Curs de Calculatoare

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

CURSUL :

MEDIUL INFORMAŢIONAL - INFORMATIC SUPORT AL COMUNICĂRII

Lector. univ. Cornelia MAXIM Expert-consultant Hermiona Lazea

MEDIUL INFORMAŢIONAL-INFORMATIC SUPORT AL COMUNICĂRII

CAPITOLUL 1

1. SEMNIFICAŢIA ŞI IMPORTANŢA COMUNICĂRII Pag.

1.1. Tipuri de comunicare…………………………………………….…….. 2

1.2. Contextul comunicării umane………………………………………… 3

1.3. Mesajul şi media………………………………………………….…… 4

2. SISTEMUL INFORMAŢIONAL / INFORMATIC AL ORGANIZAŢIEI

2.1. Componentele Sistemului Informaţional…………………………….. 6

2.2. Tipologia componentelor……………………………………………… 7

2.3. Funcţiile Sistemului Informaţional / Informatic……………………. 9

3. CALCULATORUL - MEDIU ŞI CANAL DE COMUNICARE

3.1. Informaţia - obiect al comunicării prin calculator…………………… 10

3.2. Procese informaţionale………………………………………………… 12

3.3. Gestionarea informaţiei………………………………………………... 13

3.4. Structura hardware a unui calculator PC utilizat în comunicare…... 16

3.5. Memoria calculatorului personal PC ………………………………... 18

3.6. Utilizarea tastaturii…………………………………………………….. 19

3.7. Sistemul de operare MS-DOS…………………………………….…… 29

4. SOFT UTILIZAT ÎN COMUNICARE

4.1. Mediul de operare Windows………………………………………….. 36

4.2. Utilizare INTERNET (INTERNETWORK SISTEM)…………………….. 55

4.3. Utilizare E-mail (Electronic mail - Poşta electronică)………………. 61

4.4. Produsul Microsoft Office - Word

4.4.1. Tehnoredactare. Tehnoredactare computerizată. Procesor de texte. Document. 64

4.4.2. Elemente de bază………………………………………………………….. 67

4.4.3. Aplicaţii practice………………………………………………………….. 84

4.4.4. Documente formatate (Studiu de caz)………………………………….…… 98

5. DICŢIONAR EXPLICATIV DE TERMENI 110

6. BIBLIOGRAFIE 123


CAPITOLUL 1

1

1 SEMNIFICAŢIA ŞI IMPORTANŢA COMUNICĂRII

COMUNICAREA UMANA este plină de probleme şi dificultăţi. Foarte des auzim fraze de

tipul: “Nu am vrut să spun asta” , “Încă nu sesizezi ceea ce vreau să spun”, “Se pare că nu

ai priceput despre ce este vorba”.

Obiectivele principale ale COMUNICĂRII sunt următoarele :

➥ să fim receptaţi (văzuţi, auziţi sau citiţi);

➥ să fim înţeleşi (mesajul nostru să fie decodificat);

➥ să fim acceptaţi(mesajul să nu fie respins);

➥ să provocăm o reacţie (o schimbare de percepţie, de intrepretare, de atitudine

sau de comportament).

Dacă nu am reuşit să atingem nici unul dintre aceste obiective, înseamnă că am dat greş.

“A şti de ce şi cum să te exprimi, a şti să pui o întrebare, a şti să asculţi, a şti să

formulezi, a şti să nu te complici, a şti să te transpui, întotdeauna, în locul interlocutorului, a

şti (aproape) totul despre tine, constituie tot atâtea detalii care aparţin domeniului

comunicării. În acest context, orice specialist, indiferent de domeniul formării sale, trebuie

să ştie să comunice eficient, cu ambiţie, răbdare şi perseverenţă, până în cele mai mici

detalii. Pentru că. fapt demonstrat, finalmente, totul este şi înseamnă COMUNICARE”.

Modul în care ne prezentăm, modul în care vorbim şi privim, modul nostru de A

COMUNICA relevă modul nostru de A FI. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât nimeni nu ne

judecă în funcţie de ce şi cum gândim, ci funcţie de ceea ce facem!……… ∗∗∗∗

Conform dicţionarelor, COMUNICAREA înseamnă “schimb de semnificaţii” sau şi mai

larg “schimb de informţie” (comunicarea între sisteme, indiferent de zona Universului pe care

o vizăm).

În definirea comunicării organizaţionale, există mai multe abordări : “proces de

schimb al informaţiei, “proces de transmitere mesaje verbale sau scrise şi de recepţionare

a cestor mesaje” “proces social de interacţiune umană bazat pe simboluri şi reguli

specifice”

∗ Dan POPESCU - Arta de a comunica, Editura Economică, Bucureşti, 1998


CAPITOLUL 1

2

COMUNICAREA este un proces dinamic, care are următoarele caracteristici:

− implică surse (emiţători) şi receptori; − presupune codificarea şi decodificarea (procesarea) semnificaţiilor

transmise sau receptate; − presupune competenţă; − presupune performanţă; − reclamă existenţa unor mesaje; − se realizează într-un mediu de “zgomot”; − presupune existenţa unor canale de comunicare.

Scopul COMUNICĂRII în organizaţie îl constituie transmiterea şi recepţia de

semnificaţii în vederea obţinerii unor efecte pragmatice.

Focalizarea atenţiei asupra conceptului de semnificaţie şi pe aspectul pragmatic, permite

înţelegerea poziţiei simbolului, mesajului şi protocoalelor de transmisie, ca instrumente

pentru transmiterea semnificaţiilor.

Prin urmare, din această perspectivă, COMUNICAREA ne apare ca “procesul biunivoc

de transmitere şi recepţie de semnificaţii, mijlocit prin folosirea simbolurilor şi mesajelor”.

1.1. TIPURI DE COMUNICARE

☞☞☞☞ Funcţie de nivelul de comunicare umană:

➲ COMUNICAREA intrapersonală este consilierea individului uman cu sine

însuşi, atunci când ascultă “vocea interioară”. Astfel, se cunoaşte şi se

judecă pe sine; se întreabă şi îşi răspunde; gândeşte, analizează şi reflectează;

evaluează decizii sau repetă mesajele destinate altora. Este necesară pentru

echilibrul psihic şi emoţional.

➲ COMUNICAREA interpersonală este dialogul cu celălalt. Ne ajută să-i

cunoaştem pe semeni şi pe noi înşine, prin imaginea lor despre noi.

➲ COMUNICAREA în grup este ceea ce asigură schimburile în interiorul

echipei, al organizaţiei, în micile colectivităţi umane. Aici se împărtăşesc

cunoştinţe şi experienţe, se rezolvă probleme şi se dezvoltă idei noi.

➲ COMUNICAREA de masă este orice ansamblu de mijloace şi tehnici care

permite difuzarea mesajelor scrise, vorbite, vizuale, audiovizuale către un

auditoriu mai mult sau mai puţin vast şi eterogen. Formularea generică

este aceea de “COMUNICAREA prin mass-media”.


CAPITOLUL 1

3

☞ Funcţie de codificare:

➲ COMUNICAREA verbală (orală), când semnificaţia este codificată în cuvinte Se realizează prin dialog direct, prin convorbiri în grupuri de diferite mărimi,

convorbiri la distanţă mediate de reţelele de telecomunicaţii, sau convorbiri

între birourile aceleiaşi organizaţii mediate de reţelele de comunicaţie

interfonice sau telefonice.

➲ COMUNICAREA non-verbală, când semnificaţia este purtată prin altceva

decât cuvintele (exp. comunicarea scrisă). Comunicarea scrisă cunoaste o mare varietate de forme şi modalităţi în

funcţie de suportul fizic al comunicarii (documente clasice, legislaţie, acte

decizionale ale conducerii, rapoarte asupra activităţilor desfăşurate sau

controlate, cereri, solicitari, sesizări, contracte, întregul sistem de documente

de evidentă contabilă, schiţe, planuri, desene de specialitate, imagini pe suport

de hartie sau film, microfilm etc.).

1.2. CONTEXTUL COMUNICĂRII UMANE

Contextul influenţează atât ceea ce se comunică. cât şi maniera în care se comunică.

Contextul general al comunicării comportă următoarele aspecte:

• Contextul fizic se referă la mediul fizic concret şi imediat tangibil: incinta

sau spaţiul deschis, microclimatul, ambianţa sonoră, lumina, culoarea etc.;

• Contextul cultural vizează cerinţele, tradiţiile, stilurile de viaţă, valorile

împărtăşite de grup sau de comunitate, normele morale etc.;

• Contextul sociopsihologic se referă la statutul social al partenerilor, la

caracterul oficial sau informal al relaţiilor dintre ei, la situaţia concretă şi

ipostaza specifică în care are loc comunicarea;

• Contextul temporar vizează momentul şi ordinea cronologică în care este

plasat mesajul, într-o secvenţă de alte mesaje succesive.


CAPITOLUL 1

4

1.3. MESAJUL ŞI MEDIA

• Mesajul este semnificaţia (informaţia, ştirea, ideea, emoţia, sentimentul)

expediată de emiţător, transmisă pe canal (media), primită şi integrată pe

receptor. Înainte de a transmite un mesaj, trebuie să reflectaţi la următoarele:

−−−− De ce? (scop)

−−−− Cine? (receptor)

−−−− Unde şi când? (locul şi contextul)

−−−− Ce? (subiect)

−−−− Cum? (ton şi stil).

Atunci când comunică, oamenii expediază şi recepţionează mesaje destinate

să influenţeze comportamentul cuiva. COMUNICAREA îşi va atinge obiectivele

numai în următoarele condiţii:

➩ mesajul emis să fie recepţionat, adică auzit, văzut, citit etc.;

➩ mesajul recepţionat să fie înţeles, decodificat;

➩ mesajul înţeles să fie acceptat;

➩ impactul mesajului să provoace o reacţie, o schimbare de atitudine,

gândire sau comportament, favorabil celui care a expediat mesajul.

• Media sau canalul de comunicare este calea pe care este transmis şi distribuit

mesajul. În comunicarea interumană, se foloseşte rareori un singur canal. Chiar şi

în cadrul celei mai simple conversaţii tête -à –tête intervin două, trei sau mai multe

canale (canal verbal, canal vizual etc.). Procesul de transmitere şi recepţionare

mesaje se poate realiza printr-o diversitate de canale, între care: ➩ Dialog Forma de comunicare ideală pentru ptrobleme

personale / confidenţiale ➩ Presa, radio,

televiziunea

➩ Scrisoare, raport, telegramă


CAPITOLUL 1

5

➩ Şedinţa Modalitate utilă pentru strângerea de opinii şi sugestii ce sunt înregistrate în procese verbale şi rapoarte

➩ Tabela de afişare Modalitate de afişare a informaţiei pentru un număr mare de persoane

➩ Teleconferinţa Serviciu de interconectare telefonică

➩ Megafon (portavoce)

Modalitate de transmitere a informaţiei, simultan, unui mare număr de persoane

➩ Telefon Sistem verbal de comunicare ➩ Telefon mobil Modalitate de comunicare în timpul deplasărilor ➩ Pager Sistem de contactare electronică la distanţă pentru

transmiterea unui mesaj ➩ Robot electronic Dispozitiv de înregistrare a mesajelor telefonice ➩ Fax Modalitate de înaltă acurateţe prin care se pot

transmite documente la orice distanţă. ➩ Calculatorul PC Sistem tehnic complex care permite depozitarea

unui volum mare de date şi accesul rapid la ele ➩ Reţea de

calculatoare Grup de calculatoare care au fost conectate astfel încât să poată comunica înte ele

➩ Terminal în reţea Interconectarea prin modem a terminalelor la un calculator central ce oferă posibilităţi de transmitere a datelor şi textelor

➩ Poşta electronică (e-mail)

Modalitate de comunicare a informaţiilor, după procesare, prin intermediul calculatorului, direct la destinatar

În alegerea unui canal de comunicare trebuie să se ţină cont de următorii factori:

viteza de execuţie, securitatea informaţiei, durata comunicării, modalitatea de comunicare –

scris sau verbal, costul transmiterii, echipamentul la dispoziţia receptorului, numărul

receptorilor etc.


CAPITOLUL 2

6

2. SISTEMUL INFORMAŢIONAL / INFORMATIC AL ORGANIZAŢIEI1 SISTEMUL INFORMATIONAL se constituie din totalitatea metodelor, tehnicilor şi

instrumentelor folosite pentru culegerea, înregistrarea, tratarea, circulaţia, prelucrarea şi

valorificarea informaţiilor dintr-un sistem. El se naşte şi se dezvoltă odată cu organismul în

care funcţionează şi asugură legătura în dublu sens între SISTEMUL DECIZIONAL şi

SISTEMUL OPERAŢIONAL.

2.1. COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

Componentele Sistemului Informaţional (vezi Fig. 1).

1. Datele, reprezintă ansamblu descrierilor u

2. Informaţiile, reprezintă acele date c

(procesare), semnificaţie, scop sau utilitate

3. Circuitul informaţional desenează traiec

la emiţător pană la beneficiarul de informa

şi fluxurilor informaţionale);

4. Fluxul informaţional, reprezintă cantit

emiţător şi beneficiarul de informaţie.

COMPONENTELE

SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

DATE

FLUXURI INFORMAŢIONALE

INFORMAŢII

CIRCUITE INFORMAŢIONALE

PROCESE INFORMAŢIONALE

MIJLOACE DE

TRATARE A

INFORMAŢIILOR

nui fenomen sau proces;

are au dobândit, prin prelucrare

(vezi paragraful 3.1.);

tul pe care îl parcurge informaţia de

ţie. (vezi Fig. 3. Tipologia circuitelor

atea de informaţie vehiculată între


CAPITOLUL 2

7

1) Preluat şi prelucrat din cartea MANAGEMENT PUBLIC , autor Armenia Androniceanu, Editura Economică, 1999.

Fluxul informaţional şi circuitul informaţional sunt caracterizate de lungime,

viteză de deplasare, fiabilitate, cost, grad de încărcare etc. (vezi Fig. 2. )

Fiabilitate

Viteză de deplasare Cost

Lungime Grad de încărcare

FLUXUL INFORMAŢIONAL

CIRCUITUL INFORMAŢIONAL

Fig. 2. Caracteristici ale fluxului şi circuitului informaţional

2.2. TIPOLOGIA CIRCUITELOR / FLUXURILOR INFORMAŢIONALE

Tipologia circuitelor informaţionale este structurată după următoarele criterii

( vezi Fig. 3).

a) Direcţia de vehiculare, caracteristicile emiţătorului, şi respectiv, ale beneficiarului de informaţii:

- Verticale, se stabilesc între nivele ierarhice aflate în relaţie de subordonare;

- Orizontale, se stabilesc între subdiviziuni organizatorice (posturi, respectiv

compartimente ) aflate pe acelaşi nivel ierarhic în cadrul sistemului;

CIRCUITUL INFORMAŢIONAL


CAPITOLUL 2

8

- Oblice, se stabilesc între subdiviziuni organizatorice situate pe nivele

ierarhice diferite, între care nu există relaţii de subordonare nemijlocită.

b) Frecvenţa producerii:

- Periodice, se repetă la anumite intervale an, trimestru, cu ocazia întocmirii

unor rapoarte, dări de seamă, statistici, solicitate de subdiviziunile situate pe

niveluri ierarhice superioare în cadrul sistemului;

- Ocazionale, se stabilesc cu o frecvenţă aleatoare ori de câte ori este cazul, iar

fundamentul producerii lor îl reprezintă situaţiile inedite care se produc în

interiorul sau în afara sistemului.

ORIZONTALE

OCAZIONALE PERIODICE VERTICALE OBLICE

Fig. 3. Tipologia circuitelor/fluxurilor informaţionale

5. Procesele informaţionale desemnează, în esenţă, un ansamblu de elemente prin care

se stabilesc modalităţile de culegere, înregistrare, transmitere şi prelucrare a informaţiilor cu precizarea operaţiilor de efectuat şi succesiunea lor, a suporţilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor (vezi paragfraul 3.2.).

6. Mijloace de tratare a informaţiilor, de înregistrare a acestora, de transmitere şi

prelucrare a lor. Aceste mijloace de tratare a informaţiilor utilizate sunt de trei tipuri:

- Manuale: maşina de scris, maşini de calcul, instrumente clasice;

- Mecanizate: minicalculatoare;

DIRECŢIA VEHICULĂRII

FRECVENŢA PRODUCERII


CAPITOLUL 2

9

- Automatizate: computere, terminale, reţele de calculatoare etc(vezi cap. 3.).

2.3. FUNCTIILE DE BAZA ALE UNUI SISTEM INFORMATIONAL / INFORMATIC

1. GENERAREA DE INFORMATII referitoare la activitatea organizaţiei. Fiecare

eveniment sau tranzacţie de-a lungul unui flux (material, financiar, logistic)

trebuie să fie reflectat în Sistemul Informaţional.

2. MEMORAREA INFORMAŢIEI pentru o utilizare ulterioară.

3. PRELUCRAREA INFORMAŢIEI în conformitate cu nişte modele standardizate

(prestabilite).

4.COMUNICAREA INFORMAŢIILOR REZULTATE principalilor factori din

SISTEMUL DECIZIONAL.

Prin urmare, informaţiile referitoare la modul de execuţie a deciziilor şi celelalte aspecte

esenţiale privind situaţia Sistemului Operaţional, sunt percepute de Sistemul Informaţional,

selectate, analizate, puse în forma adecvată şi transmise conducerii Sistemului Decizional.

Sistemul Informaţional realizează şi o funcţie externă (de relaţii internaţionale), de

comunicare permanentă cu mediul economico-social: organisme financiare şi bancare,

organisme ierarhic superioare şi cele subordonate (filiale, agenţi), parteneri de afaceri,

furnizori, clienţi, acţionari etc.

Partea din SISTEMUL INFORMAŢIONAL în care predomină tratarea automată a datelor

şi a cunoştinţelor relative la sistem, se constituie în SISTEM INFORMATIC.

SISTEMUL INFORMATIC urmăreşte obiective imediate şi obiective de perspectivă în

vederea optimizarii performanţelor financiare şi tehnologice ale unităţii. Din multitudinea

acestor obiective menţionăm:

♦ creşterea calităţii informaţiei;

♦ sporirea operativităţii în furnizarea informaţiei;

♦ creşterea exactităţii şi preciziei informaţiei;

♦ raţionalizarea formularelor de evidenţă;

♦ simplificarea fluxurilor informaţionale (prin reducerea numarului de puncte de

culegere şi prelucrare date şi eliminarea paralelismelor);


CAPITOLUL 2

10

♦ reducerea volumului de muncă manuală;

♦ asigurarea unui caracter unitar al sistemului informaţional. .

3. CALCULATORUL - MEDIU ŞI CANAL DE COMUNICARE Calculatorul este o “imitare superficială a inteligenţei umane”. Devine creativ atunci când

ştim să-l programăm. În programarea calculatoarelor s-au făcut paşi enormi, de la stadiul de

simplă listă de succesiune comenzi, la metode “globale” de inteligenţă artificială. O problemă

de rezolvat încă este modul în care se comunică cu calculatorul. Tehnic vorbind, pentru fiecare

fragment de informaţie trebuie să existe un anumit tip de structură de date sau un alt mod de a

înmagazina cunoştinţe în memoria calculatorului. Pentru că omul încă nu a stabilit un mod de

reprezentare inteligibil pentru calculator a semnificaţiilor distincte ale unor cuvinte sau fraze,

agentul inteligent nu poate avea încă acces la aceste semnificaţii.

3.1. INFORMAŢIA - OBIECT AL COMUNICĂRII PRIN CALCULATOR “Înainte de a vă organiza propriul serviciu de informaţii, nu trebuie să uitaţi că

dumneavoastră puteţi deveni o sursă de informaţii pentru concurenţă. A te separa cu prea

multă usurinţă de un colaborator poate, uneori, să coste foarte scump”.

Informaţia este fundamentată pe date care au dobândit, prin prelucrare (procesare),

semnificaţie, scop sau utilitate.

Deoarece informaţia constituie obiectul principal al comunicării, trebuie să atingă

urmatoarele calităţi:

♦ Consistenţa - suficient de cuprinzătoare încât să poată furniza cât mai multe cunoştinţe;

♦ Relevanţa - să poată furniza acele cunoştinţe care lipsesc, în vederea luării unei decizii;

♦ Exactitate - continutul ei să reflecte situaţia reală a fenomenului;

♦ Oportunitate - să fie furnizată în timp util;

♦ Accesibilitate - să fie clară, uşor de înteles.

Dezvoltarea activităţilor sociale, care au ca obiect transmiterea, memorarea sau tratarea

informaţiei, a generat o diversificare fără precedent a naturii informaţiilor, concomitent cu


CAPITOLUL 3

11

creşterea exponenţială a volumului acesteia. Se impune astfel clasificarea informaţiei atât după

forma sa cât şi după natura şi suportul utilizat.

➥ Clasificarea informaţiei după forma sa:

1. Forma analogică a informaţiei constă în reprezentarea fenomenelor fizice, imagini

fixe, sunete şi imagini în mişcare aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice

de înregistrare, fără a fi necesară o conversie sau codificare a acestora înainte de

transmiterea sau memorarea pe suporturile tehnice de informaţii.

Exemple de reprezentare analogică a informaţiei:

• înregistrarea mesajelor şi a altor informaţii sonore pe bandă magnetică sau casetă magnetică cu ajutorul echipamentelor audio de tip analogic (magnetofon, casetofon) precum şi a dispozitivelor de captare a sunetului (microfon);

• înregistrarea imaginilor unor documente sau filmarea unor activităţi, operaţii, procese prin folosirea echipamentelor analogice pentru imagine şi sunet de tip videorecorder şi a camerei de luat vederi adecvate.

2. Forma digitală a informaţiei se realizează, fie pornind de la fenomenul real, fie de

la forma analogică a acestuia, în ambele cazuri având loc o codificare numerică, o

evaluare cantitativă, o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării. Pe

suportul tehnic informaţia se prezintă ca o succesiune de valori binare (0 si 1)

ordonate dupa un sistem de reguli (cod) si prin urmare introdusa în sistemul de calcul

se transmite şi se memorează direct.

➥ Clasificarea informaţiei după natura sa:

1. date: numerice, alfabetice, alfanumerice.

2. texte organizate sub formă de documente, pagini de texte, paragrafe, fraze,

cuvinte şi caractere, destinate a fi prelucrate cu programe adecvate de editare şi

tehnoredactare a textelor, control gramatical şi semantic al cuvintelor, punerii în

formă şi apoi în pagină a textului redactat.

3. documente grafice ce pot conţine reprezentări grafice, desene schiţe tehnice etc.

şi care pot fi vizualizate prin afişare pe monitorul calculatorului, tipărirea lor la

imprimantă sau la dispozitivul de realizare desene (plotter) etc.

4. secvenţe audio generate de vocea umană, fenomene din realitate, instrumente

muzicale sau sintetizoare electronice de voce şi acustice.


CAPITOLUL 3

12

5. secvenţe video de natură animată sau film, însoţite de cele mai multe ori de

informaţie sonoră: voce sau sunet.

➥ Clasificarea informaţiei din punct de vedere al suportului tehnic utilizat 1. informaţie aflată pe suporturi tehnice :

−−−− suporturi magnetice : banda magnetică, caseta magnetică, discul magnetic,

discul flexibil, cartela magnetică etc.

−−−− suporturi cu lectura optică : discurile optice a caror informaţie este citită optic

cu dispozitive lasser.

2. informaţie aflată pe suporturi grafice:

− suporturi opace realizate din hârtie, cum sunt : documentele clasice,

documentele informatice obţinute la imprimantă, documentele realizate cu

ajutorul mesei de desen (plotter).

− suporturi transparente realizate din peliculă fotografică, peliculă film,

microfilm etc.

3.2. PROCESE INFORMAŢIONALE

Proces informaţional – totalitatea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor folosite

pentru culegerea, înregistrarea, transmiterea, circulaţia, prelucrarea şi valorificarea

informaţiilor.

În raport cu natura lor , informaţiile se procesează diferit, fapt pentru care se disting

următoarele tipuri de procese informaţionale:

• Procesarea datelor ce se caracterizează prin tratarea informaţiei numerice, după

reguli matematice şi logice şi este prezentă în activităţile care solicită un volum

mare de calcule, situaţii şi rapoarte : economie, proiectare, statistică etc.

• Procesarea textelor reprezintă un ansamblu de operaţii specifice lucrului cu texte.

Obiectul procesării, textul, structurat în pagini, paragrafe, fraze si cuvinte, este

supus unor operaţii vizând forma şi mărimea caracterelor, forma şi marginile

paginii, modul de aşezare a textului în pagină etc. Procesarea textelor presupune,


CAPITOLUL 3

13

de asemenea, operaţii lingvistice, cum sunt: despărţirea automată a cuvintelor în

silabe, controlul gramatical, lexical şi ortografic al textului analizat.

• Procesarea documentelor conţinând texte, tabele, reprezentări grafice, imagini.

• Procesarea sunetului (vocea umană, sunete obţinute prin sinteza electronică,

sunete naturale, muzicale). Informaţia sonoră percepută analogic şi convertită în

forma digitală oferă “ materia primă” ce urmează a fi procesată digital cu

ajutorul programelor specializate în tratarea informaţiei sonore (exp. SOUND

BLASTER).

• Procesarea imaginilor (în mişcare). Informaţia vizuală dinamică este rezultatul

afişării şi perceperii unor imagini succesive pe unitatea de timp (minimum 25 de

imagini pe secundă). Sursele de informaţii video (imagini în mişcare) sunt

diverse: realitatea, surprinsă cu tehnica de filmat, imagini transmise (analogic sau

digital) prin sistemele de comunicaţii video de natură profesională precum şi

imagini (animaţie profesională, filme de specialitate) realizate pe calculator cu

ajutorul unor dispozitive fizice şi logice.

3.3. GESTIONAREA INFORMAŢIEI

Utilizarea tehnicii automate de prelucrare a informaţiei urmăreşte obiective imediate şi de

perspectivă în vederea optimizării procesului de comunicare.

Ideile bune nu se nasc din nimic, ele sunt pretutindeni. În aceasta eră a comunicării,

nimic nu ramâne pentru mult timp ascuns. În publicaţii profesionale, în documentaţii

tehnice, în sesiuni de comunicări ştiinţifice etc. poate fi găsită orice informaţie necesară

pentru luarea unor decizii.

Organizaţiile sunt sufocate de abundenţa informaţiei. Secretul depăşirii acestei situaţii

este relativ simplu: să ştii ceea ce cauţi ţi de ce cauţi, sau altfel spus să nu stochezi în mod

pasiv orice informaţie care parvine în organizaţie. Trebuie raţionat de o manieră ofensivă.

Într-o organizaţie toată lumea trebuie să se simtă investită cu o misiune de supraveghere, dar

sinteza şi decizia trebuie să aparţină managerului. Pentru supravegherea concurenţei, toate


CAPITOLUL 3

14

sursele de informaţii, formale sau informale, sunt utile. Nici una nu este magică, nici măcar

bancile de date. Unele sunt scumpe, altele sunt gratuite, preţul neavând neapărat o legătura

cu pertinenţa informaţiei.

Desigur, se pune problema unde poate fi stocată această informaţie. Multe organizaţii au

optat pentru o bancă internă de date care poate fi îmbogăţită de oricine. Exista riscul de a

cădea în mania documentării, ceea ce face ca supraabundenţa de informaţii stocate să se

transforme în inamicul ei, nemaifiind utilizabilă.

Problema în gestionarea informaţiei, este găsirea de soluţii pentru documentele care

încă vor rămâne în uz, deoarece folosirea suportului de hartie, în toate fazele prin care trebuie

să treacă un document, devine o activitate din ce in ce mai anevoioasă şi mai costisitoare.

Mai mult, timpul necesar transmiterii informaţiei dintr-un loc în altul este un mare

inconvenient la care se mai adaugă şi imposibilitatea realizării unei formatări a documentelor

tradiţionale cu facilităţi grafice, precum şi mixarea imagine-text.

➥➥➥➥ Gestiunea informţei presupune următoarele funcţii:

• preluarea informaţie în sistem;

• memorarea şi regăsirea informaţiei;

• prelucrarea informaţiei;

• tipărirea sau publicarea;

• controlul şi comanda sistemului .

1. Preluarea informaţiei în sistem presupune:

➥ preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau

internaţionale, publice sau private;

➥ preluarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date;

➥ introducerea manuală a datelor şi textelor sau înregistrarea cu echipament adecvat

a convorbirilor, imaginii şi sunetului.

Informatia introdusă în sistem se prelucrează imediat sau se memorează pentru

prelucrări ulterioare.

2. Memorarea şi regăsirea informaţiei presupune:

➥ memorarea internă pentru informaţia în curs de prelucrare;

➥ memorarea externă, pentru informaţia care se consultă periodic;


CAPITOLUL 3

15

➥ arhivarea electronică, pentru informaţiile “istorice” sau care se consultă foarte

rar.

Capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la date constituie criterii de

bază pentru aprecierea performanţelor unui sistem. Prin procesul de memorare,

informaţia poate fi prelucrată sau valorificată prin consultare locală ori

comunicarea solicitantilor prin intermediul reţelelor de comunicaţii.

3. Prelucrarea informaţiei presupune :

➥ crearea şi încarcarea bazei informaţionale, ce presupune un ansamblu de

proceduri prin care se generează structura şi modul de organizare a informaţiei pe

suportul tehnic, precum şi încarcarea efectivă a bazei informaţionale;

➥ actualizarea bazei informaţionale, presupune eliminarea informaţiilor devenite

inutile, introducerea de informaţii noi, modificarea celor existente pentru a le

pune de acord cu realitatea;

➥ tratarea propriu-zisa a informaţiei, presupune efectuarea celor mai variate

operaţii care privesc, fie forma în cazul prelucrarii textelor, documentelor şi

imaginilor, fie conţinutul în cazul prelucrării datelor.

➥ consultarea în timp real a informaţiei, se realizeaza cu ajutorul unor programe

care permit selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate catre un dispozitiv

periferic de ieşire (monitor, imprimantă, echipament de comunicaţie în reţea etc.)

Consultarea bazei informaţionale nu afectează conţinulul acesteia.

➥ punerea în formă a informaţiei solicitate la ieşire, presupune operaţii diferite în

raport de natura informaţiei solicitate. De exemplu, în cazul prelucrării datelor au

loc operaţii pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe care vor fi transferare

dispozitivelor de ieşire în vederea tipăririi lor, afişării pe monitor sau comunicării

locale ori la distanţă, prin intermediul reţelelor de date.

4. Tipărirea şi publicarea documentelor.

Pentru realizarea cu mult profesionalism a celor doua funcţii, este necesară înfiinţarea

în cadrul organizaţiilor a unor compartimente specializate în publicistică electronică

dotate cu minicalculatoare sau calculatoare medii-mari cu software adecvat şi


CAPITOLUL 3

16

suporturi care să înlesneasca înmagazinarea unor mari cantităţi de documente.

Managerii s-au convins că nu numai felul cum arată produsul poate să influenţeze

clientela, ci şi calitatea prezentării lor.

5. Controlul şi comanda sistemului presupune:

➥ dirijarea şi reglarea funcţionării întregului sistem,

➥ alocarea optimă a resurselor sistemului referitoare la echipament,

➥ gestionarea memoriei interne şi a bazei de programe,

➥ controlul proceselor de preluare, prelucrare şi iesire a informaţiei etc.

CEA mai nou utilizare a PC-urilor la ora actuală este fără îndoială multimedia. PC-urile

echipate cu CD-ROM-uri, combină grafica cu sunetul şi dau utilizatorului senzaţia de ceea ce va

fi în viitorul digital - superautostrada informaţională - un mixaj de grafică, sunet stereo şi

video.

În acest context, prin apariţia şi răspândirea sistemelor multimedia care îmbină în mod

optim telecomunicaţiile, tehnica de calcul şi audiovizualul, prelucrarea informaţiei capătă

noi dimensiuni, atât calitative cât şi cantitative. Din punct de vedere calitativ, prelucrarea

electronică a informaţiei numerice s-a îmbogăţit cu forme noi: texte, documente, grafică, voce,

sunet şi imagine video. Sub aspect cantitativ, prin intermediul sistemelor moderne de

comunicaţii, centrul de greutate al informaţiei s-a deplasat de la specialiştii în informatică spre

utilizatorii de produse informatice.

Cantitatea de informaţie care inundă universul este aparent incontrolabilă. În realitate, cei

mai mulţi nu se pot apăra de “bombardamentul” informaţional, şi nu-l pot transforma într-un

flux accesibil. Pentru a veni în sprijinul acestora, există instrumente informatice care facilitează

procesul comunicare şi control a informaţiei.

3.4. STRUCTURA HARDWARE A UNUI CALCULATOR

PERSONAL (PC) UTILIZAT ÎN COMUNICARE a) unitatea centrala dispunând de o memorie interna de minimum 32 Mo, microprocesor

Intel cu viteza cel puţin 333 Mhz., disc Winchester cu cel putin 4,3 GB, interfaţa pentru

comunicaţii telefonice, telefax, telecopiator, interfaţa audio şi video.


CAPITOLUL 3

17

b) dispozitive de intrare:

• tastatura pentru preluare texte sau date numerice, dar şi introducerea comenzile

destinate calculatorului;

• scanner-ul pentru înregistrarea digitală a imaginilor aflate pe documente ;

• aparatul telefonic şi interfaţa telefonică pentru receptarea şi înregistrarea digitală a

comunicaţiilor analogice sau digitale, a mesajelor sonore sau teletransmisiile de date;

• aparatul telefax şi interfaţa telefax pentru înregistrarea electronică şi digitală a

documentelor recepţionate sau scrierea lor direct la imprimanta fax;

• interfaţa de intrare telecopiator pentru recepţionarea imaginilor tip document;

• interfaţa video pentru recepţionarea imaginilor şi sunetului transmise prin reţele

locale de televiziune cu circuit închis sau prin sistemele de comunicaţie T.V. la

distanţă;

• microfonul şi interfaţa pentru sunet adecvată;

• camera de luat vederi utilizată pentru înregistrarea digitala a imaginilor de pe

documente, având o calitate mai redusa decat a scanner-ului, dar o viteza

incomparabil mai mare;

• lectorul optic de microfilme şi interfaţa specifică care transferă pe ecran imaginile

documentelor înregistrate optic pe peliculă sub forma de microfilm.

c) dispozitive de iesire :

• imprimanta, pentru editarea de texte şi grafică pe suport hârtie;

• plotter-ul pentru trasarea de schiţe tehnice şi desene alb-negru sau color;

• aparatul telefonic şi interfaţa sa specifică;

• aparatul telefax si interfaţa sa specifica

• interfaţa video si audio.

d) dispozitive de intrare-iesire : monitorul calculatorului, unităţile digitale de disc

magnetic (discuri flexibile şi discuri fixe), unităţi audio-analogice şi video-analogice de

banda magnetica etc.


CAPITOLUL 3

18

e) linia de comunicaţii include totalitatea dispozitivelor tehnice de conectare, codificare,

decodificare, transmitere şi recepţie locală sau la distanţă a informaţiei(exp. modem etc.)

3. 5. MEMORIA SISTEMULUI DE TIP PC

Există trei tipuri de memorie, respectiv medii de stocare temporară a informaţiei:

• Memoria ROM (Read Only Memory) conţine codul program şi setul de date ce

formează BIOS – ul sistemului (Basic Inupt Output System). Informaţiile stocate în BIOS au o

formă modulară, fiind utilizate de comenzile MS-DOS. (conform acestor informaţii, la lansarea

sistemului se testează funcţionarea hardware a componentelor calculatorului

• Memoria RAM (Random Access Memory) este locul unde informaţia este utilizată

activ în calculator. Este destinată memorării temporare a sistemului de operare, a interfeţelor

software necesare utilizării sistemului, a datelor şi programelor de lucru. Caracteristica principală

a memoriei dinamice de tip RAM este strategia informaţiilor stocate la întreruperea alimentării

cu energie a sistemului. Memoria RAM este ocupată cu blocuri de memorie care sunt alocate şi

gestionate de sistemul de operare sau programele de gestiune a diferitelor tipuri de memorie

dinamică. Există trei tipuri de memorie dinamică: memorie convenţională (primii 640 Kocteţi),

memorie extinsă şi memorie expandată. La aceasta se adaugă zona de memorie înaltă ce poate

fi utilizată în anumite condiţii de către programe.

• Memoria magnetică a sistemului este un tip de memorie ce permite depozitarea

temporară a datelor, mediile pe care ea poate fi stocată fiind discurile fixe sau eventual discuri

flexibile. CD-ROM este un tip de memorie utilizat pentru reţinerea datelor şi programelor pe o

perioadă de timp nedeterminată, inclusiv după oprirea alimentării cu energie a sistemului.

INFORMAŢII SUPLIMENT ARE DESPRE OCTEŢI

Termen Prescurtare Forma aprox. Forma exactă

Octet 1 octet 1 octet


CAPITOLUL 3

19

Kilooctet K sau KB 1.000 octeţi 1.024 octeţi

Megaoctet M sau MB 1.000 000 octeţi 1.048.576 octeţi

Gigaoctet G sau GB 1.000.000.000 octeţi 1.073.741.824 octeţi


CAPITOLUL 3

20

3.6. UTILIZAREA TASTATURII

1. TASTELE sunt grupate în cinci zone principale:

a) taste funcţionale (FUNCTION KEYS);

b) taste de scriere (TYPING KEYS);

c) taste numerice audiţionale (NUMERIC KEYS);

d) taste cursor (CURSOR KEYS);

e) taste pentru comenzi (COMPUTER KEYS).

☛ Unele taste apar de două ori, de exemplu tastele numerice, tasta Shift etc.

Nu vă speriaţi! Diferenţele nu sunt de principiu, tastele dublate au aceeaşi

semnificaţie.

2. INDICATOARE OPTICE aflate în colţul dreapta sus al tastaturii şi grupate după

cum se observă în Fig. 1.

leduri

Fig. 1. Indicatoare optice

Aceste indicatoare vor fi aprinse (vezi ledul din partea de jos a indicatorului optic) indicând

modul curent de lucru.

- tastatura numerică adiţională activă (Num Lock);

- scrierea cu litere mari activă (Caps Lock);

- defilarea documentului afişat pe ecran activă (Scroll Lock).

Num Caps Scroll Lock Lock Lock


CAPITOLUL 3

21

3.6.1. TASTELE FUNCŢIONALE

Sunt tastele de la F1 la F12 . Sunt programabile şi pot executa diverse

operaţiuni în conformitate cu saftware-ul care se utilizează.

Exemplu în Word tasta F1 este tasta de help iar în cadrul sistemului de operare

MS-DOS permite prin apăsari succesive, reproducerea de la stânga la dreapta a ultimei linii

tastate.

3.6.2. TASTELE DE SCRIERE Ocupă zona cenrală a tastaturii

Litere, - le utilizăm pentru a introduce litere, cifre şi semne speciale.

Cifre,

Semne speciale ☛ Tastele numerice şi cele cu semne speciale au câte două

caractere, în mod obişnuit, când le apăsăm, introducem

caracterul din partea de jos a tastei. Pentru a introduce

caracterul din partea de sus, apăsăm concomitent cu

tasa dorită, tasta ⇑⇑⇑⇑ Shift.

Exemplu @

Dacă apăsăm tasta 2 introducem 2.

@

Dacă apăsăm concomitent ⇑⇑⇑⇑ Shift. 2

introducem @

☛ în mod normal (Caps Lock inactiv) când apăsăm pe o tastă

litera ne apare sub forma literă mică. Dacă dorim să introducem

litera mare, vom apăsa concomitent tasta dorită cu tasta

⇑⇑⇑⇑ Shift.


CAPITOLUL 3

22

Dacă am activat Caps Lock (prin apăsarea tastei Caps Lock )

atunci când vom apăsa o tastă literă o vom introduce sub formă

de literă mare, în această situaţie, pentru a introduce litera mică

va trebui să apăsăm concomitent tasta litera cu tasta ⇑⇑⇑⇑ Shift.

Tasta spaţiu (blank) este situată în partea de jos a tastaturii.

Prin apăsare permite introducerea unui spaţiu şi avansul

cursorului1 spre dreapta.

|←←←←

Tab →→→→ Cursorul sare 8 spaţii la dreapta de-a lungul ecranului. Poziţiile de tabulare

Prestabilite sunt astfel: 1, 9, 17, 25 etc.

În anumite programe, apăsăm concomitent tastele ⇑⇑⇑⇑ Shift şi

|←←←←

Tab →→→→ cursorul se va deplasa la stânga.

←←←←Backspace Este “guma”. Prin apăsare permite stergerea caracterului din stânga cursorului

şi mutarea cursorului spre stânga.

Enter ←←←← Unele programe utilizează această tastă pentru a muta cursorul pe linia următoare,

la fel cu un carriage return (retur de car) de la maşina de scris.

Multe programe, cer ca să apăsaţi tasta pentru a înregistra ceea ce aţi tastat, în

sistem.

⇑⇑⇑⇑ Shift Apăsăm această tastă împreună cu o literă pentru a introduce litere mari dacă

Caps Lock este inactiv sau pentru a introduce litera mică dacă Caps Lock este

activ.

Apăsăm această tastă impreună cu o tastă numerică sau cu o tastă cu

caractere speciale, pentru a introduce caracterul din partea de sus a tastei.

1 Cursorul este semnul luminos pe blinking care apare pe ecrqan arătându-ne în permanenţă locul de unde va începe


CAPITOLUL 3

23

Caps Lock Apăsăm această tastă pentru a activa/dezactiva introducerea literelor mari

(capitals). Dacă Caps Lock este activ (indicatorul optic este luminat)

Caps

Lock atunci când apăsăm pe tastele litere vom introduce litere mari. În

această situaţie, pentru a introduce litere mici apăsăm concomitent

tasta ⇑⇑⇑⇑ Shift cu tasta litera

☛ Implicit, Caps Lock este inactivă.

3.6.3. TASTELE NUMERICE ADIŢIONALE

Num Sunt plasate în partea dreaptă a tastaturii. Sunt active numai dacă indicatorul optic Lock are ledul aprins.

În caz contrar, pentru a activa această zonă a tastaturii, se va apăsa tasta Num

Lock

Când regimul Num Lock este activ, vom putea introduce cifrele 0 - 9 şi punctul zecimal (.).

Când regimul Num Lock este inactiv (se poate dezactiva prin apăsarea tastei Num

vor putea fi utilizate funcţiile din partea de jos a tastaturii numerice adiţionale: Lock

Home, PgUg, PgDn, End, Ins, →→→→, ←←←←, ↑↑↑↑ , ↓↓↓↓ Lock

Num

☛☛☛☛ Tasta Lock activează / dezactivează prin apăsări succesive tastatura

numerică adiţională

calculatorul să scrie din momentul în care începem să accesăm pe taste.


CAPITOLUL 3

24

3.6.4. TASTELE CURSOR

Sunt tastele sageţi permiţând, în anumit context software, deplasarea cursorului fără a afecta

caracterele care sunt afişate, astfel:

↑↑↑↑ mută cursorul o linie mai sus.

↓↓↓↓ mută cursorul o linie mai jos;

←←←← mută cursorul o poziţie mai la stânga;

→→→→ mută cursorul o poziţie mai la dreapta.

☛ Săgeţiile figurează şi în partea de jos a unor taste numerice adiţionale. Pentru a le

putea utiliza va trebui ca modul Num Lock să fie inactiv.

3.6.5. TASTELE PENTRU COMENZI Semnificaţiile acestor taste se modifică în funcţie de software-ul utilizat.

Esc Escape: se foloseşte în mod uzual pentru a ieşi dintr-un program sau pentru a reveni la o

comandă anterioară.

Crtl Control: se utilizează împreună cu alte taste pentru a realiza anumite funcţii.


CAPITOLUL 3

25

Alt Alernate: atribuie alte funcţii tastei cu care se apasă simultan.

End Mută cursorul la dreapta ultimului caracter al liniei.

Home Mută cursorul sub primul caracter al liniei.

Delete Sterge caracterul pe care se află poziţionat cursorul.

Page Mută cursorul în sus o pagină.

Up

Page Mută cursorul în jos o pagină.

Down

Insert Setează tastarea la modul inserare. Caracterele testate vor fi introduse de la poziţia

cursorului şi toate datele din dreapta acestora se vor deplasa spre dreapta. Dacă

apăsăm tasta din nou, se iese din modul inserare devenind modul “overtzpe” în care,

caracterele testate se vor scrie peste cele existente.

Print Permite tipărirea la imprimantă a conţinutului ecranului, funcţie de program şi de

Screen imprimanta pe care o utilizăm. Prin reapăsare putem opri tipărirea.

Scroll Permite prin apăsare / reapăsare, actiarea / dezactivarea regimului

Lock Scroll Lock. Când Scroll Lock este activ, ledul indicatorului optic

Scroll este aprins. Când suntem în această situaţie, tastele cursor

lock


CAPITOLUL 3

26

↓↓↓↓ ↑↑↑↑ vor deplasa documentul afişat pe ecran mai jos sau mai sus.

Pause

Breack Pause: poate să stopeze un program pentru scurt timp. Pentru ca execuţia acestuia

să fie reluată se apasă orice tastă.

Break: când se apasă concomitent cu tasta Ctrl va termina execuţia

programului curent.

Să nu unităm ! Aceste funcţiuni depind de programul pe care-l utilizăm.

3.6.6. EXEMPLE DE COMBINAŢII DE TASTE

Ctrl + Num = Pause. Stopează temporar execuţia programului. Pentru reluarea

Lock execuţiei se apasă orice tastă.

Ctrl + Scroll = Break. Stopează programul de execuţie şi identifica linia unde a fost stopat

Lock programul.

Ctrl + Alt + Delete = System reset. Acţiunea echivalentă cu oprirea şi repornirea

calculatorului

Alt + combinaţia cifrică a codului ASCII de reprezentare caractere (din tastatura numerică

adiţională) va duce la apariţia caracterului dorit.

! SFAT: pentru o acţiune eficientă în cazul tastelor cuplate se recomandă:

- folosirea ambelor mâini şi

- acţionarea mai întâi a testelor Ctrl , Alt , ↑↑↑↑Shift


CAPITOLUL 3

27

şi apoi a tastelor cu care se cuplează.

3.6.7. TASTE UTILIZATE ÎN CADRUL SISTEMULUI DE OPERARE MS-DOS

Enter ←←←← Terminator linie de comandă

După ce aţi apăsat pe taste formând o comandă adresată sistemului de operare,

pentru a o transmite acestuia apăsaţi tasta.

Când tastăm o linie de comandă şi apăsăm pe Enter ←←←← MS-DOS realizează

următoarele:

- o transmite procesorului de comenzi (COMMAND.COM) în vederea execuţiei;

- o salvează într-un “şablon” de unde o putem rechema sau modifica utiliizând taste

speciale de editare comenzi.

2.6.8. TASTE PENTRU EDITARE COMENZI MS-DOS

F1 Redă la fiecare apăsare caracter după caracter linia din şablon, începând cu primul

caracter.

F2 Urmată de un caracter al liniei din şablon, reproduce linia de la stânga la dreapta, până la

caracterul tastat (fără caracterul tastat!)

F3 Redă în întregime conţinutul şablonului

F4 Urmată de un caracter al liniei din şablon va ignora (va şterge) toate caracterele de la

stânga la dreapta până la caracterrul respectiv. Caracterul tastat va fi primul reţinut.


CAPITOLUL 3

28

Dacă dorim să apară noua linie vom tasta fie F3 fie F1

F5 Memorează linia introdusă pentru modificări ulterioare înainte de a apăsa tasta Enter.

F6 Introducere un marcator de sfârşit de fişier la linia din şablon

Delete Sare peste (sterge) un caracter al liniei din şablon

Insert Activează / dezactivează modul inserare caractere

Esc Videază intrarea curentă şi lasă şablonul neshimbat

3.6.9. COMBINAŢII CU TASTA Ctrl

Ctrl + C Abandonează execuţia liniei de comandă

Ctrl + H Sterge ultimul caracter introdus al liniei de comandă

Ctrl + S Opreşte temporar defilarea pe ecran. Pentru reluarea defilării se apasă

orice tastă sau, din nou, combinaţia de taste:

Ctrl + S

Ctrl + P Permite listarea concomitentă a informaţiilor afişate pe ecran ca urmare a

execuţiei unei comenzi MS-DOS. Pentru anularea efectului se reapasă

combinaţia:

Ctrl + P


CAPITOLUL 3

29

Ctrl + X Anulează o linie de comandă înainte de a apăsa Enter ←←←←

Ctrl + Alt + Delete = System reset. Permite reîncarcarea sistemului de operare

MS-DOS.

! Se va semnala eroare dacă aveţi introdusă o dischetă

de date în driverul A.


CAPITOLUL 3

30

3.7. SISTEMUL DE OPERARE MS-DOS

(MICROSOFT- DISK OPERATING SYSTEM)

În Fig. 1 este redată schematic structura software-ului disponibil pe un PC.

Sistemul de operare MS-DOS este un ansamblu de programe ce realizeaza interfaţa între

utilizator şi calculator permiţând:

➥ gestiunea operaţiile de intrare / ieşire;

➥ gestiunea datele pe suportul de memorie externă;

➥ controlul încărcării în memorie, punerea în funcţiune şi terminarea programelor

utilizator.

Sistemul de operare este memorat pe disc (de regulă pe hard disk) iar la pornirea

calculatorului este încărcat în memoria principală

3.7.1. FIŞIERE

Informaţiile utilizate în calculator sunt întotdeauna grupate şi memorate în unităţi numite fişiere.

Fişierul este o colecţie de informaţii stocate sub o anumită formă specifică tipului de fişier.

Din punctul de vedere al datelor dintr-un fişier, acestea pot fi: fişiere text, sau alfanumerice şi

fişiere binare. Fişierele alfanumerice sunt alcătuite din şiruri de caractere organizate în linii de

text ce se termină cu caracterele speciale “retur de car” (CR- Carriage Return) şi “avans de

linie” (Line Feed).

APLICAŢII UTILIZATOR PRODUSE PROGRAM DE FIRMĂ UTILITATE SISTEM DE OPERARE

SOFTWARE


CAPITOLUL 3

31

Fişierele binare sunt marea majoritate a fişierelor ca de exemplu: fişiere de tip EXE, fişiere

sursă ale sistemului de operare sau a altor aplicaţii, fişiere sistem MS - DOS etc.

Un fisier este identificat printr-un specificator de fişier având forma generală:

[disc:] [cale \ ]nume [ .extensie]

disc: - driverul de disc pe care se află fişierul;

cale\ - calea, pe disc, până la fişier, urmând structura arborescentă a directoarelor (vezi

paragraful 4.2.);

nume - numele fişierului compus din 1 până la 8 caractere:

A – Z (a – z)

Ø – 9

$ % ^ & ( ) _- ! ` ' ~ # @ { }

extensie - extensia fişierului compusă din 1 până la 3 caractere

(din cele prezentate la nume).

Utilizarea caracterelor * şi ? în nume / extensie fişier

? - înlocuieşte orice caracter în poziţia respectivă;

* - înlocuieşte grupuri de caractere.

3.7.2. STRUCTURA ARBORESCENTĂ A DIRECTOARELOR

Director = un grup de fişiere. Un director este referit printr-un nume. Directoarele au o structură ierarhică de tip arborescent, fiecare director putând conţine la rândul său o serie de alte directoare. Această structură de directoare a sistemului de operare MS-DOS permite organizarea eficientă a informaţiei stocate de calculator în funcţie de necesităţile şi preferinţele utilizatorului. Fiecare disc are un director de bază ROOT directory (director rădăcină) notat prin caracterul “ \ “, director ce cuprinde toate celelalte subdirectoare. Pornind de la acest director se pot adăuga alte directoare pe diferite niveluri astfel încât să putem localiza cu uşurinţă fişierele de care avem nevoie la un anumit moment. Cale = succesiunea de directoare care indică “drumul” până la un anumit fişier:

[ \ ] [ nume - director] [ \ nume - director]…

Primul " \ " este opţional şi indică sistemului de operare să înceapă căutarea

din directorul rădăcină. Dacă este omis, căutarea se face începând cu directorul

curent.


CAPITOLUL 3

32

Exemplu de structură arborescentă de directoare:

\
C:
S
DO UTIL
D
CURSID
1

P

GRUPA

2
GRUPA . . .
7
GRUPA1
TEM


CAPITOLUL 3

33

3.7.3. COMENZI MS-DOS ♦ Interne, care sunt încarcate în memorie odata cu încarcarea sistemului şi pot fi

lansate în executie din orice director, tastând doar numele lor;

♦ Externe, care sunt fişiere executabile situate în directorul \DOS.

Utilizarea unei comenzi MS-DOS necesită doi paşi:

1. introducerea comenzii de la tastatură , respectând regulile sintactice şi utilizând

litere mari sau mici şi orice combinaţie ale acestora;

2. intrepretarea şi execuţia comenzii are loc în momentul în care după introducerea

comenzii se apasă tasta <Enter>.

☛ Observaţii:

- Execuţia unei comenzi se poate contramanda apăsând simultan tastele

Ctrl + C

- Dacă execuţia unei comenzi implică o afişare care depăşeşte un ecran, se

poate stopa defilarea pe ecran prin apăsarea tastei <Pause>. Reluarea

defilării se face apăsând pe orice tastă.

✔✔✔✔ Facilităţi de HELP

• Dacă dorim o listă a comenzilor MS- DOS tastăm:

help < Enter >

• Dacă dorim amănunte despre o anumită comandă putem proceda în două moduri:

- tastăm: nume – comandă / ? < Enter >

sau

- tastăm: help nume – comandă < Enter >

✔✔✔✔ Exemple de comenzi MS – DOS

☛☛☛☛ În cele ce urmează vom ilustra şi prompterul sistemului de operare utilizând în acest scop

litere mari.

Prompterul sistemului de operare va indica driverul de disc şi calea implicată


CAPITOLUL 3

34

1. Ştergerea ecranului

- C: \ > cls < Enter >

2. Afişarea / schimbarea datei calendaristice

C: \ > date < Enter >

Dacă se doreşte modificarea datei returnate se va tasta noua dată sub forma:

11 – zz – aa după care se va apăsa < Enter > . În caz contrar, se apasă doar < Enter >.

3. Afişarea / schimbarea orei

C: \ > time < Enter >

Dacă se doreşte modificarea orei returnate se va tasta noua oră sub forma:

hh:mm:ss.zz după care se va apăsa < Enter >. În caz contrar, se apasă doar < Enter >

4. Afişarea conţinutului unui director

C: \ > dir < Enter >

➳➳➳➳ Afişarea ecran cu ecran C: \ > dir/p < Enter >

➳➳➳➳ Afişarea pe toată lăţimea ecranului C: \ > dir/w < Enter >

➳➳➳➳ Afişarea numai a directoarelor C: \ > dir/ad < Enter >

5. Afişarea structurii arborescente a discului

C: \ > tree < Enter >

➳➳➳➳ Afişarea ecran cu ecran C: \ > tree Imore < Enter >

➳➳➳➳ Afişarea directoarelor şi a fişierelor C: \ > tree / f Imore< Enter >

ecran cu ecran

6. Verificarea discului

C: \ > chdisk< Enter >

➳➳➳➳ Corectarea erorilor eventuale C: \ > chdisk/f < Enter >

➳➳➳➳ Afişarea directoarelor şi a fişierelor C: \ > chdisk/v < Enter >


CAPITOLUL 3

35

ecran cu ecran

7. Crearea unui director

C: \ > md test < Enter >

va avea ca efect crearea directorului test drept subdirector al rădăcinii (\ )

8. Trecerea la un alt director

C: \ > cd test < Enter >

se remarcă schimbarea prompterului în: C: \ TEST>

9. Copierea unui fişier

C: \ TEST> copy \ autoexec.bat fis.txt < Enter >

va determina copierea fişierului autoexec.bat din directorul rădăcină în directorul test,

sub numele fis.txt

10. Afişarea conţinutului unui fişier

C: \ TEST> type fis.txt < Enter >

va permite afişarea conţinutului fişierului fis.txt pe ecran.

11. Listarea conţinutului unui fişier

C: \ TEST> print fis.txt < Enter >

va lista la imprimantă conţinutul fişierului fis.txt.

Comanda va solicita numele dispozitivului de listare.

12. Schimbarea numelui unui fişier

C: \ TEST> ren fis.txt nou.txt< Enter >

va schimba numele fişierului fis.txt în nou.txt


CAPITOLUL 3

36

13. Ştergerea unui fişier

C: \ TEST>del nou.txt < Enter >

va determina ştergerea fişierului nou.txt.

14. Ştergerea unui director

Pentru a şterge directorul TEST va trebui să ne plasăm în directorul din care provine (adică în

directorul rădăcină) prin comanda:

C: \ TEST> cd..< Enter >

Remarcăm schimbarea prompterului în C: \>

Comanda de ştergere director TEST va fi:

C: \ > rd test < Enter >

15. Schimbarea unităţii de disc

C: \ >a:< Enter >

va determina trecerea la driverul de floppy disk A: şi schimbarea prompterului în A: \ >

Trecerea înapoi la driverul de hard disk C: se realizează cu comanda:

A: \ > c: :< Enter >

Se remarcă schimbarea prompterului C: \ >

16. Formatarea unui floopy disk

Se va introdue floopy disk în driverul A: Comanda de formatare este:

C: \ >format a:< Enter >

Comanda va solicita introducerea unei etichete pentru floopy-ul formatat. Dacă se doreşte

introducerea unei etichete aceasta se va tasta după care se va apăpsa tasta < Enter >.

În caz contrar, se va apăsa numai pe tasta < Enter >.


CAPITOLUL 4

36

4. SOFT UTILIZAT ÎN COMUNICARE ☞ Mediul de operare Windows - interfaţă grafică utilizator – calculator;

☞ Internet - o cale de comunicare foarte rapidă şi atractivă între oamenii

acestei lumi;

☞ E-mail (poşta electronică) – sistem electronic pentru transmiterea şi

recepţionarea mesajelor;

☞ Microsoft Office – corespondenţă de afaceri, baze de date, prezentări

agende de adrese, program pentru activităţile curente etc.

4.1. SĂ ÎNŢELEGEM MEDIUL DE OPERARE Windows 4.1.1. CONSIDERAŢII GENERALE

Realizatorii sistemului de operare DOS nu au acordat prea multă importanţă uşurinţei

în comunicarea cu utilizatorii. Pentru a transmite comenzi sistemului DOS, utilizatorul trebuie,

de cele mai multe ori, să ţină minte şiruri de caractere, ceea ce nu este chiar la îndemână.

Pentru a uşura activitatea utilizatorilor, obiectiv esenţial urmărit de orice producător de

software, firma Microsoft a elaborat un mediu de lucru mai prietenos şi mai intuitiv, numit

Windows.

Fiind un produs deosebit de complex, Windows se prezintă sub forma unui pachet de

programe şi fişiere de diferite tipuri, care se selectează conform disponibilităţilor hardware

existente, precum şi necesităţilor şi preferinţelor utilizatorilor, prin procesul de instalare.

Lansarea în execuţie a Windows-ului se face prin comanda WIN care determină

încărcarea elementelor de bază ale acestuia şi afişarea unei interfeţe grafice specifice

(GUI - Graphical User Interface).

Interfaţa grafică utilizată de Windows este specifică atât acestuia, cât şi tuturor

aplicaţiilor ce sunt realizate pentru a se executa în acest mediu de lucru. Ea se bazează în bună

parte pe intuiţie, majoritatea comenzilor sau a programelor ce se pot lansa în execuţie fiind

reprezentate prin pictograme (icon-uri) - desene sugestive insoţite de text, pe care poziţionând

cursorul mouse-ului şi apăsând rapid de doua ori consecutiv (dublu click) este determinată

execuţia.


CAPITOLUL 4

37

➨➨➨➨ Componentele de bază ale mediului grafic Windows sunt:

✔✔✔✔ icon - desen sugestiv însoţit de text;

✔✔✔✔ fereastră - o porţiune din ecran de formă dreptunghiulară, care

pote conţine o anumită aplicaţie în lucru, un fişier, o serie de

opţiuni din care utilizatorul poate să le selecteze pe cele care

corespund nevoilor lui etc;

✔✔✔✔ meniu (principal sau de tip bară) - listă de obţiuni disponibile la un

moment dat. Selectarea uneia dintre acestea, determină afişarea

unei liste de subfuncţii corespunzătoare (maniu vertical);

✔✔✔✔ caseta de dialog - o fereastră care conţine informatii ce trebuie

completate în vederea luării unei decizii de execuţie sau nu a unei

comenzi.

38

➨➨➨➨ Principalele elemente ale ecranului (Fig. 1)

Pictograma

meniului Butoane de lansare

Bara de kuri

Butonul Start

Fereastră program inactivă

Bară de meniuri

Bară cu instrumente de lucru

Fereastră program activă

Buton de închidere

Suprafaţa de lucru Windows 95 poate conţine numeroase pictograme şi ferestre program

Buton de maximizare

Buton de minimizare Suprafaţa de

lucru Pictogramă pentru comenzi rapide

Cursorul grafic

tas


CAPITOLUL 4

39

➨➨➨➨ Convenţii privind comenzile mediului Windows.

1. Toate comenzile sunt cuprinse în meniuri (vezi Fig. 2 şi 3 prezente mai jos);

Fig. 3

Meniul Edit al aplicaţiei WordPad afişează taste pentru comenzi rapide

Fig. 2

În aplicaţia Explorer, când alegeţi meniul View, apoi Arrange Icons, pe ecran apare un submeniu care afişează comenzi


CAPITOLUL 4

40

2. Comenzile precedate de o bifa ( ✓✓✓✓ ) sunt active la momentul respectiv (vezi Fig. 3); 3. Comenzile urmate de trei puncte (…) pot fi executate numai prin intermediul unui

dialog purtat cu sistemul prin intermediul unei casete de dialog (vezi Fig.4 prezentă mai jos) ;

Fig. 4

4. Comenzile afişate în culoarea gri nu sunt active la m(vezi Fig. 2);

5. Comenzile urmate de numele unei taste sau combinaţ executate rapid din afara meniului, prin acţionarea ac

Etichete de dialog

Buton de derulare

Casetă cu listă derulantă

Butoane decomandă

Casetă de text

omentul respectiv

ii de taste, pot fi estora (vezi Fig. 2);

Câteva tipuri de controale prezente în casetele de dialog. (în Microsoft


CAPITOLUL 4

➨➨➨➨ Lansarea în execuţie a programelor şi deschiderea documentelor se realizeaza

prin:

➦➦➦➦ Butonul START simplifică lansarea aplicaţiilor. Executând clic pe butonul

Start, se deschide meniul START ( reprezentând de fapt calea de patrundere în

universul WINDOWS) care cuprinde nu numai aplicaţii, dar şi liste cu

documente utilizate în mod frecvent, configuraţii pentru personalizare şi

caracteristici mai folosite , cum ar fi Programs, Setings, Control Panel .

Buton de

lansare a

aplicaţiei

41

Butonul Start

Meniul Start

Fig. 5

Bara de taskuri


CAPITOLUL 4

42

➦➦➦➦ Bara de taskuri facilitează comutarea între aplicaţii. Toate aplicaţiile în curs de execuţie apar ca butoane pe aceasta. Executând clic pe unul din aceste butoane, se deschide aplicaţia activă corespunzatoare în propria ei fereastră.

➦➦➦➦ Icon-urile (pictogramele) de accelerare de pe suprafata de lucru reprezintă programe, documente sau dosare. Când se execută dublu clic pe un icon, este lansat în execuţie programul sau deschis documentul corespunzator.

➦➦➦➦ Lansarea in execuţie din ferestrele My Computer sau Explorer. Sunt ferestre folosite pentru gestionarea fişierelor program şi a fişierelor document (vezi Fig. 6 si 7).

Fereastra Explorer afişează toate resursele calculatorului dumneavoastră, inclusiv dosarele şi fişierele

Fig. 6

Utilizatorul a selectat dosarul Styles (pe calea \Program Files\Microsoft Office\Office\Bitmaps) în panoul stâng al ferestrei Explorer, iar panoul drept afişează conţinutul acestui dosar.

Fig. 7


CAPITOLUL 4

Să înţelegem sistemul Windows Help

Windows Help (Sistemul de Ajutor Windows) se lansează deschizând meniul Start şi alegănd Help. Tabelul de mai jos descrie componentele casetei de dialog Help Topics:

Componenta Descriere Bara de titlu Include butonul Help (folosit pentru a afişa Help

derulant) şi butonul Close. Eticheta Contents Afiseaza subiectele Help disponibile. Eticheta Index Permite căutarea subiectului dorit în lista de

subiecte Help disponibile. Butonul Close Închide simbolul cărţii selectate din pagina

Contents. Butonul Open Deschide simbolul cărţii selectate din pagina

Contents. Butonul Display Afişează elementul Help selectat din pagina

Index sau pagina Contents. Butonul Cancel Închide sistemul Help. Butonul Print Afişează caseta de dialog Print, din care se poate

tipări subiectul selectat. Fig. 8 prezinta eticheta Contents a casetei de dialog Help.

Bara de titlu

Butonul Close
Eticheta
Contents

43

Subiecte Help

Butonul Help ‘contextual’

Eticheta Index


CAPITOLUL 4

44

4.1.2. GESTIONAREA FIŞIERELOR CU AJUTORUL

PROGRAMULUI EXPLORER Informaţiile cu care lucraţi sunt stocate pe calculatorul dumneavoastră în fişiere. Programele pe care le folosiţi la rezolvarea lucrărilor şi la crearea documentelor sunt, de asemenea, fişiere. Din această cauză, este important să ştiţi cum să gestionaţi fişierele şi cum să lucraţi cu ele. Trebuie să ştiţi cum să le denumiţi şi să le salvaţi şi cum să le organizaţi pe calculator, astfel încât să le puteţi localiza atunci când aveţi nevoie de ele. Windows Explorer este un program cuprins în sistemul Windows şi care dispune de toate instrumentele necesare la gestionarrea fişierelor.

✔✔✔✔ Să înţelegem fişierele şi dosarele Sistemul de operare Windows organizează fişierele în dosare.

Dacă sunteţi familiarizat cu sistemul MS-DOS de organizare a fişierelor, un dosar este analogul unui director, iar un dosar dintr-un alt dosar este analog unui subdirector dintr-un director. Dacă vă place să le luaţi în consideraţie ierarhic, puteţi continua vizualizarea organizării fişierelor dumneavoastră, în acelaşi mod în care aţi făcut-o în sistemul de operare DOS şi în versiunile anterioare ale sistemului Windows. Singura diferenţă este faptul că în loc să aveţi directoare şi subdirectoare, dispuneţi de dosare şi de dosare în cadrul altora. Şi, aşa cum veţi constata în secţiunea următoare, utilizând Exploratorul puteţi trece în revistă aranjarea ierarhică a dosarelor.

✔ Utilizarea programului Explorer pentru afişarea fişierelor şi a dosarelor Windows conţine un instrument nou, programul Windows Explorer, pe care îl puteţi utiliza pentru a vedea cum sunt organizate fişierele şi dosarele de pe calculatorul dumneavoastră. Puteţi trece în revistă aranjarea ierarhică a dosarelor şi puteţi privi în fiecare, pentru a vedea fişierele stocate în ele. De asemenea, puteţi utiliza Exploratorul la reorganizarea şi gestionarea fişierelor şi a dosarelor. Puteţi crea noi dosare; puteţi copia şi muta fişierele dintr-un dosar în altul, pe un floppy disc sau pe un alt calculator (dacă sunteţi într-o reţea); puteţi redenumi şi şterge fişierele şi dosarele; puteţi executa alte activităţi de gestionare a fişierelor. Pentru a deschide Exploratorul, executaţi paşii următori:

1. Deschideţi meniul Start şi alegeţi Programs. 2. Alegeţi Windows Explorer pentru a-i deschide fereastra (vezi Fig. 9)

Observaţie O dată ce aţi deschis fereastra Exploratorului, o puteţi reduce la minim, în loc să o închideţi. După reducerea la minim a Exploratorului, îl puteţi redeschide instantaneu executând clic pe butonul său de pe bara de taskuri.


CAPITOLUL 4

45

Fig. 9

Fereastra Explorer este împărţită în 2 panouri (ochiuri de fereastră). Panoul din stânga prezintă o imagine ierarhizată a organizării dosarelor de pe calculatorul dumneavoastră. În partea de sus a acestei structuri ierarhice se găseşte pictograma Desktop (suprafaţa de lucru). Imediat sub pictograma Desktop se găseşte dosarul My Computer. Sub dosarul My Computer se găsesc înşirate toate resursele calculatorului dumneavoastră. Acestea include unităţile de floppy (reprezentate de pictograma unei unităţi de floppy disc) şi hard discurile locale (reprezentate de pictograma unei unităţi de hard disc). În funcţie de resursele calculatorului dumneavoastră, s-ar putea să vedeţi alte dosare afişate imediat sub dosarul My Computer. De exemplu, dacă aveţi instalată pe calculator o unitate CD-ROM, îl veţi vedea pictograma sub dosarul My Computer.


CAPITOLUL 4

46

Panoul din dreapta al ferestrei Explorer afişează conţinutul oricărui dosar selectat în

panoul din stânga. De exemplu, dacă aţi selectat unitatea locală C:, de sub pictograma

dosarului My Computer, veţi vedea o listă cu dosarele şi fişierele existente pe hard disk.

Pentru a prezenta conţinutul hard discului, executaţi clic pe pictograma lui din panoul

din stânga. Peentru a vedea conţinutul unui dosar selectaţi-l în panoul din partea stângă,

iar conţinutul său va fi prezentat în panoul din partea dreaptă. Puteţi selecta un dosar

executând clic pe el cu mousul sau utilizând tastele cu săgeţi direcţionale îndreptate în

sus şi în jos.

Puteţi extinde şi restrânge imaginea ierarhică, pentru a afişa mai multe sau mai

puţine detalii. Dacă apare un semn plus (+) lângă o pictograma din panoul din partea

stângă a ferestrei Exploratorului, înseamnă că acel dosar conţine dosare suplimentare.

Pentru a le afişa aceste dosare, executaţi clic pe semnul plus (sau executaţi dublu clic pe

dosar). Vor fi afişate toate dosarele cuprinse în el. Unele dintre acestea, la rândul lor, pot

conţine dosare, pe care le puteţi trrece în revistă utilizând aceeaşi modalitate. Pentru a

ascunde dosarele dintr-un dosar, executaţi clic pe semnul minus (-) de lângă acesta

(sau executaţi dublu clic pe el). Restrângând şi extinzând dosarele afişate, puteţi trece

în revistă cât de multe sau cât de puţine detalii doriţi.

✔✔✔✔ Schimbarea modului de prezentare a fişierelor şi a dosarelor

Când veţi utiliza prima oară Exploratorul, veţi observa că dosarele şi fişierele sunt

reprezentate, în panoul din dreapta al ferestrei, de pictograme mari, ca în Fig. 9.

De asemenea, puteţi afişa fişierele şi dosarele sub forma unor mici pictograme, a unei

liste, sau cu detalii referitoare la fişiere.

Pentru a schimba modul în care sunt afişate fişierele şi dosarele, executaţi paşii următori:

1. Deschideţi meniul View.

2. Alegeţi una dintre următoarele comenzi:

Comanda Rezultat Large Icons (pictograme mari) Pictograme mari aranjate pe mai multe coloane Small Icons (pictograme mici) Pictograme mici List (listă) Pictograme mici într-o singură listă Details (detalii) Dimensiunea, tipul şi data modificării


CAPITOLUL 4

47

✔✔✔✔ Ordonarea fişierelor şi a dosarelor În panoul din dreapta al Exploratorului puteţi ordona fişierele şi dosarele după nume,

tip, dimensiune şi dată. Pentru a sorta elementele afişate de Explorator, executaţi paşii

următori:

1. Alegeţi View, Arrange Icons 2. Selectaţi una dintre cele patru opţiuni ale submeniului.

Comandă Rezultat

by Name (după nume) Ordonează dosarele şi apoi fişierele după numele lor

by Type (după tip) Ordonează dosarele şi apoi fişierele după tip (acesta poate să nu fie acelaşi cu extensia fişierului)

by Size (după dimensiune)

Ordonează dosarele şi apoi fişierele după dimensiunea lor

by Date (după dată) Ordonează dosarele şi apoi fişierele după data lor Dacă aţi selectat opţiunea Details pentru a afişa dosarele şi fişierele, puteţi ordona rapid lista articolelor după nume, dimensiune, tip şi data modificării, executând clic pe butonul din capătul de sus al coloanei după care vreţi să faceţi ordonarea. De exemplu, executaţi clic pe Size pentru a ordona articolele listei după dimensiune.

✔✔✔✔ Redenumirea fişierelor şi a fosarelor

Pentru a redenumi un fişier sau un dosar, executaţi paşii următori: 1. Executaţi clic pe numele (nu pe pictograma) dosarului sau al fişierului 2. Executaţi clic pe butonul drept al mouse-ului şi alegeţi comanda Rename

Observaţi că numele este înconjurat de o casetă şi apare un punct de inserţie pâlpâitor.

Observaţie

Dacă în mod accidental aţi executat dublu clic pe numele fişierului, se deschide fereastra programului care l-a creat. Pentru a reveni la operaţia de schimbare a numelui,închideţi programul şi executaţi din nou clic pe numele fişierului.

3. Introduceţi de la tastatură noul nume şi apăsaţi tasta <Enter>.


CAPITOLUL 4

48

✔✔✔✔ Gestionarea fişierelor şi a dosarelor

Cu Exploratorul puteţi face mai mult decât să afişaţi fişiere şi dosare. Exploratorul este

un instrument esenţial pentru gestionarea fişierelor şi a dosarelor de pe calculatorul

dumneavoastră. Il puteţi folosi la crearea noilor dosare, la mutarea lor dintr-o poziţie în

alta, la copierea şi mutarea fişierelor dintr-un dosar în altul şi de pe o unitate de disc

pe alta. De asemenea, puteţi utiliza Exploratorul la ştergerea şi redenumirea fişierelor

şi a dosarelor. Exploratorul poate deveni secretara dumneavoastră, ajutându-vă să

păstraţi fişierele în ordine, astfel încât să puteţi utiliza mai eficient calculatorul.

✔✔✔✔ Selecţia fişierelor şi a dosarelor

Înainte să învaţaţi cum să gestionaţi fişierele şi dosarele, trebuie să învăţaţi să le

selectaţi. Selecţia unui singur fişier sau a unui dosar este o operaţie uşoară. Este suficient

să executaţi clic pe acesta sau să utilizaţi tastele cu săgeţi direcţionale îndreptate în sus şi

în jos de pe tastatură. Fişierul selectat este pus în evidenţă.

De asemenea, puteţi selecta mai multe fişiere şi dosare. Acest lucru este extrem de util

atunci când doriţi să copiaţi sau să mutaţi mai multe fişiere sau dosare o dată. De

exemplu, puteţi selecta câteva fişiere şi apoi le puteţi copia o dată pe un floppy disc,

pentru a le face copii de siguranţă.

Pentru a selecta mai multe fişiere cu ajutorul mouse-ului, executaţi clic pe primul

fişier, menţineţi apăsată tasta <Ctrl> şi executaţi clic pe fiecare fişier suplimentar pe

care vreţi să-l selectaţi. Pentru a deselecta un fişier, continuaţi să ţineţi apăsată tasta

<Ctrl > şi executaţi încă o dată clic pe fişier.

Pentru a selecta rapid un grup continuu de fişiere, selectaţi primul fişier din grup,

menţineţi apăsată tasta <Shift> şi selectaţi ultimul fişier din grup. Toate fişierele

cuprinse între primul şi ultimul vor fi, de asemenea, selectate. O altă modalitate de a


CAPITOLUL 4

49

selecta un grup continuu de fişiere este tragerea, cu ajutorul mousului, a unei casete în

jurul grupului de fişiere.

✔✔✔✔ Crearea dosarelor noi

Pentru a organiza fişierele de pe calculatorul dumneavoastră, puteţi crea cât de multe

dosare doriţi. Pe măsură ce creaţi tot mai multe fişiere cu programele de pe calculator,

probabil că veţi dori să dezvoltaţi un sistem de organizare care să vă ajute să păstraţi

evidenţa acestora, aşa cum aţi face cu hârtiile de la birou. Cu cât creaţi mai multe fişiere,

cu atât mai mult s-ar putea să fie necesară organizarea lor în categorii, pentru a le face

mai uşor de localizat.

Dosarele sunt cheia organizării fişierelor dumneavoastră. De exemplu, puteţi începe cu

un dosar în care păstraţi toate scrisorile de afaceri. În timp, dosarul se va umple cu atât de

multe fişiere încât va deveni dificilă găsirea unuia. În acest moment, are sens împărţirea

acestor fişiere în categorii – de exemplu după clienţi sau după firmă – şi crearea unui

dosar pentru fiecare categorie. Puteţi utiliza Exploratorul la crearea acestor noi dosare.

Pentru a crea un dosar nou, executaţi paşii următorii:

1. În panoul din stânga Exploratorului, selectaţi dosarul în care vreţi să creaţi

noul dosar.

2. Alegeţi File, New (nou), Folder (dosar).

În panoul din dreapta al Exploratorului, va apărea un nou dosar, pregătit pentru a-i

da un nume.

3. Introduceţi de la tastatură numele dosarului şi apăsaţi tasta <Enter>.

Dosarele, ca şi fişierele, pot avea nume lungi. Numele dosarelor pot conţine cel mult 255

de caractere şi pot include spaţii. Nu pot fi utilizate următoarele caractere:

\ ? : “ < > |


CAPITOLUL 4

50


CAPITOLUL 4

51

✔✔✔✔ Mutarea şi copierea fişierelor şi a dosarelor

O sarcină importantă a activităţii de gestionare a fişierelor de pe calculatorul

dumneavoastră este mutarea şi copierea fişierelor şi a dosarelor. În cazul în care creaţi noi

dosare pentru a împărţi în subcategorii fişierele dintr-un dosar, trebuie să mutaţi fiecare fişier din

dosarul iniţial, în cel nou. Puteţi să mutaţi un dosare întreg în altul. Sau puteţi să copiaţi fişiere

de pe hard disc pe un floppy disc, pentru a le face cópii de siguranţă sau pentru a le transfera pe

un alt calculator. Utilizând Exploratorul şi mouse-ul puteţi muta şi copia rapid fişiere şi dosare,

fără să atingeţi tastatura.

Există posibilitatea de a utiliza două metode pentru a copia şi muta fişiere şi dosare:

1. fie comenzile Cut (decupează) sau Copy (copiază) prezente în meniu,

2. fie mouse- ul pentru a trage şi a le fixa.

Pentru a muta sau copia fişiere utilizând meniul, executaţi paşii următori:

1. În panoul din dreapta al Exploratorului, selectaţi fişierele sau dosarele pe care

vreţi să le mutaţi.

2. Pentru a muta elementele, alegeţi Edit, Cut; executaţi clic cu butonul drept al

mouse-ului pe articolele selectate, pentru a afişa meniul rapid, şi apoi executaţi

clic pe Cut; sau executaţi clic pe butonul Cut de pe bara cu instrumente; sau

apăsaţi tastele <Ctrl> + <X >.

Sau

Pentru a copia elementele, alegeţi Edit, Copy; executaţi clic cu butonul drept al

mousului pe articolele selectate, pentru a afişa meniul rapid, şi apoi executaţi clic

pe Copy; sau executaţi clic pe butonul Paste de pe bara cu instrumente; sau apăsaţi

tastele <Ctrl> + <C>.

3. În panoul din stânga al ferestrei Exploratorului, selectaţi, cu butonul drept al

mouse-ului, dosarul care va conţine elementele copiate sau mutate şi alegeţi

Paste (lipeşte); sau executaţi clic pe butonul Paste de pe bara cu instrumente; sau

apăsaţi tastele <Ctrl> +<V> .


CAPITOLUL 4

52

Pentru a muta sau copia fişierele utilizând metoda tragerii şi a fixării (drag-and-drop),

executaţi paşii următori:

1. În panoul din dreapta al Exploratorului, selectaţi fişierele sau dosarele pe care

vreţi să le mutaţi.

2. Dacă în panoul din stânga al Exploratorului dosarul în care vreţi să mutaţi

elementele selectate nu este vizibil, utilizaţi bara de derulare pentru a-l aduce în

imagine. Dacă este nevoie să expuneţi un subdosar, executaţi clic pe semnul + de

lângă dosarul care îl conţine.

3. Pentru a muta elementele selectate, trageţi-le în noul dosar din panoul stâng al

Exploratorului.

Sau

Pentru a copia elementele selectate, menţineţi apăsată tasta <Ctrl> şi trageţi-le în

noul dosar din panoul stâng al Exploratorului.

Când menţineţi apăsată tasta <Ctrl>, la indicatorului mouse-ului apare un semn plus

(+), indicând acţiunea de copiere a fişierelor.

Înainte de eliberarea butonului mouse-ului, asiguraţi-vă că este pus în evidenţă dosarul

corect.

✔✔✔✔ Copierea discurilor Uneori, puteţi dori să realizaţi o copie identică a întregului floppy disc. Acest lucru

este uşor de făcut fie în cadrul Exploratorului, fie în fereastra My Computer.

Puteţi copia de pe un floppy disc pe altul, utilizând aceeaşi unitate, dar discurile trebuie

să aibă aceeaşi capacitate de stocare. Discul pe care copiaţi va fi şters în timpul acestei

operaţii.

Pentru a copia un disc, executaţi paşii următori:

1. Introduceţi floppy discul pe care vreţi să-l copiaţi.

2. Executaţi clic cu butonul drept al mouse-ului pe discul din fereastra

My Computer sau pe cel din panoul din stânga al ferestrei Exploratorului.

3. Alegeţi din meniul rapid Copy Disk (copiază discul). Rezultatul va fi

deschiderea casetei de dialog Copy Disk .


CAPITOLUL 4

53

Dacă aveţi numai o unitate de disc de această dimensiune, ea va fi pusă în

evidenţă atât în zona Copy From (copiază de pe), cât şi în zona Copy To

(copiază pe) a casetei de dialog. Dacă aveţi o altă unitate de aceeaşi

dimensiune, ea va fi prezentată în listă şi o puteţi selecta pentru a realiza

copierea de pe o unitate pe alta.

4. Alegeţi Start (începe).

5. Dacă utilizaţi aceeaşi unitate atât pentru sursă, cât şi pentru destinaţie

(copia), veţi fi înştiinţati să schimbaţi floppy discurile atunci când este necesar.

6. Când dicul a fost copiat, puteţi copia un altul alegând Start sau puteţi încheia

alegând Close.

✔✔✔✔ Ştergerea fişierelor şi a dosarelor.

Inevitabil, va sosi momentul în care veţi dori să ştergeţi un fişier sau un dosar.

Cauzele pot fi diverse: nu mai aveţi nevoie de fişier sau aţi creat câteva dosare noi

pentru a împărţi în categorii fişierele dintr-un dosar existent, sau vreţi să ştergeţi

dosarul iniţial după ce aţi mutat fişierele în alte poziţii. Ştergerea fişierelor şi a

dosarelor este o parte esenţială a acţiunii de evitare a încărcării excesive şi inutile a

calculatorului dumneavoastră.

Trebuie să ştergeţi cu atenţie fişierele şi dosarele, astfel încât să nu ştergeţi din greşală,

unul de care încă aveţi nevoie. Din fericire, Windows conţine acum un dosar denumit Recyle Bin

(lada de deşeuri), în care sunt stocate temporar fişierele şterse, până când îl goliţi. Puteţi

recupera fişire din dosarul Recycle Bin, dacă vă răzgândiţi sau dacă le ştergeţi din greşală.
Atenţie!
Fişierele şterse de pe un floppy disc nu sunt trimise în dosarul RecYcle Bin. Odată ce le-aţi şters, ele nu mai pot fi restaurate.


CAPITOLUL 4

54

Pentru a şterge un fişier sau un dosar, executaţi paşii următori:

1. Selectaţi fişierul sau dosarul pe care vreţi să-l ştergeţi.

Puteţi selecta mai multe fişiere sau dosare utilizând metodele descrise în

secţiunea “Selecţia fişierelor şi a dosarelor”, prezentată mai devreme în acest

capitol.

2. Executaţi clic cu butonul drept al mouse-ului pe selecţie şi apoi clic pe Delete

(şterge).

Alegeţi File, Delete (sau apăsaţi tasta <Delete>, sau executaţi clic pe butonul Delete

de pe bara cu instrumente).

3. Executaţi clic pe Yes la apariţia casetei de dialog Confirm Delete (confirmă

ştergerea fişierului), sau executaţi clic pe No dacă doriţi să abandonaţi

stergerea fişierului.

Dacă ştergeţi mai multe fişiere, Exploratorul afişează caseta de dialog

Confirm Multiple File Delete (confirmă ştergerea mai multor fişiere).

Atenţie!

Dacă ştergeţi un dosar, ştergeţi, de asemenea, toate fişierele şi dosarele conţinutede acesta. Caseta de dialog Confirm Folder Delete vă reaminteşte acest lucru. Fiţi conştient de ceea ce faceţi înainte să ştergeţi un dosar. De asemenea, va trebui să fiţi atent să nu ştergeţi, din greşală, un fişier program.Dacă încercaţi să-l ştergeţi, caseta de mesaje Conform File Delete vă avertizeazăcă sunteţi pe cale să ştergeţi un program. Executaţi clic pe No dacă nu intenţionaţisă ştergeţi programul, dar celelalte fişiere selectate vor fi şterse.

Observaţie

Pentru a arhiva pe un floppy disc fişierele, înainte de a le şterge, selectaţi-le,executaţi clic cu butonul drept al mouse-ului pe ele şi apoi clic pe Send To(transmite către). Executaţi clic pe unitatea dorită pentru a copia fişierele pe floppy disc. Încontinuare, executaţi clic cu butonul drept al mousului pe fişierele selectate şi apoiclic pe Delete.

Observaţie

Puteţi şterge fişiere şi dosare trăgându-le peste pictograma Recycle Bin de pe suprafaţa de lucru şi apoi fixându-le


CAPITOLUL 4

55

Când ştergeţi unele fişiere, puteţi vedea un mesaj care vă avertizează că fişierul este

de tip sistem, ascuns sau numai pentru citire. Fişierele sistem sunt necesare pentru ca

Windows să lucreze corect şi nu trebuie şterse. Fişierele ascunse şi cele care nu pot fi decât

citite pot fi necesare anumitor programe pentru a lucra corect, sau pot fi doar fişiere pe care

le-aţi protejat cu aceste atribute, împiedicând ştergerea lor accidentală. Înainte de a şterge oricare

dintre aceste tipuri de fişiere, va trebui să fiţi convins că sistemul nu are nevoie de ele pentru a

lucra corect.

✔✔✔✔ Refacerea fişierelor şterse

Fişierele şterse sunt mutate într-un dosar denumit Recycle Bin (lada de deşeuri).

Puteţi deschide acest dosar la fel cum aţi face-o în cazul altuia, puteţi selecta un fişier şi îl puteţi

reface în poziţia iniţială. De asemenea, puteţi muta sau copia fişiere din dosarul Reycle Bin într-o

altă poziţie, în acelaşi mod în care aţi învăţat să mutaţi şi să copiaţi fişiere din alte dosare.

Dosarul Reycle Bin vă dă siguranţa că mai aveţi o şansă dacă aţi şters din greşală un fişier sau un

dosar.

Pentru a reface un fişier sau un dosar şters, executaţi paşii următori:

1. Executaţi dublu clic pe pictograma Reycle Bin de pe suprafaţa de lucru pentru

a deschide fereastra Reycle Bin.

2. Selectaţi fişierul sau fişierele pe care vreţi să le refaceţi.

Pentru selecţia mai multor fişiere, puteţi utiliza modalităţile descrise în secţiunea

“Selecţia fişierelor şi a dosarelor”.

3. Executaţi clic cu butonul drept al mouse-ului pe fişierele selectate şi apoi clic pe

Restore (restabileşte), sau alegeţi File, Restore.

Fişierele sunt refăcute în dosarele din care au fost şterse. Dacă dosarul iniţial în care a

existat un fişier a fost şters, el este la rândul lui refăcut.

De asemenea, puteţi reface un fişier într-alt dosar decât cel din care a fost şters. Cea mai

uşoară modalitate de a realiza acest lucru este utilizarea Exploratorului. Deschideţi dosarul

Reycle Bin în fereastra Exploratorului, selectaţi fişierele pe care vreţi să le refaceţi şi folosiţi una

dintre metodele prezentate anterior în acest capitol.


CAPITOLUL 4

56

4.2. INTERNET / (INTERNETWORK SYSTEM)

- Sistem de Interconectare Reţele -

Ce este Internet –ul? Multe persoane cred că Internet-ul este un loc unde se dicută numai despre informatică,

unde se întâlnesc numai pasionaţii de calculatoare şi că informaţiile la care au acces sunt sub forma unor abrevieri criptice pe care numai specialiştii le pot înţelege. Această impresie este total greşită. Uşurinţa cu care se pot distribui informaţii, dar mai ales cu care orice utilizator, poate avea acces la informaţii, a făcut din Internet un mediu preferat. Structura Internet-ului a făcut posibilă nu numai distribuirea de informaţii “statice”, ci şi existenţa serviciilor. De exemplu, pe baza unei cărţi de credit, se pot face toate rezervările pentru petrecerea concediului de odihnă într-o frumoasă ţară din lume, şi se poate plăti utilizând calculatorul de acasă.

Prin urmare Internet-ul este: ➦ O cale de comunicare foarte rapidă şi atractivă între oamenii acestei lumi. ➦ Modalitatea prin care oamenii aflaţi oriunde pe Glob pot comunica şi schimba

informaţii cu multă uşurinţă. ➦ Oferta “de toate pentru toţi”, remarcându-se prin uşurinţa cu care orice utilizator, fie

el şi novice în informatică, poate avea acces la informaţie. ➦ INTERNET este o reţea de reţele .O reţea este un grup de calculatoare care au fost

conectate astfel încât să poată comunica între ele (să facă schimb de informaţii) Ele îşi pot transmite mesaje unul altuia şi pot folosi în comun informaţiile sub forma de fişiere. INTERNET asigură legătura între peste 21.000 de astfel de reţele şi, în permanenţă, la acestea se adaugă tot mai multe. Unele dintre reţele sunt administrate de instituţii guvernamentale, altele de universităţi, firme, biblioteci, şcoli etc. Reţelele pot fi de mai multe tipuri:

➨ LAN (Local Area Network) – calculatoarele sunt plasate în interiorul aceleaşi

clădiri sau campus universitar;

➨ MAN (Metrropolitan Area Network) – reţea extinsă la nivelul unui oraş);

➨ WAN (Wide Area Network) – reţea naţională.

INTERNET este o interconectate de LAN-uri, MAN-uri şi WAN-uri prin

legături rapide (satelit, circuite comunicaţie digitală etc.).


CAPITOLUL 4

57

Toate calculatoarele dintr-o reţea trebuie să comunice între ele pe baza unui set de

reguli fixe (limbaj), denumit protocol Protocolul folosit s-a standardizat şi se numeşte

TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol).

Pentru a beneficia de facilităţile Internet, un utilizator trebuie să conecteze

calculatorul său la una dintre subreţelele precizate mai sus. În acest mod, calculatorul

său devine nod în Internet şi utilizănd protocolul TCP / IP va putea folosi diverse

programe cu rol de client pentru a putea transfera informaţii de la alte calculatoare cu

rol de server conectate la rândul lor la Internet.

Cine administrează Internet-ul? NIMENI!!! Nu există vreo companie care să impună o serie de reglui.

Singurele reguli care guvernează INTERNET-ul sunt cele ale bunului simţ.

Există totuşi o organizaţie a utilizatorilor INTERNET-ului numită ISOC

(INTERNET SOCIETY), care are obligaţia să gestioneze din punct de vedere

tehnic INTERNET-ul şi să standardizeze tehnologia folosită.

Cum vă conectaţi la Internet?

Există patru moduri principale de conectare la INTERNET:

➣ Legătura permanentă (perrmanent connection).

Sunt folosite de marile organizaţii de genul universităţi, şcoli corporaţii.

Cheltuielile pentru instalarea şi funcţionarea unei astfel de legături dedicate

sunt de mii de dolari.

➣ Legătura directă prin modem1 (dial-in direct connection).

Acest gen de legătură este cel mai bun, după legătura permanentă. Este acesibil

persoanelor individuale şi firmelor mici, deoarece cheltuielile pentru instalare şi

funcţionare sunt de aprox. 50 dolari. Deoarece este un serviciu “dial-in”, aveţi

nevoie de un modem şi va trebui să formaţi un număr de telefon pe care vi-l

indică furnizorul de servicii.

➣ Legătura prin modem şi terminal (dial-up terminal connection).


CAPITOLUL 4

58

Acest gen de legătură va permite conectarea prin modem la furnizorul de

servicii şi, după stabilirea legăturii, calculatorul dvs. funcţionează ca un

terminal. 1 ) Modem este o combinaţie a cuvintelor “modulate” şi “demodulate”. Acestea sunt operaţii efectuate de modem asupra semnalelor digitale venite din calculatorul dvs. atunci când le converteşte în semnale analogice folosite de majoritatea reţelelor telefonice şi înapoi în semnale digitale folosite de calculatoare.

➣ Legătura prin poşta electronica.

Acest gen de legătură va permite transmiterea / recepţionarea de mesaje

e-mail în INTERNET.

Observaţie

Cel mai bun mod de conectare la INTERNET este sistemul OPM: OTHER PEOPLE’S

MONEY (Banii altora). Mulţi utilizatori ai reţelei INTERNET se conectează prin

intermediul unei organizaţii care are o legătură permanentă la INTERNET.

Servicii disponibile în INTERNET

Comunicarea şi schimbul de informaţii în INTERNET se realizează prin “servicii”, ce

permit exploatarea şi căutarea de informaţii aflate în această uriaşă reţea. Pentru oricare

dintre servicii există un calculator care solicită inforrmaţii – un client al serviciului

respectiv – de la un alt calculator care furnizează informaţiile, numit server. Fiecare

calculator legat în reţea, poate fi atât client cât şi server.

Cel mai utilizat serviciu în INTERNET este World Wide Web (WWW)

Acesta este un sistem cu hipertext2 care va ajuta să vă deplasaţi pe cale electronică în

jurul lumii, căutând informaţii. Web vă permite să “urmăriţi” legăturile.

Pentru a folosi serviciul WWW, aveţi nevoie de un browser Web (răsfoitor prin

INTERNET) un program care afişează documente Web. (Internet Explorer,

Netscape etc).

Aproape fiecare persoană (fizică sau juridică) si-a creat propria pagină Web, în care

publică informaţii utile. În momentul de faţă, o mare parte din paginile de Web au un

aspect comercial şi deci informaţia cu adevărat folositoare este în permanentă scădere.

2) Un document de hipertext va permite să săriţi din loc în loc într-un document sau la alte documente prin intermediul unor legături de un anumit tip.


CAPITOLUL 4

59

Acest lucru nu trebuie să fie îngrijorător, deoarece acolo unde există aspect comercial,

apare implicit şi legea concurenţei. Datorită ei, numai firmele cele mai “capabile” vor

reuşi să supravieţuiască puternicului val. Deşi în ultimul timp a crescut capacitatea şi

nivelul de performanţă al reţelei INTERNET, utilizatorii percep o scădere a calităţii

serviciilor datorată în special aglomerării reţelei.

Factorii care determină aglomerarea reţelei INTERNET sunt:

• asaltul neprofesioniştilor, care în condiţiile unor costuri scăzute de acces,

manifestă un comportament iraţional şi neeconomic, având ca efect “poluarea”

Internet-ului;

• inexistenţa unor soluţii tehnice de acces care să facă o diferenţiere a serviciilor

solicitate şi să permită acordarea priorităţii diferenţiate de servicii;

• imperfecţiunea pieţei serviciilor INTERNET, structura ei reflectându-se asupra

preţului şi vitezei de comunic

Funcţii ale reţelei INTERNET

➦ E-mail (Poşta electronică).

➦ Reţeaua World Wide Web (reţeaua Web sau WWW, ce oferă acces la

fişiere, documente, imagini, sunete din mii de zone Web).

➦ Grupuri de dialog UseNet (UseNet newsgroups) – grupuri de discuţii care

tratează subiecte referitoare la ştiinţă, evenimente, muzică, calculatoare

etc.

➦ Transferul de fisiere cu ajutorul protocolului FPT (File Transfer Protocol).

Ce inforrmaţii sunt necesare pentru conectare la INTERNET? (preluate

de la furnizorul de servicii).

➣ Tipul de legătură asigurată prin SLIP (Serial Line Internet Protocol) sau

PPP(Point-to-Point Protocol);

➣ Denumirea utilizatorului;

➣ O parolă;

➣ Numărul de telefon pentru accesul pe plan local al furnizorului;


CAPITOLUL 4

60

➣ Adresa IP(Internet Protocol) pentru Domain Name Server (pe scurt DNS este

metoda folosită de INTERNET pentru a crea denumiri unice pentru fiecare

server de reţea);

➣ Tehnica de autentificare (denumirea pentru conectarea şi parolă înscrise într-o

fereastră, sau alte metode.

Observaţie.

Toate paginile Web sunt identificate printr-o adresă unică, denumită Universal

Resource Locator (URL – sistem universal pentru localizarea resurselor).

Adresele reţelei WWW încep în acelaşi mod:

http:// ➛ reprezintă prescurtarea de la Hyper Text Transfer Protocol

(“limbajul” din Web)

De exemplu, adresa URL pentru paginile firmeI Microsoft respectiv SNSPA

arăta astfel:

httf://www.microsoft.com sau httf://www.snspa.ro

SOFT pentru INTERNET

◆ Un browser pentru reţeaua World Wide Web. Browserele existente sunt

Internet Explorer, Mozaic şi Internet Assistant, produse ale firmei Microsoft,

Netscape, etc.

◆ Program pentru poşta electronică – Eudora, produs al firmei Qualcomm;

Os Mail, produs de Open System; Z-Mail produs de Network Computing

Devices; MS-Office –Outlook, produs al firmei Microsoft.


CAPITOLUL 4

61

◆ Program pentru citirea mesajelor grupurilor de dialog UseNet. – NewsZpress,

Free Agent etc.

◆ Program pentru căutarea fişierelor: Gopher, Archie Veronica etc.

Ce este Intranet-ul?

Intranet-ul înseamnă utilizarea tehnologiilor Internet în vederea legării

într-un tot unitar a resurselor informaţionale ale unei organizaţii. Intranet-ul derivă

din Internet: este o reţea de calculatoare bazată pe protocoale Internet. Intranet-ul este

răspunsul momentan pentru nevoile legate de gestiunea informaţiilor şi lucrul în grup al

unei organizaţii. Intranet-ul facilitează comunicarea între oamenii unei organizaţii,

concretizându-se în infrastructura tehnologică necesară unei bune şi eficiente

colaborări.

Similitudinea dintre cele două concepte Internet şi Intranet face dificilă

trasarea unei graniţe de demarcaţie. Totuşi cea mai importantă diferenţă se află nu atât la

nivel tehnologic, cât mai ales la cel semantic. Internet-ul este zona informaţiilor

publice, iar Intranet-ul este cu predilecţie zona informaţiilor cu caracter privat.

Avantajele Intranetului derivă din:

➤➤➤➤ utilizare browser – “răsfoitor” ca interfaţă cu utilizatorul;

➤➤➤➤ ”dizolvarea” distanţelor geografice;

➤➤➤➤ costul scăzut de menţinere şi întreţinere a unui sistem Intranet;


CAPITOLUL 4

62

➤➤➤➤ informaţia disponibilă în cadrul unui sistem Intranet este bine

organizată şi controlată, ea va avea totdeauna un “stăpân”;

➤➤➤➤ asigurarea securităţii informaţiilor gestionate(în special securitatea

accesului);

➤➤➤➤ este uşor de învăţat, utilizatorul parcurge o singură dată curba de

învăţare a specificaţiilor unei interfeţe (meniuri, bare de instrumente,

casete de dialog etc.).


CAPITOLUL 4

63

4.3. SISTEMUL E-mail (Electronic mail – Poşta Electronică)

Scopul COMUNICĂRII în organizaţie îl constituie transmiterea şi recepţia de mesaje în

vederea obţinerii unor efecte pragmatice.

În acest scop se recomandă sistemul poşta electronică - E-mail, prin care se transmit

mesaje într-o reţea de calculatoare.

Din cauza structurii Internet-ului şi a răspândirii acestuia, poşta electronică pe Internet

oferă posibilitatea comunicării cu uşurinţă între oamenii aflaţi pe Glob.

Conceptual, poşta electronică este o analogie a celei normale. Există un oficiu poştal

numit mail server, care păstrează cutiile poştale ale abonaţilor. Când un abonat al oficiului

poştal A doreşte să trimită un mesaj unui abonat la oficiul poştal B, nu trebuie să scrie decât

mesajul şi să precizeze adresa destinatarului (conţine numele cutiei poştale şi al oficiului poştal

de destinaţie). Pentru scirerea şi transmiterea unei scrisori electronice trebuie folosit un client de

poştă (Netscape Nagigator Mail, Eudora etc.) . Scrisoarea respectivă este caracterizată de adresa

destinatarului (câmpul TO), adresele altor persoane la care se mai trimite scrisoarea (câmpul CC-

Carbon copy) şi câteva cuvinte descriptive (Subject line). După completarea câmpurilor

respective şi scrierea efecivă a conţinutului scrisorii (în zona de text ), se transmite efectiv

apelând la butonul Send.

Avantaje

➩ Este ieftin – de regulă, mai ieftin decât trimiterea unui mesaj prin poştă şi adesea mai

ieftin decât o discuţie telefonică.

➩ Este rapid. Mesajele sunt transmise adesea în timp de secunde.

➩ Este comod. Se pot creea grupuri de utilizatori, lucru care permite scrierea unui

mesaj şi transmiterea lui prin E-mail tuturor persoanelor grupului. De asemenea, se

poate scrie un mesaj, se adresează unei singure persoane, apoi prin sistemul “CC”

(Carbon Copy – copie la indigo) poate fi transmis altor utilizatori ai sistemului

E-mail.

Dezavantaje Două pericole în sistemul E-mail

➲ Fără nimic deosebit …

➲ … Iar ei nu vă văd faţa


CAPITOLUL 4

64

Scrierea adresei Scrierea adresei pentru majoritatea mesajelor E-mail nu este o problemă. Pentru a

transmite un mesaj E-mail unui membru al unui serviciu online,se reţine adresa din INTERNET

formată din două părţi: numărul de identificare sau denumirea pentru conectare a

persoanei(firmei) şi denumirea domeniului serviciului online separate prin semnul @

(de exemplu, [email protected]). Reţeaua INTERNET analizează denumirea domeniului,

găseşte numărul asociat cu ea (adresa calculatorului care administrează mesajele prin poştă) şi

foloseşte numărul respectiv pentru a trimite mesajul în locul corect.

Eticheta în INTERNET

Când lucraţi cu E-mail prin INTERNET, respectaţi următoarele reguli pentru a evita

jignirea oamenilor şi punerea dvs. în situaţii delicate.

➣ Nu scrieţi nimic ce aţi putea regreta mai târziu.

➣ Aveţi grijă la tonul mesajului.

➣ Daţi-i adresantului ocazia de a se explica.

➣ DEZACTIVAŢI TASTA <CAPS LOCK> . Mesajele scrise cu majuscule sunt greu

de citit şi pot fi considerate ca echivalentul scris al vorbitului cu voce ridicată.

➣ Citiţi mesajul înainte de a-l expedia.

➣ Fiţi politicos.

Este cam banal, dar dacă vă place… Utilizatorii E-mail au realizat câteva metode pentru clarificarea mesajelor:

① Emoticons (“feţe” zâmbitoare):

Puteti folosi de exemplu urmatoarele “emoticons”:

! Tristete, dezamagire;

8-) Un zambet mai prostesc


CAPITOLUL 4

65

sau fata cu ochelari;

:- Un zambet;

;-) O clipire;

*" Mos Craciun;

:-& Fără glas;

:-o O privire socată;

………

Dacă se intoarce pagina cu 90 de grade, astfel încât marginea din stânga să fie orientată în sus,

iar marginea din dreapta în jos, se va observa semnificaţia simbolurilor de mai sus.

②②②② Prescurtari pentru mesaje

BTW By the way (Apropo);

FYI For your information

(Doar ca informatie);

TIA Thanks in advance

(Multumiri anticipate)

…….

Adevăratul câştig al utilizării acestor prescurtări este acela că le conferă persoanelor care

le folosesc impresia că au propriul lor “cod secret”.

CE PROGRAM E-mail VEŢI FOLOSI?

Dacă aveţi instalat WINDOWS, puteţi folosi programul Microsoft Exchange, pentru

transmiterea mesajelor E-mail în reţeaua firmei. Principala lui problema e că este prea lent.

Dacă aveţi instalat WINDOWS 97, puteţi folosi programul Microsoft Office –Outlook.


CAPITOLUL 4

66

Se poate folosi şi un program denumit EUDORA, unul dintre cele mai cunoscute

programe pentru E-mail din INTERNET. Este mult mai rapid şi mai uşor de folosit decât

Exchange.


CAPITOLUL 4

67

4.4. PRODUSUL MICROSOFT OFFICE - WORD 4.4.1. TEHNOREDACTARE. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATA. PROCESOR DE TEXTE. DOCUMENT.

TEHNOREDACTAREA reprezintă “pregătirea tehnică şi grafică a unui manuscris înainte de a

începe operaţia de tipărire”. Această pregătire a manuscrisului se referă la aplicarea acelor

operaţii de prelucrare care să determine, în final, obţinerea unui document cu:

#$calităţi grafice superioare,

#$lizibilitate bună,

#$aspect plăcut,

#$cu o formă de prezentare adaptată conţinutului.

TEHNOREDACTAREA se poate face atât manual, prin mijloace mecanice de prelucrare (vezi

maşina de scris), cât şi automat, computerizat, folosindu-se ca mijloc de prelucrare

calculatorul. TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATĂ presupune existenţa unui sistem fizic de prelucrare:

calculatorul, şi a unui sistem logic de prelucrare: programul după care funcţionează

calculatorul pentru a realiza prelucrările dorite. Acest program sau ansamblu de programe,

specializat în operaţiile de tehnoredactare se numeşte procesor sau editor de texte.

Procesoarele de text operează cu documente.

DOCUMENTUL reprezintă un ansamblu de:

#$texte

#$imagini

#$tabele

#$grafice…

toate aparţinând unei aceleiaşi lucrări (deci cu legătura logică între părti). DOCUMENTUL este

de fapt, echivalentul , din punctul de vedere al procesorului de text, al lucrării care se editează

(articol, carte, revistă, scrisoare…).


CAPITOLUL 4

68

TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA are o serie de avantaje, faţă de cea manuală:

& introducerea textului de la tastatura calculatorului poate fi făcută de o persoană fără

o pregătire specială;

& parte din operaţiile de rutină sunt executate automat de calculator;

& după ce documentul a fost introdus el poate fi previzualizat pe ecranul monitorului,

realizându-se astfel o eventuală corectare înaintea tipăririi;

& pot fi obţinute documente cu calităţi superioare atât din punct de vedere tehnic cât şi

artistic.

MICROSOFT WORD pentru WINDOWS este un program performant de procesare texte,

care se poate folosi pentru:

#$crearea şi editarea documentelor,

#$inserarea şi/ sau eliminarea textului şi a imaginilor grafice,

#$crearea documentelor specializate (formulare, scrisori formatate..).

MICROSOFT WORD asigură câteva funcţii elementare pentru prelucrarea textelor, ca de

exemplu:

& alinierea automată a textului

& posibiltatea alegerii diferitelor forme şi dimensiuni pentru caractere

& aranjarea textului în pagină

& crearea antetelor şi a notelor de subsol

& editarea tabelelor

& editarea ecuaţiilor

Cu ajutorul acestui procesor este foarte uşor să se confere scrisorilor, plicurilor, etichetelor,

rapoartelor, articolelor de ziar, listelor de preţuri, etc. aspectul dorit, personalizat, mărindu-se

astfel impactul diferitelor forme de comunicare din interiorul sau exteriorul unei societăţi.


CAPITOLUL 4

69

Programele moderne de procesare a textelor pot fi folosite impreună cu baze de date şi/ sau

produse de calcul tabelar, permiţându-se astfel tipărirea de rapoarte, pe baza datelor cuprinse

într-un tabel, sau conceperea de oferte folosindu-se informaţiile cuprinse în diferite baze de

date.

Literatura de specialitate afirmă chiar că utilizarea combinată a procesoarelor de text cu

bazele de date poate duce la creşterea eficienţei activităţii unei companii, datorită atât

micşorării timpului de căutare şi de extragere a informaţiilor dorite necesare plasării lor în

corespondenţa de afaceri, cât şi datorită acurateţii acestor informaţii.


CAPITOLUL 4

70

4.4.2. ELEMENTE DE BAZĂ

4.4.2.1. Sistemul de Help WORD pentru WINDOWS este un program de prelucrare a textelor puternic şi flexibil, uneori

fiind chiar prea puternic. Pe lângă faptul că el posedă multe trăsături, dintre care unele sunt

destul de complicate, se poate întâmpla ca, funcţie de versiunea de program folosită să existe,

de la o etapă la alta a utilizării sale, deosebiri şi variaţii mai simple sau mai complicate,

funcţie de modificările aduse în timp produsului.

În această situaţie, sau în cazul în care, pe parcursul introducerii unui document, apar

probleme ce pot conduce la ambiguităţi, este recomandată utilizarea sistemului de ajutor,

“HELP”, oferit de procesor, sistem care, pentru persoanele familiarizate cu limba engleză,

este foarte bun.

Paşii ce trebuiesc urmaţi pentru a folosi corect sistemul de HELP sunt următorii: a) Se selectează din bara de menu opţiunea HELP; b) Se selectează din menu-ul derulant apărut CONTENTS AND INDEX c) Fereastra care apare oferă 3 posibiltăţi de selecţie, identificate prin cele 3 etichete: I) CONTENTS: accesează “cuprinsul” aferent noţiunilor teoretice aparţinând

produsului WORD. Prin selectarea unui rând, practic se activează un întreg “capitol” cu

noţiuni legate de selecţia făcută.

Exemplu :

%$Selectaţi eticheta pe care scrie CONTENTS %$Realizaţi dublu click pe: “Opening, Creating and Saving Documents” %$Selectaţi, din detalierea care apare, subcapitolul: “Creating and Opening

Documents” (clicaţi de două ori cu mouse-ul) %$Selectaţi, din lista care apare: “Create a new document” (clicaţi de două ori cu

mouse-ul) %$Apăsaţi pe butonul “DISPLAY”

II) INDEX: este organizată asemănător indexului unei cărţi. Cuvintele cheie, care

identifică diferite subiecte, sunt ordonate alfabetic.


CAPITOLUL 4

71

Exemplu:

%$Selectaţi eticheta pe care scrie INDEX

%$Tastaţi în caseta de text numele subiectului care vă interesează: Open

%$În caseta următoare vor apare toate subiectele care încep cu cuvântul tastat.

Realizaţi dublu clik pe subcapitolul: Opening documents,

%$Selectaţi: Open a document

%$Apăsaţi butonul DISPLAY

III) FIND: este organizată asemănător cu eticheta INDEX.

Deosebirea constă în maniera de căutare: în momentul în care se tastează un cuvânt, în

caseta de text se va afişa o listă cu toate subiectele în care apare cuvântul cheie precizat şi nu

doar subiectele care încep cu acest cuvânt.

O altă manieră de a obţine informaţii ajutătoare pe parcursul unei sesiuni de lucru este

următoarea:

a) Se selectează din bara de menu opţiunea HELP;


CAPITOLUL 4

72

b) Se selectează din menu-ul derulant apărut MICROSOFT WORD HELP. Acesta este

un HELP inteligent; el explicitează paşii care trebuiesc urmaţi pe parcursul realizării unei

anumite operaţii.

Exemplu %$Tastaţi, în caseta de text: Create a picture. În această casetă puteţi introduce orice

cuvânt, propoziţie sau întrebare care are legătură cu subiectul pe care vreţi să-l

lamuriţi.

%$Apăsaţi pe butonul SEARCH

%$Din lista apărută selectaţi (clic cu mouse-ul pe marcajul din stânga rândului):

About work with picture in a document

Şi, în final, cel mai simplu mod de a obtine informaţii ajutătoare pe parcursul unei sesiuni de

lucru este următorul:

%$Selectaţi (clic cu mouse-ul), din bara de instrumente standard, icon-ul de HELP:

%$Duceţi pointerul de mouse (este un semn de întrebare), fără să apăsaţi pe buton, în

zona în care doriţi obţinerea unei informaţii rapide (în text sau pe o opţiune din

menu)

%$Realizaţi click cu mouse-ul. Veţi observa un mini-text explicativ în apropierea

pointer-ului de mouse.


CAPITOLUL 4

73

4.4.2.2. Crearea unui document simplu

OPERATIA PASII CREARE NOU PARAGRAF SAU INTRO-DUCERE LINIE GOALA

SE APASA TASATA ENTER

INSERARE TEXT INTR-UN DOCUMENT EXISTENT

SE POZITIONEAZA CURSORUL MOUSE-ULUI IN PUNCTUL DE INSERARE SI SE CLICHEAZA; SE IN-TRODUCE TEXTUL DE LA TASTATURA

ŞTRGERE CARACTERE SE POZITIONEAZA MOUSE-UL IN STANGA/ DREAPTA CARCTERULUI CARE SE DORESTE STERS, SE CLICHEAZA SI SE APASA : - TASTA BACKSPACE, PT. CARACTER STÂNGA - TASTA DELETE, PT. CARACTER DREAPTA

SELECTARE CUVÂNT DUBLU CLICK, CU MOUSE-UL PE CUVĂNT SELECTARE TEXT I) SE ALUNECĂ CU MOUSE-UL, CU BUTONUL

STÂNG APĂSAT, PESTE SECŢIUNEA DE TEXT CE SE DOREŞTE SELECTAT

II) SE CLICHEAZA CU MOUSE-UL LA INCEPUTUL TEXTULUI, SE TINE APASATA TASTA SHIFT, SI SE CLICHEAZA DIN NOU LA SFARSITUL TEXTULUI DE SELECTAT

SELECTARE LINIE SE POZITIONEAZA CURSORUL MOUSE-ULUI IN STANGA LINIEI, PANA SE TRANSFORMA INTR-O SAGEATA OBLICA SI SE CLICHEZA

ŞTERGERE SECTIUNE TEXT SE SELECTEAZA SECTIUNEA DE TEXT SI SE APASA PE TASTA DELETE

INLOCUIRE SECTIUNE TEXT SE SELECTEAZA SECTIUNEA DE TEXT CE SE INLOCUIESTE SI SE TASTEAZA NOUL TEXT

ANULARE ACTIUNE SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU: EDIT&&&& UNDO ….

MODIFICARE ALINIERE TEXT (STANGA, CENTRARE, DREAPTA, STANGA/ DREAP-TA)

SE SELECTEAZA TEXTUL CE SE VA MODIFICA DUPA CARE CLICHEAZA PE UNUL DIN BU-TOANELE:

SCRIERE SUBLINIATA, ITALICA, INGRO-SATA

SE SELECTEAZA TEXTUL (POATE FI O LITERA) CE SE VA MODIFICA DUPA CARE SE CLICHEZA PE UNUL DIN BUTOANELE:

SCHIMBARE FORMA CARACTERE SE SELECTEAZA TEXTUL CE SE VA MODIFICA, SE

CLICHEZA PE SAGEATA DIN EXTREMITATEA DREAPTA A FANTEI, SE SELECTEAZA, DIN ME-NIUL DERULANT, TIPUL DE CARACTER DORIT


CAPITOLUL 4

74

Observaţie În momentul în care se clichează pe săgeata din extremitatea dreaptă a fantei, aspectul

menu-ului derulant este următorul:

OPERATIA PASII SCHIMBARE DIMENSIUNE CARACTERE SE SELECTEAZA TEXTUL CE SE VA MODIFICA,

SE CLICHEZA PE SAGEATA DIN EXTRE-MITATEA DREAPTA A FANTEI, SE SELEC-TEAZA, DIN ME-NIUL DERULANT, DIMEN-SIUNEA DE CARACTER DORITA

Observaţie a) În momentul în care se clichează pe săgeata din extremitatea dreaptă a fantei, aspectul

menu-ului derulant este următorul:

b) Pentru modificarea:

#$aspectului caracterelor

#$formei caracterelor

#$dimensiunii caracterelor

se poate folosi şi bara de menu prin selectarea opţiunii:


CAPITOLUL 4

75

FORMAT&&&&FONT

Din tabelul care apare pe ecran se aleg, în aceeaşi manieră prezentată anterior, modificările dorite pentru secţiunea de text selectată în prealabil.

OPERATIA PASII

SALVARE DOCUMENT SE CLICHEAZA, IN BARA DE INSTRUMENTE STANDARD, BUTONUL:

DESCHIDERE DOCUMENT SE CLICHEAZA, IN BARA DE INSTRUMENTE

STANDARD, BUTONUL:

CREARE NOU DOCUMENT SE CLICHEAZA, IN BARA DE INSTRUMENTE

STANDARD, BUTONUL:

ÎNCHEIERE SESIUNE DE LUCRU SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU, OP-

TIUNEA: FILE&&&& EXIT

Observaţii

a) Salvarea, deschiderea, crearea unui document se poate face şi din bara de menu:

#$FILE &&&& SAVE – pentru salvare document

#$FILE &&&& OPEN – pentru deschidere doxcument


CAPITOLUL 4

76

#$FILE &&&& NEW – pentru crearea nou document b) Atunci când se salvează pentru prima dată un document, după apăsarea

butonului de salvare, sau selectarea, din menu-ul principal, a succesiunii de comenzi: FILE&&&& SAVE

va apare o fereastră de dialog cu următoarea structură: Se va avea grijă ca, rubrica corespunzătoare numelui documentului, cea din dreptul casetei:

FILE NAME

să fie completată corect (numele nu va conţine spaţii, şi va fi legat, ca semnificaţie, de funcţia documentului respectiv). Caseta din dreptul notaţiei

SAVE IN va conţine numele catalogului în care va fi salvat documentul (pentru găsirea ca-talogului se

clicheză cu mouse-ul pe săgeata din extremitatea dreaptă a casetei şi se alege, din lista

derulantă aparută, numele catalogului dorit).

După ce s-au completat cele două casete cu informaţia cerută se clichează butonul

SAVE.

Operaţia de deschidere a unui document este inversa operaţiei de salvare; de aceea trebuie

reţinut numele sub care este salvat documentul şi catalogul în care s-a făcut salvarea, pentru

ca acestea să fie apoi folosite ulterior în fereastra de deschidere a documentului.


CAPITOLUL 4

77

4.4.2.3. Tipărirea documentelor

OPERATIA PASII PREVIZUALIZARE DOCUMENT SE CLICHEAZA, IN BARA DE INSTRUMENTE

STANDARD, PE BUTONUL:

PREVIZUALIZARE SIMULTANA A MAI MUL-TOR PAGINI

SE CLICHEAZA, IN BARA DE INSTRUMENTE A FERESTREI DE PREVIZUALIZARE, PE BUTO-NUL:

SELECTANDU-SE APOI, PRIN ALUNRCARE, NUMARUL DE PAGINI DORIT

MARIRE SCARA DE AFISARE A DOCUMEN-TULUI

CU POINTER+UL DE MOUSE IN FORMA DE LUPA, IN FEREASTRA DE PREVIZUALIZARE, SE CLICHEAZA PE ZONA DOCUMENT CE SE DORESTE MARITA

EDITARE DOCUMENT IN FEREASTRA DE PREVIZUALIZARE

SE CLICHEAZA, IN BARA DE INSTRUMENTE A FERESTREI DE PREVIZUALIZARE, PE BUTO-NUL:

TIPARIRE TOTALA DOCUMENT SE CLICHEAZA, ÎN BARA DE INSTRUMENTE

STANDARD, SAU IN CEA A FERESTREI DE PREVIZUALIZARE, PE BUTONUL:

TIPARIRE PARTIALA DOCUMENT SE SELECTEAZA, DIN BARA DE MENU, OPTI-

UNEA: FILE&&&& PRINT DUPA CARE SE ALEGE VARIANTA DORITA

INSERARE SALT PAGINA SE PLASEAZA CURSORUL TEXT (PRIN CLICARE CU MOUSE-UL) IN LOCUL IN CARE SE DORESTE SALTUL LA PAGINA, DUPA CARE SE APASA CONCOMITETNT TASTELE: CTRL+ ENTER

REDUCERE NUMAR DE PAGINI DOCUMENT SE CLICHEAZA, IN BARA DE INSTRUMENTE A FERESTREI DE PREVIZUALIZARE, PE BUTO-NUL:


CAPITOLUL 4

78

Observaţie a) În situaţia în care se selectează din menu opţiunile:

FILE&&&& PRINT

aspectul ferestrei de tipărire este următorul.

Semnificaţia informaţiilor din caseta:

PAGE RANGE este următoarea:

#$All – se tipăresc automat toate paginile documentului

#$Curent page – se tipăreşte numai pagina curentă (cea în care este poziţionat

cursorul text)

#$Pages – se tastează în fantă, după modelul dat, numărul paginilor care se doresc

tipărite.


CAPITOLUL 4

79

4.4.2.4. Formatarea documentelor

OPERAŢIA PAŞII CREARE LISTE, PARAGRAFE MARCATE SE SELECTEAZA PARAGRAFELE CARE SE

DORESC MARCATE SI SE CLICHEAZA, IN BARA DE INSTRUMENTE DE FORMATARE, PE BUTONUL:

CREARE LISTE, PARAGRAFE NUMEROTATE SE SELECTEAZA PARAGRAFELE CARE SE

DORESC MARCATE SI SE CLICHEAZA, IN BARA DE INSTRUMENTE DE FORMATARE, PE BUTONUL:

STABILIRE MARGINI PAGINA SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU OP-

TIUNEA: FILE&&&& PAGE SETUP SE CLICHEZA PE ETICHETA: MARGINS SE ALEG VALORILE DORITE PENTRU CELE 4 MARGINI ALE FOII

VIZUALIZARE PAGINA SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU OP-TIUNEA:

VIEW DUPĂ CARE, UNUL DIN URMĂTOARELE MODURI DE VIZUALIZARE:

⇒ NORMAL (documentul este pe întreg ecranul)

⇒ PAGE LAYOUT (documentul apare ca la tipărire, poziţionat în foaia de hârtie)

ÎNCADRARE PARAGRAF IN CHENAR SE SELECTEAZA PARAGRAFUL, SE ALEGE DIN BARA DE MENU:

FORMAT BORDERS AND SHADING DIN FEREASTRA DE DIALOG APARUTA SE SELECTEAZA TIPUL DE LINIE SI CHENARUL

SORTARE LISTA SE SELECTEAZA PARAGRAFELE CE SE DORESC SORTATE, SE ALEGE DIN BARA DE MENU: TABLE&&&& SORT TEXT

MODIFICARE SPATIERE RANDURI INTR-UN PARAGRAF

SE SELECTEAZA PARAGRAFUL, SE ALEGE DIN BARA DE MENU: FORMAT&&&& PARAGRAPH SE STABILESTE SPATIEREA DORITA IN : LINE SPACING

AFISARE MARCAJE PARAGRAF SE CLICHEAZA, IN BARA DE INSTRUMENTE

STANDARD, BUTONUL:


CAPITOLUL 4

80

Observaţie a) În urma selectării opţiunii

FORMAT&&&& BORDERS AND SHADING

aspectul ferestrei este următorul:

Semnificaţia parţială a informaţiilor este: !"SETTING permite alegerea sau nu a unui chenar:

#$None, selectat – fără chenar #$Box, selectat – cu chenar #$Shadow, selectat – chenar umbrit

!"STYLE, permite alegerea tipului de linie cu care se doreşte trasat chenarul !"COLOR, permite alegerea culorii chenarului !"WIDTH, permite alegerea grosimii liniei cu care va fi trasat chenarul


CAPITOLUL 4

81

4.4.2.5. Deplasarea in cadrul documentelor

OPERATIA PASII POZITIONARE INCEPUT DOCUMENT SE APASA SIMULTAN TASTELE:

CTRL + HOME POZTTIONARE SFARSIT DOCUMENT SE APASA SIMULTAN TASTELE:

CTRL + END CAUTARE TEXT SE STABILESTE PUNCTUL DE INCEPUT AL

CAUTARII (PRIN CLICARE); SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU: EDIT &&&& FIND SE TASTEAZĂ ÎN CASETA: FIND WHAT TEXTUL CARE SE DOREŞTE CĂUTAT. SE CLICHEAZĂ BUTONUL FIND NEXT

CAUTARE SI INLOCUIRE TEXT SE STABILESTE PUNCTUL DE INCEPUT AL CAUTARII (PRIN CLICARE); SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU: EDIT &&&& REPLACE SE TASTEAZĂ ÎN CASETELE: FIND WHAT SI REPLACE WITH TEXTUL CARE SE DORESTE CAUTAT SI TEXTUL CARE IL VA INLOCUI SE CLICHEAZA BUTOANELE: FIND NEXT DUPĂ CARE REPLACE

CREARE SECVENTA DE CARACTERE CU OPTIUNEA ” AUTOCORRECT”

SE SELECTEAZA DIN DOCUMENT SEC-VENTA DE CARACTERE CARE SE CREAZA; SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU: TOOLS &&&& AUTOCORRECT SE TASTEAZĂ ÎN CASETA: REPLACE SUCCESIUNEA DE CARACTERE CE VA DE-NUMI SECVENTA CREATA; SE APASAA BUTOANELE: ADD SI OK

APELARE SECVENTA DE CARACTERE IN-TRODUSA CU “AUTOCORRECT”

SE TASTEAZA IN DOCUMENT NUMELE CARE S-A DAT SECVENTEI CREATE ANTERIOR (CEA PLASATAA IN CASETA REPLACE)


CAPITOLUL 4

82

4.4.2.6. Configurarea paginii unui document OPERAŢIA PAŞII

NUMEROTARE PAGINI SE SELECTEAZĂ DIN BARA DE MENU: INSERT&&&& PAGE NUMBERS SE ALEG OPTIUNILE DE FORMATARE PRIN CLICAREA BUTONULUI:

FORMAT SE CLCHEAZĂ, IN SECVENŢĂ, BUTOANELE: OK ŞI OK

INSERARE DATA CALENDARISTICA SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU: INSERT &&&& DATE AND TIME SE ALEGE FORMATUL DORIT. SE CLICHEAZA BUTONUL:

OK INSERARE NOTA DE SUBSOL SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU:

INSERT &&&& FOOTNOTE SE ALEGE FORMATUL DORIT, EVENTUAL PRIN CLICAREA BUTONULUI: OPTIONS SE CLICHEAZA IN SECVENTA BUTOANELE: OK SI OK

CREARE ANTET SI SUBSOL PENTRU UN DO-CUMENT

SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU: VIEW&&&& HEADER AND FOOTER CASETELE APARUTE, INCONJURATE CU LINII PUNCTATE, VOR FI COMPLETATE CU INFORMATIA DORITA, RESPECTAND RE-GULILE DE INTRODUCERE A UNUI TEXT. SE CLICHEAZA BUTONUL:

CLOSE INSERARE SECTIUNE NOUA SE POZITIONEAZA POINTER-UL DE MOUSE

ÎN PUNCTUL IN CARE SE DORESTE CRE-AREA UNEI NOI SECTIUNI. SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU: INSERT&&&& BREAK DIN FEREASTRA APĂRUTĂ SE SELECTEAZĂ:

SECTION BREAKS SI OPTIUNEA DORITA PENTRU NOUA SECTI-UNE (SE CREAZA PE ACEEASI PAGINA, PE PAGINI DIFERITE…)

SCRIEREA UNUI DOCUMENT PE COLOANE SE CLICHEAZA, IN BARA DE INSTRUMENTE STANDARD, PE BUTONUL:

SE SELECTEAZA NUMARUL DE COLOANE DORIT.


CAPITOLUL 4

83

OPERATIA PASII INSERARE SALT LA COLOANĂ NOUA SE POZITIONEAZA POINTER-UIL MOUSE IN

PUNCTUL IN CARE SE DORESTE TRCEREA PE O NOUA COLOANA. SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU:

INSERT &&&& BREAK SE ALEGE :

COLUMN BREAK MODIFICARE ASPECT COLOANE SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU:

FORMAT &&&& COLUMNS IN FEREASTRA APĂRUTĂ SE POATE AC-ŢIONA ASUPRA OPŢIUNILOR: LINE BETWEEN, WIDTH, SPACING

Observaţie

a) Prin apelarea secvenţei de comenzi

VIEW &&&&HEADER AND FOOTER Aspectul ecranului va fi urmatorul:

Reprezintă zona în care va fi introdus textul antetului, prin tastare.

Reprezintă fereastra de antet. Fiecare icon are o semnificaţie aparte (număr pagină, număr

pagini, dată calendaristică,….) şi prin clicarea ei se obţine efectul corespunzător.

Pentru revenirea în zona documentului se clichează butonul:

CLOSE Pentru revenirea în zona de antet se clichează de două ori cu mouse-ul pe textul antetului.


CAPITOLUL 4

84

4.4.2.7. Introducerea tabelelor şi diagramelor într-un document

OPERAŢIA PAŞII INSERARE TABEL SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU:

TABLE &&&& INSERT TABLE SE SPECIFICA NUMARUL DE LINII SI DE CO-LOANE DORIT. SE APASA BUTONUL: OK

DEPLASARE IN TABEL (TRECEREA DE LA O RUBRICA LA ALTA)

SE APASA TASTA : TAB SAU UNA DIN TASTELE: ', (, ), *

SELECTARE LINIE/ COLOANA SE POZITIONEAZA CURSORUL MOUSE-ULUI IN AFARA TABELULUI, IN STANGA LINIEI/ DEASUPRA COLOANEI CARE SE DORESTE SELECTATA, PANA IA FORMA UNEI SAGETI. SE CLICHEAZA ODATA

MODIFICARE LATIME COLOANA SE TRAGE CU MOUSE-UL DE MARCAJELE DE COLOANA POZITIONATE PE RIGLETA.

INSERARE LINIE/ COLOANA SE SELECTEAZA O LINIE/ O COLOANA DIN TABEL. SE ALEGE DIN BARA DE MENU: TABLE &&&& INSERT ROWS/ COLUMNS

STERGERE LINIE/ COLOANA SE SELECTEAZA O LINIE/ O COLOANA DIN TABEL. SE ALEGE DIN BARA DE MENU: TABLE &&&& DELETE ROWS/ COLUMNS

SELECTARE FORMAT PREDEFINIT PENTRU TABEL

SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU: TABLE &&&& TABLE AUTOFORMAT SE ALEGE FORMA DORITA SE CLICHEAZA BUTONUL: OK

TRASARE LINII/ CHENAR INTR-UN TABEL SE SELECTEAZA TABELUL SAU PORTIUNI DIN EL. SE CLICHEAZA IN BARA DE INSTRUMENTE, FUNCTIE DE GROSIMEA LINIEI DORITE, UNUL DIN BUTOANELE:

UMBRIRE TABEL SE SELECTEAZA ZONA DE TABEL. SE

APASA IN BARA DE TRASARE BUTONUL:

FUZIONARE RUBRICI SE SELECTEAZA RUBRICILE. SE ALEGE DIN

BARA DE MENU: TABLE &&&& MERGE CELLS

REDIMENSIONARE TABEL SE SELECTEAZA TABELUL. SE ALEGE DIN BARA DE MENU: TABLE &&&& CELL HEIGHT AND WIDTH &&&&

COLUMN &&&& AUTOFIT


CAPITOLUL 4

85

Observaţie a) Pentru trasarea şi umbrirea chenarului unui tabel se poate selecta, din menu, secvenţa:

FORMAT&&&& BORDERS AND SHADING Aspectul ferestrei va fi cel dat în capitolul “FORMATAREA DOCUMENTELOR”. Se procedează în acelaşi mod având tot timpul grijă ca tabelul sau zona de tabel ce se doreşte

încadrată să fie selectată.

Pentru a obţine zone de tabel umbrite, după selectare, se alege din fereastra de chenar, eticheta

SHADING.


CAPITOLUL 4

86

4.4.2.8. Adăugarea elementelor grafice unui document

OPERATIA PASII INSERARE IMAGINE SE SELECTEAZA DIN BARA DE MENU:

INSERT &&&& PICTURE &&&&CLIPART SE SELECTEAZA IMAGINEA; SE APASA PE BUTONUL: OK

DIMENSIONARE IMAGINE SE SELECTEAZA IMAGINEA (PRIN CLI-CARE); SE TRAGE CU MOUSE-UL DE COL-TURILE/MIJLOCUL CHENARULUI PUNCTAT

DEPLASARE IMAGINE SE SELECTEAZA IMAGINEA (PRIN CLI-CARE); SE PLASEAZA CURSORUL MOUSE-ULUI IN INTERIORUL EI SI TINAND BUTONUL APA-SAT IMAGINEA SE POATE DEPLASA ODATA CU MOUSE-UL.

MODIFICARE LITERA DE INCEPUT PARA-GRAF

SE SELECTEAZA PRIMA LITERA A UNUI PARAGRAF; SE ALEGE DIN BARA DE MENU: FORMAT &&&& DROP CAP ÎN FEREASTRA APARUTA SE SELECTEAZA STILUL DORIT; SE APASA PE BUTONUL: OK

SCRIERE ARTISTICĂ SE SELECTEAZĂ DIN BARA DE MENU: INSERT &&&& PICTURE &&&& WORDART

UTILIZARE WORDART SE ALEGE TIPUL DE SCRIERE DORIT. SE INTRODUCE TEXTUL IN CASETA DES-CHISA DE WORDART. SE CLICHEAZA BUTONUL:

OK TEXTUL INTRODUS CU WORDART SE COMPORTA CA ORICE IMAGINE.

CREARE DIAGRAME CU DATE DINTR-UN TABEL

SE SELECTEAZA ZONA DE TABEL CE SE DORESTE REPREZENTATA; SE ALEGE DIN MENU: INSERT &&&& OBJECT &&&& MICROSOFT

GRAPH 97 CHART


CAPITOLUL 4

87

4.4.3. Aplicaţii practice


CAPITOLUL 4

88

Aplicaţia 1 Să se introducă următorul text:

CURRICULUM VITAE Nume Prenume Adresă Localitate Telefon Situaţie personala Data naşterii Naţionalitate Stare civilă Studii si diplome Liceu Facultate Alte stagii Locuri de munca Locul, serviciul, funcţia, perioada Alte cunoştiinţe Limbi străine Informatică Pasiuni (Hobby) Sport Literatură Artă Cinema .... ______________________________________________

a) Să se respecte aparenţa, dimensiunea şi aranjarea caracterelor în pagină; b) Să se completeze informaţiile aferente fiecărui grup de rubrici.


CAPITOLUL 4

89

Aplicaţia 2

Să se introducă următorul text:

INSTITUTUL ROMAN DE MANAGEMENT Către: MINISTERUL INVĂŢĂMÂNTULUI Fax: 6112233 Tel: 6223344 În atenţia: Dlui Ministru Secretar de Stat Vă rugăm să avizaţi favorabil primirea de către Institutul nostru a 70 de colete conţinând echipamente oferite de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Conţinutul coletelor precum şi scrisoarea de donaţie o anexăm în continuare. Menţionăm că echipamentele vor fi luate în evidenţa noastră contabilă şi nu vor fi comercializate. Declarăm de asemeni că echipamentele oferite nu reprezintă un risc ecologic sau toxicologic, după cum afirmă expeditorul. In speranţa primirii unui răspuns urgent Cu mulţumiri Director General Nume + Ştampila Data:.............. ──────────────────────────────── a) Textul care urmează după: Către, Fax, Tel, In atenţia, s-a introdus după apăsarea, odată (de două ori), a tastei TAB. b) Să se salveze textul într-un fisier, al cărui nume îl alegeţi Dvs. c) Să se caute în textul adresei cuvântul: expeditorul. d) Să se înlocuiască cuvântul expeditorul, cu furnizorul. e) Să se previzualizeze textul introdus.


CAPITOLUL 4

90

Aplicaţia 3

Să se dea adresei următoarea formă:

IINNSSTTIITTUUTTUULL RROOMMAANN DDEE MMAANNAAGGEEMMEENNTT Către: MINISTERUL INVĂŢĂMÂNTULUI Fax: 6112233 Tel: 6223344 (++++) În atenţia: Dlui Ministru Secretar de Stat Vă rugăm să avizaţi favorabil primirea de către Institutul nostru a 70 de colete conţinând echipamente oferite de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Conţinutul coletelor precum şi scrisoarea de donaţie o anexăm în continuare. Menţionăm că echipamentele vor fi luate în evidenţa noastră contabilă şi nu vor fi comercializate. Declarăm de asemeni că echipamentele oferite nu reprezintă un risc ecologic sau toxicologic, după cum afirmă expeditorul. În speranţa primirii unui răspuns urgent Cu mulţumiri Director General Nume + Stampila Data: 3 November 2000 ────────────────────────────────────── a) Să se introducă simbolul de telefon, după apariţia numărului de telefon. b) Să se introducă data calendaristică astfel încât ori de cite ori se deschide documentul ea să reprezinte data curentă.


CAPITOLUL 4

91

Aplicaţia 4

Să se introducă următorul text: STAR S.A.

Stimaţi Domni,

Am primit scrisoarea dumneavoastră din 10 noiembrie a.c. Toate

containerele sunt marcate cu eticheta recunoscută pe plan international -

fragil -, partea de sus/ partea de jos.

Vă mulţumim pentru comanda primită.

Al dumneavoastră cu sinceritate,

Director Economic

Semnătura


CAPITOLUL 4

92

Aplicaţia 5

Să se dea scrisorii anterioare următoarea formă:

STAR S.A. Bd. MAGHERU, Nr. 10 Sector 1, BUCUREŞTI ++++$$$$ 6684120

Stimaţi Domni,

Am primit scrisoarea dumneavoastră din 10 aprilie a.c. Toate

containerele sunt marcate cu eticheta recunoscută pe plan internaţional

- fragil - , partea de sus/ partea de jos.

Vă mulţumim pentru comanda primită.

Al dumneavoastră cu sinceritate,

Director Economic

Semnatura


CAPITOLUL 4

93

Aplicaţia 6 Să se introducă următorul text, respectându-se:

a) Forma, dimensiunea şi aparenţa caracterelor;

b) Existenţa şi aspectul antetului;

c) Existenţa şi aspectul notei de subsol;

d) Maniera de numerotare a paginilor.

IINNSSTTIITTUUTTUULL DDEE EECCOONNOOMMIIEE MMOONNDDIIAALLAA

Erdbergstrasse 186- 190 A-1030 VIENA, AUSTRIA

Tel: (431) 7989495 Fax: (431) 7981525

____________________________________________________________________________________

95

03/11/2000 In atenţia participanţilor la seminarul : "Scăderea puterii economice în unele ţări din Europa de Est" 2

Am plăcerea să vă anunţ că, sâmbătă, 18/12/1999, la ora 10, va începe turul oraşului Viena, cu autobuzul. Se vor vizita cele mai importante complexe arhitecturale din Viena, începând cu "THE HUNDERTWASSER HOUSE", proiectată de arhitectul contemporan Friederich Hundertwasser. De aici, se va continua, pe Ringstrasse, cu principalele locuri istorice, printre care: clădirea OPEREI DE STAT, PALATUL HOFBURG SI PARLAMENTUL. Se va vizita, de asemenea, PALATUL SCHÖNBRUNN, reşedinţa de vară a familiei imperiale Habsburg. Vă rog ca toată lumea să fie la recepţie la ora 9:00, deoarece autobuzul va pleca la ora 9:15. Turul de vizitare durează aprozimativ 3.5 ore. Dacă sunteti în imposibilitatea de a participa la această excursie, vă rog să mă contactaţi în seara aceasta, la masă. Vă mulţumesc

Organizatorul

2Seminar organizat împreună cu Banca Mondială

MEDIUL INFORMAŢIONAL-INFORMATIC SUPORT AL COMUNICĂRII CAPITOLUL 4

96

Aplicaţia 7

Să se introducă textul şi tabelul existent pe pagina următoare, având

în vedere următoarele considerente:

- pe fiecare pagină se va plasa un antet;

- se va face o trimitere către o notă de subsol;

- se va face numerotarea tuturor paginilor;

- se va face alinierea valorilor numerice;

- se va avea în vedere că:

Valoare premiere = Salariu * Procent premiere

INSTITUTUL DE VIRUSOLOGIE _____________________________________________________________________________

97

Domnule Director,3

Vă înaintez alăturat, tabelul cu persoanele din laboratorele 1 si 2, care

îndeplinesc condiţia de premiere, precum şi cu sumele ce li se pot acorda. Vă

rog să încercaţi să luaţi o decizie în acest sens.

Cu mulţumiri

Director Economic

Semnatura

Data: 3 -11 -2000

3În atenţia Dlui Director General

INSTITUTUL DE VIRUSOLOGIE _____________________________________________________________________________

98

TTAABBEELL PPRREEMMIIEERREE

Nume/ prenume

Salariu Procent premiere

(%)

Valoare

premiere

IONESCU IOANA 85,780 0.3 25,734.00

VASILESCU PETRE 92,500 0.32 29,600.00

POPA DANIELA 75,250 0.252 18,963.00

COSMA VERA 83,445 0.2 16,689.00

TOTAL LABORATOR 1 90,986.00

PAVEL SANDU 65,575 0.45 29,508.75

RADU VIOREL 60,786 0.47 28,569.42

VELISCU SIMONA 78,990 0.385 30,411.15

SANDU SORIN 59,800 0.58 34,684.00

IOVAN COSTIN 76,800 0.576 44,236.80

TOTAL LABORATOR 2 167,410.12

TOTAL VALOARE PREMIERE 258,396.12


99

Aplicaţia 8

Să se introducă următorul text:

IINNTTRROODDUUCCEERREE ÎÎNN WWOORRDDPPEERRFFEECCTT

WordPerfect este un procesor de texte care, mult timp, s-a plasat în fruntea tuturor procesoarelor şi chiar al altor pachete soft. Cea mai importantă trăsătură a WordPerfect-ului este adaptabilitatea sa la activitatea de birotică. Aceasta se referă la: posibilitatea de a include desene sau ilustraţii, de a roti, inversa sau modifica poziţia unei imagini grafice; posibilitatea de a modifica dimensiunea şi aparenţa caracterelor, de a crea figuri, tabele, gra-fice, ş.a.m.d. WordPerfect inglobează trăsăturile de bază ale procesoarelor de text: controlul cursorului, căutarea şi înlocuirea cu-vintelor, adaptarea automată a rândului la dimensiunea prestabilită, numerotarea paragrafelor, a liniilor, scrierea mate-matică şi pe coloane, formatarea a-

vansată a textului, unirea mai multor documente într-unul singur, importul şi exportul de informaţii de la un document la altul Versiunea 6.1 conferă WordPerfect-ului avantaje in plus, legate de utilizarea sa sub mediul WINDOWS; lucrul cu ferestre, utilizarea simultană a mai multor produse, facilităţi de grafică.

__________________________ Indicaţie: Se va folosi: - scrierea pe două coloane; - introducerea desenelor.


100

Aplicaţia 9 O societate doreşte să trimită tuturor colaboratorilor săi o scrisoare de

invitaţie, cu următorul conţinut ( vezi pagina următoare).

Având în vedere că numărul persoanelor implicate în această co-

respondenţă este foarte mare, să se folosească, pentru redactarea invitaţiei,

facilitatea de “poştă”, pusă la dispozitie de produsul WORD.

Indicaţii:

a) Scrisoarea este prevăzută cu un antet şi o notă de subsol;

b) Documentul primar conţine textul scrisorii;

c) Sursa de date, conţine informaţii legate de persoanele cărora li se

trimit invitaţiile, după următorul model:

, mod de adresare (domn, doamna, domnişoară)

, funcţie

, instituţie.


CAPITOLUL 4

101

3-Nov-00

Domnului Adrian POPESCU,

Director General

VVUULLCCAANN SS..AA..,, BBUUCCUURREEŞŞTTII

Avem plăcerea să vă anunţăm că, sâmbătă, 14.12.1999, ora 12

p.m.4, socieatatea noastră va organiza o masa festivă, cu ocazia încheierii

acestui an. Fiind acţionar la METROREX, va rugăm să luaţi şi Dvs.

parte la această întâlnire amicală, pentru a discuta şi despre evoluţia

acţiunilor şi, implicit, a societăţii noastre în viitor.

În speranţa unei revederi

Cu cele mai distinse sentimente

V. V. Manager

4În caz de neparticipare, va rugăm anunţaţi-ne telefonic


CAPITOLUL 4

102

44..44..44.. DDOOCCUUMMEENNTTEE FFOORRMMAATTAATTEE


CAPITOLUL 4

103

PASII NECESARI REZOLVARII UNEI APLICAŢII: A) Crearea/ editarea documentului principal (scrisorii formatate ):

- se deschide documentul care se doreşte folosit drept document principal

(poate fi o scrisoare existentă, sau o scrisoare în curs de creare -un document nou -)

- se selectează din menu:

TOOLS ---> MAIL MERGE;

- se alege butonul CREATE, iar din lista care apare, FORM LETTERS;

- se alege butonul ACTIVE WINDOW;

- se alege din fereastra principală, butonul EDIT, iar din lista care apare,

FORM LETTER, DOCUMENT i. In continuare, se tastează textul care apare în fiecare scrisoare formatată, lasând loc

pentru informaţiile care variază de la un document la altul din punct de vedere al

conţinutului (vezi ANEXA1).

B) Crearea unei noi surse de date ( “baza de date” ) - se selectează din menu: TOOLS ---> MAIL MERGE; - se alege butonul GET DATA ( sub Data Source ) - se alege butonul CREATE DATA SOURCE;


CAPITOLUL 4

104

- se stabileşte structura sursei de date, fie folosind câmpurile existente şi înlăturându-le pe cele în plus ( se selectează câmpul şi se acţionează REMOVE FIELD NAME ), fie înlăturând toate câmpurile şi adăugându-le pe cele noi ( se tastează câmpul şi se acţionează ADD FIELD NAME ). - se încheie stabilirea structurii, alegând butonul OK. - se precizează în căsuţa de dialog SAVE DATA SOURCE, în fanta FILE NAME, numele sub care se doreşte salvată structura sursei de date, după care se alege butonul OK; - se alege, în următoarea căsuţă de dialog, butonul EDIT DATA SOURCE, introducându-se, în continuare, conţinutul informaţiei, care diferă de la o scrisoare la alta (vezi ANEXA 2). După fiecare grup de informaţii se alege butonul ADD NEW, iar la sfârşit butonul OK.

Observaţie

. În cazul aplicaţiei, structura sursei de date poate fi: / mod_adresare / nume / prenume / funcţia / nume_unitate / localitate / adresa. C) Completarea documentului principal - se poziţionează cursorul acolo unde se doreşte introducerea informaţiilor din sursa de date; - se apasă pe butonul INSERT MERGE FIELD din bara de instrumente aferentă operaţiei MAIL MERGE, după care se selectează (click) câmpul care se doreşte inserat ( să nu se omită inserarea semnelor de punctuaţie sau a spaţiilor dintre două câmpuri sau după acestea ); - se dă câmpurilor inserate dimensiunea, forma, aparenţa şi ali-nierea care se doreste să apară în forma finală a scrisorii; - se salvează forma finală a scrisorii ( vezi ANEXA 3 şi ANEXA 4 ).


CAPITOLUL 4

105

D) Interclasarea informaţiilor din sursa de date cu documentul prin-

cipal

- se face click pe butonul VIEW MERGED DATA, având scrisoarea formatată în fereastra document. WORD va afişa informaţia din prima înregistrare a sursei de date plasată în câmpurile documentului principal; - se apasă unul din următoarele butoane din bara de instrumente aferente operaţiei “MAIL”: 0 MERGE TO NEW DOCUMENT: dacă se doreşte ca scrisorile să fie plasate într-un nou document; 0 MERGE TO PRINTER: dacă se doreşte ca scrisorile să fie tipărite; 0 MAIL MERGE: dacă numai anumite înregis- trări vor fi implicate în procesul de interclasare. - forma finală a scrisorilor este în ANEXA 5.


CAPITOLUL 4

106

ANEXA 1

3-nov.-00

Avem plăcerea să vă anunţăm ca, sâmbătă, 14.12.1999, ora 12

p.m.5, societatea noastră va organiza o masa festivă, cu ocazia încheierii

acestui an. Fiind acţionar la METROREX, vă rugăm să luaţi şi Dvs. parte

la aceasta întâlnire amicală, pentru a discuta şi despre evoluţia acţiunilor

şi, implicit, a societăţii noastre în viitor.



V. V. Manager

5 In caz de neprezentare, va rugăm anunţaţi-ne telefonic


CAPITOLUL 4

107

ANEXA 2 Domnul POPESCU Adrian Director General VULCAN S.A. BUCUREŞTI Bd. Unirii nr. 58 Doamna VASILE Ioana Director Economic VULCAN S.A. BUCUREŞTI Bd. Unirii nr. 58 Doamna PASCU Smaranda Director Tehnic Institutul de Proiectări Energetice BUCUREŞTI Str. Tuzla nr. 14 ..........


CAPITOLUL 4

108

ANEXA 3

3/11/00

<<mod_adresare>> <<prenume>> <<nume>>

<<funcţia>>

<<nume_unitate>>, <<localitate>>

Avem plăcerea să vă anunţăm că, sâmbătă, 14.12.1999, ora 12

p.m.6, societatea noastră va organiza o masă festivă, cu ocazia încheierii

acestui an. Fiind acţionar la METROREX, vă rugăm să luaţi şi Dvs. parte

la această întâlnire amicală, pentru a discuta şi despre evoluţia acţiunilor

şi, implicit, a societăţii noastre în viitor.



V. V. Manager

6 In caz de neprezentare, vă rugăm anunţaţi-ne telefonic


CAPITOLUL 4

109

ANEXA 4

3-nov.-00

<<mod_adresare>> <<prenume>> <<nume>>

<<functia>>

<<nume_unitate>>, <<localitate>> Avem plăcerea să vă anunţăm că, sâmbătă, 14.12.1999, ora 12

p.m.7, societatea noastră va organiza o masa festivă, cu ocazia încheierii

acestui an. Fiind acţionar la METROREX, va rugăm să luaţi şi Dvs. parte

la această întâlnire amicală, pentru a discuta şi despre evoluţia acţiunilor

şi, implicit, a societăţii noastre in viitor.



V. V. Manager



CAPITOLUL 4

110

ANEXA 5


107

3-nov.-00

Doamna Smaranda PASCU

Director Tehnic

Institutul de Studii şi Proiectări Energetice,

BUCUREŞTI

Avem plăcerea să vă anunţăm că, sâmbătă, 14.12.1999, ora 12 p.m.8,

societatea noastră va organiza o masă festivă, cu ocazia încheierii acestui an. Fiind

acţionar la METROREX, vă rugăm să luaţi şi Dvs. parte la această întâlnire

amicală, pentru a discuta şi despre evoluţia acţiunilor şi, implicit, a societăţii

noastre în viitor.



V. V. Manager



108

3-nov.-00

Doamna Ioana VASILE

Director Economic

VULCAN S.A., BUCUREŞTI


societatea noastră va organiza o masa festivă, cu ocazia încheierii acestui an. Fiind

acţionar la METROREX, vă rugăm să luaţi şi Dvs. parte la această întâlnire


noastre în viitor.



V. V. Manager



109

3-nov.-00

Domnul Adrian POPESCU

Director General

VULCAN S.A., BUCUREŞTI


societatea noastră va organiza o masa festivă, cu ocazia încheierii acestui an. Fiind

acţionar la METROREX, va rugăm să luaţi şi Dvs. parte la aceasta întâlnire


noastre în viitor.

In speranţa unei revederi


V. V. Manager



110

5. DICŢIONAR EXPLICATIV DE TERMENI ➽ Privind memoriile calculatorului

(Memorie) cache Microprocesoarele sunt echipate cu o memorie cache internă care are scopul de a îmbunătăţi performanţele globale ale calculatorului. Constituite din memorii foarte rapide (20 sau 30 ns), memoriile cache interne sunt limitate ca mărime. Astfel, de exemplu, un procesor nu dispune decât de 64 KB de memorie cache. Memoria cache este utilizată pentru conservarea ultimelor date citite sau chiar pentru preîncărcarea instrucţiunilor următoare pe care procesorul va trebui să le execute.

(Memorii) CMOS Memorii nonvolatile (conservă informaţia după oprirea calculatorului) utilizate pentru memorarea caracteristicilor generale ale sistemului, adică mărimea memoriei, numărul şi tipul unităţilor de discuri şi de hard discuri etc.

(Memory) refresh – reîmprospătarea memoriei

Reîncărcarea memoriei astfel încât fiecare locaţie să poată memora 0 sau 1. Dacă dintr-un oarecare motiv activitatea de reîmprospătare a memoriei se întrerupe, cipurile “uită” datele stocate.

EMS (Expanded Memory Specification)

Protocol de acces la memoria extinsă. Defineşte un număr de ferestre de 64 KB situate în partea superioară a memoriei şi deci adresabile în mod real

MEM Comandă care permite vizualizarea modului în care este alocată memoria la un moment dat

Memorie virtuală O parte a hard discului utilizată de Windows sau alte programe ca memorie RAM

MSD Program de diagnosticare evoluat care permite (între altele) cunoaşterea adreselor şi zonelor de memorie.

RAM (Random Acces Memory)

Tip de cipuri de memorie utilizate în PC-uri. Sunt montate pe circuite SIMM şi au o capacitate de 16 sau 32 biţi în funcţie de mărimea magistralei. Informaţia din memoria RAM se şterge la oprirea calculatorului.

ROM (Read Only Memory)

Tipuri de memorie care pot fi doar citite. Sunt utilizate pentru memorarea programelor necesare pornirii PC-urilor.

SIMM(Single In Line Memory Module)

Memoria RAM a PC-urilor actuale este constituită din circuite de memorie standard – SIMM. Ele se prezintă sub formă de plăci de circuite imprimate dreptunghiulare, conectate în suporturi speciale (sloturi) pe placa principală. Ot fi de 16 sau 32 biţi, iar capacitatrea variază de la 1 MB la 16 MB.

SRAM (Static Random Acces Memory)

Tip de cipuri de memorie mai rapide, utilizate, de exemplu, în memoriile cache. NU necesită reîmprospătarea regulată a conţinutului lor. De aceea ele reprezintă o metodă foarte bună de a memora datele, în schimb sunt mai scumpe.


111

➽ Privind lucrul cu imprimanta

A4 Foaie de hârtie de dimensiuni 210 x 297 mm A5 Foaie de hârtie de dimensiuni 148 x 210 mm B5 Foaie de hârtie de dimensiuni 182 x 257 mm BITMAP Format de înregistrare care permite reprezentarea literelor sau desenelor sub forma

de puncte (negre) Buffer Memorie tampon a imprimantei, destinată stocării datelor transmise de calculator şi

care aşteaptă să fie imprimate. Cu cât memoria tampon este mai mare, cu atât calculatorul va fi mai puţin imobilizat în timpul unei imprimări.

CENTRONIX .Interfaţă standard ce serveşte la conectarea imprimantei la calculator. COM1 Nume generic dat primului port serial al unui calculator Driver (de imprimantă)

Software care realizează comunicaţia între PC şi imprimantă. Prin intermediul său se reglează diferiţi parametri ca, de exemplu, calitatea imprimării. Tot prin intermediul driver-ului de imprimantă, fişierul de imprimat este “ tradus” într-o serie de comenzi înţelese de imprimantă. Exemple de driver-e de imprimantă: Post Script, PCL etc. În mod normal, toate imprimantele sunt livrate cu un driver.

DPI (dots per inch)

Termen ce specifică rezoluţia imprimării, adică numărul de puncte imprimate pe o lungime de un inch (2,54 cm). Cu cât valoarea este mai ridicată, cu atât calitatea imprimării este mai mare. 300 şi 600 dpi reprezintă valorile de rezoluţie cele mai frecvente la imprimante.

Emulare Capacitatea unor tipuri de imprimante de a înţelege unul sau mai multe limbaje. Astfel, un model de imprimantă care dispune de o emulare PCL5 este capabil să înţeleagă limbajul PCL5.

Fonturi Set complet de caractere cuprinzând minuscule, majuscule, cifre, semne de punctuaţie etc.

Form feed Semnifică saltul de pagină. Este o comandă utilizată pentru terminarea imprimării unei pagini în curs de tratare. Această comandă este frecvent accesibilă direct de la panoul de control frontal al imprimantei. Prin această comandă este posibilă imprimarea datelor rămase în interiorul imprimantei în cazul în care aceasta s-a blocat în urma unui incident.

Laser Tehnologie folosită de unele tipuri de imprimante pentru care imprimarea se face pe baza unei raze laser. Prin extensie, termenul laser desemnează toate imprimantele care utilizează raze luminoase.

LPT1 Nume generic dat primului port paralel al unui calculator. Port paralel Interfaţă de comunicaţii între un calculator şi o imprimantă care permite transmisiuni

de date. Dacă portul este bidirecţional, el poate atât transmite spre imprimantă, cât şi recepţiona informaţii. Interfaţa paralelă este mai rapidă decât cea serială.

Port serial Interfaţă de comunicaţie care permite transmisia de date. Este mai mult utilizată pentru comunicarea între modern şi calculator şi este mai puţin rapidă decât interfaţa paralelă.

POSTSCRIPT Limbaj de imprimare de nivel înalt, utilizat îndeosebi pentru grafică, POSTSCRIPT este un limbaj vectorial, independent de rezoluţia perifericului, ceea ce îi conferă un avantaj substanţial.

Rezoluţie Densitatea punctelor imprimate pe centimetru pătrat. Rezoluţia unei imprimante influenţează în mod direct calitatea imprimării


112

Tambur Cilindru fotosensibil prezent în cazul imprimantelor laser. Raza luminoasă desemnează pagina de imprimat pe acest tambur. Părţile traverse de lumină se încarcă electrostatic şi atrag cerneala iar tamburul transferă apoi rezultatul pe hârtie.

Toner Pudra de cerneală utilizată în procedeele de imprimare tip laser. Face parte din categoria consumabile.

➽➽➽➽ Termeni utilizaţi în sistemul DOS Attributes (atribute) Infomaţii care indică dacă un fişier este accesibil numai în citire, ascuns,

sistem sau dacă a fost modificat de la ultima operaţie de salvare cu backup AUTOEXEC.BAT Fişier de comenzi, lansat în mod automat în execuţie la iniţializarea sistemului. Batch program (program lot de lucrări)

Un fişier ASCII (text) care conţine comenzi MS-DOS. Are extensia .BAT. Când se execută un program bath, comenzile sunt procesate secvenţial.

Cluster (allocation unit) Unitate de alocare pe disc. COMAND.COM Fişier care conţine comenzile interne ale sistemului şi care determină afişarea

promptului sistemului, precum şi preluarea comenzilor şi execuţia lor. Existenţa sa pe un disc sistem este obligatorie.

Comand line (linie de comandă)

Totalitatea informaţiilor care se scriu în dreptul sistemului de operare până la apăsarea tastei ENTER.

CONFIG.SYS Fişier sistem care conţine informaţii de configurare a sistemului. Contigous file (fişier contiguu)

Fişier ale cărui unităţi de alocare sunt consecutive.

Conventional memory (memorie convenţională)

Primii 640 K de memorie ai calculatorului. MS-DOS foloseşte această parte a memoriei pentru execuţia aplicaţiilor.

Current directory (director curent)

Directorul în care se lucrează în momentul actual.

Current disk (discul curent)

Discul cucare se lucrează în momentul actual.

Default driver (driver implicit, curent)

Dispozitivul de disc pe care sistemul de operare caută fişierele si comenzile, în cazul în care nu se specifică explicit un anumit dispozitiv.

Directory (director) O parte din structura de organizare a fişierelor pe disc. Poate conţine fişiere şi alte directoare numite subdirectoare. Structura directoarelor şi subdirectoarelor de pe un disc se numeşte arborele directoarelor.

Directory tree (arborele de directoare)

O afişare grafică a structurii directoarelor de pe un disc. Directorul de pe nivelul cel mai înalt se numeşte director rădăcină.

Disk format (formatarea unui disc)

Operaţie prin care se pregăteşte discul pentru a fi utilizat de un anumit sistem de operare. Procesul constă în: împărţirea discului în sectoare uniforme, crearea tabelelor necesare gestionării informaţiilor de pe disc, detectarea şi izolarea sectoarelor defecte din punct de vedere fizic.

Disk system (dischetă sistem)

Dischetă care conţine sistemul de operare, putându-se face cu ea o iniţializare a calculatorului.

DOS – Disk Operating System (sistemul de operare DOS)

Sistem de operare pentru microcalculatoare IBM-PC şi compatibile.

Executable file (fişier executabil)

Fişier al cărui nume scris pe linia de comandă determină execuţia unor activităţi de către sistemul de operare. Este recunoscut prin extensie, care poate fi: .EXE, .COM sau .BAT.

Expanded memory Spaţiu de memorie aflat după memoria video. Folosirea memoriei expandate


113

(memorie expandată) este definită de Expanded Memory Specification (EMS). Memoria expandată necesită folosirea unui manager de memorie expandată.

Extended memory (memorie extinsă)

Memorie care poate fi ataşată suplimentar, peste limita de 1 MB

Extension (extensie) Punctul şi cel mult trei caractere la sfârşitul numelui unui fişier. Extensia indică de obicei tipul fişierului sau directorului. De exemplu, programele au extensia implicită .COM sau .EXE. Multe aplicaţii folosesc o extensie implicită la fişierele create de ele. De exemplu, Notepad din Windows ataşează la sfârşitul numelui de fişier extensia :TXT dacă nu se specifică altceva.

External command (comandă externă)

O comandă care, pentru a putea fi executată, trebuie să fie încărcată de pe disc (ex.:FORMAT, PRINT, DISKCOPY).

FAT – File Allocation Table (tabela de alocare a fişierelor)

Conţine înlănţuirea cluster-elor pentru fiecare fişier de pe disc. Există pe fiecare disc câte două tabele FAT identice.

File (fişier) O colecţie de informaţii care a primit un nume şi este memorată pe disc. Această colecţie poate fi un document, o aplicaţie, un program, un text, o imagine, un grup de comenzi etc.

Filename (nume de fişier)

Numele fişierului. Windows foloseşte convenţiile MS – DOS.

Floppy disk (disc flexibil, dischetă)

Un disc ce poate fi introdus şi scos din drive-ul de disc.

Fragmented file (fişier fragmentat)

Fişier ale cărui unităţi de alocare nu sunt consecutive.

Hidden file (fişier ascuns)

Fişier care nu este afişat de comanda DIR

High memory area (spaţiu de memorie înaltă)

Primii 64 K de memorie peste 1 MB (HMA).

I/O Redirection Procesul de înlocuire a tastaturii, ca dispozitiv de introducere a datelor printr-un fişier sau a ecranului monitorului, ca dispozitiv de afişare a rezultatelor, prin alt dispozitiv sau printr-un fişier.

Iniţializarea calculatorului

Procesul prin care, după pornirea calculatorului sau după apăsarea unei anumite combinaţii de taste (CTRL+ALT+DEL) se efectuează verificarea bunei funcţionări a componentelor hardware indispensabile şi încărcarea în memoria calculatorului a sistemului de operare aflat pe disc.


114

Install (setup) – instalarea unui produs software

Adaptarea produsului la o anumită configurare hard şi copierea pe disc a tuturor componentelor necesare execuţiei acestuia.

Internal command ( comandă internă)

O comandă care se află în memorie atât timp cât sistemul de operare este activ (ex.: TYPE, DATE, CLS).

IO.SYS Fişier sistem care conţine soft-ul necesar pentru realizarea operaţiilor de intrare / ieşire de bază. Existenţa sa este obligatorie pe un disc sistem şi are pe acesta o poziţie fixă.

MS-DOS Versiune a sistemului de operare de tip DOS, realizată de compania Microsoft. MS-DOS based application (aplicaţie MS-DOS)

O aplicaţie destinată să ruleze sub MS-DOS şi care este probabil că ne foloseşte toate facilităţile Windows (cum ar fi gestionarea memoriei). Mai sunt cunoscute ca aplicaţii non-Windows

MS-DOS Interrupt (întrerupere MS-DOS)

Un semnal pe care sistemul de operare MS-DOS îl foloseşte pentru comunicarea cu microprocesorul.

MSDOS.SYS Fişier sistem care conţine soft-ul necesar pentru implementarea serviciilor sistem DOS. Existenţa sa este obligatorie pe un disc sistem şi are pe acesta o poziţie fixă.

Operating system (sistem de operare)

Primul program pe care îl exercită un calculator la pornirea sa. El realizează interfaţa între celelalte componente software şi hardware-ul unui calculator.

Parent directory (director părinte al unui fişier)

Directorul în lista căruia se află fişierul respectiv. Poate fi identificat prin două puncte puse unul după celălalt (..).

Path (cale de acces la un fişier)

Numele complet al unui fişier prin care acesta poate fi specificat fără ambiguităţi, prin precizarea drumului de parcurs prin structura arborescentă de directoare a discului respectiv.

Pipe (conductă) Operatori care indică directarea rezultatelor execuţiei unei comenzi, ca date de intrare pentru o altă comandă.

Program Listă de instrucţiuni Prompter Caracter sau şir de caractere care indică posibilitatea preluării unei comenzi

de către sistemul de operare sau de către un program utilitar. Root (director rădăcină)

Directorul principal al unui disc, care se creează în mod automat la formatarea discului şi care nu poate fi şters de utilizator.

Software Totalitatea programelor ce se execută pe un calculator Source (sursă) Obiectul care conţine fişierele care vor fi mutate sau copiate. Acesta poate fi

un disc, un director, un fişier etc. Pentru identificarea sa mai sunt folosiţi şi alţi termeni ca: (disc) a, primul etc.

Undelete Procesul de refacere a unui fişier şters accidental prin DEL Unformat Procesul de refacere a unui disc formatat accidental. Target/cible (fr.) (destinaţie)

Obiectul în care sunt mutate sau copiate fişierele sursă. Poate fi un disc, un director etc. Pentru identificarea sa mai sunt folosiţi şi alţi termeni ca: destination, (disc) B, al doilea etc.

Text file (fişier text) Un fişier care conţine numai litere, simboluri şi cifre. Un fişier text nu conţine informaţii de formatare, cu o posibilă excepţie în ceea ce priveşte linefeeds şi carriage returns. Un fişier text este un fişier ASCII.

Wildcard Un caracter care poate înlocui unul sau mai multe caracetre din numerele unui fişier. Semnul întrebării (?) se foloseşte pentru a reprezenta “orice caracter”, iar asteriscul (*) se foloseşte pentru a reprezenta mai multe caractere. De exemplu, *EXE înseamnă toate fişţierele care au extensia EXE.

Write protect Interzicerea modificării conţinutului sau ştergerii discului sau fişierului.


115

(protejarea la scriere a unui disc sau fişier)

Protejarea discului se face prin acoperirea (pentru discurile de 5,25”) sau descoperirea (pentru discurile de 3,5”) a orificiului de protecţie. Protecţia fişierelor se face prin intermediul comenzii ATTRIB..

➽➽➽➽ Termeni explicativi folosiţi în Windows active (activ) Fereastra deschisă sau pictograma (icoana) selectată în momentul actual.

Apăsarea unei taste sau alegerea unei comenzi se aplică întotdeauna ferestrei sau pictogramei active. Fereastra activă îşi schimbă culoarea barei de titlu penrtru a se diferenţia de alte ferestre. Pictograama activă îşi schimbă culoarea etichetei.

annotation (adnotare)

O notă sau un comentariu care se ataşează unui Help topic. Aceste comentarii se editează folosind comanda Annotate din meniul Edit.

application window (fereastra aplicaţiei)

Fereastra principală a unei aplicaţii, care conţine bara de meniu şi spaţiul de lucru al acestuia. Fereastra unei aplicaţii poate conţine mai multe ferestre de document.

arrow keys (taste săgeţi)

Tastele folosite pentru navigaţia pe ecran.Fiecare dintre aceste taste poartă un nume după direcţia sa:UP ARROW (sus), DOWN ARROW (jos), LEFT ARROW (stânga) şi RIGHT ARROW (dreapta)

associate (fişier asociat)

Identificarea unui fişier ca aparţinând unei anuite aplicaţii, prin folosirea unei extensii specifice aplicaţiei respective. Când se deschide un fişier având această extensie, aplicaţia se lansează automat în execuţie.

base I/O port address (adresa memoriei de bază)

Poziţia în spaţiul adreselor de intrare / ieşire ale calculatorului, utilizată de un dispozitiv, cum ar fi modemul, imprimanta sau adaptorul de reţea.

base memory address (adresa memoriei de bază)

Poziţia în memoria calculatoruluzi pe care o utilizează un dispozitiv, cum ar fi adaptorul de reţea, pentru a muta informaţia în şi din memorie. Este cunoscută şi ca adresa de bază a memoriei RAM.

branch (ramură) Un segment al unui arbore de directoare care conţine un director şi toate subdirectoarele conţinute de acesta.

browse Operaţie de căutare a resurselor partajate într-un grup de lucru sau de calculatoare, sau de vizualizare a fişierelor şi directoarelor. Când se lucrează cu ferestre de dialog, se foloseşte butonul Browse pentru vizualizarea fişierelor şi directoarelor şi pentru selectarea fişierului dorit.

buffer Spaţiu de memorie folosit pentru stocarea temporară a informaţiilor. check box (buton de validare

Un pătrat mic într-o fereastră de dialog care poate fi selectat sau deselectat. Când este selectat, în el apare un x. Butonul de validare reprezintă o opţiune care poate fi comunată on sau off.

choose (alegere) Alegerea cu tastatura sau cu mouse-ul a unui element pentru declanşarea unei acţiuni. Pentru executarea unei sarcini se alege o comandă din meniu, iar pentru pornirea unei aplicaţii se alege o pictogramă (icoană).

clear (curăţare) Deselectarea unei opţiuni prin înlăturarea “x” – ului din butonul de validare. Acest lucru se face fie prin click pe buton , fie prin selectarea lui şi apăsarea barei de spaţiu.

click Apăsarea şi eliberarea rapidă a butonului de mouse. client application (aplicaţie realizată de utilizator)

Aplicaţie care poate accepta legături între obiecte.

Clipboard Un spaţiu de memorare temporară care este folosit pentru transferul informaţiilor în aceeaşi aplicaţie sau între aplicaţii diferite.


116

close ( a închide) Închiderea ferestrei, a ferestrei de dialog sau părăsirea aplicaţiei. O fereastră se închide alegând comanda. Close din meniul Control. Dacă se închide fereastra aplicaţiei, se închide aplicaţia.

collapse (to collapse = a plia)

Ascunderea nivelelor suplimentare de directoare de sub directorul selectat din arbore.

color scheme (schema de culori)

O combinaţie de culori pentru elementele ecranului.

command (comandă) Un cuvânt sau o frază, de obicei într-un meniu, aleasă pentru executarea unei acţiuni. O comandă este aleasă dintr-un meniu sau tipărită la prompter-ul MS-DOS. Poate fi tipărită de semenea, în fereastra de dialog Run din File Manager sau Program Manager.

command buton (buton de comandă)

Un buton în fereastra de dialog care lansează în execuţie sau opreşte execuţia acţiunii selectate. Cele mai uzuale butoane de comandă saut OK şi Cancel. Alegerea unui buton de comandă care conţine puncte-puncte(…) determină apariţia unei noi ferestre de dialog.

comment (comentariu)

Un mesaj descriptiv care poate fi ataşat resurselor partajate sau unui computer. Comentariul apare în fereastra de dilog a conexiunilor atunci când alţii selectează calculatorul respectiv sau resursele.

communications setting (setarea comunicaţiilor)

Setările care specifică modul de transfer al informaţiei de la calculator la un dispozitiv serial (de obicei, imprimantă sau modem).

control codes (coduri de control)

Coduri care specifică într-un text comenzile terminalului sau instrucţiunile de formare (linefeed sau carriage return). Codurile de control sunt precedate de obicei de simbolul “^”. Aceste coduri sunt introduse când se asignează tastelor de funcţii comenzile terminalului sau task-uri.

Control menu (meniu de control)

Un meniu care conţine comenzi folosite pentru manipularea unei ferestre. Pentru deschiderea acesteia se alege Control menu din stânga barei de titlu a ferestrei sau se selectează o pictogramă de aplicaţie. Orice aplicaţie care rulează într-o fereastră şi unele aplicaţii MS-DOS au Control menu. Ferestrele de document şi unele ferestre de dialog au, de asemenea, Control menu.

Control-menu box (rubrica meniului de control)

Se află în stânga barei de titlu. Se deschide cu un click pe ea.

cutout Un spaţiu dintr-un desen care este selectat cu Scrissors sau Pick.


117

default button (buton implicit)

Un buton de comandă, în anumite ferestre de dialog, care este selectat automat de către Windows. Are un chenar îngroşat care indică faptul că acea acţiune se va executa la apăsarea tastei Enter. Selectarea lui poate fi anulată prin alegerea comenzii Cancel sau a altui buton.

default printer (imprimantă implicită)

Imprimanta folosită când se alege comanda Print fără specificarea unei anumite imprimante ce se va folosi. Se poate stabili o singură imprimantă implicită, de obicei cea care este folosită mai des.

desktop Fondul ecranului, pe care apar ferestre, pictograme şi ferestre de dialog. destination directory (directorul destinaţie)

Directorul în care este legat sau inclus un obiect.

dialog box (fereastră de dialog)

O fereastră care apare temporar şi în care se cere introducerea sau suplimentarea informaţiilor. Ferestrele de dialog au de obicei opţiuni care trebuie selectate înainte de executarea comenzii.

dimmed (dim = ascuns) Indisponibil sau deconectat. Un buton sau o comandă invalidată ce apar în gri deschis în loc de negru şi nu pot fi selectate.

disconnect (deconecare)

Detaşarea drive-ului, a portului sau a calculatorului de la o resursă partajată.

document (document)

Ceea ce este creat cu o aplicaţie, incluzând informaţii tipărite, editate, vizualizate sau salvate. Un document poate fi un raport, un tabel, un desen etc.

document –file icon (pictograma fişierului document)

Reprezintă un fişier asociat unei aplicaţii. O fereasstră de document conţine un singur document sau fişier de date. Unele aplicaţii permit deschiderea simultană a mai multor ferestre de document.

double-click (click dublu)

Apăsarea şi eliberarea rapidă de două ori a butonului mouse-ului, fără ca acesta să fie mişcat. Click-ul dublu execută o acţiune, cum ar fi lansarea în execuţie a unei aplicaţii.

drag (to drag = a trage)

Mutarea unui element pe ecran prin selectarea lui şi apoi menţinerea butonului mouse-ului apăsat şi mişcarea mouse-ului. De exemplu, o fereastră se poate muta pe ecran trăgând de bara ei de titlu.

drive bar (bara de drive)

O serie de butoane ce corespund dispozitivelor de disc existente, ce se află în partea de sus a ferestrei File Manager. Se poate schimba drive-ul afişat în fereastra de directoare prin alegerea unui buton drive.

embedded object (obiect inclus)

Informaţia care se găseşte într-un document şi care este o copie a informaţiei din altă aplicaţie. Alegând (choose) un obiect înglobat se porneşte aplicaţia care a fost folosită pentru a-l crea, rămânând în acelaşi timp în documentul în care se lucrează.

expand (expandare) Afişarea nivelurilor de directoare ascunse în arborele disrectoarelor. Cu File Manager se poate expanda un singur nivel de directoare, o ramură a arborelui directoarelor sau toate ramurile odată.

extended memory (memorie extinsă)

Memorie peste 1 MB la calculatoarele 80286, 80386 şi 80486. Pentru folisirea memoriei extinse de către Windows este necesară instalarea unui manager de memorie extinsă.

font Un design grafic aplicat unui set de caractere. Un font este livrat de obicei în diferite mărimi şi style-uri, cum ar fi bold sau italic.


118

font set (set de fonturi)

O colecţie de fonturi cu acelaşi design dar de diferite mărimi, configurate pentru un anumit display şi o anumită imprimantă. Seturile de fonturi determină felul în care arată textul pe ecran sau la imprimantă.

full-screen application

O aplicaţie MS-DOS afişată pe întregul ecran.

group (grup) O colecţie de aplicaţii în Program Manager. Gruparea aplicaţiilor le face mai uşor de găsit.

group icon (pictogramă de grup)

O pictogramă (icoană) ce reprezintă un grup în Program Manager atunci când fereastra grupului este minimizată. Pentru deschiderea unui grup şi vizualizarrea conţinutului său se alege pictograma corespunzătoare.

Group window (fereastră de grup)

O fereastră care afişează elementele grupului în Program Manager. Aceste elemente pot fi aplicaţii şi/sau fişiere asociate aplicaţiilor.

icon (pictogramă) O reprezentare grafică a unui element din Windows, cum ar fi un drive de disc, un director, un grup, o aplicaţie sau un document. Pictograma unei aplicaţii se poate mări şi transforma în fereastră când se doreşte lansarea în execuţie a aplicaţiei.

import (importare) Crearea unui “pachet” prin inserarea unui obiect existent în Object Packager. La importarea unui fişier, pictograma aplicaţiei folosite pentru crearea lui apare în fereastra Appearance, iar numele fişierului apare în fereastra Contens.

information area (spaţiu de informaţii)

Spaţiu rezervat cărţilor în Cardfile, sub linia de index, în care se tipăreşte textul.

Initialization files (fişiere de iniţializare)

Fişiere care funrnizează Windows-ului informaţii despre configuraţia sistemului, cum ar fi tipul imprimantei sau adaptorul de reţea sau despre opţiuni software, cum ar fi modul în care arată ecranul când se lucrează Windows.

imput/output activity (activitate de intrare/ieşire)

Acţiunile de citire sau scriere pe care le execută calculatorul. Se execută o “citire” când se introduce un text de la tastatură sau când se selectează şi se aleg elementele cu mouse-ul. De asemenea, la deschiderea unui fişier, calculatorul face o citire pe disc pentru a localiza fişierul şi a-l deschide. Se execută o “scriere” atunci când se memorează , vehiculează, tipăreşte sau afişează informaţii.

insertion point (punct de inserare)

Locul unde se inserează textul la tipărire. Locaţia cursorului apare de obicei ca o bară verticală clipitoare în fereastra aplicaţiei sau în fereastra de dialog

interrupt request lines – IRQ (linii de întrerupere)

Linii hardware prin care dispozitivele trimit semnale pentru a atrage atenţia procesorului că dispozitivul este gata să recepţioneze sau să transmită informaţii. De obicei, fiercare dispozitiv instalat în sau conectat la calculator foloseşte propriul IRQ.

jump (to jump = a sări)

Text, grafice sau părţi de grafice care furnizează legături cu alte Help topics sau cu mai multe informaţii despre topic-ul curent. Pointer-ul îşi schimbă forma când este deasupra unui jump. Dacă se alege un jump care este legat cu alt topic, acel topic apare în fereastra Help. Dacă se alege un jump care este legat cu un plus de informaţii, acele informaţii apar în fereastra pop-up din partea de sus a ferestrei Help principale.


119

keyboard buffer (buffer de tastatură)

Un spaţiu de memorare temporară care păstrează succesiunea tastelor apăsate, chiar dacă calculatorul nu răspunde imediat după apăsarea tastelor.

linked object (obiect legat)

O reprezentare pentru un obiect care este inserat într-un document sursă. Obiectul există încă în fişierul sursă şi atunci când este schimbat, obiectul legat se actualizrază în documentul destinaţie.

list box (casetă de tip listă)

Un tip de casetă într-o fereastră de dialog care afişează opţiunile valabile, de exemplu lista fişierelor dintr-un director. Dacă nu încap toate opţiunile în această rubrică, se afişează o bară de scroll.

local O resursă, cum ar fi o imprimantă, un director sau o pagină de ClipBook, care este conectată fizic la sau în calculator şi nu conectată prin reţea.

maximize (maximizare)

Mărirea unei ferestre la dimensiunile maxime, folosind butonul Maximize (în dreapta barei de titlu) sau comanda Maximize din meniul Control.

Maximize button (buton de maximizare)

Un buton care conţine un pătrat, aflat la dreapta barei de titlu. Click cu mouse-ul pe acest buton măreşte fereastra la dimensinile ei maxime. Din tastatură se foloseşte comanda Maximize din meniul Control.

memory –resident program (program rezident în memorie)

Un program care este încărcat în memorie şi care este disponibil chiar dacă este activă o altă aplicaţie.

menu (meniu) O listă de comenzi într-o fereastră de aplicaţie. Numele meniurilor apar în bara de meniuri, în partea de sus a ferestrei. Meniul Control, reprezentat printr-o rubrică Control-menu în stânga barei de titlu, este comun tuturor aplicaţiilor Windows. Un meniu se deschide prin selectarea numelui său.

menu bar (bară de meniu)

O bară orizontală care conţine numele tururor meniurilor aplicaţiei. Bara de meniu apare sub bara de titlu.

minimize (minimizare)

Reducerea ferestrei la o pictogramă (icoană), prin folosirea butonului Minimize (la dreapta barei de titlu) sau a comenzii Minimize din meniul Control.

Minimize button (buton de minimizare)

Un buton care conţine o liniuţă, aflat la dreapta barei de titlu. Click cu mouse-ul pe acest buton micşorează fereastra, transformând-o într-o pictogramă (icoană). Din tastatură se foloseşte comanda Minmize din meniul Control.

Non-Windows application (aplicaţie non-Windows)

O aplicaţie destinată să ruleze sub MS-DOS şi nu în mod special sub Windows, nefolosind facilităţile specifice Windows (cum ar fi gestionarea memoriei). Mai sunt cunoscute ca aplicaţii MS-DOS.

object (obiect) Orice informaţie creată cu o aplicaţie Windows care poate fi legată sau inclusă într-un document.

object linking and embedding (legarea şi includerea obiectelor)

O modalitate de transferare şi partajare a obiectelor între aplicaţii

open (deschidere) Afişarea conţinutului unui director, document sau fişier de date într-o fereastră.


120

option button (buton de opţiune)

Un buton mic rotund, care apare într-o fereastră de dialog. Într-un grup de butoane înrudite, se poate selecta unul singur.

package (pachet) Un desen (sau pictogramă) care reprezintă un obiect legat sau inclus. Când se alege “pachetul”, aplicaţia folosită la crearea lui îl execută dacă este un fişier de sunet sau afişează obiectul.

pointer Cursorul în formă de săgeată care urmăreşte pe ecran mişcarea mouse-ului şi indică ce parte din ecran este afectată când se apasă butonul mouse-ului. Pointer-ul îşi poate schimba forma în decursul diferitelor acţiuni.

printer fonts (fonturi de imprimantă)

Fonturile care sunt constituite în interiorul imprimantei. Ele se găsesc în memoria read-only (ROM) a imprimantei.

program information (file-PIF fişier de informaţii de program)

Un fişier care furnizează mediului Windows informaţii despre o aplicaţie MS-DOS. Conţine elemente cum ari fi: numele fişierului, directorul de pornire, opţiuni multitasking pentru programe care rulează în mod 386 enchanced.

program item (articol de program)

O aplicaţie sau un document reprezentat ca o pictogramă (icoană) într-o fereastră de grup.

program -item icon (pictogramă corespunzătoare unui articol de program)

Pictograma (icoana) care reprezintă aplicaţia sau documentul în Program Manager. Aplicaţia poate fi lansată în execuţie prin alegerea acestei pictograme.

reduce (reducere, micşorare)

Schimbarea unei ferestre într-o pictogramă (icoană) prin folosirea butonului sau comenzii de minimizare (minimize). O aplicaţie care este redusă continuă să se execute şi poate deveni din nou aplicaţie activă prin selectarea pictogramei corespunzătoare.

Resorte button (buton de restaurare)

Un buton care conţine două pătrate, aflat la dreapta barei de titlu. Apare numai după mărirea unei ferestre la dimensiunea maximă. Efectuarea unui click pe el sau comanda Resorte din meniul Control aduce fereastra la dimensiunile anterioare.

screen elements (elementele ecranului)

Părţile componente ale ecranului: bara de titlu, butoanele Maximize şi Minimize, chenarele ferestrei şi barele de scroll.

screen fonts (fonturi de ecran)

Fonturile afişate pe ecran

screen saver (economizor de ecran)

Un desen sau o imagine animată care apare pe ecran atunci când nu s-a folosit mouse-ul sau tastatura o anumită perioadă prestabilită.

scroll (to scroll= a defila)

Mişcarea prin text sau grafice (sus, jos, stânga, dreapta) pentru a vedea părţi ale fişierului ce nu sunt afişate pe ecran.

scroll arrow (săgeată de scroll)

O săgeată la capetele barei de scroll folosită pentru mutarea de-a lungul conţinutului unei ferestre sau al unei rubrici de liste. Efectuarea unui click pe săgerata de scroll produce defilarea textului cu o linie. Menţinerea butonului de mouse apăsat produce defilarea continuă.


121

scroll bar (bară de scroll)

O bară ce apare în dreapta şi / sau la capătul de jos al unei ferestre sau rubrici de liste ale căror conţinuturi nu sunt în totalitate vizibile. Fiecare bară de scroll are două săgeţi de scroll şi un buton de scroll.

scroll buffer (buffer de scroll)

Spaţiu de memorie care păstrează informaţii ce nu încap pe ecran.

select (selectare) Marcarea unui element aşa încât acţiunea ulterioară va avea loc numai asupra acelui element. Selectarea unui element se face cu click de mouse sau prin apăsarea unei taste. După selectare se alege acţiunea respectivă.

selection cursor (cursorul de selecţie)

Arată ce anume este selectat în mod curent. Cursorul de selecţie apare ca video invers sau ca un dreptunghi cu puncte.

shortcut key (scurtătură)

O tastă sau o combinaţie de taste, disponibile la anumite comenzi, a căror apăsare execută o comandă fără a mai deschide meniul. Scurtăturile sunt afişate în meniu la dreapta comenzilor.

source directory (director de sursă)

Directorul care conţine fişierele care vor fi copiate sau mutate.

source document (document sursă)

Documentul din care provine obiectul legat sau inclus.

split bar (bară de divizare)

Împarte fereastra în două părţi. De exemplu, în Explorer, arborele de directoare este aflat în stânga, iar conţinutul directorului curent în dreapta.

status bar (bară de stare)

O linie de informaţii aflată de obicei în partea de jos a ferestrei. De exemplu, în Explorer, ea conţine informaţii derspre disc, cum ar fi numărul de bytes disponibili şi capacitatea totală a discului- Nu toarte ferestrele au bară de stare.

swap file (fişier de task-uri)

O fereastră care afişează toate aplicaţiile în execuţie şi care permite comutarea între ele. Se poate deschide lista de task-uri alegând Swich To din meniul Control sau apăsând Ctrl+Esc.

text box (casetă pentru text)

O rubrică în fereastra de dialog în care se tipăreşte informaţia necesară executării unei comenzi. La deschiderea ferestrei de dialog această rubrică poate fi albă sau poate conţine deja un text.

text - only (numai text)

Un fişier ASCII care nu conţine informaţii de formatare.

timeout Perioadă de timp între momentul în care apare o disfuncţionalitate a unui dispozitiv şi cel în care apare mesajul corespunzător acesteia.

title bar (bară de titlu)

O bară orizontală în partea de sus a ferestrei sau a ferestrei de dialog, care conţine titlul acesteia. În multe ferestre, bara de titlu conţine şi rubrica de Control-menu şi butoanele Maximize şi Minimize.

toolbar (“bara cu instrumente”)

O linie cu butoane – scurtături aflată de obicei imediat sub bara de meniu. De exemplu, în File Manager toolbar conţine butoane pentru conectarea la un director partajat. Nu toate ferestrele au toolbar.

topic Informaţie în fereastra de Help. De obicei un Help topic începe cu un titlu şi conţine informaţii drespre un task, comandă sau fereastră de dialiog.


122

True Type fonts (fonturi True Type)

Fonturi scalabile care sunt de obicei generate ca bitmap sau soft fonts, în funcţie de posibilităţile imprimantei. Fonturile True pot primi orice dimensiune şi apar la imprimantă exact aşa cum se văd pe ecran

virtual memory (memorie virtuală)

Spaţiu pe hard disc folosit de Windows (când rulează în 386 enhanced mode) ca şi cum ar fi memorie reală. Windows realizează acest lucru folosind fişierele de swap. Avantajul folosirii memoriei virtuale este că permite rularea în acelaşi timp a mai multor fişiere decât ar permite memoria fizică.

virtual printer memory (memorie virtuală a imprimantei)

Memoria virtuală conţine toate informaţiile referitoare la fonturi care au fost transmise imprimantei fie atunci când se tipăreşte un document, fie atunci când se încarcă fonturi download.

wallpaper (tapet) Un desen sau o imagine memorată ca un fişier bitmap ( cu exrtensia BMP) care poate fi aleasă pentru a fi afişată pe fundalul desktop-ului. Bitmap-urile pot fi desene simple sau fotografii scanate şi prelucrate.

warming beep (sunet de avertizare)

Sunetul pe care îl emite calculatorul când întâlneşte o eroare sau când încearcă să execute un task pe care Windows-ul nu îl recunoaşte.

window (fereastră) Un spaţiu dreptunghiular pe ecran, în care se vizualizează un document sau o aplicaţie. Ferestrele pot fi deschise, închise şi mutate, multe dintre ele putând fi redimensionate.

Windows –based application (aplicaţie Windows)

O prescurtate pentru aplicaţiile destinate a se executa sub Windows şi care nu pot fi executate în afara acestui mediu. Toate aplicaţiile Windows respectă aceleaşi reguli privind aranjarea meniurilor, stilul ferestrelor de dialog şi folosirea tastaturii şi mouse-ului.

wrap Continuarea textului pe linia următoare fără oprirea cursorului atunci când se ajunge la capătul liniei.

MEDIUL INFORMAŢIONAL-INFORMATIC SUPORT AL COMUNICĂRII BIBLIOGRAFIE

123

6. BIBLIOGRAFIE 1. Armenia Androniceanu , Management public , Editura Economică, Bucureşti, 1999;

2 Microsoft Office 97 Profesional, Editura TEORA, Bucureşti , 1999;

3. Introducere în Windows 98, Editura TEORA, Bucureşti, 1999;

4. Dan Popescu, Arta de a comunica, Editura Economică, Bucureşti , 1998.

5. Ştefan Prutianu, Comunicare şi negociere în afaceri. Editura Polirom Iaşi, 1998.

6. Utilizare Windows (Manual de utilizare complet) Editura TEORA, Bucureşti 1997;

7. Rodica Cândea, Dan Cândea, Comunicarea managerială, Editura expert, Bucureşti, 1996.

8. Mihaela Cârstea, Ion Diamandi, Calculatorul pe înţelesul tuturor,

Editura AGNI, Bucureşti, 1996.

9. Stanton Nicki – Comunicarea, Editura Societatea Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1995.

10. Valentin Stancu, Marcela M. Stoica, Adrian Stoica, Relaţii Publice- succes şi credibilitate,

Editura Concept Publishing, Bucureşti, 1997.

11. Peter Kent, traducere din limba engleză de Nicolae Ionescu-Cruţan

– Internet cu Windows Editura TEORA, Bucureşti , 1997.

12. A. Chiriacescu, L. Mureşan, Corespondenţa de afaceri în limbile română şi engleză

Editura Teora, Bucureşti, 1994;

13. A. Pana, B. Ionescu, V. Mares, Birotica, Editura ALL, Bucuresti, 1994.

14. Ph. Vuitton, M. Dessaigne, La bureautique, Editions “La documentation pratique”,

Paris, 1983

Date post:	29-May-2017
Category:	Documents
Upload:	doc
View:	267 times
Download:	7 times