Home >Documents >Curs Arhitectura Traditionala in Romania

Curs Arhitectura Traditionala in Romania

Date post:28-Dec-2015
Category:
View:256 times
Download:31 times
Share this document with a friend
Description:
Curs din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" - curs ATR
Transcript:

TRANSILVANIA

TRANSILVANIA

SCURT ISTORIC:

1141 incepe colonizarea saseasca in zona de SE = sibiu brasov

Secui colonizeaza harghita si covasna

1244 apogeul invaziei tatare. Nu se mai pastreaza arhitectura de zid anterior acestei date

1244 1517: arhitectura medievala in transilvania. Ulterior renastere si baroc.Sasii de religie catolica intre 1141 1517 (debutul reformei). Dupa 1517 devin lutherani

FORTIFICATIILE IN TRANSILVANIA:

A. perimetrale oraselor ( civitas ) care erau singurele care aveau dreptul sa cladeasca fortificatii perimetrale (sibiul)B. puncte fortificate in zona rurala:

- cetatea taraneasca: constructie fortificata aflata in afara asezarii, de obicei intr-o zona cu relief mai inalt. Nu a functionat din cauza dificultatii de a evacua intreaga asezare in caz de atac intr-o incinta aflata la distanta de sat. (Calnicul)- biserica fortificata: (e un ansamblu: centrul (punct) de greutate al asezarii, aflat in mijlocul acesteia. Usor de folosit in caz de atac, devine formula uzuala in Transilvania (Biertanul)- locuinta fortificata: prezinta dispozitive de aparare proprii tip turn - donjon

Bisericile sasilor din T. au ca model arh de zid romanica sau gotica din Occ.--> bisericile vor aborda cele 3 tipuri spatiale de baza ale arh Occ:

CATEDRALELE ROMANO-CATOLICE DIN ORASELE TRANSILVANENE

Datorita dreptului de a construi fortificatii perimetrale in oras, (bisericile nu mai necesita fortificatii proprii. Accentul in crearea lor cade pe functia de reprezentare astfel punandu-se mare pret pe decoratie. Nici una din catedralele pastrate dupa 1244 si finalizate inspre 1500 nu sunt pure din punct de vedere stilistic. In orase constructia marilor ansambluri a fost aprox intre anii 1350-1500 iar durata mare a santierului a genrat imbinari stilistice intre romanic, gotic si uneori chiar renastere.Tipuri spatiale de biserici orasenesti:

1. SALA: o sg incapere cu deschidere mare si latime mica, formula preferata de mediul rural unde mijloacele de finantare a bisericii erau reduse, modeste. Avem deci, o singura nava incheiata cu o zona de cor si altar tratat continuu(nu exista despartiri ca la ortodocsi). Mai puteau fi prezente sacristia(haine si obiecte de cult) pe latura de N (ptr catolici). = diaconicon=ptr ortodocsi. Foarte rar intalnite si la oras unde se fac demersuri inspre tipuri spatiale mai complexe.

2. BAZILICAL: (diferentiere in inaltime in fct de importanta) 3 nave: *centrala-suprainaltata *colateralele- mai joase. Patrunde in Transilvania prin intermediul calugarilor cistercieni, ramura disidenta a benedictinilor care urmareau intoarcerea la respectarea regulilor Sf. Benedict, principii de comportare conform dogmei, intoarcerea la austeritatea originala. Refuza decoratia excesiva acceptand numai capitelurile vegetale. Se raspandeste rapid in zona de S, NE a Transilvaniei. Primele bazilici apar in jurul anului 1350.

Exemple de bazilici orasenesti:

Alba Iulia Sf. Mihail. Santierul incepe in 1246 cu 3 nave

cea centrala suprainaltata si colateralele mai joase. 1300 biserica era inchisa perimetral cu zona altarului. Din dorinta de a reflecta in constructia bisericii noul gust al vremii se decide demolarea altarului si corului si inlocuirea lor cu nisete constructii specific gotice. Asfel obtinem alaturarea a doua faze importante in aceasta biserica. De la transept inspre V avem o constructie romanica si de la transept inspre E se afla una gotica, astfel obtinandu-se o impuritate stilistica specifica bisericilor transilvanene. Acoperire in sistem legat, o travee patrata principala ce corespunde la doua travei secundare ale colateralelor. Sibiu Biserica Sf. Maria/ Evanghelica: constructia incepe pe o formula bazilicala cu 3 nave, colateralele fiind foarte inguste, iar nava centrala extrem de lata boltita pe ogive simple, turn de vest de mari dimensiuni si nartex la vest. Inceputa la sfarsitul romanicului prezinta tehnici de constructie romanice dar interioare gotice. Astfel se doreste upgradarea sa la preferintele gotice care inclina inspre unificarea spatiilor si cladirile tip hala, unde colateralele au aceeasi inaltime cu nava principala. S-a construit o tribuna peste colaterala sudica(neterminata) si s-a inaltat un spatiu boltit la aceeasi cota cu nava principala si s-a acoperit in frontoane. In proiect colaterala nordica urma sa fie transformata la fel dar s-a renuntat la proiect. Astfel avem o suprapunere de etape biserica fiind jumatate bazilica, jumatate hala in urma adaptarilor de pe parcursul santierului. Sebes Biserica evanghelica: constructia gotica ce inlocuieste altarul si corul gotic se amplifica introducand o structura tip hala diferit de nava principala in sistem bazilical producand un efect spatial total diferit, neexistand o separatie intre nave sau o ierarhizarea a spatiilor. Corul gotic se contrage pe lungime creand in plus un efect dinamic de adancime.jumatatea vestica a catedralei este romaniaca bazilicala si cea estica este gotica tip hala

3. HALA: trei nave delimitate prin siruri de stalpi si cu boltirile la acelasi nivel. Tendinta a goticului european de a unifica spatiul. Tip specific spatiului german si Europei Centrala.4. HALA: plan identic cu cel bazilical dar nu cu diferentieri intre inaltimile navei. Aici nu se mai face distinctie intre importanta spatiile, toate sunt acoperite la aceeasi cota urmarindu-se tendinta de unificare a spatiului, caracteristic goticului central european. Ex. BiertanExemple de biserici tip hala:

Cluj Sf. Mihail: hala gotica boltita in sist de plasa specific goticului tarziu si cu sistem structural apartinand goticului timpuriu. Anomalii multiple la modalitatea de racordare a peretilor oblici ai altarului si corului. Proiectat cu 2 turnuri, ajunge sa aiba numai unul. Brasov Biserica Neagra ( 1385 - a doua jum. sec. 15): halle cirche cu sistem de boltire baroc, refacut ulterior, care nu se ia in considerare la incadrarea stilistica. Decoratie interioara mai bogata decat la alte biserici gotice dar nu se face pasul inspre dematerializarea peretelui exterior sau la desprinderea contrafortilor de corpul bisericii pentru a crea un arc butant si nu se duce la extrem relansarea pe verticala. Nu se ajunge la deplinatea manifestarii stilistice prezente in occident si se simt continuu reminiscente ale arhitecturii romanice.BISERICILE FORTIFICATE IN TRANSILVANIA:

Biserica fortificata este un ansamblu complex si nu numai corpul propriu zis la bisericii. Compusa din ferula (corespondent ortodox al pronaosului), nava (naos) altar, transept( corespunzator absidelor laterale), cor, sacristie. D.p.d.v. decorativ sunt un amalgam de stiluri, ele fiind incepute in general in maniera romanica si terminate gotic. Ex. Meghinda, biserica romanica la exterior, gotica in interior si cu un portal renascentist pe latura de nord). Indeplinesc multiple functii:

a. functia religioasa: este indeplinita de biserica propriu-zisa aflata in centrul ansamblului. Au ca model arhitectura de zid romanica/ gotica din Occident. Exista trei tipuri spatiala folosite in constructia acestora:

1. SALA: o singura incapere, o nava incheiata cu o zona de cor si de altar tratata continuu. Ex. Buzd 1536

2. BAZILICA: diferentierea spatiului interior si ierarhizarea lui in functie de importanta navei prin inaltimea superioara a celei centrale si coborarea colateralelor. Prin cota mai joasa a acoperisului acestora din urma se asigura stabilitatea structurii navei mai inalte si luminarea spatiului interior. Cu sau fara turn (unul sau doua) pe fatada vestica. Ex: Cisnadioara 1223 prezinta un cor patrat specific romanic, limbaj decorativ foarte sobru si atentie concentrata asupra portalurilor si ancadramentelor la ferestre. Un singur turn (initial erau prevazute doua, vizibil in plan) si un drum de straja inclus in zid si descoperit3. HALA: plan identic cu cel bazilical dar cu diferentieri intre inaltimile navei. Aici nu se mai face distinctie intre importanta spatiile, toate sunt acoperite la aceeasi cota urmarindu-se tendinta de unificare a spatiului, caracteristic goticului central european. Ex. Biertan (1490-1522)

b. functia comemorativa: elementele interioare de dcor aduc aminte de evenimente semnificative pentru comunitate, de momente importante. Ex. Panouri cu numele membrilor comunitatii care au fost deportati, care au decedat in razboaie, care au fost in pelerinaj in Ierusalem si au adus covoare din orasul sfant care impodobesc biserica.

c. functia de reprezentare: comunitatea isi investeste toate mijloacele materiale in constructia ansamblului bisericesc si a fortificatiilor fiind o marca a statutului asezarii, a conditiei economice a membrilor comunitatii.

d. functia defensiva: prezenta in doua ipostaze, prima a constructiilor de aparare perimetrale (ziduri, turnuri etc.), iar cea de-a doua este fortificare cladirii bisericii. Sistemul de aparare perimetral (sistemul major ce inconjoara biserica): este compus din drum de straja cu crenel(plinul) si merloane(golul de tragere) si guri de aruncare pentru a proteja zona de baza a zidului, turnuri, dispozitiv de intrare cu hersa (grilaj ce gliseaza peste intrare) si barbacana. Drumul de straja poate fi taiat in grosimea zidului, construit pe arcade, din lemn in consola pe zid, inclus intr-un sistem de boxe ce acopera zidurile de incinta unde se depoziteaza alimente si sunt amenajate spatii de adapost in caz de atac (prejmer). Turnurile sunt detasate de zid pentru a permite supravegherea la 360 de grade a zidului. Ex. Dealu Frumos turnuri cu forma foarte neregulata pentru a permite focul incrucisat cu arme de mici dimensiuni. Barbacana este o zona de filtru detasata la intrare ce are ca scop prinderea inamicului intr-o zona stransa cu posibilitati minime de manevra, protejand deci accesul in ansamblu. Aceste sisteme erau proiectate pentru a rezista atacurilor cu artilerie usoara. Pe timp de pace aceste sisteme primeau alte roluri, intregul complex fiind implicat in viata orasului. Elementele de fortificatie a bisericii (sistemul minor ce apara biserica propriu-zisa): extrem de elaborate fata de bisericile orasenesti, majoritatea elementelor exterioare avand ca scop principal protejarea si apararea incintei. Prezinta turn pentru supravegerea la 360 de grade a zonei din jurul bisericii, drum de straja si guri de aruncare si tragere fie inglobate in pod, fie detasate. Interiorul bisericii este destinat cultului in sens functional si estetic. VOICE 2RENASTEREA IN TRANSILVANIARenasterea transilvaneana debuteaza la inceputul sec XVI cu un decalaj de 100 de ani fata de Italia, centrul dezvoltarii stilului. Departarea de acesta si problemele Ungariei cu turcii dupa 1526 rup contactul Transilvaniei cu zona in care formele renascentiste sunt create. Astfel elementele caracteristice ale curentului sunt receptate filtrat prin intermediul spatiului central european, a zonei de nord, a Ungariei si a tarilor germanice. Aceste caracteristi se grefeaza pe cu totul alte coordonate decat cele de origine si se suprapun peste o traditie medievala foarte puternica. Curentul aduce cu sine un echilibru intre puterea laica si cea religioasa, care se manifesta in aparitia de programe de arhitectura specifice. Programele de arhitectura renascentiste:

locuinta patriciatului (urban): patriciatul = este patura sociala instarita si fara titluri nobiliare.(imbogatiti prin comert) Acestia ajung sa concureze cu patura nobiliara si doresc sa isi exprime statului folosind locuinta pe post de principal mijloc de reprezentare. Casele sunt constructii medievale + ca schema generala peste care se suprapun elemente renascentiste ce fac trimitere la Italia sau la antici. Practic, apar forme decorative renascentiste grefate pe un fond in esenta medieval. Se mai utilizeaza si extinderea etajului nobiliar peste spatiul public si sprijinirea lui pe coloane creand un portic care adaposteste in perioadele de targ comerciantii.Ex. Casa Haller Sibiu: este conditionata de tesutul medieval in care s-a dezv, inspre o forma compacta si o ocupare intensiva a parcelei. Pastreaza o ramasita a unei foste locuinte turn(donjon). Elementele renascentiste sunt reprezentate pe fatada principala de ancadramentele ferestrelor si cele ale cornisei si prin elemente de confort al locuirii la interior.Turnul bisericii= simbol al puterii clerului

Turnul satului= simbol al puterii comnunitatii/ laice

Renasterea = suprapune forme decorative peste un fond care ramane in esenta medieval locuinta nobilului castelul si curia (rural, extraurban): castelul indeplineste doua functiuni permanente simultan: cea de locuire si de aparare. Se diferentiaza astfel de palat, care indeplineste doar functia de locuire, si de cetate, locuita temporara si construita pentru aparare. Castelul in Transilvania sec XVI este de doua feluri: castelul-cetate,(cast. Fagarasi) caracterizat prin rezolvarea la scara mare a fortificatiilor, proiectat pentru a face fata atacurilor importante, si castelul-locuinta, unde functia de aparare este atrofiata si destinata numai pentru revolte de mici dimensiuni din partea taranilor de pe domeniu. In acest ultim caz, apar totusi turnuri de colt (ptr supraveghere) dar isi pierd din caracteristicile specifice. Configurarea planimetrica castelelor-locuinta: * dezvoltata in jurul unei curti interioare generand un plan dreptunghiular ce inchide curtea, dupa model italian (ex. Iernut), * fie avand un plan compact(ex. Sanmiclaus). Curia este o locuinta nobiliara temporara gandita ca loc de administrare a domeniului agricol. Rolul sau defensiv este foarte diminuat sau chiar absent.Palatul- intraurban. Doar locuire

Cetatea- aparare. Locuire temporala !!!! sfatul, casele breslelor si scolile...arh locurilor de munca (urban, orasenesti) sunt programe specifice orasenesti ce subliniaza cresterea puterii laice in interiorul oraselor, crestere provocata de noua mentalitate insuflata de renastere. Turnul sfatului devine un simbol al acestei puteri nou crescute, la fel fiind si sfatul ca sediu al puterii laice. Constructiile de acest gen vor tine cont de conditionarile impuse de tesutul urban, cum ar fi parcele de mici dimensiuni, utilizarea la maxim a acestora, dezvoltarea in jurul unei curti interioare pentru iluminare si ventilatie. Astfel, schemele italiene vor fi modificate si adaptate la conditiile zonei in care au fost aplicate. La fel de importante sunt si casele breslelor care aveau un cuvant greu de spus la nivelul conducerii oraselor. programul arhitecturii de aparare (urban): este compus din constructii ce venau sa completeze si sa modernizeze sistemele defensive (fortificatiile din per. medievala) ale oraselor, nevoie impusa de (ptr o mai buna aparare. Adaptarea vechilor fortificatii la noile conditii de lupta)(datorita) evolutia si schimbarea tehnicilor de lupta prin introducerea artileriei grea (1483: un pas inainte in tehnica de lupta. Debutul razboaielor franco italiene). Se dubleaza incinta:

In cazul medieval: zidul cu turnuri(bastioane) detasate, menite sa il protejeze pe intreaga deschidere, care era deja existent, I se adauga In renastere: un al doilea inel de fortificatii cu turnuri bastioane, platforme de tragere, unde cota de calcare dintre cele doua ziduri era aceeasi cu cea a turnurilor pentru manevrarea usoara a tunurilor si evacuarea eficienta a gazelor produse de acestea. Acest nou sistem defensiv poarta numele de schildmauer cu zwinger si putea bloca armatele ce strapungeau primul zid intr-o zona stramta ce oferea posibilitatea la putine manevre militare. Programul religios (urban, rural): medieval + renascentist= idem patriciat. Interventii pe monumente medievale-este extrem de sarac in Transilvania. Finalizarea majoritatii marilor santiere inspre anul 1500 duce la declinul acestui program de arhitectura. Adoptarea reformei de catre sasi duce si la adaptarea spatiilor de cult, acestia nefiind interesati de crearea unui nou cadru prentru slujbele religioase ce sa raspunda strict la cerintele noii lor orientari. Astfel se rezuma la excluderea picturilor, altarelor secundare si imbracarea constructiilor in decoratie renascentista peste monumentele romanico-gotice existente, neaparand tehnici tipic renascentiste si facandu-se numai aluzii la modele italiene. Ex. Biserica din Bistrita finalizata in perioada gotica, I se adauga in renastere o fatada italiana, minimala. Capela bisericii din Alba Iulia de pe latura sa de nord este de factura renascentista dar reprezinta o interventie minimalaMOLDOVA

SCURT ISTORIC

1350 centralizarea ca stat sub Bogdan I (al doilea descalecat)

1350 1450: etapa cautarilor stilistice

1457 Stefan cel Mare vine pe tronul Moldovei

1450 1500: etapa cristalizarii stilului

1500-1600: rafinari ale stilului, influente din T.R si N Europei( se umbla la pictura, lumina,...)Sec XVII (1600-1700) etapa unicatelor. Vin cu ceva nou. 1600 - influente din T.R, influente preluate + asimilate, infl baroce, renascentiste tarziiETAPA CAUTARILOR STILISTICEAparitia primelor biserici. Momentul de alcatuire a modelelor pentru viitorul stil moldovenesc, aparand doua tipuri de plan si doua forme de acoperire a spatiilor: (2 juma sec 14) Biserica Sf. Nicolae din Radauti 1365 (plan dreptunghiular) adaptarea unei constructii romanice transilvanene la cultul ortodox. Utilizand unui model bazilical, (pronaos+naos_altar)ea prezinta o nava centrala si doua colaterale pe post de pronaos si naos. Este o bazilica falsa (in sectiune naos inaltat, colaterale mai joase) deoarece acoperirea se face cu o singura invelitoare, dand la exterior impresia unei biserici-sala. Prezenta la interior a unor galerii oarbe,(de-a lungul colateralelor) folosite pe post de tainita(loc de depozitare a obiectelor de valoare, accesul facandu-se pe o scara elicoidala), creaza imaginea generala de ierarhizare a spatiilor prin cote de acoperire diferite. Altarul este diferentiat atat la nivelul planului cat si al volumetriei. Punct de plecare pentru tipul de plan dreptunghiular. Biserica Sf. Treime din Siret Primul exemplu pastrat de biserica pe plan trilobat (2 abside semicirculare in dreapta + st naosului) triconc (triconc cu articulatie (pe dir ortogonala)intre naos si altar, treflat fara articulatie), model plecat direct din traditia bizantina. Compusa din pronaos, naos, abside laterale, absida altar, proscomidia N (ofrandele folosite la impartasanie) pe latura nordica si diaconiconul S (carti de cult, imbracaminte preoteasca) pe cea sudica. Ritmata si articulata pe suprafete mari cu firide oarbe. Prima folosire a arcului in consola, element devenit caracteristic pentru arhitectura religioasa moldoveneasca. Acest arc ce nu se prelungeste pana la baza zidului printr-o pila (ca in T.R), ci sta sprijinit in consola pe piese de piatra oprindu-se la punctul de nastere a boltilor.(tipic in M) Acoperirea e in sarpanta dar cu evindentierea la interior a unei bolti peste partea centrala a naosului.

ETAPA CRISTALIZARII STILULUITipurile de plan, de structuri si de maniere de tratare a exteriorului dau nastere anumitor imagini incadrabile in stilul moldovenesc ce se bazeaza pe modele obtinute in etapa cautarilor stilistice.

Stilul este o suma de caracteristici comune unor opere dintr-o perioada delimitata de timp. Cristalizarea stilului moldovenesc are loc in perioada domniei lui Stefan cel Mare care in urma pacii incheiate cu turcii incepe sa construiasca un numar foarte mare de biserici. Urmand vointa unui singur domnitor in crearea bisericilor, imaginile arhitecturale obtinute exprima coerenta si unitate plecand de la modele anterioare.

Astfel biserica Sf. Nicolae din Radauti a generat urmatoarele biserici:

biserica Dolhestii Mari biserica Sf. Nicolae, Balinesti biserica Volovat

Fiecare dintre acestea prezinta un caracter propriu si formule noi, grefate pe schema stabilita anterior care este comuna tuturor. Toate sunt create pe modelul planului dreptunghiular : pronaos naos si absida altarului separata prin iconostas (panoul de lemn pe care sunt icoanele) de naos! (precedat de o absida poligonala in cazul bis. de la Balinesti). + proscomidie + diaconiconDin exterior se citeste o forma dreptunghiulara (desi in int exista naos+pronaos)

Functiunile sunt dispuse in acelasi fel, au aceeasi repartizare si aceeasi expresie in volum. Acoperirea se face in bolta semi-cilindrica longitudinala sprijinita pe arce dublouri care sunt fie in consola (Balinesti), fie prelungite pana la baza si adosate zidului (Dolhestii Mari; Volovat)

Pronaosul si naosul sunt cele cuprinse in corpul paralelipipedic, altarul fiind detasat si ca acoperire si in volum. Tratarea fatadelor se face diferentiat pe trei zone: zona de soclu, de camp din piatra sparta si de cornisa unde apar siruri de ocnite.Catapeteasma= draperia ce inchide iconostasul

Biserica Sf. Treime din Siret da nastere unei categorii de biserici printre care:

biserica Patrauti - (modeleaza spatiul interior si exteriori prin acoperirea in bolta moldoveneasca)

biserica Voronet - ( pictura adaugata ulterior) biserica Milisauti - (apar contrafortii in dreptul zidului dintre naos si pronaos)Ele sunt dezvoltate pe plan trilobat cu pronaos plasat in extrema vestica de dimensiuni dreptunghiulare sau patrate, continuat cu un naos bordat de doua abside laterale si finalizat cu absida altarului bordat de cele doua anexe(sapate in zid)( Proscomidia si diaconiconul au dimensiuni variabile, putand fi uneori atrofiate considerabil. Se face o separare foarte stricta intre naos si pronaos printr-un zid care prezinta un gol central, generand un anumit timp de volumetrie, (una alungita. Acoperirea este discontinua: o sarpanta peste naos si pronaos, apoi o turla peste spatiul central al naosului si ulterior acoperirea altarului in forme variate. Se introduce astfel un ax de compozitie vertical (prin turla) care in acelasi timp dezechilibreaza volumul prin plasarea asimetrica a turlei

of 41/41
TRANSILVANIA SCURT ISTORIC: 1141 – incepe colonizarea saseasca in zona de SE = sibiu – brasov Secui colonizeaza harghita si covasna 1244 – apogeul invaziei tatare. Nu se mai pastreaza arhitectura de zid anterior acestei date 1244 – 1517: arhitectura medievala in transilvania. Ulterior renastere si baroc . Sasii de religie catolica intre 1141 – 1517 (debutul reformei). Dupa 1517 devin lutherani FORTIFICATIILE IN TRANSILVANIA: A. perimetrale oraselor ( civitas ) care erau singurele care aveau dreptul sa cladeasca fortificatii perimetrale (sibiul) B. puncte fortificate in zona rurala : - cetatea taraneasca: constructie fortificata aflata in afara asezarii , de obicei intr-o zona cu relief mai inalt . Nu a functionat din cauza dificultatii de a evacua intreaga asezare in caz de atac intr-o incinta aflata la distanta de sat. (Calnicul) - biserica fortificata: e un ansamblu : centrul ( punct ) de greutate al asezarii , aflat in mijlocul acesteia. Usor de folosit in caz de atac, devine formula uzuala in Transilvania (Biertanul) - locuinta fortificata: prezinta dispozitive de aparare proprii tip turn - donjon Bisericile sasilor din T. au ca model arh de zid romanica sau gotica din Occ.--> bisericile vor aborda cele 3 tipuri spatiale de baza ale arh Occ: CATEDRALELE ROMANO-CATOLICE DIN ORASELE TRANSILVANENE Datorita dreptului de a construi fortificatii perimetrale in oras , bisericile nu mai necesita fortificatii proprii. Accentul in crearea lor cade pe functia de reprezentare astfel punandu-se mare pret pe decoratie. Nici una din catedralele pastrate dupa 1244 si finalizate inspre
Embed Size (px)
Recommended