Curs Farmacologie (1)

7/24/2019 Curs Farmacologie (1)

1/68

CURS FARMACOLOGIE

Farmacologia este disciplina stiintelor medicale care se ocupa cu

cercetarea si cunoasterea medicamentului sub toate aspectele sale.

Sub denumirea de medicament intelegem orice produs sau substanta

chimica careadministrata unui organism singura sau asociata cu altele intimp utilin cantitate determinata si la inter!ale de timp potri!iteimpiedica

aparitia unei stari patologicesau daca boala s"a produs atunci impiedica

progresarea eigrabeste sau produce !indecarea ei.

Aspecte generale in farmacologie

Farmacologia generala cuprinde o serie de capitole distincte#

1)materia medica$ este un in!entar al%abetic al substantelor

medicamentoasecu proprietatile lor &'ice si chimicee%ectele lor etc.

2) farmacognozia$ se ocupa cu cunoasterea amanuntita a substantelor

medicamentoaseoriginea lorprincipiile acti!eetc.3)chimia farmaceutica$ se ocupa de structura si proprietatile chimice

de sinte'a lor e(tragerea substantelor medicamentoase de puri&carea lor

precum si de preparaea altora noi mai acti!e mai speci&ce mai putin

to(ice.

4)farmacodinamia$ cercetea'a modul de actiune al medicamentelorcu

determinarea substratului asupra caruia lucrea'a a corelatiei dintre

sructura lor chimica si a e%ectelor pecare le produc a corelatiei do'a"e%ect

a e%ectelor principale si secundare a metabolismului si a soartei lor in

organism.5)farmacograa$ se ocupa de regulile de prescriere a

medicamentelorde cunoasterea incompatibilitatilorde calcularea

do'elorde modul de administrare de calcularea do'elor.

6)farmacoterapia$ se ocupa de aplicarea practica a cunostintelor de

mai sus la patul bolna!ului tinand cont de particularitatile indi!iduale ale

pacientului si de a%ectiunea de care su%era. )e asemeni se ocupa de

stabilirea do'elor si a modului de administrae in legatura cu aceste

particularitati.

7)toxicologia$ se ocupa accidentele pro!ocate de o administrare gresita

a medicamentelor precum si cunoasterea metodelor de combatere.

Mecanismele de actiune ale medicamentelor.

Cu intelegerea modului de actiune a medicamentelor se ocupa

%armacodinamia.

E%ectele medicamentelor sunt re'ultatul interactiunii dintre medicament si

materia !ie* organismul uman sau animal+.

fectele medicamentelor se produc in doua faze#

a) faza de distri!uire$ in care medicamentul patruns in organism prin

intermediul sangelui si al lichidelor interstitiale se distribuie uni%orm in

toate tesuturile sau organele aceasta distributie &ind in,uentata de

circulatie.


2/68

!) faza de localizare$ de concentrare a medicamentului la ni!elul

structurilor care au o a&nitate mai mare pentru structura medicamentului

respecti!. In acest sens subliniem %aptul ca medicamentul a!and o

structura chimica determinata arer si o a&nitate mai mare sau mai mica

de natura chimica sau &'ico"chimica pentru anumite %ormatiuni tisularesau celulare denumite structuri recepti"e sau farmacoceptori.

)atorita acestei a&nitati se concentrea'a in cantitate mare la ni!elul

%armacoceptorilor respecti!i decat la ni!elul altor structuri celulare sau

tisulare. Asa se e(plica ca desi unele medicamente se administrea'a in

do'e %oarte mici isi e(ercita e%ectul dorit la ni!elul structurii organului

bolna!.

)aca ne re%erim la mediul intern* sange lichide interstitiale+

medicamentele actionea'a in %unctie de echilibrul de ioni de hormoni de

mediatori chimici de substantele proteice circulante de apa de en'ime.

Actiunea farmacodinamica a medicamentelor este strans legata

de raportul dintre marimea dozelor si marimea efectelor o!tinute

pentru un medicament dat# aceasta reprezentand de fapt expresia

acti"itatii medicamentului respecti"$

)in acest punct de !edere substantele medicamentoase pot

% foarte acti"e&

% acti"e&

% sla!e-

E(emplu# Stro%antina* medicament %olosit in insu&cienta cardiaca+ se

administrea'a in do'e de cca. /mg- Sul%atul de Magne'iu* un purgati!salin+ se administrea'a in do'e de cca. 0"01 gr.

'rice su!stanta medicamentoasa exercita mai multe efecte

asupra organismului$Acestea sunt#

( efecte principale si efecte secundare. Actiunea principala este

aceea pentru care recomandam medicamentul respecti!.

( efecte directe si efecte indirecte. E(emplu# 2oradrenalina

medicament recomandat in colaps !ascular administrat in pe!. actionea'a

direct asupra arterelor pro!ocand cresterea tonusului musculaturii netede-

Metiltiouracilul medicament utili'at in insu&cienta tiroidiana actionea'aindirect impiedicand &(area iodului tiroidian ducand ast%el la diminuarea

secretiei de hormoni.

( efecte generale si efecte locale. E%ectele generale se obser!a dupa

resorbtia medicamentelor in tot organismul iar cele locale se marginesc

strict la 'ona in care sunt aplicate. E(emplu# 2arcoticele au e%ecte

generale- procaina este un aneste'ic local prin in&ltratie.

( efecte specice si efecte nespecice. E(emplu# Serul antitetanic

actionea'a speci&c e(clusi! %ata de to(ina tetanica- antibioticele

actionea'a nespeci&c in sensul ca pot impiedica inmultirea microbilor si in%elul acesta stopea'a e!olutia in%ectiei.


3/68

( efecte fugace trecatoare) si efecte persistente de durata)$

E(emple# o do'a de Adrenalina administrata i!.poate pro!oca pelanga

e%ectul antihistamin ic si cresterea tensiunii arteriale cu durata de 3"0

minute- o do'a de )igito(ina modi&ca %unctia inimii timp de 04"45 ore.

( efecte re"ersi!ile si efecte ire"ersi!ile. E(emple# 2arcoticele sub%orma inhalatorie pro!oaca rapid un somn pro%und cu insensibilitate

completa dar dupa ce sunt eliminate din organism e%ectele lor dispar in

cate!a minute %ara a lasa e%ecte secundare.

Studiile %armacodinamice trebuie sa tina seama de structura si caracterele

&'ico"chimice ale celuleleor si mai ales sa tina cont ca membrana

celulara* care este considerata un organit cu %unctiuni &'iologice bine

determinate+ participa acti! la procesele de schimb dintre celula si mediu

precum si la procesele metabolice intracelulare.

' caracteristica esentiala a tuturor mem!ranelor celulare este

!ogatia lor in fosfolipide$ *mportanta acestui fenomen zico%

chimic in !iologie# rezida din faptul ca pentru a putea patrunde in

celula# o su!stanta tre!uie sa e liposolu!ila# iar pentru a putea

patrunde in citoplasma tre!uie sa e si hidrosolu!ila$ Aceasta

conditie se cere su!stantelor medicamentoase care se

administreaza parenteral prin in+ectii su!cutanate sau im$

Un lucru important de retinut este %aptul ca un medicamentadministrat

unui organism nu actionea'a ca un reacti! intr"o eprubeta.

6ariabilitatea caracterelor biologice %ace ca e%ectele medicamentelor sa

aiba aspecte particulare de la indi!id la indi!id. As%el e(ista organismecare au &e o sensibilitate crescuta &e o sensibilitate sca'uta pentru

anumite medicamente aceasta sensibilitate la om &ind in legatura mai

ales cu !arsta si cu se(ul. E(emplu# hormonii se(uali masculini sau

%eminini au e%ecte di%erite la barbati si la %emei- opiaceele administrate la

copii au o actiune deprimanta respiratorie cu atat mai prelungita cu cat

copilul este mai mic.

,ensi!ilitatea la o su!stanta medicamentoasa poate sa im!race o

forma particulara si sa e strict indi"iduala$

-in acest punct de "edere descriem o serie de fenomene ce potapare in urma administrarii medicamentelor.

1$ *diosincrazia/este un %enomen de hipersensibilitate la un anumit

medicament. Ast%el o persoana poate sa &e e(trem de sensibila la Iod la

barbiturice cand medicamentele respecti!e luate in do'e %oarte mici pot

pro!oca urticarii gra!e insu&cienta hepaticachiar inhibitia %unctiei

hematopoietice a madu!ei. Aceste idiosincra'ii pot & dobandite* alergice+

sau pot & innascute* constitutionale+.

2$ Alergia$ sunt ca'uri cand prin administrarea repetata a unor

medicamente se a7unge la un moment dat ca reactiile principale sau


4/68

secundare sa de!ina to(ice. In acest ca' a!em de"a %ace cu o sensibili'are

a organismului la medicamentul administrat de %apt un %enomen alergic.

3$ '!isnuinta$ este %enomenul in!ers al cresterii tolerantei unui

organism pentru un medicament si al scaderii e%ectelor lui atunci cand

este administrat in do'e curente. Acest %enomen duce cu timpul la%olosirea de do'e din ce in ce mai mari pentru a obtine acelasi e%ecte ca la

inceput. Asa se e(plica abu'ul de mor&na cocaina alcool somni%ere

purgati!e.

4$ 0ahilaxia$ %enomen ce consta in diminuarea si disparitia e%ectului

unei substante medicamentoase repetate la inter!ale scurte. E(emplu#

prima do'a a unui medicament produce e%ectele dorite dar a 0"a do'a

administrata la scurta !reme de la incetarea e%ectelor primei do'e produce

un e%ect mai slab iar o noua do'a in aceleasi conditii produce un e%ect

%oarte slab sau ramane %ara e%ect. Se presupune ca acest %enomen se

datoraste blocarii temporare a termoceptorilor tisulari. Fenomenul dispare

in cate!a ore. Un e(emplu tipic de ast%el de medicament in care apare

tahi&la(ia este E%edrina.

5$ umularea$ este un %enomen care se produce ori de cate ori repetam

administrarea unui medicament in do'e mai mari decat acelea ce pot &

metaboli'ate sau eliminate. In acest ca' &ecare do'a administrata

gaseste in organism un rest din do'a anterioara ceeace duce la cresterea

concentratiei medicamentului in tesuturi. Ast%el de %enomene de cumulare

se obser!a in tratamentele cu digitalice cand la un moment dat apar

%enomene de into(icatie digitalica# bradicardie greturi !arsaturi. irculatia medicamentelor in organism$

,u!stantele medicamentoase patrunse in organism# a+ung intr%o

prima etapa in sange$)aca sunt administrate i!. se distribuie in cate!a

'eci de secunde in toata masa plasmatica si reali'ea'a imediat

concentratia sanguina ma(ima. Medicamentele care se resorb la ni!elul

mucoaselor seroaselor precum si cele administrate im. trec mai lent in

circulatie. -in sange unele su!stante trec inlichidele interstitiale

sau in lichidul intracelular$

-upa aceasta faza scurta de distri!uire uniforma# medicamentelese concentreaza conform anitatii lor in anumite tesuturi si

organe# care prezinta farmacoceptorii lor specici. In %elul acesta se

reali'ea'a un echilibru dinamic intre concentratiile din sange si cele de la

ni!elul %armacoceptorilor. Ulterior potri!it a&nitatii lor speci&ce

medicamentele isi e(ercita la aceste structuri e%ectele speci&ce. Apoi

unele e ca se depoziteaza si pot ramanexate perioade lungi de

timp ex$ sarurile de plum! se xeaza in oase)# e se elimina

nemodicate din organism.

liminarea se face.% cai respiratoriisu!stantele gazoase si "olatile)&


5/68

% prin rinichi sau glandele sudoripare cele hidrosolu!ile)&

% prin tu!ul digesti" se elimina cele greu solu!ile sau insolu!ile$

Cele mai multe substante medicamentoase insa su%era in mediul intern

sau la locul unde actionea'a o serie de trans%ormari chimice* deci !or &

metaboli'ate+ iar produsele cre re'ulta in urma metabolismului !or &eliminate sau depo'itate. Metaboli'area duce la scindarea medicamentelor

in elementa mai simple. Ma7oritatea proceselor metabolice se produc la

ni!elul &catului &e imediat ce substantele respecti!e au %ost absorbite prin

mucoasa intestinala &e ulterior cand trec in sangele circulant. )e aceea

celulele hepatice sunt e(puse e%ectelor to(ice ale medicamentelor

administrate per os sau parenteral.

Rnichiul ca organ de eliminare poate sa modi&ce si el* in raport cu starea

sa %unctionala+ durata de actiune a medicamentelor prin eliminarea lor

mai rapida sau mai lenta.

*n concluzie# circulatia medicamentelor in organism are loc in 4

etape.

( tra"ersarea mem!ranelor celulare

( legarea de proteine

( !iotransformarea prin meta!olizare

( epurarea sau eliminarea$

0ra"ersarea medicamentelor odata a+unse in organism se face la

ni"elul mem!ranelor celulare# care au in structura lor un strat

!imolecular fosfolipidic$

Medicamentele liposolu!ile tra"erseaza cu usurinta acestemem!rane prin procesul de difuziune$ A+unse in organism

medicamentele mai ales cele liposolu!ile sufera un proces de

meta!olizare la ni"elul catului$ *n urma meta!olizarii isi pierd

liposolu!ilitatea si pot eliminate prin urina$

-eci medicamentele tra"ersand mem!ranele celulare# a+ung in

sange# se distri!uie in lichidul extracelular# apoi e"entual in cel

intracelular# dupa care a+ung in tesutul tinta# dar si in alte

tesuturi$ Acesta este fenomenul de a!sor!tie sau de

!iodisponi!ilitate al medicamentelor.)e retinut ca metaboli'area se %ace in principal la ni!elul &catului iar

e(cretia in principal la ni!elul rinichiului.

Absorbtia medicamentelor pre'inta anumite particularitati in %unctie de

calea de administrare.

*nainte de a "or!i despre caile de administrare a medicamentelor#

"a tre!ui sa precizam clasicarea medicamentelor# precum si

formele medicamentoase$

or!ind despre medicament# il denim ca o su!stanta cu structura

chimica !ine denita# care tre!uie sa ai!a o anumita actiunefarmacodinamica$ *n legatura cu acest lucru# tre!uie facuta


6/68

diferenta dintre medicament si toxic sau otra"a$ rin toxic sau

otra"a se intelege# in general# orice su!stanta conceputa sau

aleasa in scopul de a cauza tul!urari functionale# leziuni organice

sau moartea organismului care "ine in contact cu ea$

-e retinut si faptul ca orice medicament administrat in cantitatemai mare decat cea permisa sau in conditii necorespunzatoare

poate de"eni un toxic$

lasicarea medicamentelor$

Clasi&carea medicamentelor se %ace dupa di%erite criterii#

1$ -upa sursa de o!tinere se diferentiaza. medicamente naturale

semisintetice si sintetice.

1$1.Medicamentele naturale$ sunt obtinute din regnul

animal* organe tesuturi+ regnul !egetal* radacini %run'e ,ori+ sau regnul

mineral* clorura de sodiu+. Ca medicamente naturale se pot %olosi &e

produsul brut luat ca atare din natura &e numai partea acti!a din produs$

'rice produs !rut folosit camedicament poarta denumirea de

droge(. 8ulberea de %run'e de digitalis+.

Componentele acti!e din droguri responsabile de e%ectele %armacologice

cautate se numesc principii acti!e care dupa e(trgere din droguri pot &

%olosite ca medicamente* e(. )igito(ina este un principiu acti! e(tras din

%run'ele de digitalis+. )upa structura chimica proprietatile &'ico"chimice si

biologice principiile acti!e e(trase din drogurile !egetale pot alcaloi'i

glico'i'i taninuri !egetale substante mucilaginoase substante amare

uleiuri !olatile.1$2$ Medicamente de semisinteza$ se obtin prin modi&cari aduse in

structura chimica a substantelor medicamentoase naturale* e(. Ampicilina

este o penicilina de semisinte'a+.

1$3$ Medicamente sintetice$ sunt cele preparate prin sinte'a in

laborator* e(. Sul%amidele Acidul acetil salicilic+.

2$ -upa modul de preparare$ medicamentele se clasi&ca in#

2$1$ medicamente magistrale# sunt medicamentele a caror

compo'itie este indicata de medic iar %armacistul o e(ecuta con%orm

regulilor de tehnica %armaceutica- 2$2$ medicamente ocinale# sunt acelea care se gasesc gata

preparate in %armacie dupa %ormula data in %armacopee. Cand se prescriu

intr"o reteta li se trece numai denumirea o&cinala si cantitatea nu si

componentele-

2$3$ medicamente tipizate$sau specialitati %armaceutice care de

asemenea se gasesc gata preparate in %armacie. Acestea au o %ormula

&(a in %unctie de necesitatile terapeutice si sunt preparate pe cale

industriala. Medicamentele tipi'ate au trei denumiri#


7/68

% denumirea comerciala* 2)$ nume depusR$ registred+ data de

%abrica de medicamente producatoare si care nu terbuie sa coincida cu

denumirile date de alte %abrici de medicamente-

% denumirea comuna internationala* )CI+ care se trece in prospect

imediat dupa cea comerciala- % denumirea chimica$ %ormula chimica ce se trece dupa primele doua

intre parante'e.

3$ -upa componenta$ medicamentele sunt#

3$1$ medicamente simple$ acelea care contin o singura substanta

acti!a-

3$2$ medicamente complexe$ acelea care contin doua sau mai multe

substante acti!e substante acti!e.

4$ -upa gradul de toxicitate$ medicamentele se impart in trei grupe

care in %armacii au un regim de pastrare manipulare si eliberare di%erit#

4$1$ toxice* 96enena:+$ sunt denumite substantele %oarte acti!e si

%oarte to(ice intre care intra si acelea care pro!oaca to(icomanii* cocaina

mor&na+- acestea se pastrea'a in ambala7e cu cap de mort- se eliberea'a

pe ba'a de retete speciale cu timbru sec.

4$2$ eroice* 9 Separanda:+$ sunt substante %oarte acti!e care se

pastrea'a separat si sunt etichetate cu litere rosii pe %ond alb* e(tractul de

belladona+.

4$3$ anodine$ obisnuite au acti!itate si to(icitate reduse- sunt

etichetate cu litere negre pe %ond alb iar chenarul este albastru sau negru

pentru acelea care se administra'a pe cale orala chenar rosu pentru u'e(tern si cu speci&catia 9e(tern: si chenar galben pentru solutii sterile

in7ectabile.

5$ -upa consistenta$ medicamentele se di%erentia'a in#

1.3. solide$ comprimate supo'itoare-

1.0. semisolide$ unguent-

1./. lichide$ solutii in7ectabile-

1.4.$ ga'oase$ aneste'ice generale ga'oase.

6$ -upa modul de prezentare$ in !ederea administrarii pot

;.3. %orme medicamentoase di!i'ate in do'e partiale* comprimatesupo'itoare &ole+-

;.0. %orme medicamentoase nedi!i'ate dar pe care si le di!i'ea'a

pacientul in do'e partiale utili'and unitati apro(imati!e# lingurita lingura*

siropuri+-

;./. %orme medicamentoase care nu necesita di!i'are* unguente+.

7$ -upa calea de administrare$ medicamentele se impart in#


8/68


9/68

al!eolari pot & resorbite solutii apoase uleioase ga'oase ce pot da

iritatii* gra! dupa ingestia de ben'ina motorina etc.+.

3$ alea orala/ per os$ repre'inta calea cea mai %rec!ent utili'ata. Are

a!anta7ul de a & comoda usor suportata de bolna! utili'ata ori de cate ori

este ne!oie permite autoadministrarea. )e'a!anta7ele re'ida din %aptul caabsorbtia este relati! tar'ie si intr"o proportie !ariabila ce nu poate &

preci'ata

si pot & alterate sau inacti!ate de sucurile digesti!e. Re'orbite la ni!elul

intestinului a7ung in parte la &cat unde pot & metaboli'ate sau depo'itate.

Cele to(ice sau iritante pot produce dureri epigastrice greturi !arsaturi

inapetenta diaree. )aca au gust sau miros de'agreabil pot & mai greu

administrate mai ales la copii.. Este o cale ce nu poate & %olosita la

bolna!ii inconstienti comatosi agitati.

4$ alea rectala$ pentru admnistrare de supo'itoare sau clisme$ este o

cale e&cace de admnistrare datorita supra%etei mare de re'orbtie si a

circulatiei bogate* prin !enele hemoroidale in%erioare trece in ca!a

in%erioara si ocoleste &catul+. Are de asemeneaa"anta+ulca poate &

utili'ata la copii agitati comatosi cei cu !arsaturi sau tulburari de

deglutitie sau pe aceasta cale pot & administrate acele medicamente cu

gust sau miros neplacut.

-eza"anta+elere'ida din %aptul ca # este o cale destul de incomoda nu

poate & %olosita pentru orice medicament iar absorbtia este incompleta si

nesigura.

5$ aile uretrala# "ezicala# "aginala si uterina$ sunt re'er!atetratamentelor topice.

6$ aile parenterale$ prin aceste cai medicamentele se introduc in

organism prin e%ractie cu a7utorul acului de in7ectie. Administrarea se

poate %ace in orice tesut# intradermic subcutanat intramuscular precum

si in ca!itati# seroase articulare spatiile spongioase subdural

subarahnoidian intracardiac intra!enos* direct in sange+.

( calea intradermica$ este re'er!ata medicatiei de desensibili'are si

!accinurilor- este o cale dureroasa neplacuta.

( calea su!cutanata$ este %olosita %rec!ent. Are a!anta7ul unei re'orbtiicomplete a medicamentului si deci a unei do'ari precise a substantei

acti!e. Re'orbtia este rapida si poate & grabita prin masarea locului. Este

putin dureroasa.

( calea intramusculara$ re'orbtia si e%ectele medicamentelor

admninistrate pe aceasta cale sunt mult mai rapide %ata de calea

subcutanata pentru ca !asculari'atia muschilor scheletici este mai

bogata. Este o cale mai dureroasa si uneori pot apare reactii iritati!e

locale uneori noduli de in&ltratie.

( calea *$ este o cale pentru admnistrarea multor medicamente.Marelea"anta+ esteca intreaga cantitate de medicament introdusa se


10/68

distribuie rapid in tot corpul ocoleste &catul si poate & %olosita si pentru

substantele care pro!oaca iritatii locale cu conditia ca in7ectarea sa se

%aca lent. -eza"anta+ul este ddeterminat de %aptul ca necesita

instrumentar special este %olosita numai pentru solutii apoase do'ele

trebuiesc %oarte bine calculate pentru ca e%ectele sunt greu de controlat.Substantele in7ectate I6 a7ung mai intai la inima si de aici dupa ce trec

prin circulatia pulmonara se distribuie in tot corpul.

iteza $ cu care se produc e%ectele medicamentelor depinde insa de o

serie de %actori#

" de natura medicamentului-

" de particularitatile mecanismelor de actiune ale medicamentelor-

" de ritmul de patrundere in organism-

"de !ite'a cu care este metaboli'at sau trans%ormat pana a7unge la

%armacoceptori-

" de !ite'a cu care se inacti!ea'a sau elimina-

" de reacti!itatea organismului care primeste medicamentul.

)aca !rem sa grabim e%ectele unui medicament il administram pe calea

cea mai rapida*i! intracardiac inhalatii+. entru efecte mai tardi"e se

pot da per os medicamente dra7ei&cate acoperite cu un strat protector

care se di'ol!a numai in mediul alcalin intestinal. entru efecte mixte$

rapide si tardi!e sau prelungite se %olosesc dra7ee care au un mie'

medicamentos cu un in!elis re'istent la actiunea sucului gastric si un strat

super&cial cu aceeasi substanta acti!a care se di'ol!a in stomac si se

re'oarbe rapid.Se mai prepara capsule acoperite de straturi protectoare cu re'istenta

di%erita la actiunile sucurilor digesti!e si care se des%ac dupa inter!ale

!ariate de timp de la ingestie iar continutul lor se re'oarbe succesi!.

orelatiile dintre su!stantele medicamentoase.

In ma7oritatea ca'urilor clinicianul nu %oloseste la patul bolna!ului numai o

singura substanta medicamentoasa ci asocia'a mai multe medicamente

pe care le administram concomitent sau succesi! la inter!ale mai dese

sau mai rare. 2ecesitatea unei medicatii multiple este legata de

di!ersitatea si comple(itatea proceselor patologice de care su%erabolna!ul de !arietatea simptomelor pe care le pre'inta de patogenie de

etiologie.

)oua sau mai multe medicamente admnistrate in acelasi timp pot sa

modi&ce reciproc e%ectele lor obisnuite. =eoretic se poate admite ca unele

medicamente actionea'a ca si cand ar & administrate singure %ara a &

in,uentate sau %ara a in,uenta ele celelalte medicamente. E(. un

purgati! administrat in acelasi timp cu un antihistaminic in ca'ul unei

alergii concomitente. )ar si in acest ca' e%ectele principale sau secundare

produse de unul din medicamente pot modi&ca reacti!itatea organismuluirespecti! si sa in,uente'e in mod indirect actiunile celuilalt medicament.


11/68

In unele ca'uri rare actiunile medicamentelor administrate concomitent

se 7u(tapun si se completea'a reciproc in actiunile lor. In acest ca' a!em

de"a %ace cu cea mai simpla %orma de corelatie intermedicamentoasa

actiunea aditi"asi anume sumatia iar aceste medicamente se numesc

sinergice.In alte ca'uri medicamentele pot actiona in sens opus si aceste actiuni de

tip in!ers poarta denumirea de antagonism medicamentos.

In unele conditii speciale un medicament este administrat in scopul de a

anula sau combate e%ectele to(ice date de un anumit medicament si

atunci !orbim de antidot.

Sunt medicamente cu e%ecte multiple in care e%ectele lor sinergice se

insumea'a iar e%ectele antagonice se diminuea'a reciproc uneori pana la

disparitia completa. E(. asociatia Amidopirina cu barbital$ in aceasta

asociere e%ectele analgetice ale amidopirinei cresc prin insumare cu

e%ectele sedati!e ale barbitalului.

Sunt situatii in care e%ectele administrarii simultane a doua sau mai multe

medicamente sunt mai mari decat suma e%ectelor &ecaruia dintre ele

administrate singure. Acest %enomen de interactiune se numeste

potentiere

* e(. e%ectul potentierii actiunii !asoconstrictoare a Adrenalinei prin

cocaina+.

orelatiile dintre doze si efecte.

-ozaeste cantitatea de medicament care produce un anumit raspuns din

partea organismului.,ta!ilirea dozeloreste importanta la redactarea unei prescriptii

medicale la instituirea unui tratament sau la e(perimentarea unei

substante medicamentoase.

Stabilirea do'ei depinde de# !arsta greutate se( %armacocinetica

medicamentului natura bolii precum si de %actori mai deosebiti cum sunt

obisnuinta toleranta idiosincra'ia etc.

-ozele au fost clasicate dupa mai multe criterii#

1) in functie de efectul terapeutic#

( doza minima terapeutica$ cantitatea cea mai mica de medicamentcare poate pro!oca e%ecte terapeutice %ara a pro!oca e%ecte to(ice-

( doza toxica$ cantitatea de medicament ce depaseste e%ectul

terapeutic si la care apar %enomene secundare ce pot prime7dui %unctiile

organelor-

( doza letala$ cantitatea de medicament care pro!oaca moartea

indi!idului careia i s"a administrat .

( doza optima$ cantitatea de medicament care pro!oaca e%ectele cele

mai bune.

2) in functie de administrare.


12/68

( doza partiala/ d$p$/cantitatea de substanta pe care o primeste

pacientul o singura data-

( doza zilnica/ pro die)/ d$z.$ cantitatea de medicament pe care il

primeste pacientul intr"o singura 'i si repre'inta suma do'elor partiale din

04 ore adicad.'.$ d.p.( nr.d.p>'i.

( doza totala/-$0$/cantitatea totala de medicament pe care o

primeste pacientul si repre'inta suma do'elor partiale pe durata intregului

tratament

)=$d' ( nr. 'ile$ dp ( total dp.

( doza de atac$ este do'a administrata la inceputul unui tratament

pentru a obtine o concentratie mai mare la locul de actiune si repre'inta

3>/"3>4 din )=

( doza de intretinere$ do'a administrata pentru mentinerea unui

e%ect terapeutic si unei concentratii e&ciente a medicamentului in

organism-

( doza unica$ do'a administrata o singura data in tot tratamentul* e(.

Ce%tria(on 3gr. in do'a unica pentru tratamentul gonoreei de prima

in%ectie+.

( doza de depozit$ este do'a unica dar cu e%ect prelungit* 'ile

saptamani luni+. E(. Moldamin la inter!al de < 'ile.

/+ in %unctie de !arsta#

( doze pentru copii$ tin cont de particularitatile &'iologice ale

organismului copilului care pot in,uenta %armacocinetica medicamenteloradministrate# aciditate gastrica redusa supra%ata corporala mare in raport

cu greutatea tesut adipos slab repre'entat echipament en'imatic

insu&cientetc.

* peste ; ani+- do'ele !or & mai mici decat pentru adulti*cam.3>/"3>0+

pentru ca la aceasta !arsta sunt anumite particularitati care in,uentea'a

%armacocinetica medicamentelor administrate# absorbtie redusa datorita

diminuarii ,u(ului sanguin in !asele de la ni!elul intestinului intensi&carea

motilitatii gastrice reducerea greutatii dar cu cresterea procentului de

tesut gastric legarea redusa de proteinele plasmatice ca urmare a scaderiialbuminei la aceasta !arsta.

In determinarea corelatiei do'a"e%ect inter!in numerosi %actori.

=rebuie subliniat in acelasi timp ca notiunea de doza in intelesul obisnuit

nu repre'inta decat o "aloare relati"a.

Substantele medicamentoase actionea'a nu in raport cu do'a in cantitate

absoluta ci in raport cu concentratia lor e%ecti!a in organism adica prin

cantitatea raportata la unitatea de masa. In mod practic asta se re%era la

do'a pe ilogram corp.

Orice medicament are un anumit prag de concentratie sub care nuproduce e%ecte mani%este si in acest ca' !orbim de doze su!liminare.


13/68

-ozele liminare$ sunt do'ele care produc e%ectele %armacodinamice

caracteristice.

In %oarte multe ca'uri se obser!a ca e%ectele stimulatoare produse de

cantitati progresi! crescande de substante %armacodinamice se maresc

pana la o anumita limita proportional cu logaritmul do'elor respecti!e. )ela aceasta limita ele se in!ersea'a si de!in deprimante sau inhibitoare.

Acest %enomen negati! se e(plica prin suprasolicitarea mecanismelor

respecti!e si do!edesc depasirea do'elor ma(imale.

aria!ilitatea indi"iduala a materialului !iologic.

S"a do!edit e(perimental %aptul ca aceleasi do'e relati!e de substante

%armacodinamic acti!a adica do'e egale>?gc nu pro!oaca e%ecte egale la

toti indi!i'ii.

)eosebirile indi!iduale se datoresc !ariatiilor largi ale materialului biologic

si ale reacti!itatii sale.

ormele medicamentoase$

A - A-M**,08A8 *08A$

1$ orme medicamentoase lichide$ dupa e(cipientul %olosit pot &

solutii# apoase alcoolice uleioase- dupa modul de preparare pot &

obtinute prin simpla di'ol!are a substantei acti!e si a7utatoare in sol!ent

sau pot & solutii e(tracti!e cand principiile acti!e sunt e(trase cu

sol!entul respecti! prin procedee tehnologice mai laborioase.

orme medicamentoase lichide#

@ potiunea- @ hidrolatul-

@ siropul-

@ maceratul-

@in%u'ia-

@ decoctul-

@ mucilagiile-

@ suspensiile-

@ emulsiile-

@ uleiul medicamentos- @ tinctura.

orme medicamentoase solide#

@ pulberea-

@ pulberile e%er!escente-

@ pachetul-

@capsula amilacee-

@ capsula gelatinoasa-

@ spansulele-

@ comprimatul- @comprimatele:depo'it:-


14/68

@ comprimate e%er!escente-

@ dra7eurile-

@ dra7euri strati&cate-

@ tableta-

@ ciocolata medicamentoasa- @ pilula-

@ granulatele-

@ garnulatele e%er!escente.

A - A-M**,08A8 908A$

orme medicamentoase lichide#

Ca !ehicole se pot %olosi# apa distilata glicerolul glicolii si deri!atii lor

alcool de 1"; cu actiune usor antiseptica insotita de usoara actiune

astringenta si analge'ica- la


15/68

orme medicamentoase administrate pe cale intrarectala#

@ clismele-

@ supo'itoarele.

orme medicamentoase administrate pe cale "aginala si uretrala#

Forme lichide# @ spalaturile !aginale si uretrale-

@ pul!eri'atiile-

Forme solide#

@ o!ulele sau globulele !aginale-

@ comprimate !aginale-

@ randelul$ un spermicid %riabil ce contine substante care modi&ca p"

ul-

@ bu7iurile$creioane medicamentoase.

orme medicamentoase pentru administrare cutanata#

Forme lichide#

@ lotiunea-

@ pul!eri'atiile-

@ mucilagiile-

@ otetul medicamentos-

@ spirtul-

@ glicereul-

@ linimentul-.

Forme semisolide#

@ unguentul- @ cremele-

@ gelurile-

@ pomada-

@ pasta-

@ cataplasma.

Forme solide#

@ creioanele-

@ ceratele$ cu scop de protectie cosmetica-

@ emplastul sau plasturele- @ plasturii trasdermici$ timbre sub %orma de plasture pre!a'ute cu un

re'er!or de substanta terapeutica.

orme medicamentoase administrate parenteral#

Forme lichide#

@ solutia in7ectabila-

@ per%u'iile-

@ suspensiile in7ectabile-

@ emulsiile in7ectabile.

Forme medicamentoase solide# @ pulberea uscata$ ambalata in ,acoane care se prepara 9e( tempore:.


16/68

@ produsele lio&li'ate$ !accinuri seruri unele aneste'ice preparate de

sange

@ comprimate pentru implantare$ pelete.

Farmacologia speciala

Farmacologia speciala se ocupa cu studiul sistematic al medicamentelor si

in acest scop medicamentele au %ost clasi&cate dupa anumite criterii. Cea

mai corecta clasi&care adoptata in pre'ent are in !edere in,uenta pe care

medicamentele o e(ercita asupra mecanismelor de reglare a proceselor

&'iologice din organism pe care le poate stimula sau deprima prin

actiunea lor selecti!a asupra uneia din !erigile arcului re,e(. In a%ara de

acest mare grup de medicamente mai e(ista un grup de medicamente cu

actiune antiseptica chimioterapica si !ermi%uga a caror actiune

principala se adresea'a in special para'itilor si microbilor raspun'atori de

aparitia a numeroase a%ectiuni.)e retinut insa ca acest grup de

medicamente actionea'a si asupra organismului in,uentandu"i anumite

mecanisme de reglare &'iologica.A. Medicatia sistemului ner!os.

2otiuni recapitulati!e de anatomie si &'iologie a S.2

S.2 este cel care coordonea'a acti!itatea tuturor organelor precum si

relatiile organismului cu mediul e(tern.

)e retinut ca %unctionarea organismului depinde de %unctiile i'olate ale

di%eritelor organe dar controlate coordonate si conduse de S.2.

)atorita coordonarii si reglarii ner!oase mentionate organismul se

comporta ca o unitate %unctionala.

8roprietatea S.2. de a reali'a aceasta coordonare se numeste functieintegrati"asi este reali'ata de scoarta cerebrala.

)in punct de !edere anatomic exista un ,$$ "egetati" si un ,$$ al

"ietii de relatie# alcatuit la randul sau din ,$$central si ,$$

periferic$

S.2. !egetati! este deci o componenta a S2 a carei acti!itate este reglata

de segmentele superioare ale S2C. si in special de scoarta cerebrala.

S2.!egetati! are 0 componente #simpaticul si parasimpaticul aceste

componente e(ercitand asupra &ecarui organ actiuni antagoniste si

anume#


17/68

%simpaticul/ are actiune de stimulare asupra organelor*mareste

catabolismul accelerea'a bataile inimii creste circulatia centrala prin

diminuarea circulatiei peri%erice etc.+ .

%parasimpaticul/ are actiune antagonista de inhi!itie a acti"itatii

organelor.=esutul ner!os la randul sau este alcatuit din 0 elemente esentiale#

a)neuronul/ celula ner"oasa propriu'isa sau unitatea functionalaa

S2.*alcatuita la randul sau din corp celular si prelungirile sale#axonulprin

care in,u(ul ner!os pleaca de la celula si dendriteleprin care in,u(ul

ner!os !ine la celula+.

!)ne"roglia /este tesutul de sustinere.

egatura intre 2 neuroni se face prin sinapse*prelungiri ale

a(onului+prin care circula in,u(ul sau impulsul ner"os. )upa sensul

impulsului ner!os se deosebesc#

"neuron aferent$care conduce impulsul de la peri%erie catre centru$

calea senziti"a

%neuron eferent$care conduce impulsul de la centru spre peri%erie

$calea motorie .

,$periferic$ este alcatuit din &bre ner!oase si organe

terminaledeser!ind in%ormatiaadica la stimuli di%eriti din mediul e(tern

sau internse produc e(citatii in organele terminale sen'iti!ece se

transmit prin &brele ner!oase la centru.

Ast%el e(citatiile mediului e(tern si e(citatiile pornite de la muschi

tendoane articulatii periostale se transmit prin intermediul S2.al !ietii derelatie*S2C. si S2.peri%eric+ iar e(citatiile plecate de la !iscere se transmit

pe calea S2 !egetati! .

Aceste sen'atii sunt receptionate de organe speciali'atenumite

receptori.

E(ista / categorii de receptori#

1)exteroreceptori$ culeg e(citatiile pornite din mediul e(tern

2)proprioceptori$ culeg e(citatiile dela muschitendoanearticulatiietc.

3)interoceptori$ culeg e(citatiile !iscerale.

-eci. ner"ii periferici pot .senziti"i# motori# "egetati"i.e calea lor "in informatiile de la periferia corpului sau organele

interne#merg pe calea neuronului senziti" spre centru scoarta

cere!rala)#iar de aici in:uxul ner"os se retransmite organelor

afectate pe calea neuronilor motori ai ner"ilor motori.

Medicamente cu actiune asupra , "egetati"

uprinde grupul de medicamente cu control asupra muschilor

netezi# asupra miocardului# glandelor etc. Se descriu mai multe

subgrupe#

1)Medicamente parasimpatomimetice/ colinergice$


18/68

Acest grup de medicamente are efecte farmacodinamice de

stimularea terminatiilor ,$parasimpatic$ rototipul acestui grup

de medicamente este Acetilcolina. Au 0 %eluri de e%ecte#

a+ muscarinice

b+ nicotiniceE%ectele muscarinice au loc la ni!elul musculaturii netede a !aselor

*bradicardiehipotensiune!asodilatatie capilara+- asupra musculaturii

netede gastrointestinale- asupra glandelor e(ocrine* hipersali!atie+- mai

pot produce delir mio'aetc. Aceste e%ecte sunt de scurta durata. Rar

%olosita in terapie sub %orma de Clorhidrat de acetilcolina in#spasme

arteriale glaucom claudicatie intermitentatahicardii paro(istice migrene

angiospastice eclampsie atonii intestinale !e'icale hiposecretii

digesti!e. )e asemeni este un antidot speci&c in into(icatiile cu Atropina

sau Delladona .

ilocarpina $ medicament din aceeasi grupa cu acetilcolinaare aceleasi

e%ecte ca acestadar de lunga duratamai pronuntata la ni!elul celulelor

secretorii glandulare si mai putin intense la ni!elul muschilor nete'i.

8rincipala utili'are terapeutica este inglaucomsub %orma de aplicatii

locale a solutiei de 1"4deoarece scade tensiunea oculara. Mai este

%olosita ca antidot pt$ Atropina.

Miostinul$ medicament parasimpatomimetic cu e%ect puternic asupra

musculaturii netede gastrointestinale si !e'icale.Se utili'ea'a in distensiile

abdominale postoperatorii hipotonia sau atonia !e'icii urinareetc.

Medicamente parasimpatolitice/ anticolinergice/ cu efecte

antispastice$

Atropina$este un medicament parasimpatoliticcare se metaboli'ea'a

usor si se resoarbe lent. E%ectele sale sunt peri%erice si centrale.

E%ectele peri%erice sunt antiacetilcolinice*deci parasimpatolitice+ la om

aceste e%ecte aparand la do'e %oarte mici*mg.+. E%ectele sunt mai

pregnante la ni!elul glandelor sali!are bronhicesi la ni!elul musculaturii

circulare a irisului. Sunt mai slabe la ni!elul aparatului circulatorasupra

musculaturii intestinaleiar secretia sudorala este complet oprita.Ca indicatii terapeutice enumeram# Sdr.par?insonian postence%alitic pt.ca

ameliorea'a rigiditatea muscularatulburarile de !orbire si de scris

hipersali!atiadar modi&ca %oarte putin tremuraturile si psiho'a constituita.

In o%talmologie se %oloseste in e(aminarea %undului de ochi prin midria'a

pe care o pro!oaca*atentie insa ca pro!oaca o parali'ie a acomodatiei cu

crestera presiunii intraoculare ce durea'a cate!a 'ile deci nu are indicatii

in glaucom+.Alte indicatii #starile spastice ale tubului digesti! ale cailor

biliare in hipersali!atie astmul bronsic*indicatie ma7ora+.

In do'e mari produce tahicardie si %enomene de e(citatie a S2C.


19/68

,copolamina$ medicament inrudit chimic cu Atropina a!and aceleasi

e%ecte peri%erice. La ni!elul S2C. are insa e%ecte e(clusi! deprimante si

predominent asupra %unctiilor centrilor motori. )o'e mici de

scopolamina*/"3mg+ in7ectate sc. unui adult ii pro!oaca stare de

apatiehipotoniesomnolenta.Are e%ect puternic anti!omiti! &ind %olosit inraul de miscare sau se %oloseste ca sedati! &e preoperator &e in stari de

e(citatie ner!oasa marcata.

In practica se %olosesc substituenti sintetici sau semisintetici

ca#Scobutil8ropantelinaGastro'epin cu e%ecte antispstice si antisecretorii

gastrice.

3) Medicamente cu actiune asupra ganglionilor "egetati"i

periferici

Se descriu 0 subgrupe#

a)icotinice

!);anglioplegice

,u!stantele nicotinice$ actionea'a asupra ganglionilor !egetati!i

peri%erici pro!ocand e(citarea si apoi parali'ia ganglionara. )eci actiunea

lor se petrece in 0 %a'e# %a'a de e(citatie si %a'a de parali'ie.

icotina$ este prototipul important al acestei grupe.

Este un alcaloid care se gaseste in %run'ele de tutun sub %orma unui lichid

!olatil incolor si aproape %ara miros cand este proaspat dar prin e(punere

la aer si lumina de!ine brun si capata miros speci&c. Se absoarbe bine prinmucoase piele si pe cale respiratorie*pt.ca este %oarte !olatil+ .2icotina

este %oarte to(icado'a letala la om &ind de 3"31 mg.*in general 3"0

picaturi din alcaloidul de ba'a pot a!ea e%ect letal+ .

*ntoxicatia acutacu 2icotina poate usoara se!era %ulgeratoare.

orma usoara$o intalnim de obicei la persoanele care %umea'a prima

oara si se mani%esta prin#sali!atie greata!oma diaree

palpitatiislabiciunestare de rau %enomene care dispar destul de repede.

orma se"era$ se mani%esta prin arsuri ale mucoasei bucale sau

gastricesali!atie greata dureri abdominale!arsaturi diaree sudoratiedispnee ce%alee ameteli slabiciuna colaps e!entual con!ulsii.Moartea

sur!ine in cate!a ore prin parali'ia musculaturii respiratorii.

orma fulgeratoare$ moartea sur!ine in cate!a minute.

Intr"o tigareta se gasesc ;"5 mg. 2icotina

din care se absorb 3"4 mg. *atentie la %umatorii care inhalea'a+. 8e langa

2icotina la e%ectele to(ice ale %umatului mai contribuie gudroanele

continute *au actiune iritanta si pot & cancerigene+precum si unele

elemente radioacti!e# poloniustrontiu care se acumulea'a in plamani si

au potential cancerigen.E%ectele acute ale %umatului a 0 tigarete pot


20/68

"cresterea re'istentei cailor respiratoriicu diminuarea per%ormantelor &'ice

la e%ort-

"stimularea circulatiei cu !asoconstrictie cutanata cresterea tensiunii

arteriale tahicardiee(trasistolecresterea consumului de O0 la ni!elul

miocardului- cresterea aci'ilor grasi liberi in sange-"cresterea ade'i!itatii plachetare-

"greata!oma-

"sedare sau stimulare centrala.

*ntoxicatia cronica /ta!agismul$

Apare la cei care abu'ea'a de %umat*mai mult de 3 tigarete pe 'i+ -se

mani%esta mai mult printr"un grad de dependenta psihica.

Fumatul cronic abu'i! poate determina#

"cresterea mortalitatii generale-

"cresterea %rec!entei cancerului pulmonar si de !e'ica urinara-

"bronsita cronicaD8OC-

"boli coronariene-

"trombangeita obliteranta.

La mamele %umatoare a!ortul spontan este %rec!ent sau nasc copii

subponderalicu de'!oltare mai lentaiar mortalitatea nou nascutilor din

mame %umatoare este mai crescuta.

,u!stantele ganglioplegice

Actionea'a la ni!elul ganglionilor !egetati!i peri%erici unde intrerup

conducerea sinapticapro!ocand parali'ia ganglionara*deci spre deosebire

de nicotinice care au initial e%ect e(citant si apoi parali'antganglioplegicele au e%ect parali'ant de la inceput.Sunt putin %olosite in

terapie .au e%ect de scadere brutala a =A.mai ales in ortostatismischemie

!ascularacolapslipotimii.

Medicamente din aceasta grupa amintim#e(ametion8entamina.

4)Medicamente curarizante.

Aceste medicamente au actiune blocanta neuromusculara asupra

musculaturii striate$initial rela(ea'a apoi parali'ea'a. )upa actiunea lor

pot antidepolari 'ante si polari'ante. Se utili'ea'a ca medicatie

ad7u!anta in aneste'ia generala pt. rela(area musculaturii in special ininter!entiile pe abdomen. )in medicamentele grupei

amintim#=ubocuranina)ecametoninGalamina.

5),u!stantele adrenergice$

Sunt substante sipatomimetice cu actiune asupra S2 si asupra sistemului

endocrin. Medicamentele repre'entati!e ale grupei sunt #Adrenalina si

2oradrenalina. Adrenalina este hormonul secretat de glanda

medulosuprarenala iar oradrenalinaeste un deri!at al

Adrenalinei.Impreuna ele repre'inta produsul secretiei speci&ce al glandei

medulosuprarenale.


21/68

Adrenalina este deci un hormon.E%ectele sale pot & #speci&ce si

nespeci&ce.

E%ectele nespeci&ce$ sunt comune cu ale 2oradrenalinei si sunt e%ecte

stimulatoare# cresterea secretiilor a tonusului musculaturii netede mai

ales din peretii arteriolaria tonusului cardiactahicardie. In do'e mari aree%ect !asoconstrictor la ni!el cutanat si la ni!elul mucoaselor iar in do'e

mici are e%ect !asodilatator la ni!elul musculaturii striatela ni!el cerebral

si la ni!el coronarian. La ni!elul musculaturii netede are e%ect

bronhodilatatorrela(ea'a !e'ica urinara rela(ea'a musculatura neteda

digesti!acontracta uterul pro!oaca midria'a.

Atentie Este un medicament cu potential to(ic a!and ca reactii ad!erse

*chiar si la do'e terapeutice administrate subcutanat+# mani%estate prin

an(ietate stare de slabiciunelesin.

rincipala indicatie este socul analactic pentru stimularea inimii

cresterea =A. bronhodilatatieindepartarea edemului mucoasei laringo"

traheo"bronsice. In acest ca' se administrea'a i!.in primele minute 3"1

mg. diluata cu gluco'a 1%oarte lent.In cri'a de astm bronsic se

administrea'a sc.01"1 gr. )in solutia 3sau sub %orma de aerosoli.

oradrenalina$ este un deri!at al Adrenalinei*adica Adrenalina %ara

radical metilic in structura sa+.

In sangele circulant se gaseste in cantitate mai mare decat adrenalinala

%el si in medulosuprarenala.Are e%ect !asoconstrictor mai puternic decat

Adrenalinanu pro!oaca tahicardie*deci %oarte indicata in combaterea

colapsului circulator peri%eric+dilata coronarelerareste ritmul cardiac.Esteindicata terapeutic in com!aterea colapsului circulator periferic in

perfuzie lenta$

Adrenalina se gaseste su! forma de ole de 1ml$ in concentratie

de 1


22/68

im. i!.+sau combaterea hipotensiunii ortostatice cand se poate administra

oral.

afazolina$ Rino%ugsub %orma de solutie 3%olosita ca

decongestionant al mucoasei na'ale sau con7uncti!ale. Administrata

%rec!ent duce la aparitia fenomenului de tahilaxie$,e e"ita la copiimici pt$ca produce deprimare centrala$

-opamina$ e%ect !asoconstrictor mareste debitul cardiaccreste =A in

soc

*zoprenalina si ,al!utamol.$e%ect bronhodilatator.

8ezerpina$iposerpil$Rauner!il$scad =Adar au si e%ect tranchili'ant si

neuroleptic.

rgotamina$alcaloid din secara cornuta are e%ect !asoconstrictor in

teritoriul carotidianutil in tratarea migrenelor.

rgometrina$alcaloid din secara cornuta cu e%ect ocitocic *creste

tonusul uterin+.

6),u!stante ?morale si su!stante @ormonale

Cuprind 0 mari grupe#

a+ substante tisulare-

b+ substante hormonale-

,u!stante tisulare#pot & #histaminice si antihistaminice.

@istaminaeste un tip de hormon tisular localcare produce dilatare

capilara locala si 7oaca un rol important in producerea secretiei gastrice.

Se eliberea'a in cantitati mari in socuri reactiile antigen"anticorpin boli

alergice in arsuri in urma iradierilor cu ra'e (.Are urmatoarele actiuni#

%scade !rutal 0A.*pt.ca produce !asodilatatie capilara intensa si

totodata o contractie puternica asupra muschilor netezi din peretii

arteriolelor si "enelor)$

%cefalee

%eritem al fetei

%accentueaza secretiile glandelorlacrimale# sali"are#!ronsice)

%mai produce.greturi#"arsaturi#dispnee prin actiune

!ronhoconstrictoare)# !ufeuri#etc$)e aceea este putin %olosita clinic dar este utila in e%ectuarea unor probe

%unctionale*test pt. tulburari ner!oase localetest pt tulburari ale circulatiei

arteriale+.

Indicatii terapeutice rare#in boli !asculare peri%ericereumatisme cronice

migrene sau ca desensibili'ant in a%ectiuni alergice.

Antihistaminicele$ sunt substante cu rol de a ipiedica sau de a pre!eni

cea mai mare parte a e%ectelor secundare ale istaminei.Ast%el impiedica

bronhoconstrictiaspasmul intestinal si al uteruluiimpiedica reactiile

antigen"anticorp*raspun'atoare de producerea alergiilor+iar asupra S2CsiS26.are e%ect de sedare si somnolenta.


23/68

*ndicatii terapeutice#urticariialergiiastm bronsicdermatite alergice.

)in aceasta grupa %ac parte urmatoarele medicamente# Romergan 2il%an

=a!egl Aerius irtec 8eritol Flonidanetc.

,u!stantele hormonale si antihormonale

,u!stantele hormonale sunt secretate de glandacorticosuprarenala dar e(ista si analogi de sinte'a.Se descriu /

categorii#

a+Glucocorticoi'ii.

b+AC="ul.

c+Mineralocorticoi'ii.

;lucocorticoizii$%oarte utili'ati in clinica pt e%ectele lordin care

subliniem#

"e%ect antiim,amator marcat

"actiune importanta asupra metabolismului glucoproteic

"importante e%ecte antialergice&ind e&cace in toate tipurile de soc

circulator

"utili in in%ectiile gra!e sau care interesea'a organele !itale.

E%ectele nedorite sunt deasemeni importante #

"scad imunitatea

"cresc secretia gastrica de acid clorhidric %a!ori'and aparitia ulcerelor *mai

ales la do'e mari+

"%a!ori'ea'a retentia de apa si sare *deci %a!ori'ea'a aparitia edemelor si a

=A+

"in do'e mari si prelungite duce la aparitia 9sdr.Cushing:caracteri'atprin#obe'itatediabetosteoporo'a=Aoprirea cresteriiin%ectii

repetate.Acesta esteHH ipercorticismul e(ogenHH.

=ot ca urmare a medicatiei glucocorticoidepoate inter!eni inhibitia

glandelor hipo&'are si chiar a glandelor suprarenale 9ipercorticism

endogen: mani%estat

prin#prin#prin#astenieapatieiritabilitatehipoglicemietendinta la

colaps%enomene ce apar din primele 'ile de tratament cu do'e mari si se

remit lent.

Intreruperea brusca a medicatiei %olosita timp indelungat poate duce lainsu&cienta suprarenala.

A!and in !edere aceste aspecte ale terapiei cu corti'onsunt necesare

masuri pt. e!itarea acestor e%ecte iar cea mai importanta dintre ele este

indicarea 7udicioasa a medicatiei glucocorticoide si mai ales al

tratamentului prelungit.

)in p.!. al e%ectului antiim,amator si glucoregulatorglucocorticoi'ii %olositi

in terapie se impart in / categorii#

(glucocorticoizi cu potenta mica$0"01mg>cp- din aceasta grupa %ac

parte Corti'onul si idrocorti'onul# au e%ect antiim,amator si


24/68

glucoregulator iar ca e%ect negati! mentionam aparitia edemelor*retin

apa+.

(glucocorticoizi cu potenta intermediara$4"1 mg.>do'a-din aceasta

grupa %ac parte#8rednisonul8rednisolonul si =riamcinolonul -mentionam ca

retin apa in cantitate mai redusa. (glucocorticoizi cu potenta mare$do'a- din grupa %ac

parte #)e(ameta'onaDetameta'ona-nu retin apa si sarea.

In ceeace pri!este durata de actiunementionam ca#

idrocorti'onul si corti'onul au durata scurta de actiune cu timp de

in7umatatire de 5"30 ore-

8rednisonul8rednisolonul=riamcinolonul au durata de actiune

intermediara cu timp de in7umatatire de 30"/; ore-

)e(ameta'ona si betameta'onaau durata de actiune de /;"14 ore.

8ot & %olosite oralin7ectabil*im.i!. intraarticular+ aerosoli sau

local#FluocinolonLocacortenetc.

A0@%ul$

@ormon secretat de hipoza anterioara. ,timuleaza secretia de

hidrocortizon$

Indicatii#terapia unor colageno'ealergii dermato'e croniceunele a%ectiuni

neurologice*sclero'a in placipare'a %aciala peri%ericamiastenia gra!a+ si

deasemeni se utili'ea'a in scop diagnostic pentru testarea %unctiei

corticosuprarenalei.

Mineralocorticoizii

,unt hormoni corticosuprarenali dar si substituenti de sinte'a cu e%ectin metabolismul hidromineral*stimulea'a schimbul ionic 2a""+ .

Indicatii#terapia bolna!ilor cu insu&cienta corticosuprarenala.

Medicamente# Aldosteronul *indicatii limitate in boala Addison+

)e'o(icorticosteronul Fludocorti'onul.

,u!stante antihormonale$

,u!stantele antitiroidiene$

ormonii tiroidieni au rol de stimulare a metabolismului tisular si ser!esc

ca medicatie de substituire in insu&cienta tiroidiana# =iroida$d7. 41 mg.

=iroton$cp. 0 mg.iper%unctia tiroidiana se combate prin medicatie antitiroidianacare inhiba

procesul de %ormare al hormonilor tiroidieni. Sunt 0 grupe de medicamente

antitiroidiene#

a)tioamide#MetiltiouracilulCarbima'olul 8ropiltiouracil.

!)ioduri#Solutie LugolIodura de potasiu.

=ot in scop de combatere a hiper%unctiei tiroidiene se practica iradierea

selecti!a a glandei cu a7utorul Radiiodului.

,u!stante antidia!etice de sinteza$

Au rol de a corecta tulburarile metabolice din diabetmai ales hiperglicemiasi glico'uria. Sunt acti!e pe cale orala.


25/68

Au actiune de stimulare endogene a secretiei de insulina de aceea sunt

indicate numai in diabetul stabilcu debut recentla adulti cu !arsta peste

4 ani si care necesita do'e mici de insulina. In do'e mari pro!oaca

hipoglicemiemai ales cand se asocia'a cu alte medicamente

ca#Fenilbuta'onaSalicilati Cloram%enicolsau ingestie de alcool. La gra!idese !or utili'a cu mare prudentamai ales in primul trimestru de

sarcinadeoarece au e%ect teratogen.

a antidia!etice de sinteza se %olosesc 0 grupe#

1),ulfamidele antidia!etice# ca e%ecte po'iti!e stimulea'a celulele beta

Langerhans *rol in secretia de insulina+ iar ca e%ecte ad!erse#hipoglicemii

mai ales la !arstnicireactii alergicehipotiroidismtulburari

digesti!eleucopenie.

Medicamente#ClorpropamidinaGlibenclomida sau )aolin.

2)iguanidele# a!and ca prototip Meguanul. Seadministrea'a oralau

e%ect hipoglicemiant mai ales la obe'i- ca reactii ad!erse #tulburari

digesti!e*anore(ie greata !oma diaree gust metalic sau amar+.

)e preci'at ca antidiabeticele orale de sinte'a sunt utili'ate in diabetul

'aharat de tip 0"insulino"independent.

8reparatele de insulina au ca prototip *nsulinahormon pancreatic

secretat de celulele beta Langerhans ale pancreasului.

Insulina este indispensabila in diabetul de tip 3 insulino"dependent.

)upa modul de actiune se descriu urmatoarele %orme de insulina#

%cu actiune rapida$Insulina ordinaraobisnuita$3 &ola de 1 ml. Contine

0 unitati*adica 4 unitati>ml.+.Se administrea'a sc. 3 unitate de insulinapt.0 gr. de gluco'a urinara cu 31 min.inainte de masa.=ot cu actiune rapida

este Actrapid o insulina mai bine puri&cata.

%cu actiune lenta

%cu actiune semilenta$

@ormonii sexuali si antagonistii lor

ormonii se(uali %eminini

La pubertate la ni!elul ipotalamusului incepe secretia de gonadotro&na

care la randul ei stimulea'a secretia hipo&'ara a hormonului

foliculinostimulantFS si a hormonului luteinizantL.,@%ulstimulea'a la &ecare ciclu menstrual maturarea %oliculului

o!ariancare sub in,uenta L"luiincepe sa sinteti'e'e si sa secrete

estrogeni.

strogeniisunt hormoni steroi'i dar si compusi de sinte'a care au

e%ecte

%emini'ante si contribuie la asigurarea ciclului menstrual normalpregatind

tractul genital %eminin pt. %ertili'are.

Estradiolul este principalul estrogen natural sinteti'at in o!ar.

Estrona si Estriolul sunt estrogeni naturali sinteti'ati in &cat.


26/68

Acesti hormoni isi e(ercita e%ectele la ni!elul organelor tinta#uter!agin

glanda mamara &cat oase sistem hipotalamo"hipo&'ar e%ecte ce

constau in #

"maturarea organelor genitale-

"de'!oltarea caracterelor se(uale secundare-"legat de primele 0determina comportamentul se(ual %eminin-

"in timpul ciclului menstrualdeclansea'a si sustin proli%erarea mucoasei

uterine si determinamaturarea epiteliului !aginal-

"e%ecte metabolice$inhiba resorbtia osoasa inter!ine in metabolismul

lipidic*cresc )L colesterol si scad L)L colesterol+

"cresc coagulabilitatea sanguina.

In terapie se %olosesc#Estradiolul estrogen naturalper os do'a 'ilnica de 3"

0 mg. si Etinilestradiolul deri!at sintetic.

Indicatii#hipogonadismul primar si in tratamentul hormonal

postmenopau'a.

Reactii ad!erse *minorerare+#greata!omace%aleecrestere in

greutate=A cresterea tran'itorie a bilirubinei.

rogestati"elesunt un alt grup de hormoni %emininia!and ca prototip

rogesteronul$ hormon important pt. &(area oului si mentinerea

sarcinii.Este sinteti'at in corpul galben o!arianplacenta si in cantitati mici

in corticosuprarenala si testicul.

E%ecte# %a!ori'ea'a nidarea oului*&(area lui in mucoasa uterina+-e%ecte

metabolice#scade ni!elul )L colesterolcreste insulinemia%a!ori'ea'a

e(cretia renala a sodiului.Sub %orma sintetica sunt deri!atii de 8regnan sau de Estran# Linestrelol

AlilestrenolMedro(iprogesteronul a!and ca indicatii

terapeutice#contraceptiamenometroragiisubstitutie postmenopau'a.

@ormonii sexuali masculini si ana!olizanti

Androgenii naturali$sunt hormoni secretati in testicol si in mica masura in

o!ar si corticosuprarenala.

0estosteronul este principalul hormon androgen naturalsecretat in

celulele interstitiale ale testicolului.

E%ecte#"maturarea organelor genitale masculine si de'!oltarea caracterelor

se(uale secundare masculine-

"e%ect anaboli'ant la ni!elul muschilor striati si ai oaselor-

"e%ect asupra madu!ei hemato%ormatoare de stimulare a hematopoe'ei

leucopoe'ei si a trombocitopoe'ei.

Androgenii sinteticiau actiune anaboli'anta si !irili'anta.Sunt utili'ati in

stari de con!alescenta debilitate &'icaosteoporo'a.Medicamente

utili'ate# 2aposin)ecano%ort2orbetalona.

=estosteronul este %rec!ent utili'at in tratamentul cancerelor de sanhormonodependente si in hipogonadism.


27/68

Reactii ad!erse#

"la %emei# %enomene de !irili'are*hirsutismingrosarea !ocii+

"la copii# oprirea cresterii-

"la barbati# hipertro&a prostatei priaprism ginecomastie.

Medicamente ce inter"in in mentinerea homeostaziei calcice si aremodelarii osoase$

Anomaliile ce duc la tulburarea homeosta'iei calcice se mani%esta

prin#hipere(citabilitate neuromuscularaslabiciune muscularauneori coma.

Substantele care inter!in in mentinerea echilibrului calciului in organism

sunt#6it. )CalcitoninaDi%os%onatiiFluoruletc. ei &ind utili'ati in corectarea

hipo sau hipercalcemiilortratamentul osteoporo'ei si al altor a%ectiuni

osoase.

alciul$are rol important in procesul de %ormare al osului.

Indicatii#hipocalcemii*oral sau parenteraluneori asociat cu

!it.)+-osteoporo'ahiper?aliemie.

Forme orale de calciu#Lactat de calciuCitrat de calciu Calciu carbonicetc.

Forme in7ectabile de calciu#Gluconat de calciuClorura de calciuetc.

it$-$hormon cu rol ma7or in reglarea calciului. Este o !itamina

liposolubilace se gaseste sub 0 %orme# Colecalci%erolul$!it.)/ ce se

produce in piele sub actiunea ra'elor ultra!iolete si Ergocalci%erolul$!it.)0

din plante.

Indicatii#rahitismosteomalaciehipoparatiroidismosteoporo'apsoria'isa%e

ctiuni maligne.

alcitonina$hormon secretat de celulele tiroidiene cu rol secundar inreglarea calcemiei.

luorul$medicament ce stimulea'a %ormarea de tesut osos nou. S"a

constatat ca in 'onele in care e(ista ,uor in apa incidenta cariilor dentare

si a tasarilor !ertebrale este sca'uta.

Medicatia , $si anestezicele generale

S2C. este alcatuit din#

"ence%al cu cele 0 emis%ere cerebrale

"%ormatiunile de la ba'a creerului

"trunchiul cerebral"cerebel

"madu!a spinarii.

Ence%alul

Cea mai de'!oltata parte a S2C. o pre'inta emis%erele cerebrale&ecare

&ind alcatuita din 4 lobi#%rontalparietaltemporal si occipital.La randul

loracesti lobi sunt impartiti in circum!olutii prin niste santuri.

)in p!. structuralence%alul este alcatuit din substanta cenusie si subst.

alba.


28/68

Substanta cenusie este alcatuita din cca. 34 de celule de %orme si

dimensiuni di%erite care la supra%ata alcatuesc scoarta cerebralaiar in

pro%un'ime nucleii centrali.

Substanta alba este %ormata din &bre ner!oase care reali'ea'a legaturi#

@intre di%erite 'one corticale prin &bre de asociatie@intre cele 0 emis%ere cerebrale prin &bre comisurale

@intre di%erite eta7e ale S2C.prin &bre de proiectie

Coordonand %unctionarea S2.scoarta cerebrala controlea'a intraga

acti!itate a organismului. Ea detine in primul rand %unctia de repre'entare

si selectionare a ideilor*gandirearationamentul + %unctie pe care 8a!lo! a

denumit"o acti!itate

ner!oasa superioara.

La ni!elul scoartei cerebrale se reali'ea'a integrarea superioara

adaptarea organismului la shimbarile medilui e(ternprecum si legatura

dintre di%erite parti ale organismului. Ast%el#

$lobul %rontal$este sediul miscarilor !oluntarele'iunile acestuia ducand la

parali'iidisartrietulburari de comportament-

$lobul parietal$este sediul anali'orului sensibilitatii generalele'iunile sale

ducand la tulburari in aprecierea !olumului si %ormei obiectelora

greutatilor a distantelor-

$lobul temporal$este sediul cortical al anali'orului auditi!le'area lui

ducand la surditate !erbala*bolna!ul aude dar nu intelege+cecitate

!erbala *bolna!ul nu intelege scrisul+ tulburari de echilibru.

$lobul occipital$este sediul cortical al anali'orului !i'ualle'iunea saducand la tulburari de !ederede orientare in spatiu.

Formatiunile de la ba'a creierului sunt #dience%alul si corpii striati.

"dience%alul este alcatuit din #

$talamus$locul unde !in toate &brele sen'iti!e ce a7ung la scoarta

cerebrala

$hipotalamus$coordonatorul S26. si al sistemului endocrin.

=runchiul cerebral este prima portiune din cutia craniana a,ata in

prelungirea madu!ei spinarii *deci este la raspantia dintre emis%erele

cerebrale si cerebel+ de la acest ni!el pornind cele 30 perchi de ner!icranieni.

Cerebelul este ase'at in %osa posterioara a cutiei craniene cu rol in

coordonarea motorie si mentinerea echilibrului.

Madu!a spinarii este ultima portiune a S2C.adapostita de canalul rahidian

si se intinde pana la !ertebra L 0.

Substanta alba este alcatuita din cai motorii descendente si cai sen'iti!e

ascendente.

Medicamentele cu actiune asupra S2C.sunt %oarte numeroase si in general

au 0 %eluri de actiuni#a)medicamente cu actiune directa asupra ,$numite psihotrope-


29/68

!)medicamente cu rol de acti"are ale meta!olismului

cere!ralamelioreaza procesele meta!olice neuronale si pot

prote+a creierul de agresiuni) numite medicamente nurotrope$

Medicamentele psihotrope am preci'at ca au actiune directa asupra

S2C-ele pot modi&ca actiunea mentala in / directii# 1)sedare/deprimare

2)stimulare /excitare

3)destructurare/de"ierea acti"itatii psihice normale$

1)medicamentele cu actiune de sedare sau deprimare a

,#cuprind mai multe su!grupe.

/anestezice.generale si locale$

Aneste'icele generale$2arcotice sunt substante care pro!oaca

deprimarea %unctiilor S2C si anume# in do'e terapeutice pro!oaca somn

analge'ie suprimarea re,e(elor !iscerale si rela(area musculaturii striate.

Sunt %olosite in inter!entiile chirurgicale.Se pot administra pe cale

inhalatorie si pe cale I6. Aneste'icele inhalatorii sunt hidrocarburi sau

esteri halogenati bine solubili in grasimicum ar

alotan$2arcotanMeto(i,uronul$8entan Eterul En,uronul$Ethran-8ot &

si sub %orma ga'oasa# 8ento(idul de a'ot si Ciclopropanul. Aneste'icele pe

cale i!.sunt barbiturice cu actiune %oarte scurta. )e obicei se %olosesc pt.

inducerea aneste'iei echilibrate de asemeni pot & %olosite ca aneste'ie

mica in inter!entii minorede scurta duratasau pt. controlul

con!ulsiilor.)in aceasta grupa %ac parte 0 subgrupe# a)tio!ar!iturice de

tip 8enthotal E!ipanDre!ital& !)!enzodiazepinede tip etalaretamina.Aneste'icele locale$ sunt substante care prin actiunea locala asupra

%ormatiunilor ner!oase determina pierderea re!ersibila a sen'atiei

dureroasedelimitat corespun'ator locului aplicarii. Aceasta aneste'ie

permite inter!entii chirurgicale micide scurta durataprecum si unele

mane!re endoscopice.8ot & %olosite deasemeni in calmarea temporara a

unor dureri locali'ate.2u in,uente'a starea de constienta si nici %unctiile

!itale. Aceasta aneste'ie se poate %ace prin#

"aplicare pe supra%atadeci prin contact pe piele sau mucoase-

"prin in&ltratie se in7ectea'a strat cu strat- "aneste'ie de conducereregionala*aneste'ia rahidianaepidurala+.

In grupa aneste'icelor locale enumeram# Lidocaina$Jilina 8rocaina

$2o!ocaina Den'ocaina$Aneste'ina Cocaina Gero!italul Asla!italul.

Cocaina $este un alcaloid din %run'ele unei plante$Ertro(ilon Coca. Are o

to(icitate %oarte mare %acand parte din grupa stupe&antelor. Into(icatia cu

cocaina poate acuta si cronica.

Into(icatia acuta poate apare la do'e relati! mici */"1.mg+ si se

mani%esta prin#neliniste con%u'ie mintala delir =A tahicardie uneori

con!ulsii %enomene urmate de deprimare centrala pana la colaps si stoprespirator.Se tratea'a cu )ia'epamO0 per%u'ii endo!enoase.


30/68

Into(icatia cronica da dependenta psihica.)e obicei drogul se

administrea'a prin pri'are na'ala.Clinic se mani%esta prin

midria'atulburari psihopatologicele'iuni ale septului na'al pana la

gangrena si per%oraredatorita !asoconstrictiei.

Sindromul de abstinenta este moderatconstand in# oboseala depresiehiper%agie.

=ratamentul consta in intreruperea brusca a drogului sub supra!eghere

medicala.

/hipnoticele/somnifere$sunt substante deprimante ale S2C care

inducproducsau prelungesc somnul. )o'ele terapeutice mici au actiune

sedati!aiar do'ele mari pro!oaca somnul. )upa durata somnului produs

hipnoticele pot

"cu durata scurta de actiune$ 0"; ore utile la persoanele cu insomnie prin

de&cit de adormire-

"cu durata lunga de actiune $5"3 ore utile la persoanele care se tre'esc

repededeasemeni in ca' de con!ulsii epilepsie.

Au ca e%ecte ad!erse#obosealaametelibuimacealadiminuarea

per%ormantelor psihomotorii mai ales la tre'ire.

Atentie 2u se !a consuma alcool pt.ca accentuea'a e%ectul deprimant.

Medicamentele hipnotice au 0 subgrupe#

KDarbiturice

K2ebarbiturice

@ipnoticele !ar!iturice

In %unctie de do'a pot a!ea actiune#sedati"a*/"4 mg.+ hipnotica*lado'a de 1";mg si do'a anticon!ulsi!anta+ si anestezica generala*la

do'a de 3"0 mg.+. )urata somnului hipnotic !aria'a cu

produsul.Ast%el#

FenobarbitalulDarbitalulsunt barbiturice care dau somn de lunga durata

de 5 ore-

AmobarbitalulCiclobarbitalul sunt hipnotice care dau somn de durata

medie$0"


31/68

,edati"ele$ sunt medicamente cu e%ect de somnolentadar mai putin

%olosite pt.ca e%ectul se instalea'a lent.)in grupa %ac parte# 6aleriana

8assi,ora *de natura !egetala+- idro(i'ina are proprietati tranchili'ante

antiemetice si antihistaminice-8ropranololul si Clonidina sunt utile in stari

de an(ietatede panica dar atentie ca au si e%ect hipotensor.0+ medicamente stimulante psihomotorii $cuprinde medicamente ce

stimulea'a acti!itatea mintala si motorie cu inlaturarea oboselii.

Am%etamina$Den'edrina$stimulant psihomotor cu actiune intensa.

8roduce %enomene de e(citatie psihica cu sen'atia de minte

proaspatabuna dispo'itieconcentrare maritanecesitatea de a

!orbidiminuarea ne!oii de somn si a duratei acestuiaanore(ie.E%ecte

ad!erse#=A si tahicardie.

Indicatii# situatii care necesita cresterea per%ormanteiin narcolepsiesdr.

hiper?inetic la copiiad7u!ant in boala 8ar?inson.

In ca' de into(icatii acute apar %enomene !egetati!e#=A

paloaresudoratie aritmii dureri anginoase.

Am%epromona$Silutin$un anore(igen acti!.

Co%eina =eo&lina si =eobromina $se gasesc intr"o serie de plante *ca%ea

ceai cacao+. Au proprietati stimulante psihomotorii cardiace diuretice si

bronhodilatatoare.

Medicamente deprimante motorii centrale$sunt substante ce

actionea'a asupra %ormatiunilor centrale ce comandacoordonea'a sau

integrea'a acti!itatea motorie.

Cuprind medicamente# "antiepileptice

"antipar?insoniene

"miorela(ante.

Medicamentele antiepileptice$ substante anticon!ulsi!ante care in

do'e terapeutice impiedica cri'ele de epilepsie sau sunt e&cace in

con!ulsiile %ebrilecon!ulsiile din meningita etc. )in grupa %ac parte#

Carbama'epina indicata in cri'ele ma7ore de epilepsie-Acidul !alproic

indicat in toate tipurile de epilepsie-arontin util in cri'ele minore de

epilepsie- Clona'epamul si )ia'epamul cu e%ecteanticon!ulsi!anteantiepileptice si miorela(ante.

Medicamentele antiparinsoniene$ sunt substante e&cace

simptomatic in boala 8ar?inson si alte tulburari motorii e(trapiramidale.

)in grupa %ac parte#Le!odopaCarbidopaDensero'idaRompar?in.

Medicamentele miorelaxante$ sunt substante capabile sa rela(e'e

musculatura striata spasticama7oritatea insa a!and si e%ect

sedati!tranchili'ant sau analge'ic. )in grupa %ac parte

#)ia'epamCloro(a'onaetc.

Medicamentele neuroleptice$sunt medicamente ce in,uentea'ae%ecti! procesele psihotice#cogniti!ea%ecti!e si !olitionale.


32/68

E%ecte %armacodinamice#

@sedare in sensul ca ameliorea'a agitatia si an(ietatea la bolna!ii psihici-

@antipsihoticin sensul ca ameliore'a %enomene precum

halucinatiidelirautism-

@deprimarea S2C. atat la ni!el central cat si peri%eric*e(.anti!omiti!+-@in,uentea'a acti!itatea endocrina *e(.creste secretia de prolactina+-

@in,uentea'a acti!itatea e(trapiramidala.

)in grupa %ac parte#Clordela'inLargactil8legoma'inaloperidoletc.

Medicamentele antidepresi"e si itiul$

Antidepresi"ele$sunt medicamente e&cace in psiho'ele

a%ecti!eameliorand dispo'itia a%ecti!a alteratainlatura inhibitia depresi!a

si pesimismul.)in grupa %ac parte#AntideprimAmitriptilina2ortriptilina.

itiul$este un medicament ce corectea'a dispo'itia eu%orica

patologica%uga de idei si hiperacti!itatea caracteristica maniei.

Medicamente analgezice opioide$sunt medicamente cu actiune

analge'ica intensa insotita deseori de calmarea an(ietatiisedare si

eu%orie.

)in grupa cele mai repre'entati!e sunt#Opiul *e(tras din sucul uscat din

capsulele de mac alb+si Mor&na *cel mai important alcaloid din Opiu+.

In do'e terapeutice pro!oaca greata!omaconstipatie!asodilatatie

arteriolara si !enoasa*deci hipotensiune ortostatica+.

Mor&na se %oloseste ca pulbere de Opiu administrata oral 31"1

mg*contine 3 mor&na+sau sub %orma de tinctura de Opiu care contine

3 mor&na si se administrea'a in do'a de 31"1gr. odata>'i.)easemenipoate & %olosita si ca atare in in7ectii sc. cate 3 mg.odata.

Indicatii#pt. actiunea sa analge'ica este indicata in toate a%ectiunile cu

dureri intense ce nu pot & calmate cu celelalte

analge'ice#traumatismecancer in%arct miocardic acutcolici biliare si

ureterale. 8reparatele de opiu se %olosesc mai ales pt. actiunea lor la

ni!elul tubului digesti!*colici intestinalecolici biliare+.

Into(icatia acuta $apare la do'e ce depasesc / mg. sc. iar cele peste ;

sc. sau 30 mg. oralpot & letale. Clinic se mani%esta prin# deprimare

pro%unda a S2C. coma rela(are muscularamio'arespiratie Chen"Sto?esiar in stadiul terminal prin coma mio'a parali'ia respiratiei.Ca

antidot se %oloseste 2alor&na.

Folosita repetat pro!oaca %enomene de dependenta$mor&nomania.

Ca deri!ati sintetici ai

mor&neiamintim#MialginMetadonaFortral=ramadolul.

Acesti deri!ati de mor&na au e%ecte analge'ice superioare Mor&neidar si

deprimarea respiratorie sau dependenta sunt mari.

Medicamente analgezice#antipiretice#antiin:amatorii

nesteroidiene.


33/68

Sunt un grup de medicamente cu structura chimica di%eritadar cu e%ecte

%armacologice si reactii ad!erse asemanatoare.)upa structura chimica se

grupea'a in#

@Salicilati$Aspirinasalicilatulde sodiu

@deri!ati de paraamino%enol$8aracetamolFenacetina@deri!ati de pira'olona$Fena'onaAmino%ena'ona

@deri!ati de pira'olidona$Fenilbuta'ona.

@aci'i indalacetici$Indometacina

@aci'i arirali%atici$)iclo%enacIbupro%enetopro%en

@o(icami$8iro(icam.

Medicatia aparatelor si sistemelor

In aceasta parte a e(punerii se !or descrie acele medicamente a caror

actiune principala se e(ercita la ni!elul unor organetesuturi sau la ni!el de

metabolism.Modi&carile produse la aceste ni!ele se !or repercuta pe cale

ner!oasa sau umorala asupra restului organismului in,uentandu"i

acti!itateaintr"o masura mai mare sau mai mica.)e obicei actiunea se

e(rcita asupra mai multor organe sau tesuturidar unul dintre ele !a &

organul sau tesutul tinta*este mai mult in,uentat+.Clasi&carea lor se %ace

dupa principii &'iologice

Medicatia aparatului cardio"ascular

Se clasi&ca in %unctie de a%ectiunea pe care o tratam.Ast%e descriem

subgrupele#

A)medicatia tonicardiaca$-igitalice. Sunt medicamente carestimulea'a contractia miocardului si deprima conducerea atrio"

!entriculara-din acest punct de !edere se clasi&ca in#

a)su!stante inotrop poziti"e$ medicamente care cresc %orta de

contractie a miocardului categorie din care %ac parte# glucoi'ii

cardiotonici (antinele metilate Glucagonul aminele simpatomimetice.

/ glucoizii cardiotonici$sunt de origine !egetala cu rol important in

insu&cienta cardiaca si aritmiile supra!entriculare.8rintre cele mai

repre'entati!e medicamente ale grupei enumeram# )igito(ina*din%run'e

de )igitalis purpureea+ )igo(inaLanato'id C)eslano'id *din %run'e de)igitalis lanata+Stro%antina G.* din seminte de Stro%antus gratus+. )upa

modul de actiune glucoi'ii cardiotonici se grupea'a in# 1)cu actiune

lenta si dura!ila%olosite in tratamentul cronic *)igito(ina+- 0+ cu

actiune rapida si scurta*)go(ina Lanato'id C Stro%antina+.In %armacii

se gasesc sub %orma de solutii pulbere comprimate &ole.In practica

curenta se %olosesc#)igo(ina *Lanitop+ sub %orma de dra7euri de 01 mg

solutie $1 pic.>ml &ole de 1 mg.-

Lanato'id C. *Cedilanid sau Isolanid+ sub %orma de dg. de 01 mgsolutie

3ml$/ pic&ole de 4 mg. - )igitalina sub %orma de cp. de 3mg. sausolutie 3.


34/68

/;lucagonul$ este un hormon pancreatic hiperglicemiant care

stimulea'a contractia miocardului si mareste %rec!enta batailor inimii. Este

util in socul cardiogen din in%arctul miocardic si in insu&cienta cardiaca

postoperatorie.

/9antinele metilate$au e%ect rapid stimulant asupra corduluidar descurta durata cca.0H"/Hputand & %olosita ca ad7u!ant in terapia

tonicardiaca.)in aceasta grupa %ace parte Amino&lina*deri!at al =eo&linei+.

/Aminele simpatomimetice$cresc %rec!enta si debitul cardiacprin

marirea %ortei de contractie a miocardului.)in grupa %ac

parte#2oradrenalina Adrenalina )opamina Isuprelul.

!)medicamente "asodilatatoare$substante care deprima conducerea

atrio"!entriculara si scad postsarcina.)in aceasta grupa %ac parte #nitritii

organici*2itroglicerinaIso?etRegitina+si deri!atii de

idrala'ina*ipopresolMinipressetc+. Aceste medicamente sunt indicate

in insu&cienta cardiaca din in%arctul miocardicdin =A. si din cardiopatiile

obstructi!e.

) medicatia antiaritmica$cuprinde o serie de substante utile in

pro&la(ia si tratamentul aritmiilor ectopice. Cele mai %olosite in terapie

sunt urmatoarele#

(hinidina$cel mai cunoscut%olosit in mod curent sub %orma de Sul%at de

chinidina cp. a 0 gr. sau Gluconatul de chinidina &e cp. &e &ole. Ca

reactii ad!erse pot da# greturi !arsaturidiaree

aritmiihipotensiunesituatii in care !or & intrerupte.

@8rocainamida$antiaritmic similar chinidinei-se gaseste sub denumirea de8ronestl.

(idocaina$Jilina$are actiune rapida darscurta &ind e&cace in

tulburarile de ritm !entriculare.Reactiile ad!erse sunt minime.

(ropranololul$Inderal$ este un betablocant adrenergic cu rol important

in aritmii#e(trasistoletahicardii cu bloc atrio!entriculartahicardie

paro(istica &brilatie atriala. Se administrea'a &e oral cp. de o3sau 4

gr.dar si i!. 0"; mg. 8ot da reactii

ad!erse#hipotensiunebronhospasmgreata!arsaturi.

(Amiodarona$Cordarone$%rec!ent %olosita in tratamentul tahicardiilor!entriculare si supra!entriculare&brilatia atriala,utter atrial in do'e de

0"; mg.>'i.

(erapamilul$Isoptin$Cordil$antiaritmic care actionea'a ca blocant de

calciu. Indicat in tahicardiile supra !entriculare&brilatia atriala,utter

atrial e(trasistole. Ca reactii ad!erse pot da#bradicardie hipotensiune

decompensare cardiaca.

)medicatie antianginoasa$medicamente "asodilatatoare locale.

Sunt medicamente ce calmea'a durerea sau e!ita aparitia cri'ei de angina

pectoralaprin !asodilatatie coronariana si scaderea consumului de O0 lani!elul miocardului.)in grupa %ac parte urmatoarele medicamente#


35/68

(itroglicerina$singurul !asodilatator cu e&cacitate prompta. Se gaseste

sub %orma de cp. de 1 mg. sau solutie alcoolica 3in care 3 picatura

contine 0mg. Se administrea'a sublingual in %unctie de durere*3"0"/cp.+

e%ectul aparand in 3"0 min. Si durea'a /"; min. E(ista si preparate

masticabile care eliberea'a lent substanta acti!aa!and durata de actiunemai mare.)easemeni se gasesc sub %orma de unguenteplasturietc.

(itratul de amil$lichid %oarte !olatiladministrat prin inhalatie *se

sparge &ola in batista+ e%ectul &ind %oarte rapid.

@Iso?et8entalog )ipiridamolCordil sunt deri!ati nitrici cu actiune

prelungita.

Se pot administra sublingual sub %orma de cp. de1 mg. sau 3"/ mg.oral.

(ropranolol#itropectorsunt blocanti beta adrenergici care scad

ne!oia de O0 a miocardului prin e%ect bradicardi'ant hipotensorsi

scaderea contractilitatii miocardului.

(ifedipina**antianginos e&cace+ 6erapamilul*antianginos si antiaritmic+

Ago'ol Cordarone )ipiridamool*e%ect antianginos mai redus dar are

prprietati antiagregante plachetare+. =oate aceste medicamente sunt

antagonisti ai calciuluiutili in tratamentul anginei pectorale si a

cardiopatiei ischemice =A migrene sdr. Ranod.E%ectul lor este

deprimant asupra inimiimicsorand consumul de O0 al miocardului p.d. o

parteiar p.d.alta parte pro!ocand !asodilatatie prin micsorarea ne!oilor

de calciu pt. &brele musculare cardiace.

-)medicatie "asoconstrictoare

@Adrenalina 2oradrenalinaAngiotensina$medicamente antihipotensi!e.@Rino%ug$actiune !asoconstrictoare locala

@Ergotamina$actiune !asoconstrictoare in teritoriile carotidieneutila in

tratamentul cri'elor migrenoase.

@Co%edol$in migrene

@6asopresina.

) medicamente "asodilatatoare antiischemice$prin e%ectul lor

ameliorea'a irigatia de&citara la ni!elul membrelor si la ni!elul creierului.

)in grupa %ac parte#=ala'olina Regitin 8apa!erina Acidul nicotinic

6incamina. Aceste medicamente cresc circulatia cerebrala si stimulea'ametabolismul neuronal.

)medicamente antihipertensi"e$ sunt medicamente ce scad

presiunea arteriala ca urmare a micsorarii debitului cardiac sau a scaderii

peri%erice. )upa modul lor de actiune le clasi&cam ast%el#

a)antihipertensi"e prin actiune centrala$cuprind o grupa de

medicamente care direct sau indirect stimulea'a %ormatiuni al%a"

adrenergice centraleinhiband controlul ner!os al circulatiei. )in grupa %ac

parte#


36/68

(lonidina$administrata oral in do'a terapeutica de 3"/ mg. de

0 ori >'iscade =A.dupa cate!a 'eci de minute pe o perioada de 4 pana la

04 ore. Are ca reactii ad!erse # uscaciune a guriisedare somnolenta.

(Metildopa$ are actiune asemanatoare Clonidinei&ind recomandata

persoanelor cu =A. moderata. Se administrea'a oralin do'a de 01mg.de 0 ori pe>'i. Ca reactii ad!erseoca'ional apar tulburari

hepaticehipotensiune ortostatica.

!)antihipertensi"e ce actioneaza ca !locante asupra terminatiilor

ner"oasesimpatice peri%erice. )in grupa %ac parte#

@Re'erpina*iposerpilRauner!il+ e(trase din planta RauNol&a. Se

poate administra oral in do'e terapeutice de 01"1 mg.>'i- in acest ca'

rolul hipotensi! este moderat se instalea'a lent dar se mentine timp

indelungat cca.3"; saptamani.in ca' de urgenta se !a administra im. 1"

1mg. la 4"; ore cu e%ect intens rapid dar de scurta durata.

@Minipress $este un blocant al%a adrenergicutil in cri'e de

=Apro!ocate de suprado'ari.

@8ropranolol$ este un beta adrenergic cu e%ect antihipertensi!

moderat-do'a este de 5 mg>cp asociat de obicei cu un diuretic.

c)antagonistii calciului$scad =A. prin !asodilatatie arteriolara . din

grupa %ac parte 2i%edipina si 6erapamilul

d)"asodilatatoare directe$grup de medicamente ce scad =A.

diastolica-e%ectul lor incepe la 3"0 ore de la administrare si durea'a ;"5

ore. )in grupa amintim idrala'ina*ipopresol+.

e)diureticele$ au e%ect hipotensi! slab si de scurta durata.E%ectulhipotensoreste determinat de scaderea !olemieidepletitia de 2atriu si

actiune !asodilatatoare directa.)in grupa %ac parte#2e%ri( Furosemid

Spironolactona.

f)angiotensinele$sunt inhibitori ai en'imei de con!ersie si impiedica

%ormarea angiotensinei 0.)in grupa %ac parte#Captoprilul$pro!oaca

!asodilatatie arteriolara si !enoasa cu scaderea =A.=otodata se produce

pierdere de Sodiu si retinere de potasiu. Are ca actiune bene&ca %aptul ca

duce la regresia hipertro&ei !entricolului stg. =ot din grupa %ace parte si

Enalaprilul cu e%ect durabilbine suportat.

Medicatia hipolipemianta$

olesterolulorganismului are o origine dubla# exogena$cca.0gr. din

lapte oua grasimi animale si endogenaprin sinte'a propie$cca.31"0 gr.

pro!enind din acetilii acti!ati prin coen'ima A*acetilii sunt produsi de

grasimi proteine 'aharuri+. Cresterea colesterolului in sange poate & si un

proces legat de anumite a%ectiuni independente ca#diabetul 'aharatne%ro'a lipoidica insu&cienta tiroidiana cretinismetc.


37/68

Se descriu / grupe principale de medicamente hipocolesterolemiante#

(sitosterolii/medicamente ce scad aportul exogen

(grupa de medicamente care inhi!a partial sinteza de

colesterol sau regleaza transportul sanguin

(stimulatoare ale cata!olismului sau a epurarii colesterolului sia meta!olitilor sai$

)e la Diochimie stim ca lipidele sunt transportate in plasma sub %orma de

lipoproteine sau chilomicroni#6L)L- I)L- L)L. Acesti chilomicroni sunt

particule %oarte !oluminoase dar cu densitate %oarte mica si contin

predominant =rigliceride*doar I)L si L)L contin mai ales colesterol de

origine e(ogena+. =otodata chilomicronii transporta lipidele endogene

destinate depo'itarii sau utili'arii.

)L$o alta %orma de proteine cu dimensiuni mai mici si densitate mare

care transporta surplusul de colesterol din tesuturi de aceea este

denumit si colesterolul bun.

6L)LI)LL)L$sunt lipoproteine endogenecare %a!ori'ea'a procesul de

aterosclero'a si sunt %actori de risc pt. boala arteriala

coronariana$colesterol rau .

iperlipoproteinemiile pot & #

a+primare$ereditare

b+secundare $in anumite boli*diabethipotiroidismalcoolici+.

Medicamente hipolipemiante#

Clo&bratulFeno&bratulDe'o&bratul*au ca e%ecte ad!erse#tulburari

digesti!e*7ena epigastricagreata!arsaturi++.Statinele$Lo!astina Sim!astatina 8ro!astatina$sunt substante naturale

produse de unele ciuperci sau pot & analogi de sinte'a-au reactii ad!erse

minore#cresterea transamina'eloruneori mio'ita dar sunt %oarte e&cace in

scaderea colesterolului.

Acidul nicotinic $in do'e mari scade atat colesterolul cat si

trigliceridele&ind utili'at in dislipidemii se!ere- se recurge la el cat mai

rardatorita e%ectelor secundare importante*iritatie gastricacongestia

pieliibu%euri prin !asodilatatie+.

Medicatia sangelui si a organelor hematopoetice

)upa actiunea lor se clasi&ca ast%el#

3+ medicamente cu actiune antianemica.

Fierul$ este un constituent esential al materiei !ii&ind larg

raspandit in regnul !egetal si animal *

Date post:	21-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	corneliaana
View:	454 times
Download:	10 times

Curs Farmacologie (1)

Documents