Curs Bioetica 4 Eutanasia

7/22/2019 Curs Bioetica 4 Eutanasia

1/56

EUTANASIA


2/56

EUTANASIA

Definirea termenului


3/56

Defin irea termenu lu i

Prin eutanasie, care n grecete nseamnmoarte frumoassau uoar, sesubnelege ajutorul mediculuin curmareavieii bolnavului ce sufer de o boalincurabil.


4/56

Scurt istoric al eutanasiei


5/56


Pentru prima dat n istoria omenirii eutanasia afost legiferatn anul 1906 n statul Ohio, SUA.

A fost practicati n Germania hitlerist, undeerau omori copiii nou-nscui cu neajunsurifizice, bolnavii incurabili i invalizii.

Mai trziu, n unele state eutanasia a devenit onormalitate. Numai n anul 1995, n Olanda, aumurit prin eutanasie 3% din cei decedai.


6/56


Sinuciderea asistat medicala fostlegalizat n statul nord-american Oregonpe 27 octombrie 1997.

n noiembrie 2000 organele legislative ale

Olandei au votat legea care permitesuicidul asistat de medic, pentru pacieniicu boli n faze terminale


7/56


Noua lege afirm c pacienii adulitrebuie s fi fcut n prealabil o cerere

voluntar, bine ntemeiat, mult naintede a muri.

Pentru a fi eligibil, legal, pacienii trebuies aib stabilit un diagnostic cu suferine

insuportabile i trebuie s nu existe o altalternativ rezonabil.


8/56


Cteva date extrase dintr-un studiu efectuat n Olanda laun lot de pacienti neoplazici:

23 de persoane au primit prescripii pentru medicamentecu efect letal,

15 au decedat n urma administrrii medicamentelor, 6 au murit ca urmare a complicaiilor determinate deboala de care sufereau,

2 au rmas n via i dup 1 ianuarie 1999, data la cares-a ncheiat monitorizarea.

O vrsta medie a celor 15 pacieni care au murit dup celi s-au administrat substanele ucigtoare era de 69 deani, 8 dintre pacieni erau brbai, toi cei 15 erau albi,13 dintre ei aveau cancer,


9/56

Monitorizarea fenomenului ,,eutanasie adus la concluzia c nu exist nici olegtur ntre optarea pacientului pentru

eutanasie activ (sinuciderea asistatmedical) i gradul de educaie alsubiectului;

nici chiar situaia asigurrilor sale desntate nu s-a dovedit a avea vreunimpact asupra deciziei.


10/56

n cazul unui pacient care sufer de o boalincurabil, chinuitoare, cu evoluie inevitabilfatal, medicul ar avea dou alternative:

s-l trateze (incluznd susinerea vital), ceea cepresupune i prelungirea suferinei s-i curme durerea i viaa.

Ambele decizii sunt imperfectedin punct devedere moral. Medicul nu are voie nici sdetermine suferina ndelungat, nici s aducmoartea. (vezi codurile deontologice)


11/56

Eutanasia nu este un proces natural, cciea implic o alegere.


12/56

,,Consider c este moral ca medicul s-i trateze pacientulspre a-l ndrepta nspre sntate i via. Consider deasemenea c medicul are obligaia de a face tot posibilulpentru a salva viaa pacientului.

,,Cei care militeaz pentru legiferarea eutanasiei, considerc ea face parte din drepturile omului i transfer putereamedicului n minile pacientului pentru a-i decide soarta

,,De fapt, medicul nu-l elibereaz pe pacient de suferin,elibereaz familia i societatea de cel care a devenit opovar inutil. ...

(Mihaela Alina Bajilina, Revista Romn de Bioetic, Vol 2, Nr1, ian-mar 2004)


13/56

Clasificarea eutanasiei


14/56

Clas if icarea eu tanasiei

pasiv

activ.


15/56


Cea pasiv

se reduce la ntreruperea tratamentului idecuplarea bolnavului de la aparatelemedicale


16/56


Prin cea activ se nelege stingerea uoar, cu ajutorul

medicamentelor, a bolnavului (adic

medicul i face bolnavului o injecie care iproduce o moarte rapid)

Medicul vine i i curm viaa pacientului ncondiiile stabilite de bolnav, la ora fixatde acesta.


17/56

Probleme etice


18/56

Probleme etice

n condiiile dezvoltrii medicinei actuale,distincia ntre via i moartenu mai esteatt de clar.


19/56

Probleme etice

Putem afirma cu certitudine c unorganism n care toate organele i

ndeplinesc funcia lor este viu i cu aceeai certitudine c un organism n

care nici un organ nu-i ndeplinetefunciile este mort.


20/56

Probleme etice

DAR

ntre aceste situaii exist multe posibiliti

intermediare= n cadrul aceluiai organism unele organe sunt

moarte n timp ce altele continu s funcioneze.

Cunotinele medicale permit meninerea petermen lung a unei astfel de situaii intermediare.


21/56

Probleme etice

S-a convenit s se considere mort un omal crui creier nu mai funcioneaz,

chiar dac toate celelalte organe indeplinesc funcia.

Aici este vorba despre o convenieacceptabil totui, cci putem asociaexistena noastr cu existena contiineinoastre. Lipsa activitii cerebrale

presupune i o dispariie a contiinei.


22/56

Probleme etice

Unii care militeaz pentru legiferareaeutanasiei, consider c ea face parte dindrepturile omului i

transfer puterea medicului n minilebolnavului, pentru a-i decide soarta.


23/56

Probleme etice

De fapt, medicul nu-l elibereaz numai pebolnav de suferin,

ci elibereaz familia i societatea debolnavul devenit o povar inutil,

dac nu cumva n spatele eutanasiei nu seascund i interese meschine, cum ar fispre ex. motenirea.


24/56

Probleme etice

Potrivit aprecierilor medicale bine fondate, oprirea sauretragerea tuburilor de hidratare, hrnire, susinerevital, poate fi considerat o opiune moral doar cnd

pacientul este ntr-o stare de com ireversibil, sau cnd el este contient, dei se afl evident n ultimelefaze ale procesului morii i cere repetat ca hrana i

lichidul s fie oprite.

Acest al doilea caz nu constituie eutanasie activ sausinucidere. El accept mai degrab realitatea moriiiminente i las ca boala sau trauma trupeasc s-iurmeze cursul natural, acolo unde ngrijirea medical numai poate reda sntatea.


25/56

Probleme etice

Cum a aprut ins aceast problem aeutanasiei n lumea noastr(care totui are la baz tradiia cretin)?


26/56

Probleme etice

Biserica cretin consider c

viaa, pe care un om nu o poate da, nutrebuie s fie luat de ctre om, nici chiardac ar fi vorba de propria via.


27/56

Probleme etice

Porunca s nu ucizi este nnscut,aproape instinctual, la oameni ca i laanimale.

Psihologii spun c, ntr-o confruntaredirect, cel care ncearc s-i ucidadversarul este automat inhibat.


28/56

Probleme etice

Codurile tradiionale de etic medical nuau aprobat niciodat eutanasia, chiar dacaceasta ar fi fost cerut din motive decompasiune.


29/56

Probleme etice

n Declaraia de la Marbella din 1992,Asociaia Mondial a Medicilor areconfirmat c sinuciderea asistat, aa

cum este eutanasia, NU este etic, iarprofesia de medic trebuie s o condamne:cnd un doctor ajut in mod deliberat un

individ s-i ncheie viaa, acest actmedical nu este etic.


30/56

Probleme etice

Art.23 Medicul trebuie s ncercereducerea suferinei bolnavului incurabil,asigurnd demnitatea muribundului, dar n

nici un caz nu are dreptul s-i provoacemoartea n mod deliberat, act ce constituieo crim, chiar dac a fost cerut insistent

de un bolnav perfect contient


31/56

Probleme etice

Art.24 Se interzice cu desvrireeutanasia, adic utilizarea unor substanesau mijloace apte de a provoca decesul

unui bolnav, indiferent de gravitatea iprognosticul bolii.


32/56

Probleme etice

Art.28 Medicul nu va nlesni sinuciderile sau autovtmrile prin sfaturi, recomandri,

mprumutarea de instrumente, oferirea de

otrvuri etc. Medicul va refuza orice explicaiesau ajutor n acest sens. Faptul ca infraciunilede omucidere au ca obiect viaa omului leconfer acestora un profil specific n cadrul

fenomenului infracional, atrage asupra loratenia ntregului grup social, sensibilizeaztotdeauna contiina colectiva, opinia public.


33/56

Probleme etice

Potrivit art. 174 al Codului Penal din Romnia,eutanasia este considerat omor.

Pentru a exista infraciunea de omor nuintereseaz mobilul sau scopul urmrit defptuitor. Legea noastr penal nu admiteexistena vreunui mobil justificativ. Nu este

admis uciderea unei persoane expuse uneimori iminente pentru a-i curma suferinele i a-iproduce o moarte uoar (eutanasie).


34/56

Probleme etice

Rezervele n considerarea eutanasieiprintre cauzele care nltur caracterulpenal al omuciderii se explic, pe de o

parte, prin necesitatea pstrrii netirbitea ideii de intangibilitate a vieii omului, iarpe de alta, prin grija de prevenire a

oricrui abuz i de producere a unui omorla adpostul scuzei eutanasiei.


35/56

Probleme etice

Eutanasia tinde s devin una dintretemele majore ale acestui nceput demileniu.


36/56

Probleme etice

Fiecare are dreptul la opinie, dar esteesenial ca ea s fie exprimat ncunotin de cauz.

i, cu toii, ar trebui s ne gndim curmrile unui asemenea gest - definitiv,singurul care nu mai poate fi corectat -sunt nc foarte departe de a fi cunoscute


37/56


38/56

APLICATIE PRACTICA

Sunteti medicul curant al unei rude careare diagnostic neoplazic faza terminala(resurse terapeutice depasite).

Calitatea vietii pacientului este profundalterata, alimentatie artificiala. Pacientul va solicita intens eutanasierea.

Cum ati proceda?


39/56

Eutanasia

Este cea mai controversata problema debioetica

Controverse de natura religioasa,medicala, in special, dar si culturale sifilosofice

Revista Romana de Bioetica, vol.3 nr 4, oct 2005, pg 25

,,Principii de bioetica medicala


40/56

Etimologia

Greaca: Eu = bine, bun Thanatos = moarte,

Deci ,,moarte buna, ,,moarte usoara


41/56

Definitia

Pa Petit Larousse Illustr (1995) ,,Amsamblul mijloacelor care provoaca o

moarte fara suferinta avand drept scopscurtarea unei lungi agonii sau a unei bolifoarte dureroase cu sfarsit fatal.


42/56

Eutanasia

Este cunoscuta si practicata din antichitate Ex: spartanii eliminau nounascutii

malformati aruncandu-i in prapastie Triburile germanice isi ucideau bolnavii

incurabili, la fel si eschimosii


43/56


44/56

Eutanasia

Actual Este foarte controversata, puternice opinii

pro si contra Opinii determinate in primul rand de

progresele stiintei si tehnicii biomedicale sifarmaceutice (monitorizare pacienti cu

aparatura ultraperformanta, medicatie deultima generatie care poate prelungi viata)


45/56

Intrebarea este: ,,pana unde ?


46/56

Eutanasia

Alte dileme: In ce moment COSTURILE de intretinere

artificiala a vietii depasesc limita morala deprelungire a vietii?

Cat timp mentinem terapia de sustinere labolnavii comatosi?


47/56

Argumente

Morale: Compasiune Bine/rau Blamarea / valorizarea suferintei

Psihologice: Exprimarea libera a vointei in contextulafectiunilor incurabile, debilitante sau

invalidante


48/56

Argumente

Sociologice: Impactul eutanasiei asupra familiei pacientului in

cauza

Deontologice: Menirea medicului este de a vindeca, nu a ucide

Medicale: Limitele medicale inn tratamentul anumitor afectiuni


49/56

Juridice : legiferarea

Religioase: dreptul de viata si de moarte ca atribut

exclusiv al Divinitatii


50/56

Ex atribut contra: Necesitatea respectarii dreptului la viata al

fiecarei fiinte umane.

Pro:

Libertatea individuala de a decide momentul sifelul mortii + pastrarea demnitatii umane in fatamortii (Scripcaru et all, 1998, pg 20)


51/56

Criterii majore de clasificare

Vointa pacientului:

Eutanasia voluntara (exprimarea libera si repetata a

dorintei de eutanasiere)

Eutanasie involuntara (pacientul nu este consultat in

ceea ce priveste actul eutanasiei sau chiar se ignoradorinta sa)

Eutanasie non-voluntara: pacient in coma

Trif, Astarastoaie, Cicora 2002, 2004, Circore, Astarastoaie, 2004)


52/56

Modul de actiune:

Activa (pozitiva, directa, ,,mercy killing)prin mijloace directe

Pasiva (negativa, indirecta, ,,letting die)


53/56

Responsabilitatea medicala

Se refera in primul rand la eutanasia activa sipasiva

Actiunea directa cu scopul decesului pacientului

este interzisa Exista totusi situatii in care medicului i se

permite retragerea/neinstituirea tratamentuluilasand pacientul sa moara (respectul pentru

viata nu inseamna neaparat a o prelungi lanesfarsit, in orice conditii)


54/56

Exista diferente (prevazute prin legi)

specifice fiecarei tari, diferente care facdistinctia intre tratamentul ordinar si celextraordinar (ex alimentatia artificiala inGermania = tratam. Obligatoriu, ordinar;

in Olanda = extraordinar)


55/56

Exista cel mai acut dilema medicului infata pacientului terminal care in suferintacare expres sa fie eutanasiat si/sau sa nu

fie reanimatdilema intre indatoririlemedicale si principiul autonomieipacientului.


56/56

SUICIDUL ASISTAT MEDICAL

= act de sinucidere intentionala in prezentamedicului care furnizeaza mijloacele si/ saucunostintele

Diferentiat de eutanasia voluntara in care

medicul indeplineste actul respectiv Pacientul are rol activ in ambele situatii SAM a fost initiat de medicul Jack Kevorkian, autorul controversatei ,,Suicide

machine (mercytron) cu ajutorul careiapacientul isi injecteaza doza de oxid de carbonpe masca.

Date post:	09-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	anon558440785
View:	248 times
Download:	2 times

Curs Bioetica 4 Eutanasia

Documents