglionare)
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Rodopsina
Energie luminoasa
Batorodopsina(n sec)
Lumirodopsinaµ sec
Metarodosina I(m sec)
Metarodosina II(sec)
all-trans-retinal
all-trans-retinolVit A
opsina
II-cis-retinal
II-cis-retinol
(RODOPSINA ACTIVATA)
Excitarea bastonaselor cand rodopsinaeste activata
N x Transducina
N x fosfodiesteraze
Scade GMPc
Inchiderea canalelor de Na
HIPERPOLARIZAREA CELULELOR CU BASTONASE
Scade eliberarea de glutamat la nivelul sinapsei
Retinal izomeraza
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Fototransductia
Rodopsina raspundeoptim la lumina cu
lungimea de unda de 496 nm
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Adaptarea la intunericCare este explicatia pentru durata mare a adaptarii la intuneric.
• in intuneric retinalul este redus la forma II-cis retinal
• se recompune rodopsina la nivelul discurilor
• nivelul de GMPc este refacut
• canalele Na2+ se redeschid
•celulele se depolarizeaza
• transmisia este reluata
Recompunerea lenta a retinalului
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Vederea cromatica
Celulele cu conuri sunt responsabile pentruvederea colorata.
Celulele cu conuri contin fotopigmentiasemanatori rodopsinei care raspund optimla o anumita valoare a lungimii de unda a luminii: a) albastru (absortie maxima 419nm)b) verde (absortie maxima 530nm)c) rosu (absortie maxima 560nm)
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Vederea cromatica
Exista doua teorii care incearca sa explice vedereacolorata:
a) Teoria tricromatica;
b) Teoria Hering sau teoria culorilor oponente galben-albastru.
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Absortia luminii de catrepigmentii vizuali
Toti cei trei pigmenti sunt necesaripentru vederea cromatica corecta. Este necesar minim doi pigmantipentru vederea cromatica
Vederea tricromata se intalnestela 90% din populatie prinutilizarea n proportii apropiate de rosu, verde, albastru.
Vederea monocromata implicaabsenta conurilor si este foarterara.
Discromatopsia este data de absentaunui dintre pigmenti, totusi individulvede aproape toate culorile utilizanddoar doi pigmenti. Absenta pigmentului rosu protonapeAbsenta pigmentului verde
deuteranopeAbsenta pigmentului tritanope.
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Teoria tricromaticaSe bazeaza pe posibilitatea perceptie tuturor nuantelor culorilorprin amestecarea in diferite combinatii ale celor trei culorifundamentaleCel putin doua tipuri de celule cu conuri trebuie excitateIntensitate excitatie fiecarui pigment este comparata de catrecreierExemple:
Portocaliu = 99 : 42 : 00Verde = 31 : 67 : 36Albastru = 0 : 0 : 97Galben = 83 : 83 : 0
rosugalbenalbastru verde
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Teoria culorilor complementaregalben-albastru
Propune existenta unui proces neurologiccare considera culorile a fi opuse
Culoarea albastra este opusa culorii galbene
Culoarea rosie este opusa culorii verzi
Cele doua teorii constitue baza vederiicolorate
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Circuitele neuronale ale retinei
Fotoreceptor
Celule orizontale
Celule bipolare
Celule amacrine
Celule ganglionare
Fibre nervoase
Conducere
electronica/graduataP
otential de actiune
Exista doua tipuri mari de circuite:1. unul nou (conuri – celule bipolare-celule ganglionare), si2. unul vechi (bastonase – celulebipolare - amacrine – celuleganglionare) Circuitul care porneste de la celulelecu conri conduce de 2-5 ori mai rapid semnalele vizualeFotoreceptorii la nivelul sinapsei cu celulele bipolare si celulelor oriontaledescarca glutamat un neurotransmitator excitator
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Inhibitia laterala – rolulcelulelor orizontale
Este importanta in toatesistemele vizualeAsigura crestereacontrastului vizualConexiunea laterala prinintermediul celulelororizontale sustine inhibitialateralaO inhibitie lateralasuplimentara este asiguratade celulele amacrine
excitatieinhibitie
lumina intuneric
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Celulele ganglionare1.600.000 100.000.000 bastonase si 3.000.000 conuri
Exista trei tipuri de celule ganglionare
Celule W constitue 40% din celulele ganlionare, transmit semnalul vizual de la celulele cu bastonase si sunt implicate in vederea scotopica
Celulele X reprezinta 55% din total, transmt semnalul vizual de la celulele cu conuri si asigura vederea fotopica, colorata.
Celule Y reprezinta 5% din total dendritele se raspandesc pecampuri foarte largi si raspund la miscari rapide sau schimbarirapide ale intensitatii luminii avand functie de avertizare sidetermina miscarea ochilor spre stimulul luminos.
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Excitatia celulelor ganglionareCelulele ganglionare descarca in mod spontan potentiale de actiune
Axonii celulelor ganglionare transmit semnalele vizuale pe caleapotentialelor de actiune
Chiar daca nu sunt stimulate celulele ganglinare descarca impulsuricu o frecventa de 5 – 40 /sec
Modificarile de intensitate a luminii determina modificarea rateiimpulsurilor la deschidere (on) sau inchiderea(off) unui spot luminos:
Deschiderea luminii: raspuns on-off
Inchiderea luminii: raspuns off-on
excitatie
on off
Inhibitie laterala 2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Campul vizualfovea
Pata oarba
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Caile vizuale
Fibrecorticofuge
Fibre pentru RFMSi pentru reflexul de fixarepe un obiect
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Cortexul vizualCortexul vizual primar
Ocupa aria fisurii calcarine si se extinde catre polul occipital
Semnalele din macula au proiectie in apropierea polului occipital
Semnalele din retina periferica se proiecteaza in cercuri concentrice anterior de pol
Structura: coloane neuronale cu diametru de 30-50 nm continand fiecare peste1000 de neuroni, semnalele vizuale ajungand in stratul 4 si de aici urca sprestraturile 1, 2, 3 curaspandire laterala pe distante scurte, fie coboara in straturile 5, 6 cu raspandire laterala pe distante mari
Picaturile de culoare = zone aflate intre coloanele primare, primesc semnalelaterale si raspund specific la semnalele de culoare
Arii corticale secundare
Situate anterior superior si inferior de cortexul primar vizual
Analiza si interpretarea imaginilor2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Miscarileoculare
Inervatia musculaturiiextrinseci a globului ocular este asigurata de nv 3, 4, 6,
Nv IV
Nv VIInterconexiuniile dintre cei trei nuclei ainv 3, 4, 6 se realizeaza prin intermediulfasciculului longitudinal medial
Miscarile voluntare sunt asigurate de arii din lobul frontal prin tracturilefrontotectale
Miscarile involuntare de fixatie suntcontrolate de arii secundare din lobuloccipital prin tracturile occipitotectal sioccipitocolicular
De la nucleii pretectali si coliculari sup pornesc semnale spre nucleii nervilor 3, 4, 6.2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Reflexul fotomotor pupilar
Cand cantitatea de lumina care patrunde in ochi este prea mare, pupilase micsoreaza ajustand astfel cantitatea de lumina care patrunde in ochi obtinandu-se o vedere clara atat in mediu luminat cat si intunecat.
Este un reflex rapid care modifica diametrul pupilar de la 1,5 mm in lumina puternica pana la 8 mm in intuneric
Diametrul pupilar este controlat de sistemulnervos vegetativ.
Determina creterea profunzimii campului vizual in lumina puternicaprin ingustarea fasciculului de lumina care ajunge la retina
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
2005 – Dr. Mihai Ghita
Fiziologie, “UMF Carol Davila”