Curs Anatomie I

7/17/2019 Curs Anatomie I

http://slidepdf.com/reader/full/curs-anatomie-i-568db64370959 1/110

Curs Anatomie – I – 24 Februarie Alcătuirea şi funcţionarea elementelor nervoase

Sistemul nervos, din punct de vedere anatomic este împărţit în 2 mari compartimente : sistemul nervoscentral sau nevraxul sau Sistema nervosum centrale şi sistemul nervos periferic. Sistemul nervoscentral cuprinde măduva spinării, adăpostită în canalul vertebral şi encealul a!at în interiorul cutiei

craniene. "ăduva spinării se continuă cu encealul la nivelul #ăurii occipitale mari . Aceste structuriconţin centri nervoşi şi căile nervoase prin care se transmit la or#anele perierice inormaţiile. $ncealulla r%ndul lui este alcătuit din mai multe componente &

' trunchiul cerebral, care este aşe(at în continuarea măduvei spinării şi care la r%ndul lui esteaşe(at în ) se#mente : bulbul rahidian sau medulla oblon#ata, puntea sau pons şi pedunculiicerebrali sau pedunculo cerebri împreună cu tuberculii cvadrigemeni sau lamina tectis *

' înapoia trunc+iului cerebral şi le#at de trunc+i prin intermediul pedunculilor cerebeloşi se#ăseşte cerebelul *

' deasupra pedunculilor cerebrali se #ăsesc derivatele diencealului sau diencealum adicătalamusul , +ipotalamusul şi subtalamusul . Aceste ormaţiuni sunt în parte în#lobate înemiserele cerebrale *

Sistemul nervos perieric cuprinde totalitatea #an#lionilor şi a brelor nervoase care se #ăsesc înaarasistemului nervos central, dar care sunt în strînsă le#ătură cu acesta, pentru că brele perierice îşi auori#inea în centrii nervoşi ai nevra-ului.

in punct de vedere uncţional sistemul nervos se subîmparte în 2 componente şi anume sistemulnervos al vieţii de relaţie prin care or#anismul întreţine relaţiile cu mediul adică ia cunoştinţă depercepţiile sen(oriale care au ost recepţionate de o serie de ormaţiuni speciali(ate numite receptori ,ai or#anelor de simţ, este condusă din bre către centrii nervoşi şi aici este asi#urată inte#rareaor#anismului în mediu.

Sistemul nervos al vieţii de relaţie îşi are centrii nervoşi în nevra- iar nervii care asi#ură le#ătura cuor#anele de simţ şi cu muşc+ii sc+eletici sunt nervii spinali şi nervii cranieni.

Sistemul nervos vegetativ /sistema nervosum autonomicum0 coordonea(ă şi diri1ea(ă activitateaviscerelor. Are centrii situaţi în nevra-, elementele perierice sunt repre(entate de #an#lionii nervoşiaşe(aţi e pe laturile coloanei vertebrale e în apropierea viscerelor sau c+air în pereţii viscerelor.Aceşti centri sunt le#aţi prin bre nervoase care lea#ă aceşti #an#lioni pe de o parte cu centrii dinnevra- , pe de o parte cu viscerele respective.

Această clasicare este oarecum articială, articială pentru că centrii vieţii de relaţie sunt întimi cu ceiai vieţii ve#etative şi aceşti centri se in!uenţea(ă reciproc. ervii perierici ai vieţii de relaţie contractănumeroase anastomo(e cu cei ve#etativi astel înc%t de la un nivel sau altul un nerv perieric spinal sauun nerv cranian conţine şi bre ve#etative.

Sistemul nervos ve#etativ este subîmpărţit în 2 componente cu acţiune anta#onică & pars simpatica şipars parasimpatica .

Evoluţia logenetică a sistemului nervos

3n evoluţia lo#enetică sistemul nervos se perecţionea(ă pe măsură ce ne ridicăm pe scaralo#enetică. 3n stadiul în care vieţuitoarele sunt or#ani(ate prin suprapunerea şi repetarea unorse#mente de corp similare, aceste se#mente de corp sunt numite metamere , aşa cum înt%lnim laviermi, ecare metamer are propriul său sistem nervos care este redus la un arc re!e- elementar carepoartă numele de neuromer.

a vertebrate metameri(area se subordonea(ă la centrii nervoşi de conducere al activităţii re!e-e.Aceşti centri sunt le#aţi de ecare neuromer pe căi nervoase ascendente şi căi descendente astel înc%tcentrii nervoşi pot inte#ra ansamblul sen(aţiei perierice pentru a elabora un răspuns motor suplu şiadecvat unor necesităţi comple-e.

euromerul presupune e-istenţa unui neuron sen(itiv conectat la neuronul motor. euronii sensitivisunt le#aţi de receptori, receptorii sunt aşe(aţi la perierie . 5eceptorii primesc e-citaţiile din mediu şiacestea sunt conduse prin a-oni p%nă la neuronul motor. Acesta la r%ndul lui trimite a-onul cătreor#anele eectori.



Fiecare neuromer este le#at de perierie printr'un lanţ centripet şi unul centrifug. Aceste braţe pentruneuromerele medulare sunt rădăcinile nervilor spinali , pentru neuromerele pedunculilor cerebrali suntramurile aerente şi eerente ale nervilor cranieni. Ansamblul arcurilor re!e-e deci a neuromerelor carese înc+id la nivelul măduvei şi trunc+iului constituie aparatul cel mai elementar de care dispunesistemul nervos pentru a da răspunsul la o e-citaţie , acest aparat poartă numele de aparatprotokinetic.

6dată cu perecţionarea evoluţiei lo#enetice apar centri nervoşi care coordinea(ă activitateaaparatului proto7inetic . Aceşti centri pot modica într'un el răspunsul stereotipic al re!e-ului

se#mentar iar această modicare care se produce poartă numele de inte#rare . 8rimele structuri deinte#rare care apar în e-istenţa lo#enetică a sistemului nervos sunt tuberculii cvadri#emeni şicerebelul. Acestea la vertebratele inerioare 1oacă rolul de creier evoluat , aceşti centri , cei mai vec+iapăruţi lo#enetic sunt numiţi centri arhikinetici.

"ai departe, aceşti centri ar+i7inetici în timpul evoluţiei sunt depăşiţi de apariţia unor centri deinte#rare şi mai perecţionaţi care sunt capabili să elabore(e o viaţă aectivă şi emoţională, capabili să îndrepte comportamentul uman spre instinctele undamentale & conservarea inţei, alimentaţia şireproducerea. Aceşti centri, mai perecţionaţi îşi au situaţia în noi structuri care se de(voltă în dienceal,se #ăsesc în talamus şi +ipotalamus şi în corpii striaţi ai telencealului , ei constituie centripaleokinetici.

a treapta cea mai înaltă, la vertebratele cele mai evoluate apar centri de inte#rare superioară caresunt cantonaţi pe scoarţa cerebrală care alcătuiesc centri neokinetici capabili să inte#re(e aerenţemultiple pe care le convertesc în comen(i motorii modulate, aceşti centri pot să elabore(e uncţiipsi+ice , sentimente , concepţii abstracte care stau la ba(a #%ndirii şi inteli#enţei.

8e măsură ce apar centri noi, în centrii anterior apăruţi apar structuri suplimentare corespun(ătoarenoii etape la care s'a a1uns, de e-emplu odată cu apariţia centrilor paleo7inetici, vec+iul cerebel careeste de ori#ine ar+i7inetică lui , i se adau#ă o porţiune mai nouă numită paleocerebel iar atunci c%nd sede(voltă scoarţa cerebrală care este un centru neo7inetic, cerebelul îşi sporeşte suplimentar masa cu onouă porţiune care se adau#ă celor mai vec+i şi care este neocerebelul. Astel în o structurăar+i7inetică, cum este cerebelul vom întălni ) lobi reuniţi , ecare marc%nd o etapă a evoluţiei adicăar+icerebelul, paleocerebelul şi neocerebelul.

3n mod analo#ic, o să descriem şi un paleo' şi neotalamus, un paleo' şi un neostriat. Scoarţa cerebralăare şi ea marcată în structura ei etapele de(voltării lo#enetice în care structuri mai vec+i alternea(ăcu e-istenţa unora mai noi cu numele de ar+i', paleo' şi neocorte-.

9n stimul este recepţionat de un receptor şi este transmis printr'un nerv perieric p%nă la neuronulsen(itiv al aparatului proto7inetic. e aici sunt 2 modalităţi de re(olvare , pe de o parte este diri1at laneuronul motor al arcului re!e- şi atunci răspunsul motor la stimulul respectiv este un răspunsstereotipic şi puţin modulat sau prin numeroase căi ascendente, stimulul este transmis centrilor ar+i' ,paleo' şi neo7inetici. :oţi aceşti centri sunt ormaţi din elemente receptoare repre(entate de neuronisen(itivi care primesc stimulul prin căile ascendente, aici e-istă elemente de inte#rare alcătuite dinneuroni asociativi care elaborea(ă un răspuns şi apoi e-istă elemente eectoare, adică neuronii motoricare proiectea(ă răspunsul elementelor de inte#rare spre neuronii motori ai aparatului proto7inetic.

euronii motori ai aparatului proto7inetic vor diri1a mesa1ul spre or#anele eectoare perierice & muşc+i ,#lande. Cu c%t acest răspuns a ost elaborat de un centru mai inte#rat, mai evoluat, cu at%t răspunsulva mai n , mai nuanţat , mai elaborat .

Fiecare centru motor care a trimis o comandă către un eector perieric dispune de posibilitatea de a inormat de modul cum această comandă a ost e-ecutată, aceasta pentru că de la eectorul periericpornesc bre nervoase înapoi către centrul nervos motor prin care acesta verică dacă ordinul dat aost corect e-ecutat, acest tip de le#ătură poartă numele de cone-iune inversă sau le#ătură de tipeedbac7 şi ele se inte#rea(ă în sistemul de re#lare nervoasă a uncţiilor viscerale.

Centrii nervoşi din paleo' şi neo7inetici sunt ormaţi din nenumăraţi neuroni, or#ani(aţi în reţele demodele variate , aceste reţele dispun de mediatori c+imici proprii şi sunt le#ate între ele prinnenumărate bre nervoase care reali(ea(ă circuite e-trem de complicate.

Dezvoltarea structurilor sistemului nervos



in materialele celulare primordiale, prin procese comple-e de dierenţiere şi or#ani(are re(ultă o seriede structuri specice ecărei oiţe embrionare, derivatele ectodermului sunt &

- sistemul nervos central ;- sistemul nervos periferic ;- sistemul nervos autonom ;- organele speciale de simţ ;- hipoza anterioară ;- hipoza posterioară ;

- epiza ;- medulosuprarenala ;- organul smalţului dintelui ;- glandele sublinguale, submandibulară şi glandele mamare ;' pielea şi derivatele ei .

Sistemul nervos îşi are ori#inea în ectodermul neural sau în placa neurală . 8laca neurală este situatărostral de linia primitivă, de o parte şi de alta a liniei mediane, este pluristraticată şi în#roşată. 3n a-ulei rostro'caudal apare şanţul neural care se ad%nceşte şi pe măsură ce mar#inile sale se în#roaşă ,devin proeminente şi ormea(ă plicile neurale.

Apoi la nivelul plicilor, se ace trecerea de la ectodermul cutanat şi placa neurală care este ectodermulneural, plicile neurale vin în contact pe linia mediană , se unesc şi ormea(ă tubul neural care este

alcătuit de ectodermul cutanat. 8rocesul de ormare a tubului neural începe în porţiunea mi1locie aplăcii , cam la 2; de (ile şi se întinde apoi concomitent , rostral şi caudal. Are 2 oricii & neuroporulanterior şi neuroporul posterior , neuroporul anterior se înc+ide în (iua 2< , neuroporul posterior în(iua 2=.

3n un#+iul ormat între placa neurală şi ectodermul cutanat, pe toată lun#imea embrionului se #ăseşteo masă celulară denumită creasta neurală sau creasta #an#lionară. C%nd tubul se înc+ide, materialulcelular al crestelor se condensea(ă, se desprinde de ectoderm şi orm%nd între acesta şi tubul neural ocoloană celulară lun#ă care se împarte apoi în 2 coloane aşe(ate de o parte şi de alta a tubului neural.

Această coloană celulară lar#ă se împarte în 2 cordoane celulare aşe(ate de o parte şi de alta a tubuluineural şi repre(intă locul de ori#ine pentru celulele #an#lionilor nervilor cerebrali şi spinali , ai#an#lionilor ve#etativi, ai medulosuprarenalei care vor orma şi elementele care ormea(ă capsulele şi

tecile #an#lionare.

Celulele ectodermului se dierenţia(ă în 2 direcţii &

' celule nervoase primare sau neuroblaste *' celule de susţinere sau spongioblaste .

euroblastele sunt celulele suşe pentru toate cate#oriile de neuroni. Spon#ioblastele se vor dierenţia în astrocite şi oligodendroglii, astrocitele cu rol a#ocitar , oli#odendro#liile care produc mielina.euroblastele care şi'au pierdut potenţialul de prolierare îşi dierenţia(ă prelun#iri şi devin neuroni,aceştia se pun în le#ătură unii cu alţii prin intermediul prelun#irilor la nivelul sinapselor şi alcătuiesclanţurile neuronale.

a data apariţiei lor neuronii sunt bipolari dar numai un număr mic răm%n ca atare, ma1oritatea lordevenind uni' sau multipolari. A-onul în perioada de creştere pre(intă la e-tremitatea sa liberă colul decreştere, colul este încon1urat de o serie de celule care au rolul ca pe măsură ce a-onul se alun#eşte să'i orme(e neurilena, neurilema şi teaca de mielină. Fiecare celulă este răspun(ătoare de ormarea teciide mielină între 2 noduli 5anvier. "ielini(area începe în luna a 4'a şi ţine pînă la adolescenţă.

Spon#ioblastele se dierenţia(ă în astrocite cu rol a#ocitar şi oli#odendro#lia, care este producătoarede mielină. Cele 2 creste neurale se desprind de ectoderm odată cu înc+iderea tubului neural , sera#mentea(ă se#mentar, unele răm%n pe loc, altele mi#rea(ă în or#anism , unde se dierenţia(ă încelule pi#mentare, odontoblaste, celule menin#eale , osteoblastele arcurilor bran+iale , celulecromane. in ele se de(voltă celule sistemului nervos autonom unde e-istă le#ături între maselecelulare.3n rest se de(voltă o serie de #rupuri celulare care devin #an#lionii spinali ără le#ătură între ei.

8licile neurale sunt mult mai înalte în re#iunea cealică a plăcii neurale, pre(intă ) estoane, numiteplici cerebrale. Se numesc plici cerebrale , deoarece ele vor orma în momentul înc+iderii şanţului ,vezicule cerebrale. Cele ) ve(icule cerebrale sunt pro(encealul sau creierul anterior, me(encealulsau creierul mi1ociu şi rombencealul sau creierul posterior.



3nc+iderea şanţului neural începe în re#iunea mi1locie c%nd embrionul are > somite , caudal procesulmer#e mai încet, c%nd embrionul are 2< de somite persistă încă un oriciu denumit neuroporul posterior . 5ostral procesul de înc+idere se termină mai repede c%nd embrionul are 2? de somite , şi aicie-istă un mic oriciu care mai persistă, este neuroporul anterior.

in punct de vedere anatomic, o secţiune transversală prin tubul neural arată > re#iuni &

- placa ventrală ;- placa dorsală ;

- 2 plici bazale ;' 2 plici alare .

8lăcile ba(ale care vor da ormaţiuni motori sunt separate de plăcile alare din care vor derivaormaţiunile sen(itive printr'un şanţ, sulcus limitans.

Dezvoltarea componentelor sistemului nervos în parte : Măduva spinării

"ăduva spinării se dierenţia(ă din porţiunea mi1locie şi inerioară a tubului neural primitiv , iniţialmăduva se întinde pe toată lun#imea canalului vertebral , încep%nd din luna a >'a uterină, măduva numai creşte în acelaşi ritm în care creşte coloana vertebrală , astel înc%t măduva răm%ne mai scurtă. 3nluna a >'a e-tremitatea caudală se a!ă la <, în luna a ='a se #ăseşte la 4 , la naştere se #ăseşte lanivelul ) iar la v%rsta de ) ani se #ăseşte la nivelul ;'2.

Aceasta e-plică raporturile medulo'vertebrale cu rădăcinile vertebrelor la adult. Se#mentele medularenu mai corespund cu cele ale coloanei vertebrale, iar nervii spinali care mer# prin oriciileintervertebrale ecare nerv spinal iniţial către oriciul cu număr corespun(ător, datorită aptului căevoluţia măduvei spinării se opreşte mai sus, atunci este necesar ca aceste rădăcini să se îndrepte c%tmai caudal.

a nele lunii a <'a , capătul caudal al măduvei se dierenţia(ă într'o porţiune e-tradurală care ianumele de ligament coccigian şi într'o porţiune intradurală care ia numele de lum terminale. 3nluna a 4'a apar intumescenţele cervicală şi lombo'sacrată, acestea ca urmare a necesităţii spoririinumărului de neuroni motori şi sen(itivi în dreptul în care se vor #ăsi membrele.

Concomitent cu modicările de lun#ime se produc modicări în structura internă a măduvei spinării. a

începutul de(voltării, canalul ependimar este lar# cu prol romboidal, cu pereţii laterali pe care se#ăseşte pe toată lun#imea sulcus limitant. 8ereţii laterali situaţi dorsal de şanţul limitant constituielamele alare care sunt unite prin lamina sau lama tavanului, porţiunea pereţilor laterali aşe(aţi ventralaţă de şanţul limitant constituie lamele ba(ale care sunt unite prin placa planşeului.

3ncep%nd cu luna a <'a , materialele celulare se #rupea(ă orm%nd substanţa cenuşie a coarnelorposterioare şi a coarnelor anterioare, canalul ependimar se scurtea(ă . 3n luna a )'a a vieţii etale încoarnele posterioare şi anterioare, neuronii se #rupea(ă în nuclee, coarnele posterioare conţin neuronisen(itivi e somatici e viscerali , coarnele anterioare conţin neuroni somato'motori şi viscero'motori.

@ona mar#inală va alcătuită din bre nervoase mielinice , rădăcinile nervilor spinali care pornesc saua1un# la măduva spinării împart substanţa albă în cordoane, cordoanele posterioare, cordoanelelaterale, cordoanele anterioare. Foiţele de înveliş a măduvei spinării, pia mater, dura mater şi arahnoida

se de(voltă din ţesutul me(enc+imal corespun(ător.

Dezvoltarea componentelor sistemului nervos în parte : Veziculeleencefalului

8rocesele #enerale care duc la apariţia şi dierenţierea ve(iculelor cerebrale îşi au ori#inea înine#alitatea de creştere a dieritelor se#mente a tubului neural primitiv. a om, la s%rşitul săptăm%nii a4'a , prin u(iunea lamelor cerebrale, la e-temitatea cealică a tubului neural, apar ) ve(icule cerebraleprimitive , care în sens cranio'caudal sunt prozencefalul, mezencefalul şi rombencefalul.

3n săptăm%na a >'a, creierul anterior deci pro(encealul şi cel posterior, rombencealul se împart în c%te2 ve(icule astel înc%t la embrionul de 4 mm encealul este alcătuit din < ve(icule &

' telencefalul şi diencefalul provenite din pro(enceal *' mezencefalul *' metencefalul şi mielencefalul provenite din rombenceal.

e la acest stadiu primitiv , de or#ani(are porneşte edicarea între#ului sistem nervos.



inspre se#mentul cele mai vec+i lo#enetic spre se#mentele cele mai nou de(voltate , acestese#mente sunt&

' bulbul rahidian sau medulla oblon#ata care derivă din mielenceal *' protuberanţa sau puntea lui arolio derivat din metenceal împreună cu cerebelul *' tuberculii cvadrigemeni şi pedunculii cerebrali derivaţi din me(enceal *' epitalamusul, epiza, talamusul, hipotalamusul, hipoza , veziculele optice derivate din

diencefal , cel mai superior se găsesc emisferele cerebrale care derivă din telencefal *

3n evoluţia lui, tubul neural avea nişte curburi. 3naara curburii #enerale a embrionului , care esteurmată şi de tubul neural , din cau(a ine#alităţii de creştere a se#mentelor sale encealul are curburiproprii care modică raporturile între ve(icule.

a s%rşitul săptăm%nii a 4'a , la #raniţa dintre rombenceal şi măduva spinării se ormea(ă curburacervicală sau ine!iunea posterioară a lui "olicher , în dreptul me(encealului apare curburamezencefalică sau ine!iunea anterioară a lui "olicher .

Apoi în săptăm%na în a >'a la limita dintre me(enceal şi rombenceal se ormea(ă ine!iunea pontină cu conve-itatea ventral , odată cu subîmpărţirea encealului, această curbură se plasea(ă întremetenceal şi mielenceal.

3n săptăm%na a ='a apare curbura telencefalului odată cu de(voltarea mai mare a acestei structuri.Canalul central sueră o modicare de la naştere , el dă naştere unui sistem de cavităţi unite între ele,la nivelul bulbului se #ăseşte entriculul I , la nivelul bulbului şi punţii. Apeductul lui SBlvius la nivelulme(encealic, entriculul III la nivelul diencealului şi ventriculele laterale la nivelul telencealului.

Dezvoltarea componentelor sistemului nervos în parte : Bulul ra!idian

ulbul ra+idian repre(intă se#mentul caudal re(ultat din subîmpărţirea rombencealului . "ielencealulconţine centrii vitali ai or#anismului şi e-plicaţia constă în aptul că în săptăm%na a 4'a , el repre(intăaproape 1umătate din toată lun#imea tubului neural , deci neuroblaştii care intră în alcătuirea lui vorprimi bre receptoare de la toate viscerele a!ate de'a lun#ul lui, de la arcurile si pun#ile bran+iale, dela cord, de la tubul intestinal şi e-plicaţia o constituie enomenul de neurobiota-ie, neuronii eectoriimi#rea(ă către centri şi vor orma nuclee în vecinătatea acestora. 8relun#iriile neuronilor eectori carepleacă de la aceşti centri pătrund în viscerele respective.

Etajul caudal al bulbului constituie aşa'(isa porţiune înc+isă , ca un tub cu pereţii oarte #roşi , înpartea dorsală a acestui tub , neuroblastele vor constitui nucleii lui Goll şi urdach , nucleii gracilşi cuneat , care primesc bre nervoase sensitive care vin de la măduva spinării. 8e aţa ventrală abulbului proemină piramidele bulbare, care conţin bre motorii cortico'spinale.

Etajul cranial al bulbului ormea(ă porţiunea desc+isă a bulbului, canalul central medular care aa1uns la acest nivel, la nivelul rombencealului , se turteşte , devin lar# orm%nd ventriculul I. amelealare şi lamele ba(ale basculea(ă înaară ca o carte desc+isă constituind porţiunea bulbară aventricului I. :avanul ventricului este ormat din epiteliul ependimar, orm%nd membrana coloidiană.

a acest sta#iu de de(voltare, neuroblastele lamei alare încep să mi#re(e către pereţii ventrali iar într'oetapă următoare materialul neuroblastelor e-istente în lamele alare şi ba(ale se #rupea(ă ormea(ă o

serie de coloane nervoase care se vor ra#menta în nuclee. 6dată cu denumirea acestor nuclee, o sănotăm cu cire romane numărul nervilor cranieni care vin pentru brele sensitive la nucleii sensitivi şi anervilor cranieni care pleacă de la nuclee aerente de la nuclee motorii.

in neuroblastele plăcii bazale se ormea(ă nucleii motori, #rupaţi în ) coloane care sunt aşe(atedinspre medial spre lateral sunt &

' coloana eferentă somatică generală , a nervului DII care va inerva muşc+ii proveniţi dinsomitele capului şi muşc+ii limbii *

' coloana eferentă viscerală specială, această coloană va inerva musculatura provenită dinarcurile bran+iale, din acest motiv se mai numeşte şi coloana bran+io'motorie, pentru că aici se#ăseşte nucleul ambi#uu pentru nervii ID, D, DI *

' coloana eferentă viscerală generală care inervea(ă musculatura viscerelor, inervea(ă

miocardul, aici o să #ăsim nucleul dorsal al va#ului şi nucleul salivator inerior, ei sunt situaţimedial de nucleii sen(itivi din placa alară.



3n placa alară unii neuroni mi#rea(ă către (ona mar#inală orm%nd nucleul #racilis şi cuneat , însăma1oritatea acestor neuroni ormea(ă 4 coloane, care primesc informaţii senzitive, aceste coloanedinspre medial spre lateral sunt &

' coloana aferentă viscerală generală, care primeşte inormaţii de la viscere prin nervii ID şiD *

' coloana aferentă viscerală specială, care aduce inormaţii de natură #ustativă prin nervii II,ID şi D *

' coloana aferentă somatică generală de la cap, aduce la nucleul nervului spinal *

' coloana aferentă somatică specială pentru nervul vestibular .in metenceal se de(voltă puntea şi cerebelul, puntea este situată ventral şi este un element dele#ătură între bulb şi eta1ele superioare.

Dezvoltarea componentelor sistemului nervos în parte : "ereelul

Cerebelul este situat dorsal, el coordinea(ă mişcările involuntare le#ate de po(iţia corpului în spaţiu şiec+ilibru . a nivelul punţii, din placa alară derivă nucleii nervilor somatici aferenţi generali, nucleiisensitivi principali ai trigemenului, coloana aferentă somatică generală şi nucleii cohleari, coloanaaferentă somatică specială. in bu(ele plăcii alare re(ultă nucleii vestibulari şi nucleii proprii pontini,din placa bazală re(ultă formaţiunea reticulată , nucleii somatici eferenţi #$, nucleul visceral specialeferent pentru #$$ şi nucleul visceral motor general.

ama ventrală ormea(ă raeul pontin, lama dorsală se transormă în vălul medular superior şi se încorporea(ă în rest în cerebel şi pedunculii cerebrali.

Cerebelul provine din porţiunea dorsală a plăcii alare, în luna a )'a , plăcile alare prolierea(ă,u(ionea(ă pe linia mediană şi ormea(ă vermisul cerebelos în timp ce porţiunile laterale devinemiserele cerebeloase. Forma cerebelului, se sc+iţea(ă în luna a <'a şi se denitivea(ă în luna a ='a.

Dezvoltarea componentelor sistemului nervos în parte : Mezencefal

"e(encealul îşi păstrea(ă orma cea mai apropiată de tubul neural primitiv, este în luna a >'ase#mentul cel mai proeminent al encealului, mai t%r(iu în luna a ='a este redus numai la pedunculiicerebrali şi la canalul său. a început pereţii me(encealului sunt relativi în#uşti , plăcile alare şi cele

ba(ale ind net delimitate de şanţul limitant. Cavitatea me(encealului iniţial este mare , comunică lar#cu cavitatea ventricului I care este caudal şi cu cavitatea diencealului care este cranial.

3n săptăm%na a ;;'a pereţii me(encealului se în#roaşă , cavitatea lui se str%mtea(ă şi devineapeductul lui S!lvius sau apeductul cerebral. 8artea din me(enceal situată dorsal de şanţul limitantpoartă numele de tectum, iar partea situată ventral poartă numele de tegmentum.

6 parte din materialul plăcii alare mi#rea(ă, în (ona mar#inală a te#mentului şi în (ona mar#inală atectumului. C%nd embrionul are 4? de mm , tectumul se separă într'o perec+e de coliculi superiori , înraport cu vă(ul şi unii ineriori în raport cu au(ul.3n tectum , materialul mi#rat din lama alară sedispune în straturi iar materialul mi#rat din placa ba(ală dă naştere la nucleul motor al nervului oculo-motor al trohlearului , substanţei negre şi nucleului roşu.

Dezvoltarea componentelor sistemului nervos în parte : #rozencefal

3n săptăm%na a 4'a , creierul etusului seamănă cu creierul de peşte , are o ormă ve(iculară cu ocavitate centrală . 3n săptăm%na a >'a pro(encealul se împarte într'un compartiment anterior saurostral numit telencefal şi unul posterior, diencefal sau creier intermediar. Caudal diencealul secontinuă cu me(encealul, cavitatea sa este lar#ă şi se continuă cu cea a telencealului. :avanulcavităţii diencealului sau ventricolul III este ormat din placa dorsală , modicată care devinemembrana ependimară din care se de(voltă ple-urile coroide. 5estul diencealului provine din placaalară .

ama ba(ală şi şanţul limitant se opreşte la #raniţa diencealo'me(encealică. 8eretele anterior aldiencealului e alcătuit din lama terminală şi marc+ea(ă locul de înc+idere a neuroporului anterior. 3nsăptăm%na a ='a canalul alar ormea(ă pereţii laterali ai diencealului iar a#lomerări celulare careproemină în cavitatea diencealului devenită ventricolul III iau parte la ormarea acestor pereţi.

3n sens dorso'ventral, aceste mase de neuroblaşti delimitea(ă epitalamusul, talamusul, hipotalamusul .a s%rşitul săptăm%nii a >'a , ve(iculele cerebrale au un ritm mai mare de evoluţie , acoperă eţelelaterale şi dorsale ale talamusului.



Epitalamusul , pe pereţii laterali se de(voltă nucleul +abenulei, releu pentru căile olactive şi releu între corte- şi ormaţiunile ve#etative din eta1ele inerioare. $pi(a ia naştere din eva#inarea tavanuluiventricolului ) , este situată pe linia mediană la limita cu me(encealul.

"alamusul este o parte a peretelului diencealului care se de(voltă oarte mult astel înc%t talamusuldin dreapta şi din st%n#a se vor atin#e la nivelul comisurii intertalamice. 8artea situată dorsal decomisură conţine relee pentru căile optice şi auditive, partea situată ventral conţine relee pentrusensibilitatea #enerală.

#ipotalamusul este constituit din masa neuroblaştilor lamei alare care se #rupea(ă în nuclei şi care auca rol coordonarea uncţiilor ve#etative.

"elencefalul are de la subîmpărţirea pro(encealului orma unui ormaţiuni ampulare , care maniestăde timpuriu tendinţa de a se împarte în 2 ormaţiuni simetrice care repre(intă emiserele cerebraleprimitive , despărţite în porţiunea lor anterioară şi în cea medială de o depresiune lar#ă al cărui undconstituie aşa'numita placă terminală, locul de înc+idere a neuroporului cranial. Se de(voltăprecumpănitor în sens dorsal , lateral şi posterior , în elul acesta acoperă ormaţiunile derivate dindienceal , me(enceal şi metenceal.

a început emiserele cerebrale au supraaţă netedă, în săptăm%na a ;4'a apare pe aţa laterală oad%ncitură, aria insulei sau osa lui SBlvius care treptat va acoperită de lobul temporal şi de lobulrontal care sunt în plină de(voltare.

3n săptăm%na a ;?'a emiserele acoperă tavanul şi o parte a eţelor laterale ale diencealului , iarcomunicarea cu ventriculul ) şi cu ventriculii laterali se reali(ea(ă prin #ăurile lui "onro. 3ntreemiserele cerebrale se ormea(ă un şanţ lar# numit sura interemiserică primitivă al cărui und îlormea(ă tavanul ventricului ) . 3n pereţii mediali ai emiserelor , la nivelul tavanului se ormea(ăple-urile coroide cerebrale. Spre supraaţă , la nivelul emiserelor se ormea(ă corte-ul cerebral primitiv.

Anomalii de dezvoltare :

' microcefalia , un creier mic şi nede(voltat *' hidrocefalia, apare prin e-cesul C5'ului sau un deect de resorbţie a lui , înseamnă dilatarea

e-cesivă a ventriculilor şi comprimarea creierului de cutia osoasă *

' anencefalia, neînc+iderea neuroporului anterior , cea mai mare parte a creierului este e-pusăvederii *

' pseudoencefalia, lipsa totală sau parţială a oaselor craniului *' exencefalia , creierul este acoperit numai de te#ument ără a e-ista elemente structurale

osoase.

Curs Anatomie – II – ) "artie

$eceptori % &eneralităţi

Funcţia principală a sistemului nervos constă în transmiterea de inormaţii dintr'un punct în altul,

precum şi prelucrarea acestora într'o manieră corespun(ătoare pentru a utili(ată de or#anism într'unmod corespun(ător. Inormaţia care este culeasă din mediu cu a1utorul receptorilor nu poate transmisă sub orma ei iniţială. Aşadar ea trebuie transmisă numai sub ormă de impuls nervos.

6r#anismul uman este or#ani(at pentru transmiterea inormaţiei şi a semnalelor pe principiulredundanţei. Aşadar prin utili(area unui surplus de semnale care nu ac altceva dec%t să măreascăodată cu redundanţa şi si#uranţa transmiterii ără însă să e au#mentată cantitatea de inormaţie.

6mul primeşte inormaţii de o manieră variabilă prin or#anele de simţ. Cam ;E prin #ust, ;<E printact, ),<E prin au(, )E prin vă(. 3n totalitate inormaţia care a1un#e la nivelul anali(atorilor estecirată cam la ;?G;; biţiHsecundă. 9n bit sau un bBte este e#al cu inormaţia urni(ată de unul din 2evenimente ec+iprobabile. in aceştia ;?G;; soseşte la nivelul sistemului nervos cam ;?G=biţiHsecundă.

Această inormaţie sueră aproape în totalitate o prelucrare inconştientă , astel înc%t mai mult de Edin inormaţii sunt ne#li1ate ca neimportante şi numai ;> biţiHsecundă sunt prelucrate în mod conştient.



Somnul este cel mai ecient mi1loc de protecţie anti'inormaţional al or#anismului. Starea de insomniedintr'o noapte poate produce intrarea a 4>??? de biţi adică ;> pe secundă J )>?? J ore, aceastăinormaţie a1un#e în sera conştienţei .

%&ndiţi-vă ce 'nseamnă o noapte nedormită 'nainte de e!amen, ca să vedeţi c&t de obosit este creieruldumneavoastră(

Indierent de natura , de cantitatea sau de calitatea inormaţiei , e că este vorba de durere viscerală,de sport spaţial, aceasta nu poate transmisă creierul dec%t sub o sin#ură ormă, această ormă o

repre(intă impulsul nervos.Sistemul nervos în ansamblu poate să e considerat ca ind alcătuit dintr'un sistem de intrare, inputul,din receptorii sen(oriali, un sistem sau un canal de transmitere repre(entat de reţele de bre nervoase ,un sistem de prelucrare , repre(entat de comple-ele neuronale din sistemul nervos central şi perieric şiun sistem de ieşire şi distribuţie a mesa1ului către or#anele eectoare , aşa'(isul output.

Semnalele recepţionate de către receptorii perierici sunt de ori#ine supercială, tactilă, termică ,dureroasă, sau de ori#ine proundă, 7ineste(ică şi de control a tonusului muscular.

Aşadar receptorii sunt celule speciali(ate în detectarea unor stimuli specici, presiune, tact, căldură, eiacţionea(ă ca transductori biolo#ici , care convertesc orma de ener#ie a stimulului pentru care ei suntspecic sensibili în impuls nervos, impuls care se propa#ă de'a lun#ul brelor nervoase aerente , sub

orma unui potenţial de acţiune.Selectivitatea receptorilor determină în ultimă instanţă, dacă o anumită modicare în mediul ambianteste transmisă sistemului nervos pentru interpretare sau cu alte cuvinte, lumea e-ternă este ltratăprin selectivitatea acestor receptori.

$-istă multe mărimi (ice din mediul ambiant, cum sunt radiaţiile ultraviolete sau inraroşii,ultrasunetele , pe care or#anismul nu le percepe şi nu #enerea(ă anumite stări comportamentalepentru că noi nu avem receptori pe care să le detecte(e.

Această specicitate a receptorilor încă nu e oarte bine elucidată. acă intero' şi proprioreceptoriirăspund la distorsionarea mecanică , e-teroreceptorii complică mai mult situaţia.

Studii minuţioase au arătat că receptorii te#umentari sunt aşe(aţi e-clusiv în re#iunile ără păr, caresunt şi cele mai sensibile (one receptoare. Iar în (onele te#umentare păroase se #ăsesc numaiterminaţii nervoase libere sau terminaţii care încon1oară ba(a rului de păr şi care media(ă toatemodalităţile de sensibilitate cutanată.

e asemenea, corneea care conţine numai terminaţii nervoase libere, percepe durerea , tactul şitemperatura.

urerea de e-emplu, poate indusă prin stimularea intensă a oricărui tip de receptor , inclusivreceptorilor optici şi acustici. 5eceptorul vi(ual răspunde la radiaţia electroma#netică, în lun#ime deundă între 4??'??nm, corespun(%nd spectrului dinspre violet către roşu. ar receptorul vi(ual poatesă e stimulat şi mecanic, e!emplul clasic cu palma peste ochi, individul vede stele verzi. 9n receptorcare este speciali(at numai pentru anumită ormă de ener#ie răspunde şi la un stimul oarte puternic.

Se pare că terminaţiile nervoase sen(oriale, au un pra# mai scă(ut, pentru un anumit tip de stimuli şică peste )??? de terminaţii libere derivate dintr'o sin#ură bră aerentă se răsp%ndesc pe o ariete#umentară e-ist%nd pe această arie o mare suprapunere a teritoriului şi ormarea unor adevăratec%mpuri sen(oriale de mărime variabilă şi cu propa#are dierită pentru diversele modalităţi sen(oriale.

5eceptorii au o structură uncţională comple-ă, depin(%nd de or#anul în care sunt situaţi şi ei răspundcaracteristic pentru stimuli , însă e-istă o anumită sc+emă #enerală, ei av%nd o or#ani(areasemănătoare.

'tructura generală unui receptor

6 structură aneurală, asupra căreia acţionea(ă e-citantul , această structură se comportă ca untransductor şi la nivelul căreia se petrec o serie de enomene termice, bioc+imice şi mai ales enomenebioelectrice, care alcătuiesc aşa'(isul potenţial #enerator sau potenţial de receptor care depinde denatura stimului şi de clasa receptorului.

Stimulii adecvaţi , de e-emplu tactili, presionali sau vibratori acţionea(ă asupra receptorilor produc%nddeormarea , distorsionarea sau elon#area lamelor con1unctive , enomene care se transmit brei



centrale nervoase şi #enerea(ă modicări ale potenţialului de membrană, potenţial cunoscut subnumele de potenţial #enerator.

Acesta este de apt un potenţial electronic , creşte permeabilitatea membranei, a intră în celulă,#enerea(ă între (ona e-citată deci (ona deormată şi restul membranei o dierenţă de potenţial , deciun circuit de curent local care se propa#ă în bră spre porţiunea mielini(ată , spre primul nodul 5anvierunde #enerea(ă potenţialul de acţiune.

Corpusculul 8accini , este un mecanoreceptor, are o structură lamelară , este constituit dintr'o serie de

lamele şi de o structură neurală , ormată la r%ndul ei dintr'o porţiune amielinică care se comportă caun sumator de impulsuri şi o porţiune mielinică care se comportă ca un canal de transmitere.

3n #eneral porţiunea aneurală îşi e-ercită acţiunea prin intermediul potenţialului de receptor, asupraporţiunii mielinice nervoase şi numai rareori, în ca(ul mecanoreceptorilor , porţiunea aneuralăacţionea(ă asupra porţiunii neurale. 8orţiunea aneurală a receptorului se comportă ca şi membraneleneuronului pre(ent%nd un potenţial de repaus, în #eneral =?'? m care este re(ultatul alconcentraţiilor dieriţilor ioni , de o parte şi de alta a a-olemei.

C%nd acţionea(ă un e-citant sucient de intens, se produce o modicare a permeabilităţii membraneipentru ioni , a intră în interiorul a-oplasmei în timp ce K iese în e-terior. Se creea(ă în elul acesta uncurent ionic , care nu pare a utili(a ener#ie deoarece este #enerat de un #radient electroc+imic ceea ceare ca re(ultat nal producerea aşa'numitului potenţial de receptor.

a r%ndul ei, porţiunea aneurală îşi e-ercită porţiunea asupra porţiunii neurale receptoare, apare odepolari(are locală a membranei dendritice, enomen cunoscut ca potenţial #enerator #radat şi careare posibilităţi de sumaţie. Acest potenţial #enerator , în ca(ul unui stimul slab, este de numai c%ţivam şi răm%ne local , nu se transmite de'a lun#ul a-onului.

3n ca(ul unui stimul sen(orial, mai puternic, atunci c%nd potenţialul #enerator atin#e un anumit nivelcritic , se transormă în potenţial de acţiune, care este modulat în recvenţă şi care se propa#ă de'alun#ul a-onului. 8otenţialul #enerator este de apt o veri#ă intermediară între procesul de transormarea ener#iei e-terne în impuls nervos, deci potenţial de acţiune şi datorită caracterului său continuu ,staţionar şi #radual asi#ură o re!ectare delă a parametrilor stimulului.

"a1oritatea receptorilor stimulaţi , produc potenţiale #eneratoare depolari(ante , e-istă însă şi

potenţiale #eneratoare +iperpolari(ante. Avem o deosebire şi anume în mecanismul de uncţionare areceptorilor termici. Se pare că aceştia reacţionea(ă la modicări ale nivelului metabolic consecutiveaptului că temperatura modică rata reacţiilor metabolice , cam de 2') ori pentru ecare ;? #radeCelsius.

Cu alte cuvinte, stimularea termoreceptorilor nu ar consecinţa directă a acţiunii temperaturii ciaceasta s'ar e-ercita indirect, prin modicările c+imice pe care temperatura le produce la nivelulreceptorilor.

"lasicarea receptorilor

$-istă ) cate#orii de receptori &

' e-teroreceptorii sau receptorii superciali cutanaţi *' proprioreceptorii sau receptorii proun(i ai aparatului locomotor *

' interoreceptorii care sunt ane-aţi vaselor şi viscerelor.

Alte clasicări ale receptorilor &

' upă structura lor &

o $-teroreceptorii se clasică în &

terminaţii nervoase libere intraepidermice *

terminaţii nervoase încapsulate *

terminaţii nervoase peritri+iale , la nivelul oliculilor piloşi .

' upă modalitatea de recepţie &

o Sunt e-teroreceptori &



la distanţă sau telereceptori care sunt situaţi în retină , în or#anul Corti, înmucoasele lin#uală şi olactivă deci la nivelul aparatelor de simţ *

de contact , aici sunt e-teroreceptorii pentru sensibilităţile de tact , presiune,durere şi temperatură *

' :ipuri uncţionale de receptori &

o 6n , activaţi la aplicarea stimulului *

o 6L, care reacţionea(ă doar la încetarea stimulului *

o 6n'6L, care reacţionea(ă at%t la începutul c%t şi la încetarea stimulării *

o Cu descărcare spontană, a căror uncţionare nu necesită pre(enţa e-citantului, eidescărc%nd în absenţa acestuia permanent şi cu o recvenţă constantă .

Condiţia operantă pentru activarea unui receptor o constituie o modicare în mediul încon1urător adicăo modicare în ener#ia incidentă &

' 5eceptorii de tip 6n răspund c%nd se produce o creştere a ener#iei incidente *

' 5eceptorii de tip 6L atunci c%nd intervine o scădere a ener#iei incidente *

' escărcările receptorilor spontani sunt modulate de ener#iei incidente .

3n uncţie de adaptabilitatea lor receptorii se clasică în &

' 5eceptori tonici *

' 5eceptori a(ici .

8otenţialul #enerator , în ca(ul unui stimul prelun#it creşte iniţial p%nă la un nivel de v%r apoi scadepentru a se menţine în platou . Acest enomen poartă numele de adaptabilitate a receptorului sauadaptare.

$-perimental s'a dovedit că adaptarea este în uncţie de vite(a de aplicare a stimului şi nu de mărimea

acestora. 5eceptorii tonici se adaptea(ă lent şi descarcă continuu pe toata durata stimulării , receptoriia(ici sunt rapi(i , procesul adaptativ este complet , descărcările scad p%nă la dispariţie în ciudamenţinerii stimulului.

'tructura anumitor tipuri de e(teroreceptori

Sensibilitatea tactilă este recepţionată de discurile lui "er7el numită meniscitactus, care sunt sensibilila atin#eri uşoare, sunt situaţi în stratul spinos epidermic ără peri , se pre(intă sub orma unei reţelenervoase ca o cupă care conţine o celulă epitelială modicată. Acest tip de receptor se adaptea(ăparţial, se de(voltă imediat după naştere .

Corpusculii lui "eissner sau corpuscula tactus sunt sensibili la atin#erile puternice , sunt situaţi înstratul papilar al epidermului în re#iunile lipsite de păr , se pre(intă ca ormaţiuni încapsulate

caracteristice pulpei de#etelor, mucoaselor lin#uale, or#anelor #enitale eminine şi mamelonului, ei auormă ovalară şi sunt constituiţi dintr'o capsulă care înveleşte o porţiune centrală.

8olul superior al corpuscului se prinde de polul ba(al al celulei epidermice, centrul corpuscului conţinecelule şi bre nervoase , celulele sunt situate spre polul epidermal al corpuscului , sunt dispusetransversal , sub orma unui disc, sunt multinucleate. a polul dermal, pre(intă un nucleu mic ărănucleol . Corpusculii se adaptea(ă oarte rapid şi se presupune că sunt sensibili la atin#erile oarte neşi la vibraţiile de 1oasă recvenţă.Corpusculii lui "eissner se de(voltă imediat inainte sau după naştereşi diminuea(ă către maturitate.

:erminaţiile peritri+iale mielinice provin din ple-ul corial pround , iau contact cu rul de păr în dreptulcanalului #landei sebacee , se divid în ramuri care mer# paralel cu rul de păr , unele răm%n în teacae-ternă , altele pătrund p%nă în teaca internă şi se termină sub orma unor lamente în celulele tecii

e-terne. :unsoarea reduce sensibilitatea pentru tact.Sensibilitatea la presiune , corpusculii Mol#i sunt situaţi în mucoasa or#anelor #enitale e-terne şi în+ipoderm , sunt sensibili la presiunile slabe .



Corpusculii ater'8accini, sau corpuscula lamelosa , sunt sensibili la presiunile mari deci suntbaroreceptori şi sunt sensibili la vibraţii. Sunt situaţi în +ipodermul eţei palmare a m%inii, aţa plantarăa piciorului şi a de#etelor, în +ipodermul braţului, ceei , în or#anele #enitale ale ambelor se-e, înperiost şi în 1urul articulaţiilor. Sunt corpusculi lamelari, voluminoşi , cam 4H2 mm alcătuiţi dintr'ocapsulă perierică în care se #ăseşte o terminaţiune nervoasă.

upă intrarea în corpuscul, terminaţiunea nervoasă îşi pierde teaca de mielină şi se termină sub ormade bulbi sau butoni terminali. $i încep să se de(volte din a 2'a lună intrauterină, volumul lor creşte prinadău#area de lamele la adult , aceşti corpusculi se adaptea(ă oarte rapid , sunt stimulaţi de mişcările

rapide şi c+air de intensitate slabă. Sunt receptori pentru detectarea presiunii şi a vibraţiilor careproduc modicări rapide în starea ţesuturilor.

Intensitatea stimulului ecient depinde de structura şi situaţia receptorilor .8entru corpusculul "eissnersituat mai supercial şi care este constituit doar din c%teva straturi de ţesut con1unctiv, intensitateastimului care produce deormarea este mai mică comparativ cu cea necesară pentru a stimulacorpusculii 8accini care sunt situaţi pround şi au o structură mai bo#ată în lamele de ţesut con1unctiv.

iscriminarea intensităţii stimului peste intensitatea de pra# este aproape paralelă cu #radul deormăriireceptorilor. $-istă o le#e, le#ea lui Neber dar este şi în raport cu numărul receptorilor implicaţi înstimulare . 3n (onele în care densitatea receptorilor este mare , este posibil să se perceapă şi deormărimai mici de ; micron şi să e percepuţi separat 2 stimuli situaţi la o distanţă mai mică de ;'2 mm. 3ntimp ce în (onele cu densitate redusă a receptorilor, distanţa dintre 2 stimuli creşte c+air p%nă la >? demm.

'ensiilitatea termică ) E(teroreceptori

5eceptorii termici sunt corpusculii bulbui(i ai lui Krause , au ormă seroidală de 2?';?? microni, suntaşe(aţi în derm. în te#umentul acoperit de peri, la 1oncţiunea muco'cutanată, în mucoasele inervatenervii somatici , în pielea antebraţului , în #landele sebacee , în tunica vaselor san#vine, în mucoasabucală, în mucoasa lin#uală, în epi#lotă, în #landul penian, în clitoris.

Au o capsulă, sub capsulă e-istă o substanţă centrală #ranulară cu mai mulţi nuclei şi o bră nervoasălăţită care se termină în buc+et. Corpusculii se de(voltă înainte de naştere şi sunt mai numeroşi încopilărie.

Corpusculii lui 5uOni sunt situaţi pround în derm, în capsulele articulare , au o ormă alun#ită , suntormaţi dintr'o capsulă care încon1oară un a- ormat din bre nervoase ramicate în butoni .5ecepţionea(ă sensibilitatea termică pentru cald.

Sensibilitatea termică implică sen(aţiile de cald sau rece cu dierite nuanţe intermediare. $ste re(ultatulstimulării receptorilor specici pentru cald , adică receptorii 5uOni şi cei pentru rece , Krause care suntsituaţi în derm. 3n ca(ul unor stimuli care pot determina le(iuni tisulare însemn%nd temperaturile sub';? #rade sau peste <? de #rade, în ca(ul acestora sunt stimulaţi receptorii durerii. At%t sen(aţia decald c%t şi cea de rece pot recepţionate uneori de aceleaşi arii care conţin terminaţii nervoase libere ,aşa cum se înt%mplă la nivelul corneii.

in punct de vedere (ic stimulii adecvaţi rece şi cald sunt în realitate 2 #rade ale caldului deoarecerecele nu este o ormă de ener#ie. 5eceptorii termici nu se #ăsesc în toate re#iunile corpului , dee-emplu în #landul penian nu sunt receptori pentru cald.

5eceptorii pentru rece sunt mai numeroşi comparativ cu cei pentru cald , proporţia este cam ;?&; ,repartiţia receptorilor termici este variabilă în uncţie de re#iunile e-puse , astel ambele cate#orii dereceptori sunt mai numeroşi la nivelul te#umentelor , m%inilor şi te#umentelor eţei, care evident suntcele mai e-puse la asemenea e-citanţi.

in cau(ă că receptorii sunt situaţi subepitelial, ei percep variaţiile termice la nivelul ţesutuluisubcutanat ind in!uenţate de enomenul de conductibilitate .

Sensibilitatea termoreceptorilor este oarte mare , astel înc%t este sucientă o sc+imbare detemperatură de numai ?,?; #rade pentru a produce descărcări şi pentru a iniţia sen(aţia termică.5eceptorii pentru cald descarcă obişnuit între 2? şi 4< de #rade , cu un ma-im de recvenţă între )= şi4? de #rade /intervalul de temperatură pentru or#anismul uman0.

5eceptorii pentru rece descarcă între ;? şi 2; de #rade , cu un ma-im între ;< şi 2? de #rade. ar eidescarcă recvent şi la temperaturi de 4<'<? de #rade produc%nd sen(aţia de ri# parado-al ."ecanismul de stimulare a receptorilor termici pare a consta în modicarea nivelului metabolic



consecutiv aptului că temperatura modică rata reacţiilor metabolice intracelulare cu apro-imativ 2,)ori pentru ecare ;? #rade Celsius.

Stimularea termoreceptorilor nu ar consecinţa acţiunii directe a temperaturii asupra lor ci s'are-ercita indirect prin modicările c+imice pe care temperatura le produce la nivelul receptorilor.

#roprioreceptori

$-istă 2 cate#ori de proprioreceptori &

' 7ineste(ici , care cule# inormaţiile în le#ătură cu sensul mişcării şi cu po(iţia corpului şi amembrelor *

' proprioreceptori care recepţionea(ă inormaţiile de la nivelul muşc+ilor şi controlea(ă tonusulmuscular.

Kineste(ici , sunt situaţi la nivelul articulaţiilor , în capsulele articulare, în li#amente, tendoane, înperiostul osului şi în labirintul membranos al urec+ii interne. $i sunt &

' Corpusculii tendinoşi ai lui Mol#i care sunt e-citaţi de întinderea puternică a tendoanelor , suntsensibili la tensiuni puternice şi răspund la contracţia activă a muşc+iului , se #ăsesc la 1oncţiunea muşc+iului cu tendonul şi sunt aşe(aţi în serie cu brele musculare , ecare corpusculneurotendinos este alcătuit din ascicole tendinoase de bre, sunt ;'2') bre de tip I , care îşi

pierd teaca de mielină şi care e-citate de întinderea puternică a tendonului declanşea(ă re!e-ulmiotactic care in+ibă creşterea e-cesivă a tracţiunii pe tendon în timpul contracţiei *

' Corpusculii 5uOni care sunt situaţi în stratul supercial al capsulelor articulare , sunt deserviţide bre nervoase de tipul II , au o adaptabilitate lentă şi cule# inormaţii în le#ătură cu po(iţia şimişcările în articulaţii

' :erminaţiile nervoase libere sunt bre de tip III , se #ăsesc în #rosimea capsulelor , auadaptabilitate lentă şi transmit sensibilitatea dureroasă articulară *

' Corpusculii 8accini care sunt de dimensiuni reduse, sunt situaţi în stratul pround al capsulelor şiau o adaptare rapidă .

5eceptorii care controlea(ă tonusul muscular , ei aprecia(ă #radul de contracţie, permit comparareamişcărilor comandate cu mişcările e-ecutate , deci e-ecută controlul tonusului muscular. $i sunt &

' Fusurile neuromusculare , sunt aşe(ate în paralel cu brele musculare şi sunt sensibili latensiunea de contracţie a muşc+iului , este alcătuit din 2';? bre striate, modicate , carepoartă numele de bre intrau(oriale , sunt încon1urate de o teacă con1uctivă nă , sunt cuprinse într'o capsulă con1unctivă plină cu acid +ialuronic şi limă . Sunt 2 tipuri de asemenea bre &

o Fibre cu sac nuclear *

o Fibre cu lanţ nuclear .

Fibrele cu sac nuclear sunt lun#i, #roase , se inseră pe endomisiul brelor e-trau(oriale , au rol înrăspunsul dinamic al muşc+iului , se contractă lent, controlea(ă #radul de contracţie apreciind vite(a şipo(iţia în timpul adaptării . a e-tremităţile brelor în (onele polare, au striaţii , deci sunt brecontractile . 3n interior se #ăsesc nuclei aşe(aţi în şir, pre(intă miobrile numeroase , separate prinspaţii lar#i. 8orţiunea centrală sau (ona ecuatorială este mult dilatată ără striaţii, deci aceasta este o(onă necontractilă.

Fibrele cu lanţ nuclear sunt subţiri, scurte, se inseră pe capsula usului sau pe teaca brelor cu sacnuclear , au un calibru uniorm, au striaţii, au miobrile numeroase care se contractă rapid , au rol înrăspunsul static şi în adaptările lente control%nd numai lun#imea muşc+iului.

*nervaţia fusului neuromuscular

Inervaţia sensitivă a muşc+iului, e-istă 2 tipuri de terminaţii nervoase &

' inervaţii/bre0 primare, anulo'spirale, amielinice , ;2'2? de microni, cu o vite(ă de conducere de?'22? mHs , se derulea(ă în 1urul ecuatorului brelor cu sac nuclear *

' brele secundare , cam ;2 microni, vite(ă de conducere ;<'4? mHs , se termină în !oare ,orm%nd o bandă în#ustă în 1urul terminaţiilor primare .



Inervaţia motorie este asi#urată de brele motorii #amma . euronii motori #amma se #ăsesc încoarnele anterioare ale măduvei spinării &

' Fibrele #amma ; , au o conducere rapidă , diametrul de ;> microni şi vite(a de conducere ?';=? mHs , se termină în (onele polare ale usului neuromuscular *

' Fibrele #amma 2 , au o conducere lentă, diametrul de < microni , vite(a lor 2<')? mHs ,inervea(ă ambele tipuri de bre intrau(oriale şi în special cele cu lanţ nuclear .

Inaara acestor bre #amma , se mai descriu colaterale ale brelor eerente beta care inervea(ă brelee-trau(oriale lente. Se termină pe e-tremităţile brelor cu sac nuclear , situate înaara capsulei.

Sunt sub controlul sistemului cortico'spinal, vestibulo'spinal şi sistemului reticulo'spinal. $-citareaneuronului motor #amma, determină contracţia brelor intrau(oriale . Această contracţie media(ăactivarea moderată a motoneuronului #amma. acă stimularea este intensă se produce contracţiamusculară , in+ibarea sistemului motor #amma reduce tonusul muscular .

*nteroreceptorii

5eceptorii viscerali sau interoreceptorii , recepţionea(ă inormaţii în le#ătură cu activitatea viscerelor,sunt terminaţii nervoase libere în pereţii vaselor şi or#anelor , sunt corpusculi lamelari în corpulpancreasului, în me(enter, în adventicea vaselor. 3n uncţie de stimulul pe care îl recepţionea(ă pot &

' c+emoreceptori *' baroreceptori *

' osmoreceptori.

Sunt controlaţi de sistemul nervos ve#etativ.

+euroni

Celula nervoasă cu prelun#irile ei poartă numele de neuron şi repre(intă o unitate anatomică,uncţională, patolo#ică, #enetică şi trocă a sistemului nervos central. NaldeBer a ost primul care adescris neuronul pe la ;;. Astel &

' $ste o unitate anatomică pentru că le#ăturile între neuronii vecini se reali(ea(ă prin simplulcontact.

' $ste o unitate uncţională pentru că este sin#ura celulă din or#anism dotată cu proprietatea de aconduce in!u- nervos.

' $ste o unitate patolo#ică pentru că distru#erea unei celule nu are consecinţe asupra neuronilorvecini.

' $ste o unitate #enetică pentru că provine din neuroblaşti.

' $ste o unitate trocă pentru că prelun#irile de#enerea(ă dacă sunt separate de corpul celular.

imensiunile neuronului & )?';<? de microni , alcătuit din corp celular , numit peri7arion şi prelun#iri ,

dendrite care sunt celulipete şi a-oni care conduc in!u-ul nervos celuliu#. Corpul neuronului are unnucleu central, are citoplasmă numită neuroplasmă şi este învelit de o membrană.

europlasma conţine toate or#anitele celulare cu e-cepţia centrului celular. Are or#anite specice caresunt corpusculii issl şi neurobrilele. Corpusculii issl sau substanţa cromală pătrunde în dendritedar nu pătrunde şi în a-on, se pre(intă sub orma unor saci turtiţi , destul de mari , care sunt mai mici în perioadele de repaus. ar un rol mai au şi alţi componenţi ai neuronului .

atorită aptului că metabolismul neuronal depinde de consumul aerob al #luco(ei , întele#em rolulundamental pe care această substanţă îl are în uncţionalitatea neuronului şi dependenţauncţionalităţii neuronului de o-i#en necesar metaboli(ării #luco(ei.

ucleoproteinele îndeplinesc uncţii ma1ore, intervin în biosinte(a proteinelor din neuron , condiţionea(ă

pra#ul de e-citabilitate şi intervin în marca1ul c+imic al memoriei neuronului . "embrana neuronuluieste bilaminată , are natura lipoproteică , este prevă(ută cu porţiuni pe care se distin# pori , pe unde auloc sc+imburile celulare condiţionate de talia moleculelor care intră sau ies din celule.



8orţiunile lipsite de pori sunt însă permeabile pentru substanţele liposolubile . "embrana neuronuluiacoperă nu numai peri7arionul ci şi dendritele. e aici numele de membrană somato'dendritică. $stepartea receptoare a neuronului şi este polari(ată electric.

#relungiri neuronale

8relun#irile neuronului sunt &' dendritele care sunt prelun#iri protoplasmatice numite aşa de 5eiters , sunt numeroase , sunt

bo#at ramicate, conţin în interiorul lor corpusculii issl şi neurobrile . endritele neuronilor din#an#lionii spinali pot atin#e dimensiuni oarte mari , asemănătoare cu a-onii şi sunt prelun#irileeerente ale neuronilor *

' a-onul este totdeauna unic, este sărac în ramicaţii , are a-ul ormat dintr'un mănunc+i deneurobrile, la capătul terminal pre(intă ramicaţii butonate , aceste ramicaţii butonate conţinmediator c+imic, a-onii celor mai mulţi dintre neuroni pre(intă o serie de teci &

o teaca de mielină care este un înveliş lipo'proteic, este elaborat de oli#odendro#lie pentrubrele centrale şi de celulele lui Sc+Pann pentru a-onii din perierie , teaca pre(intă

stran#ulaţiunile lui 5anvier , la nivelul cărora a-onul trimite ramicaţii perpendiculare şipe aici au loc sinapsele a-o'somatice . "ielina este constituită din lipoi(i, inclusivcolesterol şi osolipide , anumite cerebro(ide şi unii aci(i #raşi, este pusă în evidenţăprintr'o serie de coloraţii specice, coloraţia Nei#ert, Neil sau "ar7B , mielina are unaspect alb , lucios şi constituie substanţa albă din sistemul nervos central . $a estealcătuită din se#mente de ?,<'; mm lun#ime, între aceste se#mente se #ăsesc nodulisau nodurile lui 5anvier , iar distanţa dintre 2 noduri poartă numele de se#mentinternodal . Colateralele a-onilor pornesc de la nivelul nodulilor . Această teacă de naturălipidică alcătuită din lame concentrice , pre(intă nişte inci(uri oblice , inci(urile luiSc+midt'anderman. A-onii care au teacă de mielină se numesc bre mielinice şi dispunde conducere saltatorie. acă teaca de mielină nu este vi(ibilă la microscopul optic ,vorbim de bre amielinice *

o 8este teaca de mielină se aşea(ă teaca lui Sc+Pann , alcătuită din celule #lialemodicate, are rol de protecţie , rol troc şi lipseşte în 1urul brelor nervoase dinsubstanţa albă a nevra-ului *

o Qi desi#ur o teacă nă de ţesut con1uctiv , teaca lui KeB'5et(ius /sau a lui Renle0 .

9nii a-oni nu au teacă de mielină , se numesc amielinici şi aparţin sistemului nervos ve#etativ. 8rinaceştia vite(a de conducere este lentă , in!u-ul se propa#ă prin curenţii locali ai lui Rermann.

"lasicarea relor nervoase

A-onii şi dendritele constituie brele nervoase , calibrul acestor bre varia(ă între ;? şi 2? de microni,e-istă mai multe clasicări ale brelor nervoase &

' bre de tip A , cu calibrul între ) – 2? microni *

' bre de tip , între ; – ) microni *

' bre de tip C cu diametrul sub ; micron .

Fibrele de tip A se subîmpart în 4 cate#orii &

' A alp+a , intră în structura rădăcinilor motorii a nervilor spinali , sunt brele ascicolelorsomatice , intră în structura căilor proprioceptive *

' A beta , intră în structura căilor sensitive *

' A #amma , alcătuiesc brele a-onilor motoneuronilor #amma şi căilor sensibilităţii termice *

' A delta , sunt bre care ve+iculea(ă sen(aţiile dureroase .

Fibrele din spectrul A sunt toate bre mielini(ate şi conduc impulsul nervos cu o vite(ă între ;2? mHs – Aalp+a şi – ;> mHs – A delta.



Fibrele de tip sunt bre pre#an#lionare ale sistemului nervos ve#etativ , sunt mielini(ate , vite(a deconducere 4 – ;> mHs .

Fibrele de tip C sunt amielinice, aparţin sistemului nervos ve#etativ , conţin brele eerentepost#an#lionare, vite(ă 2'4 mHs , conduc sensibilitatea viscerală şi alte inormaţii de la nivelulviscerelor.

'inapsă

2 sau mai mulţi neuroni se pot le#a puncţional printr'un raport de contribuitate. Această le#ătură a ostnumită sinapsă , demult , pe la ;?= de S+erin#ton şi Foster. ar structura intimă a sinapsei a ostelucidată odată cu de(voltarea microscopiei electronice .

a nivelul unei sinapse , 2 membrane stau aţă în aţă , una presinaptică, una postsinaptică. "embranapresinaptică repre(intă membrana butonilor ramicaţiilor terminale ale unui a-on , membranapostsinaptică este membrana somatodendritică a altui neuron. utonii terminali ai a-onului se mainumesc butoni sinaptici şi după ce iau contact cu dendritele sau cu corpul celular al altui neuron ,sinapsa poate să e a-odendritică sau a-osomatică.

"embrana presinaptică conţine o serie de ve(icule incărcate cu mediator c+imic, poartă numele deve(icule aposinaptice, au diametrul de )??'4?? de An#stromi, mediatorul c+imic este situat încitoplasma neuronului, în pre(enţa unor en(ime specice, -ate pe mitocondrii. Cele 2 membrane sunt

despărţite printr'o antă, de ;??'<?? de An#stromi, această antă conţine un mediu #ranulat omo#en şieste înc+isă lateral de celule #liale.

"lasicarea sinapselor

Sunt sinapse &

' c+imice, eectul asupra elementelor postsinaptice se ace prin producerea unei secreţii de cătremembrana presinaptică *

' electrice, care morolo#ic sunt asemănătoare cu cele c+imice, transmisia însă la nivelul sinapseise ace printr'un curent de acţiune, acest tip se #ăsesc la nevertebrate , iar pre(enţa lor înor#anismul uman este discutabilă.

in punctul de vedere al naturii transmiţătorului , sunt sinapse &' acetilcoliner#ice *

' adrener#ice, sau dopaminer#ice .

in punct de vedere uncţional sunt sinapse &

' e-citatorii *

' in+ibitorii .

3n ceea ce priveşte structura , la nivelul sinapselor e-citatorii , membrana postsinaptică este mai în#roşată dec%t cea presinaptică, spaţiul sinaptic este mai lar# dec%t în sinapsa in+ibitorie . a sinapsa

in+ibitorie , în#roşările membranelor pre' şi postsinaptică sunt ec+ivalente, sunt membrane subţiri, iarspaţiul sinaptic este mai în#ust.

,ransmiterea sinaptică

a sosirea undei de depolari(are, în membrana presinaptică, ve(iculele eliberea(ă mediatorul c+imic.acesta străbate membrana sinaptică , intră în spaţiul sinaptic, modică permeabilitatea membraneipostsinaptice aţă de ionii de a şi în subsidiar aţă de cei de K şi Cl . Se #enerea(ă în acest el unpotenţial în neuronul postsinaptic proporţional cu cantitatea de mediator c+imic care a ost eliberată înanta sinaptică.

6bservăm că sinapsa uncţionea(ă ca un sistem de telecomandă c+imică , pentru ca mediatorul însă sănu se acumule(e în anta sinaptică , se eliberea(ă la acest nivel o contrasubstanţă care distru#e

mediatorul c+imic. 3n ca(ul sinapselor acetilcoliner#ice, o asemenea substanţă este acetilestera(a.Asupra unui sin#ur neuron, pot acţiona numeroşi butoni terminali ai a-onilor de la mai mulţi neuronivecini. $ste vorba de principiul conver#enţei.

8entru a orţa pra#ul de e-citabilitate al unui neuron este necesar ca să e activate minim ;? sinapse.intre ele unii butoni terminali acţionea(ă ca sinapse e-citatorii, alte acţionea(ă ca sinapse de tip



in+ibitor. a nivelul unei sinapse in+ibitorii , mediatorul c+imic este o substanţă comple-ă în care intrăca un constituent activ acidul #ama'amino butiric /MAA0 , se pare că acesta modică permeabilitateamembranei postsinaptice numai pentru K şi Cl , determină la nivelul acestei membrane un potenţial deacţiune po(itiv , la e-terior, deci un potenţial +iperpolari(ant.

Acesta se propa#ă în neuronul postsinaptic , întocmai ca un potenţial e-citator ne#ativ, av%nd semnulsc+imbat aţă de acesta , îl va diminua şi îl va anula p%nă îl bloc+ea(ă. $ste ceea ce se numeşteenomenul de in+ibiţie. eci în condiţiile în care asupra unui neuron , acţionea(ă butoni terminali decisinapse e-citatorii şi in+ibitorii , starea uncţională a neuronului repre(intă re(ultatul celor 2 procese

undamentale anta#oniste , e-citaţia şi in+ibiţia.

:recerea in!u-ului nervos prin sinapsă presupune o înt%r(iere sinaptică , de ?,< ms , ră#a( care estenecesar pentru desăşurarea proceselor c+imice . :otodată în timpul transmiterii , in!u-ul sueră maimulte distorsiuni ind uşor modicat aţă de potenţialul din neuronul presinaptic. Aceste eecte suntresimţite şi în circuitele neuronale în care e-istă numeroşi neuroni sau la nivelul căilor polisinaptice.

+evroglia sau celula glială

Sunt mult mai numeroase dec%t neuronii, constituie elemente de susţinere a acestora, din punct devedere embriolo#ic se descriu celule #liale cu ori#ine ectodermală şi micro#lia sau celulele #liale de

ori#ine me(odermală. evro#lia centrală are mai multe tipuri de celule &' nevro#lia epitelială care ormea(ă epiteliul ependimar care căptuşeşte tot sistemul ventricular ,

celulele se dispun pe un sin#ur r%nd , pentru a alcătui epiteliul ependimar *

' oli#odendro#lia, alcătuită din celule de talie mică, sărac ramicate , răsp%ndită în tot sistemulnervos central *

' nevro#lia de tip protoplasmatic , sunt celule voluminoase, ormă stelată cu prelun#irinumeroase, oartă răsp%ndită în substanţa cenuşie şi mai ales la nivelul scoarţei cerebrale *

' nevro#lia de tip bros , se #ăseşte cu precădere în substanţa albă a sistemului nervos central,emite prelun#iri care se -ea(ă pe pereţii vaselor san#uine *

' micro#liile , sunt celule cu volum şi ormă mai mic, ormă stelată, se #ăsesc pretutindeni însistemul nervos, se dispun în 1urul capilarelor san#vine , au ori#ine me(enc+imatoasă , auproprietăţi de a emite pseudopode, a#ocitea(ă dierite resturi celulare ceea ce le'a asemănatcu +istiocitele din ţesutul con1unctiv *

' #lia perierică are celule stelate, se #ăseşte în #an#lionii spinali, #an#lionii ve#etativi, celulele luiSc+Pann, ca uncţie participă la ormarea barierelor (iolo#ice ale sistemului nervos central, între neuron şi membrana capilarelor se #ăsesc prelun#irile astro#liei şi micro#liei care au rol deltru. Au rol în controlul metabolic al e-citabilităţii.

3naara uncţiei mecanice şi de susţinere şi de protecţie , celulele #liale au rol troc, ind întrepuse întreneuroni şi vasele capilare, ele trimit trompe vasculare pe vasele capilare şi în acest el iau parte laconstituirea barierei +emato'encealice. $le trimit prelun#iri în spaţiul subara+noidian , intră înconstituţia barierei menin#o'cerebrale.

Astrocitul are rol în metabolismul +idroelectrolitic, al neuronului put%nd ec+ivalat cu spaţiul interstiţialal celorlalte ţesuturi din or#anism. e aceea în edemul cerebral, astrocitele sunt încărcate p%nă la reu(cu apă. Aceste micro#lii pot a#ocita eventual c+iar neuronii de(inte#raţi , enomenul se numeşteneuronoa#ie . Se mai consideră că şi celulele Sc+Pann sunt de natură #lială şi au re(ultat dindierenţierea oli#odendro#liei, de aceea celulele lui Sc+Pann sunt numite şi #lie perierică şi li seatribuie rolul de secreţie de mielină. "area deosebire aţă de neuroni care nu se divid, constă în aptulcă celulele #liale au capacitatea de a se divide , aceste divi(iuni dacă se produc în e-ces pot da naşterela tumori #liale.

Curs Anatomie – III – ;? "artie"ăile medulare ascendente



Acestea sunt căi care transmit de'a lun#ul cordoanelor medulare şi apoi a eta1elor supramedulare ,diverse orme ale sensibilităţii pentru ca ele să e proiectate pe scoarţa cerebrală, acolo unde devinsen(aţii conştiente.

upă orma de sensibilitate vom avea căi &

' e-teroceptive *' proprioceptive *' interoceptive .

6r#ani(area brelor ascendente în tracturi respectă mai multe le#i &' le#ea somatotopiei brelor ascendente şi anume sensibilitatea ocupă în cordoane po(iţia cea

mai proundă *' le#ea separării sen(oriale , ecare modalitate sensitivă, tactul, durerea , temperatura, dispun de

tractusuri specice *' le#ea or#ani(ării tonotopice, în tractusurile ascendente încrucişate, brele cele mai lun#i care

provin din se#mentele caudale ale corpului se dispun perieric , iar brele situate în tractusuriledirecte se dispun mai aproape de linia mediană .

Substanţa cenuşie a cornului posterior poate divi(ată în ) sub'centri &

' centrii în!u-urilor e-teroceptive , situaţi în capul cornului posterior *' centrii în!u-urilor proprioceptive , situaţi în colul cornului posterior *

' centrii inormaţiilor interoceptive , corespun(ător porţiunii 1u-ta'ependimare a ba(ei cornuluiposterior .

Căile plecate de la dieriţi receptori , sunt alcătuite în interiorul sistemului nervos central din lanţuri deneuroni . umărul neuronilor de pe un lanţ este dierit după receptori. 3n toate ca(urile , peri7arioaneleneuronilor stau la un loc şi ormea(ă nuclei. A-oanele acestor peri7arioane sunt str%nse alăturate şiormea(ă asciculele sau tractusurile nervoase.

3n nomenclatura anatomică , nucleii sunt numiţi în #eneral ără le#ătură cu uncţia lor. Cu e-cepţianucleilor nervilor cranieni. :ractusurile însă sunt numite după nivelurile din sistemul nervos central pecare le lea#ă, de e-emplu tractul spinotalamic lea#ă cornul posterior al măduvei cu talamusul.

in punct de vedere uncţional , ascicolele şi tractusurile sunt aproape omo#ene. Mraţie tecilor de

mielină ele sunt i(olate unele de altele, iar enomenele metabolice din interiorul neuronilor produc oserie de enomene electrice, enomene de modicare a permeabilităţii membranelor , care alcătuiescceea ce se c+eamă, (#omotul de ond.

Semnalele care provin de la receptori trebuie ca să întreacă acest (#omot de ond cu o anumită cotă,pentru ca ele să e decodicate în mod convenabil la nivelele superioare ale sistemului nervos central.

Căile ascendente se mai numesc şi căi centripete , căi sen(itive sau căi sen(oriale şi ele ve+iculea(ăe-citaţiile nervoase de la nivelul or#anelor de simţ, de la terminaţiile nervoase de la nivelul diverşilorreceptori.

-rganizarea unei căi nervoase

6 cale nervoasă este alcătuită dintr'o înlănţuire de neuroni. Sc+ematic putem vorbi de &

' protoneuron , primul neuron *' deutoneuronul căii *' al treilea neuron , neuronul talamocortical .

8rimul neuron , protoneuronul sau neuronul #an#lionar se #ăseşte într'un #an#lion ane-at unui nervcranian sau pentru căile medulare , protoneuronul se #ăseşte în #an#lionul spinal. 8relun#irea periericăa neuronului situat în #an#lion, a1un#e la supraaţă sau la diverse or#ane de simţ.

8relun#irea centrală intră în nevra- şi ace sinapsă cu celulele unui nucleu al substanţei cenuşii. 3nacest nucleu se #ăseşte cel de'al doilea neuron al căii sen(itive sau deutoneuronul. 8relun#iriledendritice ale deutoneuronului se articulea(ă cu protoneuronul , iar prelun#irea a-onică adeutoneuronului a1un#e la talamus.

in alcătuirea mai multor asemenea a-oni iau naştere ascicolele sistemului nervos central. $le setermină în nucleii talamici ventral , postero'lateral şi postero'medial.

9rmea(ă a-onul neuronului talamo'cortical care a1un#e la scoarţă şi care se termină în ariile corticale,aici unde este nalul căii ascendente.



Avem o serie de e-cepţii &

' în unele ca(uri , între primul şi al treilea neuron, deutoneuronul este înlocuit cu o înlănţuire demai mulţi neuroni *

' la unele ascicole, calea de conducere directă către talamusul este deviată prin cerebel .

8rotoneuronul tuturor căilor ascendente ale măduvei au sedii , sediul în #an#lionul spinal. Aceştia suntneuroni pseudounipolari , prelun#irea unică se ramică într'o ramură perierică, care este mai #roasă şicare a1un#e la un receptor. 8relun#irea centrală este mai subţire , trece în rădăcina posterioară anervului spinal şi a1un#e la măduvă.

Fibrele de dierite #rosimi conduc diversele orme de sensibilitate, ele sunt amestecate în constituţiaunui nerv perieric , însă în apropierea măduvei , îşi sc+imbă topo#raa, astel înc%t cele asemănătoarese #rupea(ă în mănunc+iuri .

a pătrunderea în măduva spinării , la nivelul (onei mar#inale al lui issauer , aceste bre se împart într'un mănunc+i lateral şi un mănunc+i medial.

"ănunc+iul lateral conţine bre subţiri amielinice , de cate#oria A delta şi C , ele transportăsensibilitatea protopatică, tactilă, termică şi dureroasă şi sensibilitatea viscerală, pătrund în (ona luiissauer, aici se biurcă într'un ram ascendent şi un ram descendent şi se termină pe lamele II, III, I şi ale lui 5e-ed.Aceste bre ac parte din sistemul de modulare a durerii.

Cam 2<E din bre sunt subţiri, cam =<E sunt bre tan#enţiale care repre(intă a-onii interneuronilor

mici din substanţa #elatinoasă. $le intră în constituţia substanţei care se #ăseşte la v%rul cornuluiposterior şi elementele #rupului lateral răm%n în (ona mar#inală.

Mrupul medial al brelor se deosebeşte de celălalt, ele sunt bre #roase, mielini(ate , au vite(ă mare deconducere , ac parte din cate#oriile A alp+a şi A beta, transportă sensibilitatea epicritică , tactilă, nă,proprioceptivă, cele mai lun#i ormea(ă tracturile spinobulbare , cele mai scurte ac sinapsă în nucleultoracic şi de aici se alătură sistemului spinocerebelos.

Altele intră în re#iunea medială a cornului posterior la lamele II şi III şi de aici reali(ea(ă în timp o seriede re!e-e.

:oate brele rădăcinii posterioare , indierent de mănunc+iul din care ac parte trimit colaterale cătreneuronii motori somatici şi către neuroni ve#etativi , ac sinapsă cu aceşti neuroni şi e direct e prin

intermediul neuronilor intercalari, aceste colaterale înc+id re!e-e medulare se#mentare..amele $e(ed

oţiunea de #rupe celulare uncţionale ale substanţei cenuşii a măduvei spinării tinde să e înlocutiăastă(i prin noţiunea de lame sau lamina. 3n măduva spinării a pisicii, s'a descoperit că neuronii sunt#rupaţi cu mare re#ularitate , re#ularitate care aminteşte de structura scoarţei cerebrale. Se pare că şila om este o asemenea straticare şi această straticare, sub numele de lame poartă numele delaminaţia 5e-ed , lamele 5e-ed sunt numerotate în sens dorso'ventral de la I p%nă la D şi acestea pot identicate cu #rupele de nuclei clasici pe care îi descriem.

amele I şi I corespund capului cornului posterior , alcătuind aria receptoare pentru mesa1elee-teroceptive pe care le transmit pe căi lun#i , directe sau pe căi încrucişate la centrii superiori, e pecare le transmit pe căi colaterale , polisinaptice, e pe căi interse#mentare, intrase#mentare , căi care

pot ipsilaterale sau bilaterale .ama I corespunde nucleului pericornual posterior sau stratului (onal, are aspect reticulat , cu multebre între care se #ăsesc neuroni de dierite dimensiuni. 8rimeşte stimulii nocivi şi termici din brele Cşi le transmite lamei II.

ama II corepunde substanţei #elatinoase ale lui 5olando , alcătuită din neuroni mici , usiormi aşe(aţi în #răme(i şi bre din ascicolul dorsolateral. ama II are rolul de eclu(ă privind sistemul anal#e(icmedular.

ama III şi I corespund cornului posterior , cea mai lată lamă este lama III , se #ăsesc în (ona cornuluidorsal.

amele şi I repre(intă #%tul şi ba(a cornului posterior , la ele a1un# inormaţiile e-tero – şi proprio'

ceptive , cu rol de inte#rare a re!e-elor care dau preci(ia #estului, (ona laterală a lamei corespundesubstanţei reticulate .ama sau nucleul reticulat este marcată de trecerea căilor motoriicorticospinale , către nucleul cornului anterior. ama I conţine neuroni de asociaţie medulară ,repre(intă ori#inea ascicolului undamental , ea nu e-istă între :4'2 şi procesea(ă stimuliiproprioceptivi protopatici.



ama II corespunde nucleului lui Clar7 şi nucleului ve#etativ al cornului lateral, este mai de(voltată înre#iunea toracică, are aspect reticulat diu( şi trimite prelun#iri între lamele III şi ID. a nivelul ei e-istăun mare #rad de conver#enţă şi de diver#enţă. Are cone-iuni cu me(encealul şi cu cerebelul , înse#mentul lateral şi are rol în re!e-ele ve#etative, în porţiunea medială.

ama III corespunde ba(ei cornului anterior , repre(intă terminarea căilor e-trapiramidale. Are rol înmodularea activităţii motorii şi în special a neuronilor #amma.

ama ID repre(intă centrii motori ale cornului anterior, aici se #ăsesc motoneuronii alp+a a contracţieirapide a musculaturii sc+eletice , mai conţine neuroni beta şi #amma şi interneuroni #rupaţi în nuclee.

,ractul spinotalamic lateral % 'ensiilitatea termoalgezică

Căile #enerale somatoaerente pentru durere şi temperatură alcătuiesc sistemul #eneral somaticaerent , MSSA, includ căile care conduc durerea şi temperatura, atin#erea , presiunea şi sensibilitateaprotopatică. A-onii care conduc durerea şi temperatura au acelaşi rol, ei sunt consideraţi împreună.

5eceptorii perierici pentru durere sunt terminaţiile libere nemielini(ate ale brelor nervoase , care suntrăsp%ndite printre celulele epiteliale.

:ractul spinotalamic lateral conduce sensibilitatea termică şi dureroasă pe care o recepţionea(ă de lacorpusculii bulboi(i al lui Krause , situaţi în derm pentru sen(aţia de ri#, de la corpusculii lui 5uOnipentru sen(aţia de căldură. Sensibilitatea dureroasă nu are corpusculi şi receptori speciali(aţi , iardurerea este culeasă doar de terminaţiile nervoase libere.

8rotoneuronul căii termoal#e(ice este un neuron bipolar , este situat în #an#lionul spinal. 6 prelun#irecentrală intră prin şanţul colateral posterior, intră ără sc+imbare de nivel deci cu o corespondenţăperectă între rădăcină şi se#mentul medular , adică între i(omer şi mielomer, pătrunde în păturilesuperciale ale cornului posterior care alcătuiesc substanţa #elatinoasă şi aici ac sinapsă între primulşi al doilea neuron. 8rotoneuronul se termină pe interneuronii lamelor II , III şi I 5e-ed şi aceştiinterneuroni se îndreaptă către deutoneuron. eutoneuronul este situat în substanţa cenuşie a lamelorI, II şi III.

a perierie ecărui se#ment medular şi ecărei rădăcini posterioare a nervului spinal îi corespunde o%şie de piele care poartă numele de dermatomer. acă un #an#lion este atins printr'un procespatolo#ic, aşa cum se înt%mplă în (ona @oster, sensibilitatea dormatomerului corespun(ător esteaectată.

Sunt bre care conduc sensibilitatea dureroasă lentă care ac sinapsă în substanţa #elatinoasă, înaintede a a1un#e la deutoneuron şi ele conduc sensibilitatea termică şi dureroasă. Fibrele care conducsensibilitatea rapidă ac sinapsă în nucleul propriu al cornului posterior.

"ai departe, prelun#irile deutoneuronului , la nivelul aceluiaşi se#ment sau după ce a urcat un se#mentse încrucişea(ă în comisura cenuşie anterioară , trec în cordonul medular de partea opusă, devinascendente şi ormea(ă tractul spinotalamic lateral. Aceste bre care ormea(ă tractul spinotalamiclateral sunt aşe(ate medial de spinocerebelosul anterior şi ventral de corticospinalul lateral. 3n interiorultractului , brele pre(intă o somatotopie anatomică şi uncţională. Fibrele care provin din re#iunileinerioare sunt aşe(ate supercial, cele care vin din re#iunile prounde sunt aşe(ate mai superior.

3ncep%nd de la nivelul bulbului , tractul este cunoscut sub numele de lemniscul spinal . 3n punte brelesueră o reaşe(are, cele din re#iunile inerioare devin dorsale, cele care vin din re#iunile superioaresunt ventrale.

9nele bre conduc inormaţia asupra intensităţii durerii somatice sau viscerale şi aceste bre constituiecomponenta paleospinalotalamică. Aceste bre se opresc în substanţa reticulară, aparţin sistemului dealertă corticală şi a1un# la corte- prin elemente spinoreticulotalamice. 8entru porţiuneapaleospinotalamică, care este structura cea mai vec+e lo#enetică , al )'lea neuron se #ăseşte înnucleii intralaminari, nucleul paracentral, nucleul central lateral al talamusului.

3n aceste bre, intervin în declanşarea mecanismelor somatove#etative care însoţesc durerea. 5estulbrelor aparţin porţiunii neospinotalamice , au rol de locali(are şi de clasicare a tipului de durere.

)dică putem să spunem dacă e vorba de o 'nţepătură , de o atingere, de o strivire a ţesuturilor şi aşamai departe(

Al )'lea neuron pentru racţiunea neospinotalamică se #ăseşte în porţiunea caudală a nucleului ventralposterolateral din talamus. euronul talamic trimite a-onul prin radiaţiile talamice la #irusulpostcentral, ariile III, I , II ale lui roc7man.

,ractul spinotalamic anterior % 'ensiilitatea tactilă



:ractul spinotalamic anterior conduce sensibilitatea tactilă protopatică şi presiunea. 5eceptorii ,corpuscula tactus ale lui "eissner şi discurile lui "er7el. 8rotoneuronul , la el ca şi dincolo este unneuron pseudounipolar , situat în #an#lionul spinal. 8orţiunea centrală intră în divi(iunea laterală arădăcinii dorsale a nervului spinal, după intrarea în măduvă, se divide într'un ram ascendent , un ramdescendent care constituie ascicolul dorsolateral.

eutoneuronul se #ăseşte la perieria cornului posterior , corespun(ător lamelor I, I , aici acesinapsă cu interneuronii substanţei #elatinoase şi cu nucleii proprii ai cornului posterior. A-onuldeutoneuronului spre deosebire de celălalt tract, urcă < se#mente în plină substanţă cenuşie , se

încrucişea(ă în comisura cenuşie , trece în cordonul anterior de partea opusă, devine ascendent , iadenumirea de ascicolul spinotalamic anterior.

$l se #ăseşte în porţiunea mi1locie a cordonului anterior. 6dată ce acest tract se plasea(ă la distanţă desupraaţă şi de cornul anterior, se continuă lateral, peste brele rădăcinii anterioare , cu ascicolulspinotalamic lateral. Aici , aceste tractusuri sunt plasate unul în aţa altuia . Această dispo(iţieuncţională a ost descrisă de FerstPell , iar po(iţia acestor două tractusuri de o parte şi de alta arădăcinii anterioare a nervului spinal poartă numele de tractul în semilună, descris de erid.

Fibrele din re#iunea superioară sunt aşe(ate pround , cele din re#iunea inerioară sunt lun#i şi sunt maisuperciale . 8e măsură ce aceste bre urcă , sueră o rotaţie laterală, brele mediale devin ventrale ,brele laterale sunt aşe(ate dorsal. Acest tract conduce preerenţial tactul şi primeşte alături de brelecontralaterale şi bre +omolaterale.

3n sindromul de +emisecţiune a măduvei sau sindromul rom'Sec7ar, această +emisecţiune duce lasuprimarea completă a tractului contralateral.

"ai departe în bulb, cele 2 tractusuri u(ionea(ă , se aşea(ă lateral de aşa'numitul nucleu reticular albulbului , mare ma1oritate a brelor constituie porţiunea paleospinotalamică , a1un#e la nucleiisubstanţei reticulate , în trunc+iul cerebral , unde ascicolul ace una sau mai multe sinapse, iar prinascicolul reticulotalamic a1un# la talamus. 6 mică parte din bre , tracţiunea neospinotalamică a1unsă în punte , se alătură lemniscului medial şi a1un#e cu el la talamus.

8entru racţiunea neospinotalamică , al )'lea neuron se #ăseşte în nucleul ventral posterolateral , aicieste recepţionată o sin#ură modalitate sen(itivă şi anume cea tactilă , care vine de la anume c%mpreceptor situat contralateral. Al )'neuron proiectea(ă în corte- , în lobul parietal , #irusul postcentral,c%mpurile III, I şi II, care mai poartă numele de aria someste(ică primară , acolo unde corpul seproiectea(ă răsturnat , capul inerior , reali(%ndu'se un cumunculus/o caricatură omenească0 sen(itiv.

Cealaltă racţiune, paleospinotalamică, a1un#e în nucleul sistemului talamic diu( , adică la nucleiiintralaminari, nucleii liniei mediane , nucleii paraventriculari şi proiectea(ă în corte- , în #irul cin#ular,din sistemul limbic.

/ascicolele gracilis şi cuneat

Fascicolele #racilis sau Moll şi ascicolul cuneat sau urdac+, ele conduc sensibilitatea 7ineste(ică ,simţul po(iţiei şi a mişcării corpului în spaţiu , sunt tractusuri care au altă specicitate uncţională ,utili(ea(ă calea cordoanelor posterioare , împreună cu sensibilitatea tactilă epicritică şi simţulvibraţiilor.

8rotoneuronul, în #an#lionul spinal, prelun#irile mielinice #roase ormea(ă racţiunea medială a

rădăcinii posterioare a nervului spinal, intră în măduvă prin şanţul colateral posterior, se divid într'oramură ascendentă lun#ă şi o ramură descendentă scurtă, se aşea(ă pe aţa medială a cornuluiposterior unde ormea(ă (ona cornu'radiculară. Fibrele lun#i se or#ani(ea(ă în re#iunea toracică în 2ascicole , care au o somatotopie ri#uroasă.

%n#ă sept stau cele mai lun#i bre care provin din se#mentele cocci#iene şi din se#mentele sacrate întimp ce brele din celelalte se#mente se aşea(ă re#ulat peste cele din se#mentele inerioare şi leacoperă , deplas%ndu'le tot mai lateral. in re#iunea toracică inerioară iau naştere 2 ascicole ,ascicolul lui #racilis sau Moll , situat l%n#ă septul median posterior , conţin bre din se#mentelecocci#iene, sacrate , lombare şi toracice inerioare, în ordinea medio'laterală.

Fascicolul cuneat al lui urdac+ este situat lateral de el, conţine bre din re#iunea toracică superioară şidin re#iunea cervicală, aşe(area acestor bre urmea(ă o le#e, le#ea lui Caller , brele lun#i dinre#iunile inerioare sunt împinse median de celelalte bre în se#mentele superioare . $-istă şi în acestel o somatotopie uncţională şi anume, brele care conduc sensibilitatea de la receptorii rului de părse situea(ă cel mai supercial, apoi se aşea(ă brele sensibilităţii tactile , discriminatorii , apoi brelesensibilităţii vibratorii iar pround sunt brele sensibilităţii 7ineste(ice, unde se #ăseşte deutoneuronul.



eutoneuronul se #ăseşte la nivelul bulbului, în re#iunea dorsală a bulbului, se #ăsesc nucleii #racilis şicuneat. Fibrele care a1un# aici ocupă o po(iţie laterală, ocoleşte aţa laterală şi dorsală a nucleilor,a1un# la aceşti nuclei, care conţin neuroni cu o mare specicitate şi care păstrea(ă la acest nivelsomatotopia anatomică şi uncţională, care este mai bine repre(entată la nivelul nucleului cuneat.

3n nucleul cuneat re#iunile distale se proiectea(ă dorsal, re#iunile pro-imale ale membrelor şitrunc+iului se proiectea(ă ventral pe neuroni care au un c%mp receptor cutanat mare.

8relun#irile a-onice ale neuronilor din nucleii #racilis şi cuneat ies la nivelul bulbului, brele ies pe aţaventrală a bulbului sub orma brelor arcuate interne , ele se încrucişea(ă pe linie mediană cu cele de

partea opusă, această încrucişare poartă numele de decusaţia sensitivă sau decusaţia lemniscorum allui Spit(7a.

3n decusaţie brele care vin de la nucleul #racilis sunt situate ventral, brele care vin de la nucleulcuneat se aşea(ă dorsal. upă încrucişare brele se in!ectea(ă, devin ascendente, de o parte şi de altaa raeului bulbar şi alcătuiesc lemniscul medial sau banda lui 5eic+.

3n re#iunea bulbară lemniscul medial se alătură spinotalamicului anterior iar în me(enceal se #ăseştelateral de nucleul roşu.

Al )'lea neuron se #ăseşte în nucleul ventral posterolateral al talamusului şi aici e-istă o anumităsomatotopie , membrele inerioare se proiectea(ă lateral în nucleu , membrele superioare seproiectea(ă medial şi au cea mai întinsă supraaţă de proiecţie. :oate aceste proiecţii sunt

contralaterale, după ce au trecut de nuclei la nivelul decusaţiei sensitive , brele s'au încrucişat. e latalamus, prelun#irile neuronilor talamici trec prin braţul posterior al capsulei interne către scoarţă,a1un# în aria somatosensitivă primară, c%mpurile III,I,II din #irusul postcentral.

e(area acestor tractusuri diminuea(ă capacitatea de locali(are a stimulului şi produce nesi#uranţă înmişcările active. 3n silisul nervos /tabes0, acesta aecta terminaţiunile nervoase , bolnavul pierdecontrolul mişcărilor, în staţiunea bipedă, el nu poate menţine ec+ilibrul dec%t dacă are controlul vederii,dacă înc+ide oc+ii începe să'şi piardă ec+ilibrul . 3n mers, are mişcări e-a#erate şi dacă îl pui sălocali(e(e (ona stimulată undeva , el nu poate să locali(e(e e-act acolo unde îl înţepi cu acul.

3n sirin#omielie, disuncţie a substanţei cenuşii periependimare , are loc aneste(ia sensibilităţii tactile şitermoal#e(ice, însă persistă sensibilitatea epicritică pentru că este situată înapoia comisurii cenuşii.

,racturile spinocereeloase

:ractusurile spinocerebeloase care controlea(ă tonusul şi contracţia musculară, au protoneuronullocali(at tot în #an#lionul spinal, prelun#irile centrale sunt relativ #roase şi conduc rapid sensibilitatea.Constituie brele mi1locii ale cordoanelor posterioare , a1un# la măduvă, se biurcă într'un ramascendent şi unul descendent , intră în (ona cornu'radiculară, au un traiect ascendent de cel puţin >se#mente şi apoi pătrund în substanţa cenuşie , dierenţa dintre i(omer şi mielomer atin#e deci >se#mente.

Cele 2 tractusuri spinocerebeloase sunt tractul posterior direct al lui Fles+in# şi spinocerebelosul încrucişat sau al lui MoPers.

8entru spinocerebelosul posterior al lui Fles+in#, deutoneuronul este situat în mai mulţi nuclei dinmăduva spinării, la nivelul nucleului toracic , între C'2 , sau la nivelul lamei III al lui 5e-ed, aici vinbre cu calibru de ;?'; microni şi care au o vite(ă de conducere de ?';>? mHs. a acest nivel vinbre din toate se#mentele medulare cu e-cepţia bineînteles a se#mentelor cervicale, primelor patrucervicale .

Fibrele din re#iunea lombară şi sacrată urcă cu ascicolul #racil p%nă la 2 unde apare nucleul toracic.Fibrele secundare deci deutoneuronul trec în cordonul lateral de aceeaşi parte, devin ascendente şiormea(ă tractusul spinocerebelos posterior. $ste situat dorsal de spinocerebelosul anterior, lateral decorticospinalul lateral şi de spinotalamicul lateral. Qi aici avem o somatotopie sub ormă de lame ,se#mentele inerioare sunt repre(entate de lamele superciale , se#mentele superioare evident delamele prounde.ite(a de conducere & )?';;? mHs.

Apoi prin pedunculul cerebelos inerior de aceeaşi parte, a1un#e la paleocerebel. 3n aria membrelorinerioare , din lobul central, la nivelul lui culmen declive piramidă şi uvulă. 5olul său este de acoordona po(iţia şi contracţia musculaturii sc+eletice. e la nivelul scoarţei cerebelului , urmea(ă un

neuron care ace le#ătura cu nucleul dinţat al cerebelului sau neuronul cerebelodentat, iar de la nucleuldinţat al cerebelului urmea(ă nucleul dentotalamic care pleacă prin pedunculul cerebelos superior cătredienceal şi de'aici neuronul talamocortical reali(ea(ă le#ătura cu scoarţa.

:ractul spinocerebelos anterior , primul neuron – #an#lion spinal, ori#ine în lamele II'III se#mentelombare şi sacrate şi în nucleul propriu al lui ec+terev, neuritul celulei spinocerebeloase se



încrucişea(ă cu cel +omolateral , această încrucişare are loc în comisura cenuşie anterioară, se îndreaptă către partea supercială şi ventrală a cordonului lateral de partea opusă . Fibrele lui conduccu vite(ă de p%nă la ? de mHs. Cam ;?E din brele lui răm%n ipsilaterale.

Are raport medial cu spinotalamicul lateral, urcă în bulb, în punte, în me(enceal, încon1oară lateral şidorsal pedunculul cerebelos superior şi prin pedunculul cerebelos superior a1un#e la cerebel, însă dupăintrarea în cerebel, acest tract se încrucişea(ă încă o dată , se decusea(ă din nou, astel înc%t inddublu încrucişat el are colaterale adînc +omo c%t şi contralaterale. Sinapsele +omolaterale sunt mainumeroase, se termină şi ele pe scoarţa paleocerebelului sub orma brelor muşc+ioase , de la scoarţă

urmea(ă ca la celălalt neuronul p%nă la nucleul dinţat al cerebelului, după neuronul care pleacă dinnucleul dinţat este neuronul dentotalamic care se încrucişea(ă din nou, a1un#e la talamus şi de aicineuronul talamocortical a1un#e la scoarţă.

Aerenţele proprioceptice sunt esenţiale adaptării muşc+ilor şi controlului siner#iei în e-ecuţiamişcărilor voluntare. :ransmisia este controlată de mecanisme supraspinale care ltrea(ă şi selectea(ăinormaţia de la or#anele musculotendinoase şi ac cooperative mişcările de !e-ie. Ca o continuare atractului spinocerebelos posterior, este considerat un alt ascicol, ascicolul cuneocerebelos care areori#ine în nucleul cuneat accesor din bulb , prin el vin bre proprioceptive de la se#mentele C;'C şibre ale sensibilităţii e-teroceptive de la C2'C).

Fibrele secundare ormea(ă un ascicol, ascicolul cuneocerebelos care este parte inte#rantă a brelorarcuate e-terne. 8rin pedunculul cerebelos inerior ipsilateral intră în cerebel , în aria la nivelulvermisului şi asi#ură ,ascicolul, corelaţia membrului superior în mişcările din timpul deplasării.

Alte fascicole ascendente

Fascicolul spino'olivar, conduce impulsuri e-tero' si proprioceptive aerente , are o componentă dorsalăşi una ventrală, componenta ventrală îşi are ori#inea în vecinătatea tractului spinocerebelos anterior,se încrucişea(ă, decusea(ă printre ascicul oli#ospinal situat în cordonul anterior, în bulb se termină penucleii olivari accesori, nucleul olivar dorsal şi ventral şi a1un# la paleocerebel prin pedunculul cerebelosinerior. Cealaltă componentă, dorsală , urmea(ă calea cordoanelor posterioare , ace sinapsă în nucleul#racilis şi cuneat şi se termină în nucleii olivari accesori.

Fascicolul spinovestibular, îşi are ori#inea în toate se#mentele medulare cu e-cepţia celor sacrate,ve+iculea(ă inormaţii intero – şi proprioceptive cu rol în mişcările care coordonea(ă muşc+ii e-tensori.Are un curent ventral care duce inormaţii e-teroceptive spre nucleii vestibulari laterali şi ineriori şi un

curent lateral care sunt bre şi directe şi încrucişate, care conduc inormaţii proprioceptive către ariavestibulară.

Fascicolul spinoreticulat, descris de 8robst şi evadovsc+i , îşi are ori#inea în neuronii cornuluiposterior , se aşea(ă în cordonul anterior şi lateral , amestecate cu brele spinotalamice, se termină latoate nivelele trunc+iului bilateral. 6 parte ac sinapsă cu nucleii #i#antocelular şi reticular lateral şiormea(ă contin#entul lateroanterior încrucişat al tractului spinoreticulocerebelos. $le aduc inormaţiie-teroceptive la cerebel şi se proiectea(ă la nivelul vermisului şi la nivelul emiserelor cerebeloase. Altebre spinoreticulate se termină în nucleul pontin caudal şi în nucleii me(encealici. Are rol înmenţinerea stării de vi#ilenţă.

:ractul spinotectal , este considerat o dedublare a tractului spinotalamic lateral , a ost descris de$din#er, este aşe(at înaintea spinocerebelosului ventral şi înaintea spinotalamicului lateral, brele vindin cornul dorsal de partea opusă , a1un# la coliculii cvadri#emeni, acest tract este considerat unvesti#iu , pentru că la animalele inerioare , creierul sensitiv este locali(at la nivelul me(encealului .Acest tract se #ăseşte numai în re#iunea cervicală şi transmite impulsuri termoal#e(ice către centriiar+i7inetici me(encealici.

Măduvă intersegmentară

3n cordonul dorsal , înaară de brele provenite din rădăcina dorsală a nervului spinal şi care poartănumele de bre e-o#ene , #ăsim şi o serie de bre care iau naştere din celulele cordoanelor , decicelulele cordonale sau din cele de asociaţie. Aceste bre constituie a 2'a cate#orie e-istentă la nivelulmăduvei şi anume brele endo#ene.

in neuronii cordoanelor iau naştere o serie de bre, brele cordonale ale substanţei cenuşii. $le intră în cordonul dorsal măduvei , se divid într'un ram ascendent şi un ram descendent, apoi se îndoaie , se

îndreaptă în ad%ncime, în substanţa albă şi intră din nou în substanţa cenuşie a măduvei spinării.Intr%nd în substanţa cenuşie ac din nou sinapsă cu neuronii de aici şi aceste bre au valoarea unorbre de asociaţie între diverse se#mente medulare.

Formea(ă însă un ascicol care are şi orma şi locali(are dierită , în uncţie de diversele se#mentemedulare la care noi îl căutăm.



Fibrele ascendente endo#ene se #rupea(ă într'un tract în măduva cervicală, măduva toracică şimăduva lombară, acest tract este aşe(at pe partea ventrală a cordonului dorsal , la un#+iul dintrecomisura cenuşie şi cornul posterior . :ractul se numeşte tractul ventral al cordonului posterior sau(ona cornucomisurală 8ierre'"arie. "ai are şi alt nume c%mpul lui Nestp+al.

Fibrele descendente , şi ele ormea(ă un tract pe care îl #ăsim pe toată lun#imea măduvei, dar care îşisc+imbă po(iţia de la o re#iune la alta , îşi sc+imbă şi orma , îşi sc+imbă şi denumirea . 3n măduvacervicală şi în măduva toracică superioară, acest tract se #ăseşte în #rosimea tractului lui urdac+ şi senumeşte tractul în vir#ulă al lui Sc+ult(e sau ascicolul semilunar. 3n re#iunea toracică inerioară se

deplasea(ă către perierie şi poartă numele de bandeleta perierică a lui Roc+e.3n re#iunea lombară se deplasea(ă în proun(ime către linia mediană, împreună cu cel de parteaopusă , în #rosimea tractului lui Moll, ormea(ă centrul oval al lui Fles+in# sau ascicolul, că se #ăseştel%n#ă sept, ascicolul septomar#inal. 3n re#iunea sacrată se deplasea(ă către perierie , de o parte şi dealta a septului medial dorsal , ia orma unui triun#+i , care poartă numele de tractul triun#+iular medialal lui Mombault şi 8+ilippe.

"ăile sensiilităţii capului şi g0tului

$le ormea(ă un sistem ec+ivalent cu sistemul spinotalamic, e-citaţiile termice, tactile şi dureroase caşi e-citaţiile proprio – şi interoceptive de la e-tremitatea cealică sunt preluate de receptori identici cucei de la nivelul trunc+iului şi membrelor. Sc+ematic avem acelaşi tip de înlănţuire ca şi în teritoriulmedular, avem un lanţ neuronal ormat din protoneuron, din deutoneuron sau din ec+ivalentele lui şi

din neuronul talamocortical.8rotoneuronul căii sensibilităţii cutanate proprio' şi interoceptive se #ăseşte în #an#lionii sen(itiviataşaţi nervilor cranieni . Man#lionul lui Masser este ataşat nervului tri#emen, #an#lionul lui risber#ataşat nervului intermediar, #an#lionul lui Andersc+ şi $+renritter pentru nervul #losoarin#ian,#an#lionul 1u#ular superior pentru va# şi #an#lionul ple-iorm sau nodos inerior tot pentru va#.8rotoneuronul este identic cu cel medular , cel din #an#lionul spinal , este un neuron pseudounipolar,care abordea(ă ormaţiunile receptorii , cu care el vine în le#ătură.

8rotoneuronul din #an#lionul lui Masser sau #an#lionul tri#eminal se termină în nucleii sen(itivi aitri#emenului, în contact cu nucleul spinal al tri#emenului. eutoneuronul căii este situat în #an#lionulsen(itiv al tri#emenului, situat în punte, aici avem o anumită somatotopie, brele otalmice se termină în porţiunea ventrală, brele ma-ilare în re#iunea mi1locie iar brele mandibulare se termină dorsal, ele

recepţionea(ă sensibilitatea tactilă şi discriminarea între două puncte.ucleul tractului spinal al tri#emenului este situat în bulb, are trei porţiuni, o porţiune rostrală, oporţiune intermediară şi o porţiune caudală. e aici porneşte deutoneuronul , tractul tri#emenotalamicventral , voluminos , cu ori#ine în nucleul tractului spinal şi nucleul sen(itiv superior al tri#emenului,este un tract încrucişat , conduce sensibilitatea termoal#e(ică şi sensibilitatea tactilă. :ractultri#emenotalamic dorsal are ori#ine în nucleul sen(itiv superior al tri#emenului şi a1un# în nucleulventral posteromedial al talamusului.

e la talamus , de la nucleul ventral posteromedial porneşte nucleul talamocortical , (ona de proiecţiecorticală se #ăseşte în re#iunea sensibilităţii capului , în aria somatosen(itivă primară.

Calea sensibilităţii proprioceptive de la cap şi #%t are receptorii situaţi în muşc+ii masticatori ,protoneuronul în nucleul me(encealic al tri#emenului, deutoneuronul în nucleul sen(itiv al tri#emenului

şi de aici porneşte lemniscul tri#eminal.

'ensiilitatea interoceptivă

Aceste tractusuri conduc e-citaţiile de temperatură, recepţionate de la interoreceptori, interoreceptoriise #ăsesc în pereţii vaselor, în ţesutul con1unctiv perivascular şi în pereţii or#anelor de simţ sub ormăde terminaţii libere şi corpusculi laminaţi. 8rotoneuronul se #ăseşte în #an#lionul spinal şi în #an#lioniinervilor cranieni, terminaţiile perierice a1un# la viscere, brele primare amielinice şi mielinice subţiriintră în divi(iunea laterală a rădăcinii posterioare a nervului spinal , intră în substanţa albă medulară, seamestecă cu brele care constituie ascicolul dorsolateral, urcă c%teva se#mente şi pătrund în cornulposterior.

eutoneuronul se #ăseşte în (ona ve#etativă sen(itivă, c%t şi în neuronii e-teroreceptori sen(itivi dincapul cornului dorsal. a nivelul deutoneuronului are loc un enomen de conver#enţă, astel înc%t brelesecundare, deci cele care pleacă de la cornul posterior sunt reduse în proporţie de ;?&; aţă de breleprimare. e la neuronii ve#etativi sen(itivi se desprinde o primă cale ascendentă, o cale multisinapticăcare urcă în lun#ul substanţei cenuşii p%nă la ormaţia reticulată a trunc+iului cerebral. e aici brelereticulate care constituie ormaţiunea reticulată ascendentă, alcătuiesc tractul spinoreticulotalamic care



a1un#e la nucleul reticulat al talamusului după ce dă colaterale la +ipotalamus şi care vor servi lainte#rarea în uncţiile sistemului limbic.

8e scoarţă aceste tractusuri ind reticulate se proiectea(ă diu(. Fibrele căii ve#etative interoceptivecare au ăcut sinapsă cu neuronii e-teroreceptori vor urma calea spinotalamică laterală p%nă la scoarţă.8e această cale urcă durerea viscerală. 5eţinem că brele durerii somatice şi celei viscerale conver# peaceeaşi neuroni din capul cornului posterior. Acest lucru e important pentru că durerea viscerală va resimţită într'un teritoriu cutanat adesea altul dec%t cel care corespunde topo#rac viscerului respectiv.$ste ceea ce se c+eamă durerea raportată.

Ariile de proiecţie cutanată poartă numele de (onele lui Read, de e-emplu în an#orul pectoral , brelecare transportă stimulii nocivi de la nivelul cordului conver# în măduva spinării pe aceeaşi neuroni lacare a1un# brele care transportă e-citaţiile de pe mar#inea internă a membrului superior st%n# , decipe aceeaşi neuroni a1un# brele durerii care vin de la membrul superior st%n# şi brele din re#iuneaprecordială.

in acest motiv durerile precordiale vor resimţite pe mar#inea medială a braţului şi antebraţuluist%n# şi ultimele 2 de#ete. "ai sunt alte e-emple, în aecţiunile ve(icii biliare şi a catului, durereairadia(ă în umărul drept, în colica renală iradia(ă în re#iunea in#+inală şi în scrot, în bolile de stomac înepi#astru, în bolile diara#mului iradia(ă la ba(a #%tului/renicul pleacă de la ba(a #%tului, el inervea(ădiara#mul0, în apendicită durerile iradia(ă în re#iunea inerioară şi dreaptă a abdomenului.

urerea raportată se e-plică astel& brele perierice sunt mai numeroase , în raport de ;?&; aţă de

cele spinotalamice care includ şi brele care conduc sensibilitatea viscerală. Fibrele nervoase au oconducere i(olată, în ca(ul brelor viscerale curenţii de acţiune determină un electrotonus în brele învecinate, in!uenţea(ă e-citabilitatea lor. Impulsurile dureroase care vin de la un or#an bolnav scadpra#ul de e-citabilitate a neuronilor somatici vecini şi sensibilitatea somatică a1unsă la acest nivel estetransmisă şi interpretată #reşit ca durere perierică. urerea în aceste ca(uri corespund dermatomuluispinal şi nu distribuţiei perierice a nervului , deoarece ecare dermatomer este inervat de ) nervispinali.

Alta e-plicaţie & procesul de acilitare corticală, în care e-citaţiile dureroase viscerale a1un# la scoarţă şipermit recepţionarea impulsurilor cutanate sub pra#ul dureros, sen(aţiei dureroase alse.

Curs Anatomie – III – ;? "artie"ăile medulare ascendente

Acestea sunt căi care transmit de'a lun#ul cordoanelor medulare şi apoi a eta1elor supramedulare ,diverse orme ale sensibilităţii pentru ca ele să e proiectate pe scoarţa cerebrală, acolo unde devinsen(aţii conştiente.

upă orma de sensibilitate vom avea căi &

' e-teroceptive *' proprioceptive *' interoceptive .

6r#ani(area brelor ascendente în tracturi respectă mai multe le#i &

' le#ea somatotopiei brelor ascendente şi anume sensibilitatea ocupă în cordoane po(iţia ceamai proundă *

' le#ea separării sen(oriale , ecare modalitate sensitivă, tactul, durerea , temperatura, dispun detractusuri specice *

' le#ea or#ani(ării tonotopice, în tractusurile ascendente încrucişate, brele cele mai lun#i careprovin din se#mentele caudale ale corpului se dispun perieric , iar brele situate în tractusuriledirecte se dispun mai aproape de linia mediană .

Substanţa cenuşie a cornului posterior poate divi(ată în ) sub'centri &

' centrii în!u-urilor e-teroceptive , situaţi în capul cornului posterior *

' centrii în!u-urilor proprioceptive , situaţi în colul cornului posterior *' centrii inormaţiilor interoceptive , corespun(ător porţiunii 1u-ta'ependimare a ba(ei cornului

posterior .

Căile plecate de la dieriţi receptori , sunt alcătuite în interiorul sistemului nervos central din lanţuri deneuroni . umărul neuronilor de pe un lanţ este dierit după receptori. 3n toate ca(urile , peri7arioanele



neuronilor stau la un loc şi ormea(ă nuclei. A-oanele acestor peri7arioane sunt str%nse alăturate şiormea(ă asciculele sau tractusurile nervoase.

3n nomenclatura anatomică , nucleii sunt numiţi în #eneral ără le#ătură cu uncţia lor. Cu e-cepţianucleilor nervilor cranieni. :ractusurile însă sunt numite după nivelurile din sistemul nervos central pecare le lea#ă, de e-emplu tractul spinotalamic lea#ă cornul posterior al măduvei cu talamusul.

in punct de vedere uncţional , ascicolele şi tractusurile sunt aproape omo#ene. Mraţie tecilor demielină ele sunt i(olate unele de altele, iar enomenele metabolice din interiorul neuronilor produc oserie de enomene electrice, enomene de modicare a permeabilităţii membranelor , care alcătuiesc

ceea ce se c+eamă, (#omotul de ond.

Semnalele care provin de la receptori trebuie ca să întreacă acest (#omot de ond cu o anumită cotă,pentru ca ele să e decodicate în mod convenabil la nivelele superioare ale sistemului nervos central.

Căile ascendente se mai numesc şi căi centripete , căi sen(itive sau căi sen(oriale şi ele ve+iculea(ăe-citaţiile nervoase de la nivelul or#anelor de simţ, de la terminaţiile nervoase de la nivelul diverşilorreceptori.

-rganizarea unei căi nervoase

6 cale nervoasă este alcătuită dintr'o înlănţuire de neuroni. Sc+ematic putem vorbi de &

' protoneuron , primul neuron *

' deutoneuronul căii *' al treilea neuron , neuronul talamocortical .

8rimul neuron , protoneuronul sau neuronul #an#lionar se #ăseşte într'un #an#lion ane-at unui nervcranian sau pentru căile medulare , protoneuronul se #ăseşte în #an#lionul spinal. 8relun#irea periericăa neuronului situat în #an#lion, a1un#e la supraaţă sau la diverse or#ane de simţ.

8relun#irea centrală intră în nevra- şi ace sinapsă cu celulele unui nucleu al substanţei cenuşii. 3nacest nucleu se #ăseşte cel de'al doilea neuron al căii sen(itive sau deutoneuronul. 8relun#iriledendritice ale deutoneuronului se articulea(ă cu protoneuronul , iar prelun#irea a-onică adeutoneuronului a1un#e la talamus.

in alcătuirea mai multor asemenea a-oni iau naştere ascicolele sistemului nervos central. $le setermină în nucleii talamici ventral , postero'lateral şi postero'medial.

9rmea(ă a-onul neuronului talamo'cortical care a1un#e la scoarţă şi care se termină în ariile corticale,aici unde este nalul căii ascendente.

Avem o serie de e-cepţii &

' în unele ca(uri , între primul şi al treilea neuron, deutoneuronul este înlocuit cu o înlănţuire demai mulţi neuroni *

' la unele ascicole, calea de conducere directă către talamusul este deviată prin cerebel .

8rotoneuronul tuturor căilor ascendente ale măduvei au sedii , sediul în #an#lionul spinal. Aceştia suntneuroni pseudounipolari , prelun#irea unică se ramică într'o ramură perierică, care este mai #roasă şicare a1un#e la un receptor. 8relun#irea centrală este mai subţire , trece în rădăcina posterioară anervului spinal şi a1un#e la măduvă.

Fibrele de dierite #rosimi conduc diversele orme de sensibilitate, ele sunt amestecate în constituţiaunui nerv perieric , însă în apropierea măduvei , îşi sc+imbă topo#raa, astel înc%t cele asemănătoarese #rupea(ă în mănunc+iuri .

a pătrunderea în măduva spinării , la nivelul (onei mar#inale al lui issauer , aceste bre se împart într'un mănunc+i lateral şi un mănunc+i medial.

"ănunc+iul lateral conţine bre subţiri amielinice , de cate#oria A delta şi C , ele transportăsensibilitatea protopatică, tactilă, termică şi dureroasă şi sensibilitatea viscerală, pătrund în (ona luiissauer, aici se biurcă într'un ram ascendent şi un ram descendent şi se termină pe lamele II, III, I şi ale lui 5e-ed.Aceste bre ac parte din sistemul de modulare a durerii.

Cam 2<E din bre sunt subţiri, cam =<E sunt bre tan#enţiale care repre(intă a-onii interneuronilormici din substanţa #elatinoasă. $le intră în constituţia substanţei care se #ăseşte la v%rul cornuluiposterior şi elementele #rupului lateral răm%n în (ona mar#inală.

Mrupul medial al brelor se deosebeşte de celălalt, ele sunt bre #roase, mielini(ate , au vite(ă mare deconducere , ac parte din cate#oriile A alp+a şi A beta, transportă sensibilitatea epicritică , tactilă, nă,



proprioceptivă, cele mai lun#i ormea(ă tracturile spinobulbare , cele mai scurte ac sinapsă în nucleultoracic şi de aici se alătură sistemului spinocerebelos.

Altele intră în re#iunea medială a cornului posterior la lamele II şi III şi de aici reali(ea(ă în timp o seriede re!e-e.

:oate brele rădăcinii posterioare , indierent de mănunc+iul din care ac parte trimit colaterale cătreneuronii motori somatici şi către neuroni ve#etativi , ac sinapsă cu aceşti neuroni şi e direct e prinintermediul neuronilor intercalari, aceste colaterale înc+id re!e-e medulare se#mentare.

.amele $e(ed oţiunea de #rupe celulare uncţionale ale substanţei cenuşii a măduvei spinării tinde să e înlocutiăastă(i prin noţiunea de lame sau lamina. 3n măduva spinării a pisicii, s'a descoperit că neuronii sunt#rupaţi cu mare re#ularitate , re#ularitate care aminteşte de structura scoarţei cerebrale. Se pare că şila om este o asemenea straticare şi această straticare, sub numele de lame poartă numele delaminaţia 5e-ed , lamele 5e-ed sunt numerotate în sens dorso'ventral de la I p%nă la D şi acestea pot identicate cu #rupele de nuclei clasici pe care îi descriem.

amele I şi I corespund capului cornului posterior , alcătuind aria receptoare pentru mesa1elee-teroceptive pe care le transmit pe căi lun#i , directe sau pe căi încrucişate la centrii superiori, e pecare le transmit pe căi colaterale , polisinaptice, e pe căi interse#mentare, intrase#mentare , căi carepot ipsilaterale sau bilaterale .

ama I corespunde nucleului pericornual posterior sau stratului (onal, are aspect reticulat , cu multebre între care se #ăsesc neuroni de dierite dimensiuni. 8rimeşte stimulii nocivi şi termici din brele Cşi le transmite lamei II.

ama II corepunde substanţei #elatinoase ale lui 5olando , alcătuită din neuroni mici , usiormi aşe(aţi în #răme(i şi bre din ascicolul dorsolateral. ama II are rolul de eclu(ă privind sistemul anal#e(icmedular.

ama III şi I corespund cornului posterior , cea mai lată lamă este lama III , se #ăsesc în (ona cornuluidorsal.

amele şi I repre(intă #%tul şi ba(a cornului posterior , la ele a1un# inormaţiile e-tero – şi proprio'ceptive , cu rol de inte#rare a re!e-elor care dau preci(ia #estului, (ona laterală a lamei corespunde

substanţei reticulate .ama sau nucleul reticulat este marcată de trecerea căilor motoriicorticospinale , către nucleul cornului anterior. ama I conţine neuroni de asociaţie medulară ,repre(intă ori#inea ascicolului undamental , ea nu e-istă între :4'2 şi procesea(ă stimuliiproprioceptivi protopatici.

ama II corespunde nucleului lui Clar7 şi nucleului ve#etativ al cornului lateral, este mai de(voltată înre#iunea toracică, are aspect reticulat diu( şi trimite prelun#iri între lamele III şi ID. a nivelul ei e-istăun mare #rad de conver#enţă şi de diver#enţă. Are cone-iuni cu me(encealul şi cu cerebelul , înse#mentul lateral şi are rol în re!e-ele ve#etative, în porţiunea medială.

ama III corespunde ba(ei cornului anterior , repre(intă terminarea căilor e-trapiramidale. Are rol înmodularea activităţii motorii şi în special a neuronilor #amma.

ama ID repre(intă centrii motori ale cornului anterior, aici se #ăsesc motoneuronii alp+a a contracţiei

rapide a musculaturii sc+eletice , mai conţine neuroni beta şi #amma şi interneuroni #rupaţi în nuclee.

,ractul spinotalamic lateral % 'ensiilitatea termoalgezică

Căile #enerale somatoaerente pentru durere şi temperatură alcătuiesc sistemul #eneral somaticaerent , MSSA, includ căile care conduc durerea şi temperatura, atin#erea , presiunea şi sensibilitateaprotopatică. A-onii care conduc durerea şi temperatura au acelaşi rol, ei sunt consideraţi împreună.

5eceptorii perierici pentru durere sunt terminaţiile libere nemielini(ate ale brelor nervoase , care suntrăsp%ndite printre celulele epiteliale.

:ractul spinotalamic lateral conduce sensibilitatea termică şi dureroasă pe care o recepţionea(ă de lacorpusculii bulboi(i al lui Krause , situaţi în derm pentru sen(aţia de ri#, de la corpusculii lui 5uOnipentru sen(aţia de căldură. Sensibilitatea dureroasă nu are corpusculi şi receptori speciali(aţi , iar

durerea este culeasă doar de terminaţiile nervoase libere.

8rotoneuronul căii termoal#e(ice este un neuron bipolar , este situat în #an#lionul spinal. 6 prelun#irecentrală intră prin şanţul colateral posterior, intră ără sc+imbare de nivel deci cu o corespondenţăperectă între rădăcină şi se#mentul medular , adică între i(omer şi mielomer, pătrunde în păturilesuperciale ale cornului posterior care alcătuiesc substanţa #elatinoasă şi aici ac sinapsă între primul



şi al doilea neuron. 8rotoneuronul se termină pe interneuronii lamelor II , III şi I 5e-ed şi aceştiinterneuroni se îndreaptă către deutoneuron. eutoneuronul este situat în substanţa cenuşie a lamelorI, II şi III.

a perierie ecărui se#ment medular şi ecărei rădăcini posterioare a nervului spinal îi corespunde o%şie de piele care poartă numele de dermatomer. acă un #an#lion este atins printr'un procespatolo#ic, aşa cum se înt%mplă în (ona @oster, sensibilitatea dormatomerului corespun(ător esteaectată.

Sunt bre care conduc sensibilitatea dureroasă lentă care ac sinapsă în substanţa #elatinoasă, înainte

de a a1un#e la deutoneuron şi ele conduc sensibilitatea termică şi dureroasă. Fibrele care conducsensibilitatea rapidă ac sinapsă în nucleul propriu al cornului posterior.

"ai departe, prelun#irile deutoneuronului , la nivelul aceluiaşi se#ment sau după ce a urcat un se#mentse încrucişea(ă în comisura cenuşie anterioară , trec în cordonul medular de partea opusă, devinascendente şi ormea(ă tractul spinotalamic lateral. Aceste bre care ormea(ă tractul spinotalamiclateral sunt aşe(ate medial de spinocerebelosul anterior şi ventral de corticospinalul lateral. 3n interiorultractului , brele pre(intă o somatotopie anatomică şi uncţională. Fibrele care provin din re#iunileinerioare sunt aşe(ate supercial, cele care vin din re#iunile prounde sunt aşe(ate mai superior.

3ncep%nd de la nivelul bulbului , tractul este cunoscut sub numele de lemniscul spinal . 3n punte brelesueră o reaşe(are, cele din re#iunile inerioare devin dorsale, cele care vin din re#iunile superioaresunt ventrale.

9nele bre conduc inormaţia asupra intensităţii durerii somatice sau viscerale şi aceste bre constituiecomponenta paleospinalotalamică. Aceste bre se opresc în substanţa reticulară, aparţin sistemului dealertă corticală şi a1un# la corte- prin elemente spinoreticulotalamice. 8entru porţiuneapaleospinotalamică, care este structura cea mai vec+e lo#enetică , al )'lea neuron se #ăseşte înnucleii intralaminari, nucleul paracentral, nucleul central lateral al talamusului.

3n aceste bre, intervin în declanşarea mecanismelor somatove#etative care însoţesc durerea. 5estulbrelor aparţin porţiunii neospinotalamice , au rol de locali(are şi de clasicare a tipului de durere.

)dică putem să spunem dacă e vorba de o 'nţepătură , de o atingere, de o strivire a ţesuturilor şi aşamai departe(

Al )'lea neuron pentru racţiunea neospinotalamică se #ăseşte în porţiunea caudală a nucleului ventral

posterolateral din talamus. euronul talamic trimite a-onul prin radiaţiile talamice la #irusulpostcentral, ariile III, I , II ale lui roc7man.

,ractul spinotalamic anterior % 'ensiilitatea tactilă

:ractul spinotalamic anterior conduce sensibilitatea tactilă protopatică şi presiunea. 5eceptorii ,corpuscula tactus ale lui "eissner şi discurile lui "er7el. 8rotoneuronul , la el ca şi dincolo este unneuron pseudounipolar , situat în #an#lionul spinal. 8orţiunea centrală intră în divi(iunea laterală arădăcinii dorsale a nervului spinal, după intrarea în măduvă, se divide într'un ram ascendent , un ramdescendent care constituie ascicolul dorsolateral.

eutoneuronul se #ăseşte la perieria cornului posterior , corespun(ător lamelor I, I , aici acesinapsă cu interneuronii substanţei #elatinoase şi cu nucleii proprii ai cornului posterior. A-onuldeutoneuronului spre deosebire de celălalt tract, urcă < se#mente în plină substanţă cenuşie , se încrucişea(ă în comisura cenuşie , trece în cordonul anterior de partea opusă, devine ascendent , iadenumirea de ascicolul spinotalamic anterior.

$l se #ăseşte în porţiunea mi1locie a cordonului anterior. 6dată ce acest tract se plasea(ă la distanţă desupraaţă şi de cornul anterior, se continuă lateral, peste brele rădăcinii anterioare , cu ascicolulspinotalamic lateral. Aici , aceste tractusuri sunt plasate unul în aţa altuia . Această dispo(iţieuncţională a ost descrisă de FerstPell , iar po(iţia acestor două tractusuri de o parte şi de alta arădăcinii anterioare a nervului spinal poartă numele de tractul în semilună, descris de erid.

Fibrele din re#iunea superioară sunt aşe(ate pround , cele din re#iunea inerioară sunt lun#i şi sunt maisuperciale . 8e măsură ce aceste bre urcă , sueră o rotaţie laterală, brele mediale devin ventrale ,brele laterale sunt aşe(ate dorsal. Acest tract conduce preerenţial tactul şi primeşte alături de brelecontralaterale şi bre +omolaterale.

3n sindromul de +emisecţiune a măduvei sau sindromul rom'Sec7ar, această +emisecţiune duce lasuprimarea completă a tractului contralateral.

"ai departe în bulb, cele 2 tractusuri u(ionea(ă , se aşea(ă lateral de aşa'numitul nucleu reticular albulbului , mare ma1oritate a brelor constituie porţiunea paleospinotalamică , a1un#e la nucleii



substanţei reticulate , în trunc+iul cerebral , unde ascicolul ace una sau mai multe sinapse, iar prinascicolul reticulotalamic a1un# la talamus. 6 mică parte din bre , tracţiunea neospinotalamică a1unsă în punte , se alătură lemniscului medial şi a1un#e cu el la talamus.

8entru racţiunea neospinotalamică , al )'lea neuron se #ăseşte în nucleul ventral posterolateral , aicieste recepţionată o sin#ură modalitate sen(itivă şi anume cea tactilă , care vine de la anume c%mpreceptor situat contralateral. Al )'neuron proiectea(ă în corte- , în lobul parietal , #irusul postcentral,c%mpurile III, I şi II, care mai poartă numele de aria someste(ică primară , acolo unde corpul seproiectea(ă răsturnat , capul inerior , reali(%ndu'se un cumunculus/o caricatură omenească0 sen(itiv.

Cealaltă racţiune, paleospinotalamică, a1un#e în nucleul sistemului talamic diu( , adică la nucleiiintralaminari, nucleii liniei mediane , nucleii paraventriculari şi proiectea(ă în corte- , în #irul cin#ular,din sistemul limbic.

/ascicolele gracilis şi cuneat

Fascicolele #racilis sau Moll şi ascicolul cuneat sau urdac+, ele conduc sensibilitatea 7ineste(ică ,simţul po(iţiei şi a mişcării corpului în spaţiu , sunt tractusuri care au altă specicitate uncţională ,utili(ea(ă calea cordoanelor posterioare , împreună cu sensibilitatea tactilă epicritică şi simţulvibraţiilor.

8rotoneuronul, în #an#lionul spinal, prelun#irile mielinice #roase ormea(ă racţiunea medială arădăcinii posterioare a nervului spinal, intră în măduvă prin şanţul colateral posterior, se divid într'o

ramură ascendentă lun#ă şi o ramură descendentă scurtă, se aşea(ă pe aţa medială a cornuluiposterior unde ormea(ă (ona cornu'radiculară. Fibrele lun#i se or#ani(ea(ă în re#iunea toracică în 2ascicole , care au o somatotopie ri#uroasă.

%n#ă sept stau cele mai lun#i bre care provin din se#mentele cocci#iene şi din se#mentele sacrate întimp ce brele din celelalte se#mente se aşea(ă re#ulat peste cele din se#mentele inerioare şi leacoperă , deplas%ndu'le tot mai lateral. in re#iunea toracică inerioară iau naştere 2 ascicole ,ascicolul lui #racilis sau Moll , situat l%n#ă septul median posterior , conţin bre din se#mentelecocci#iene, sacrate , lombare şi toracice inerioare, în ordinea medio'laterală.

Fascicolul cuneat al lui urdac+ este situat lateral de el, conţine bre din re#iunea toracică superioară şidin re#iunea cervicală, aşe(area acestor bre urmea(ă o le#e, le#ea lui Caller , brele lun#i dinre#iunile inerioare sunt împinse median de celelalte bre în se#mentele superioare . $-istă şi în acestel o somatotopie uncţională şi anume, brele care conduc sensibilitatea de la receptorii rului de părse situea(ă cel mai supercial, apoi se aşea(ă brele sensibilităţii tactile , discriminatorii , apoi brelesensibilităţii vibratorii iar pround sunt brele sensibilităţii 7ineste(ice, unde se #ăseşte deutoneuronul.

eutoneuronul se #ăseşte la nivelul bulbului, în re#iunea dorsală a bulbului, se #ăsesc nucleii #racilis şicuneat. Fibrele care a1un# aici ocupă o po(iţie laterală, ocoleşte aţa laterală şi dorsală a nucleilor,a1un# la aceşti nuclei, care conţin neuroni cu o mare specicitate şi care păstrea(ă la acest nivelsomatotopia anatomică şi uncţională, care este mai bine repre(entată la nivelul nucleului cuneat.

3n nucleul cuneat re#iunile distale se proiectea(ă dorsal, re#iunile pro-imale ale membrelor şitrunc+iului se proiectea(ă ventral pe neuroni care au un c%mp receptor cutanat mare.

8relun#irile a-onice ale neuronilor din nucleii #racilis şi cuneat ies la nivelul bulbului, brele ies pe aţaventrală a bulbului sub orma brelor arcuate interne , ele se încrucişea(ă pe linie mediană cu cele de

partea opusă, această încrucişare poartă numele de decusaţia sensitivă sau decusaţia lemniscorum allui Spit(7a.

3n decusaţie brele care vin de la nucleul #racilis sunt situate ventral, brele care vin de la nucleulcuneat se aşea(ă dorsal. upă încrucişare brele se in!ectea(ă, devin ascendente, de o parte şi de altaa raeului bulbar şi alcătuiesc lemniscul medial sau banda lui 5eic+.

3n re#iunea bulbară lemniscul medial se alătură spinotalamicului anterior iar în me(enceal se #ăseştelateral de nucleul roşu.

Al )'lea neuron se #ăseşte în nucleul ventral posterolateral al talamusului şi aici e-istă o anumităsomatotopie , membrele inerioare se proiectea(ă lateral în nucleu , membrele superioare seproiectea(ă medial şi au cea mai întinsă supraaţă de proiecţie. :oate aceste proiecţii suntcontralaterale, după ce au trecut de nuclei la nivelul decusaţiei sensitive , brele s'au încrucişat. e la

talamus, prelun#irile neuronilor talamici trec prin braţul posterior al capsulei interne către scoarţă,a1un# în aria somatosensitivă primară, c%mpurile III,I,II din #irusul postcentral.

e(area acestor tractusuri diminuea(ă capacitatea de locali(are a stimulului şi produce nesi#uranţă înmişcările active. 3n silisul nervos /tabes0, acesta aecta terminaţiunile nervoase , bolnavul pierdecontrolul mişcărilor, în staţiunea bipedă, el nu poate menţine ec+ilibrul dec%t dacă are controlul vederii,



dacă înc+ide oc+ii începe să'şi piardă ec+ilibrul . 3n mers, are mişcări e-a#erate şi dacă îl pui sălocali(e(e (ona stimulată undeva , el nu poate să locali(e(e e-act acolo unde îl înţepi cu acul.

3n sirin#omielie, disuncţie a substanţei cenuşii periependimare , are loc aneste(ia sensibilităţii tactile şitermoal#e(ice, însă persistă sensibilitatea epicritică pentru că este situată înapoia comisurii cenuşii.

,racturile spinocereeloase

:ractusurile spinocerebeloase care controlea(ă tonusul şi contracţia musculară, au protoneuronullocali(at tot în #an#lionul spinal, prelun#irile centrale sunt relativ #roase şi conduc rapid sensibilitatea.

Constituie brele mi1locii ale cordoanelor posterioare , a1un# la măduvă, se biurcă într'un ramascendent şi unul descendent , intră în (ona cornu'radiculară, au un traiect ascendent de cel puţin >se#mente şi apoi pătrund în substanţa cenuşie , dierenţa dintre i(omer şi mielomer atin#e deci >se#mente.

Cele 2 tractusuri spinocerebeloase sunt tractul posterior direct al lui Fles+in# şi spinocerebelosul încrucişat sau al lui MoPers.

8entru spinocerebelosul posterior al lui Fles+in#, deutoneuronul este situat în mai mulţi nuclei dinmăduva spinării, la nivelul nucleului toracic , între C'2 , sau la nivelul lamei III al lui 5e-ed, aici vinbre cu calibru de ;?'; microni şi care au o vite(ă de conducere de ?';>? mHs. a acest nivel vinbre din toate se#mentele medulare cu e-cepţia bineînteles a se#mentelor cervicale, primelor patrucervicale .

Fibrele din re#iunea lombară şi sacrată urcă cu ascicolul #racil p%nă la 2 unde apare nucleul toracic.Fibrele secundare deci deutoneuronul trec în cordonul lateral de aceeaşi parte, devin ascendente şiormea(ă tractusul spinocerebelos posterior. $ste situat dorsal de spinocerebelosul anterior, lateral decorticospinalul lateral şi de spinotalamicul lateral. Qi aici avem o somatotopie sub ormă de lame ,se#mentele inerioare sunt repre(entate de lamele superciale , se#mentele superioare evident delamele prounde.ite(a de conducere & )?';;? mHs.

Apoi prin pedunculul cerebelos inerior de aceeaşi parte, a1un#e la paleocerebel. 3n aria membrelorinerioare , din lobul central, la nivelul lui culmen declive piramidă şi uvulă. 5olul său este de acoordona po(iţia şi contracţia musculaturii sc+eletice. e la nivelul scoarţei cerebelului , urmea(ă unneuron care ace le#ătura cu nucleul dinţat al cerebelului sau neuronul cerebelodentat, iar de la nucleuldinţat al cerebelului urmea(ă nucleul dentotalamic care pleacă prin pedunculul cerebelos superior cătredienceal şi de'aici neuronul talamocortical reali(ea(ă le#ătura cu scoarţa.

:ractul spinocerebelos anterior , primul neuron – #an#lion spinal, ori#ine în lamele II'III se#mentelombare şi sacrate şi în nucleul propriu al lui ec+terev, neuritul celulei spinocerebeloase se încrucişea(ă cu cel +omolateral , această încrucişare are loc în comisura cenuşie anterioară, se îndreaptă către partea supercială şi ventrală a cordonului lateral de partea opusă . Fibrele lui conduccu vite(ă de p%nă la ? de mHs. Cam ;?E din brele lui răm%n ipsilaterale.

Are raport medial cu spinotalamicul lateral, urcă în bulb, în punte, în me(enceal, încon1oară lateral şidorsal pedunculul cerebelos superior şi prin pedunculul cerebelos superior a1un#e la cerebel, însă dupăintrarea în cerebel, acest tract se încrucişea(ă încă o dată , se decusea(ă din nou, astel înc%t inddublu încrucişat el are colaterale adînc +omo c%t şi contralaterale. Sinapsele +omolaterale sunt mainumeroase, se termină şi ele pe scoarţa paleocerebelului sub orma brelor muşc+ioase , de la scoarţăurmea(ă ca la celălalt neuronul p%nă la nucleul dinţat al cerebelului, după neuronul care pleacă din

nucleul dinţat este neuronul dentotalamic care se încrucişea(ă din nou, a1un#e la talamus şi de aicineuronul talamocortical a1un#e la scoarţă.

Aerenţele proprioceptice sunt esenţiale adaptării muşc+ilor şi controlului siner#iei în e-ecuţiamişcărilor voluntare. :ransmisia este controlată de mecanisme supraspinale care ltrea(ă şi selectea(ăinormaţia de la or#anele musculotendinoase şi ac cooperative mişcările de !e-ie. Ca o continuare atractului spinocerebelos posterior, este considerat un alt ascicol, ascicolul cuneocerebelos care areori#ine în nucleul cuneat accesor din bulb , prin el vin bre proprioceptive de la se#mentele C;'C şibre ale sensibilităţii e-teroceptive de la C2'C).

Fibrele secundare ormea(ă un ascicol, ascicolul cuneocerebelos care este parte inte#rantă a brelorarcuate e-terne. 8rin pedunculul cerebelos inerior ipsilateral intră în cerebel , în aria la nivelulvermisului şi asi#ură ,ascicolul, corelaţia membrului superior în mişcările din timpul deplasării.

Alte fascicole ascendente

Fascicolul spino'olivar, conduce impulsuri e-tero' si proprioceptive aerente , are o componentă dorsalăşi una ventrală, componenta ventrală îşi are ori#inea în vecinătatea tractului spinocerebelos anterior,se încrucişea(ă, decusea(ă printre ascicul oli#ospinal situat în cordonul anterior, în bulb se termină pe



nucleii olivari accesori, nucleul olivar dorsal şi ventral şi a1un# la paleocerebel prin pedunculul cerebelosinerior. Cealaltă componentă, dorsală , urmea(ă calea cordoanelor posterioare , ace sinapsă în nucleul#racilis şi cuneat şi se termină în nucleii olivari accesori.

Fascicolul spinovestibular, îşi are ori#inea în toate se#mentele medulare cu e-cepţia celor sacrate,ve+iculea(ă inormaţii intero – şi proprioceptive cu rol în mişcările care coordonea(ă muşc+ii e-tensori.Are un curent ventral care duce inormaţii e-teroceptive spre nucleii vestibulari laterali şi ineriori şi uncurent lateral care sunt bre şi directe şi încrucişate, care conduc inormaţii proprioceptive către ariavestibulară.

Fascicolul spinoreticulat, descris de 8robst şi evadovsc+i , îşi are ori#inea în neuronii cornuluiposterior , se aşea(ă în cordonul anterior şi lateral , amestecate cu brele spinotalamice, se termină latoate nivelele trunc+iului bilateral. 6 parte ac sinapsă cu nucleii #i#antocelular şi reticular lateral şiormea(ă contin#entul lateroanterior încrucişat al tractului spinoreticulocerebelos. $le aduc inormaţiie-teroceptive la cerebel şi se proiectea(ă la nivelul vermisului şi la nivelul emiserelor cerebeloase. Altebre spinoreticulate se termină în nucleul pontin caudal şi în nucleii me(encealici. Are rol înmenţinerea stării de vi#ilenţă.

:ractul spinotectal , este considerat o dedublare a tractului spinotalamic lateral , a ost descris de$din#er, este aşe(at înaintea spinocerebelosului ventral şi înaintea spinotalamicului lateral, brele vindin cornul dorsal de partea opusă , a1un# la coliculii cvadri#emeni, acest tract este considerat unvesti#iu , pentru că la animalele inerioare , creierul sensitiv este locali(at la nivelul me(encealului .Acest tract se #ăseşte numai în re#iunea cervicală şi transmite impulsuri termoal#e(ice către centrii

ar+i7inetici me(encealici.

Măduvă intersegmentară

3n cordonul dorsal , înaară de brele provenite din rădăcina dorsală a nervului spinal şi care poartănumele de bre e-o#ene , #ăsim şi o serie de bre care iau naştere din celulele cordoanelor , decicelulele cordonale sau din cele de asociaţie. Aceste bre constituie a 2'a cate#orie e-istentă la nivelulmăduvei şi anume brele endo#ene.

in neuronii cordoanelor iau naştere o serie de bre, brele cordonale ale substanţei cenuşii. $le intră în cordonul dorsal măduvei , se divid într'un ram ascendent şi un ram descendent, apoi se îndoaie , se îndreaptă în ad%ncime, în substanţa albă şi intră din nou în substanţa cenuşie a măduvei spinării.Intr%nd în substanţa cenuşie ac din nou sinapsă cu neuronii de aici şi aceste bre au valoarea unor

bre de asociaţie între diverse se#mente medulare.Formea(ă însă un ascicol care are şi orma şi locali(are dierită , în uncţie de diversele se#mentemedulare la care noi îl căutăm.

Fibrele ascendente endo#ene se #rupea(ă într'un tract în măduva cervicală, măduva toracică şimăduva lombară, acest tract este aşe(at pe partea ventrală a cordonului dorsal , la un#+iul dintrecomisura cenuşie şi cornul posterior . :ractul se numeşte tractul ventral al cordonului posterior sau(ona cornucomisurală 8ierre'"arie. "ai are şi alt nume c%mpul lui Nestp+al.

Fibrele descendente , şi ele ormea(ă un tract pe care îl #ăsim pe toată lun#imea măduvei, dar care îşisc+imbă po(iţia de la o re#iune la alta , îşi sc+imbă şi orma , îşi sc+imbă şi denumirea . 3n măduvacervicală şi în măduva toracică superioară, acest tract se #ăseşte în #rosimea tractului lui urdac+ şi senumeşte tractul în vir#ulă al lui Sc+ult(e sau ascicolul semilunar. 3n re#iunea toracică inerioară se

deplasea(ă către perierie şi poartă numele de bandeleta perierică a lui Roc+e.3n re#iunea lombară se deplasea(ă în proun(ime către linia mediană, împreună cu cel de parteaopusă , în #rosimea tractului lui Moll, ormea(ă centrul oval al lui Fles+in# sau ascicolul, că se #ăseştel%n#ă sept, ascicolul septomar#inal. 3n re#iunea sacrată se deplasea(ă către perierie , de o parte şi dealta a septului medial dorsal , ia orma unui triun#+i , care poartă numele de tractul triun#+iular medialal lui Mombault şi 8+ilippe.

"ăile sensiilităţii capului şi g0tului

$le ormea(ă un sistem ec+ivalent cu sistemul spinotalamic, e-citaţiile termice, tactile şi dureroase caşi e-citaţiile proprio – şi interoceptive de la e-tremitatea cealică sunt preluate de receptori identici cucei de la nivelul trunc+iului şi membrelor. Sc+ematic avem acelaşi tip de înlănţuire ca şi în teritoriulmedular, avem un lanţ neuronal ormat din protoneuron, din deutoneuron sau din ec+ivalentele lui şidin neuronul talamocortical.

8rotoneuronul căii sensibilităţii cutanate proprio' şi interoceptive se #ăseşte în #an#lionii sen(itiviataşaţi nervilor cranieni . Man#lionul lui Masser este ataşat nervului tri#emen, #an#lionul lui risber#ataşat nervului intermediar, #an#lionul lui Andersc+ şi $+renritter pentru nervul #losoarin#ian,



#an#lionul 1u#ular superior pentru va# şi #an#lionul ple-iorm sau nodos inerior tot pentru va#.8rotoneuronul este identic cu cel medular , cel din #an#lionul spinal , este un neuron pseudounipolar,care abordea(ă ormaţiunile receptorii , cu care el vine în le#ătură.

8rotoneuronul din #an#lionul lui Masser sau #an#lionul tri#eminal se termină în nucleii sen(itivi aitri#emenului, în contact cu nucleul spinal al tri#emenului. eutoneuronul căii este situat în #an#lionulsen(itiv al tri#emenului, situat în punte, aici avem o anumită somatotopie, brele otalmice se termină în porţiunea ventrală, brele ma-ilare în re#iunea mi1locie iar brele mandibulare se termină dorsal, elerecepţionea(ă sensibilitatea tactilă şi discriminarea între două puncte.

ucleul tractului spinal al tri#emenului este situat în bulb, are trei porţiuni, o porţiune rostrală, oporţiune intermediară şi o porţiune caudală. e aici porneşte deutoneuronul , tractul tri#emenotalamicventral , voluminos , cu ori#ine în nucleul tractului spinal şi nucleul sen(itiv superior al tri#emenului,este un tract încrucişat , conduce sensibilitatea termoal#e(ică şi sensibilitatea tactilă. :ractultri#emenotalamic dorsal are ori#ine în nucleul sen(itiv superior al tri#emenului şi a1un# în nucleulventral posteromedial al talamusului.

e la talamus , de la nucleul ventral posteromedial porneşte nucleul talamocortical , (ona de proiecţiecorticală se #ăseşte în re#iunea sensibilităţii capului , în aria somatosen(itivă primară.

Calea sensibilităţii proprioceptive de la cap şi #%t are receptorii situaţi în muşc+ii masticatori ,protoneuronul în nucleul me(encealic al tri#emenului, deutoneuronul în nucleul sen(itiv al tri#emenuluişi de aici porneşte lemniscul tri#eminal.

'ensiilitatea interoceptivă

Aceste tractusuri conduc e-citaţiile de temperatură, recepţionate de la interoreceptori, interoreceptoriise #ăsesc în pereţii vaselor, în ţesutul con1unctiv perivascular şi în pereţii or#anelor de simţ sub ormăde terminaţii libere şi corpusculi laminaţi. 8rotoneuronul se #ăseşte în #an#lionul spinal şi în #an#lioniinervilor cranieni, terminaţiile perierice a1un# la viscere, brele primare amielinice şi mielinice subţiriintră în divi(iunea laterală a rădăcinii posterioare a nervului spinal , intră în substanţa albă medulară, seamestecă cu brele care constituie ascicolul dorsolateral, urcă c%teva se#mente şi pătrund în cornulposterior.

eutoneuronul se #ăseşte în (ona ve#etativă sen(itivă, c%t şi în neuronii e-teroreceptori sen(itivi dincapul cornului dorsal. a nivelul deutoneuronului are loc un enomen de conver#enţă, astel înc%t brelesecundare, deci cele care pleacă de la cornul posterior sunt reduse în proporţie de ;?&; aţă de breleprimare. e la neuronii ve#etativi sen(itivi se desprinde o primă cale ascendentă, o cale multisinapticăcare urcă în lun#ul substanţei cenuşii p%nă la ormaţia reticulată a trunc+iului cerebral. e aici brelereticulate care constituie ormaţiunea reticulată ascendentă, alcătuiesc tractul spinoreticulotalamic carea1un#e la nucleul reticulat al talamusului după ce dă colaterale la +ipotalamus şi care vor servi lainte#rarea în uncţiile sistemului limbic.

8e scoarţă aceste tractusuri ind reticulate se proiectea(ă diu(. Fibrele căii ve#etative interoceptivecare au ăcut sinapsă cu neuronii e-teroreceptori vor urma calea spinotalamică laterală p%nă la scoarţă.8e această cale urcă durerea viscerală. 5eţinem că brele durerii somatice şi celei viscerale conver# peaceeaşi neuroni din capul cornului posterior. Acest lucru e important pentru că durerea viscerală va resimţită într'un teritoriu cutanat adesea altul dec%t cel care corespunde topo#rac viscerului respectiv.$ste ceea ce se c+eamă durerea raportată.

Ariile de proiecţie cutanată poartă numele de (onele lui Read, de e-emplu în an#orul pectoral , brelecare transportă stimulii nocivi de la nivelul cordului conver# în măduva spinării pe aceeaşi neuroni lacare a1un# brele care transportă e-citaţiile de pe mar#inea internă a membrului superior st%n# , decipe aceeaşi neuroni a1un# brele durerii care vin de la membrul superior st%n# şi brele din re#iuneaprecordială.

in acest motiv durerile precordiale vor resimţite pe mar#inea medială a braţului şi antebraţuluist%n# şi ultimele 2 de#ete. "ai sunt alte e-emple, în aecţiunile ve(icii biliare şi a catului, durereairadia(ă în umărul drept, în colica renală iradia(ă în re#iunea in#+inală şi în scrot, în bolile de stomac înepi#astru, în bolile diara#mului iradia(ă la ba(a #%tului/renicul pleacă de la ba(a #%tului, el inervea(ădiara#mul0, în apendicită durerile iradia(ă în re#iunea inerioară şi dreaptă a abdomenului.

urerea raportată se e-plică astel& brele perierice sunt mai numeroase , în raport de ;?&; aţă de

cele spinotalamice care includ şi brele care conduc sensibilitatea viscerală. Fibrele nervoase au oconducere i(olată, în ca(ul brelor viscerale curenţii de acţiune determină un electrotonus în brele învecinate, in!uenţea(ă e-citabilitatea lor. Impulsurile dureroase care vin de la un or#an bolnav scadpra#ul de e-citabilitate a neuronilor somatici vecini şi sensibilitatea somatică a1unsă la acest nivel estetransmisă şi interpretată #reşit ca durere perierică. urerea în aceste ca(uri corespund dermatomului



spinal şi nu distribuţiei perierice a nervului , deoarece ecare dermatomer este inervat de ) nervispinali.

Alta e-plicaţie & procesul de acilitare corticală, în care e-citaţiile dureroase viscerale a1un# la scoarţă şipermit recepţionarea impulsurilor cutanate sub pra#ul dureros, sen(aţiei dureroase alse.

Curs Anatomie – – 24 "artie/ormaţiunea reticulată a trunc!iului cereral $ste partea cea mai vec+e a trunc+iului. $a ocupă spaţiul situat înaara căilor specice şi înaaranucleilor se#mentari şi inrase#mentari ai calotei pontine şi bulbare şi me(encealice.

Se pre(intă sub orma unei vaste reţele de bre nervoase , bre orientate e-trem de variat, ascendent ,descendent , ipsilateral, bilateral , în oc+iurile acestei vaste reţele de bre se #ăsesc numeroase #rupeneuronale , coliner#ice şi adrener#ice care alcătuiesc nucleii ormaţiei reticulate. Identicarea acestornuclei se reali(ea(ă pe criterii uncţionale şi pe criterii neurosecretorii.

3n aceşti nuclei se reali(ea(ă numeroase sinapse ceea ce e-plică caracterul diu( al activităţii substanţeireticulate şi în acelaşi timp e-plică şi importanţa ei uncţională. 8rimind nenumărate inormaţiisubstanţa reticulată le asocia(ă , le transormă în mesa1e #enerale, nespecice, diu(e iar aceste

mesa1e sunt proiectate pe ma1oritatea structurilor sistemului nervos central asi#ur%nd tonusul de onddinamo#en al sistemului nervos central.

Acest tonus se datorea(ă aptului că activităţile cele mai comple-e se desăşoară lin, ără pau(e şi ărăturbulenţe . In!u-urile eerente se reîntorc la locurile lor de ori#ine, ale impulsurilor aerente , e direct,e indirect, ieşind prin cei doi poli ai substanţei reticulate.

8olul inerior dă naştere căilor descendente de control , acilitatorii pentru re#iunile unde a1un# căiledescendente spinale , a1un# la neuronii şi la interneuronii medulari, modul%ndu'le activitatea. 8olulsuperior dă naştere căilor ascendente, diu(e, cu rol esenţial în menţinerea stării de vi#ilenţă.

"enţine starea de vi#ilenţă corticală şi menţine nivelul de activitate a structurilor inte#ratoare.Formaţia reticulată reali(ea(ă ec+ilibrul între actorii vieţii de relaţie şi actorii vieţii ve#etative.

$ste alcătuită din bre şi nuclei. ucleii &

' nucleii reticulaţi centrali *' nucleul lateral şi paramedian *' nucleii mediani ai ormaţiei reticulate.

a nivelul bulbului, nucleul reticulat central este alcătuit din mai multe #rupe nucleare . Aceste #rupenucleare se aşea(ă în centrul calotei trunc+iului şi se deosebesc între ei , aceşti nuclei princitoar+itectonica, topo#raa şi orma ecăruia. a nivelul bulbului se #ăseşte nucleul reticular ventral , în 1umătatea inerioară şi nucleul #i#antocelular în porţiunea superioară.

a nivelul punţii se #ăsesc nucleul reticular pontin caudal şi nucleul reticular pontin oral, între ei se#ăseşte centrul somnului al lui uvel. 3n s%rşit la nivelul me(encealului e-istă nucleul reticularme(encealic.

Această masă a nucleilor centrali este traversată de tractul central al te#mentului , iar tractul central o împarte în 2 re#iuni dierite uncţional &

' o re#iune laterală, sen(orială, conectată cu tractul spinotalamic , cu tractul solitar al nervului *' o porţiune medială, eectorie sau motorie, care repre(intă locul de ori#ine al ascicolelor

ascendente şi descendente .

/ascicolele descendente şi ascendente

Formaţiunea reticulară descendentă , sau ascicolele descendente, stă la ori#inea ascicolelor reticulo'spinale . Fibrele care pleacă din se#mentul bulbar au o acţiune in+ibitorie , pe motoneuronii spinali şi

ormea(ă ormaţiunea reticulată descendentă in+ibitorie , în timp ce brele care pornesc din se#menulpontin au o acţiune acilitatorie pe motoneuronii spinali reali(%nd ormaţiunea reticulată descendentăacilitatorie.



Curenţii ascendenţi pornesc de la nivelul nucleului #i#antocelular şi de la nivelul nucleului reticular.Aceşti curenţi ascendenţi a1un# la +ipotalamus şi contribuie la controlul +omeosta(iei. A1un# la scoarţăcontribuind la menţinerea vi#ilenţei.

Alte bre a1un# prin intermediul sistemului diu( şi prin intermediul sistemului central , a1un# cătrecentrul median. Această cale are 2 componente &

' pe de o parte, o cale lon#itudinală , polisinaptică, lentă care are evident puţini neuroni *' o cale lon#itudinală , paucisinaptică , rapidă prin tractul central al te#mentului.

Alte bre ocolesc talamusul, reali(%nd ceea ce se c+eamă calea e-tratalamică, străbat re#iuneasubtalamică, străbat capsula internă şi a1un# la neopalium şi la corte-ul limbic. Au o proiecţie diu(ă pe întrea#a supraaţă a scoarţei, alcătuind ceea ce se c+eamă sistemul activator ascendent reticulat carepune în stare de alertă centrii superiori şi creea(ă condiţii optime pentru recepţia impulsurilorsen(oriale care vin pe căile specice.

In+ibiţia sistemului activator ascendent reticulat provoacă somnul. Somnul este un proces activ,determinat de abolirea activităţii sistemului activator ascendent reticulat prin de(activare pasivăreticulară, pe de o parte sau e prin stimularea altor structuri care induc somnul , ceea ce se c+eamăde(activarea activă reticulară.

'omnul

Somnul este o stare ziologică , se pare că * sfert din e!istenţa noastră 'l petrecem dormind, nevoia desomn este diferită de la o persoană la cealaltă, unii dorm **-*2 ore , 'n mod normal, alţii mai puţin,+instein dormea *2-* ore pe noapte, apoleon dormea .-/ ore pe noapte dar compensa această lipsăde somn prin intervale de somn de * min 'n timpul zilei(

evoia de somn dieră de la v%rstă la v%rstă, mai mare la copii mici care dorm p%nă la ; ore,adolescentul are şi el nevoie de mai mult somn, iar individul adult doarme cam ore şi e sucient.

$-istă 2 orme alternative ale somnului &

' un somn de ba(ă, cu unde superciale care repre(intă =?'?E din durata totală a somnului , întimpul somnului de ba(ă se păstrea(ă tonusul muscular al muşc+ilor ceei , se păstrea(ă un pra#de tre(ire relativ scă(ut , pacientul are mio(ă, îşi păstrea(ă re!e-ele spinale *

' cealaltă ormă este somnul parado-al sau rapid, este somnul pround cuprinde cam 2?E dindurata totală a somnului, interesant este că el intervine în valuri de ;?';< minute pe ondulsomnului cu unde lente, dacă înre#istrăm pe $lectro$ncealoMramă , reacţia creierului la somnulpround , observăm un ritm rapid aproape identic cu cel pe care îl înt%lnim în starea de ve#+edeşi ne #ăsim în a(a cea mai proundă a somnului, #ăsim aşa'(isele unde beta .

3n timpul somnului pround este abolit tonusul muscular, re!e-ele spinale, au loc mişcări rapide aleoc+ilor /cam <?'>? pe minut0 , înre#istrăm o serie de enomene ve#etative & +ipotensiune, bradicardie,variaţii nere#ulate respiratorii , erecţii la bărbat , pra#ul de tre(ire este ridicat iar această a(ă asomnului pround corespunde cu visele pe care le avem.

Mecanismul producerii somnului

ucleii bo#aţi în serotonină ai raeului , centrului uvel, au eect in+ibitor asupra proceselorneuro+ormonale şi in+ibă mecanismul stării de ve#+e diencealice şi al scoarţei. Aceasta stă la ba(asomnului supercial.

Serotonina din locus ceruleus acţionea(ă pe neuronii bo#aţi în norepinerină şi în "ono'Amino'6-ida(ă,locus ceruleus ind principalul centru in+ibitor prin care ormaţia reticulată descendentă in+ibitoriein+ibă neuronii medulari apoi, alte mecanisme & in!u-urile pornesc către centrii ve#etativi , centriive#etativi cardiaci, vasomotori, respiratori , e-plic%nd tulburările ve#etative ale acestei a(e asomnului.

Se duc impulsuri către nucleii vestibulari şi prin intermediul lor, la nucleii motori ai nervilor III, I, I ,spre corpii #eniculaţi e-terni şi scoarţa , aduc%nd în aceste (one ale scoarţei ima#inile onirice/ve(i

visele pe care le avem0 ,apoi se duc impulsuri către scoarţa cerebrală pe care o stimulea(ă prinascicolul median al telencealului , e-plic%nd ritmul cortical rapid înre#istrat pe $$M a a(ei somnuluipround.

+ucleii reticulaţi lateral şi paramedian



Au le#ături în dublu sens cu cerebelul , prin circuitul reticulo'cerebelo'reticular.

Aerenţele nucleilor &

' primesc aerenţe de la nucleul reticulat lateral e-tero' şi proprioceptive , prin colateralelespinotalamice şi colaterale spinoreticulate *

' primesc aerenţe de la corte-, prin tracturi cortico'reticulate şi primesc aerenţe de la nucleulroşu şi nucleul asti#ial .

$erenţele de la aceşti nuclei &

' bre reticulo'cerebeloase, or#ani(ate somatotopic cu predominaţă ipsilaterale şi care prinpedunculul cerebelos inerior a1un# la scoarţa vermisului şi la scoarţa paravermiană, de laaceastă scoarţă a1un# la nucleii asti#iali , iar de la nucleii asti#iali prin bre care se încrucişea(ă şi ormea(ă ascicolul uncinat care prin pedunculul cerebelos inerior a1un# lanucleul paramedian şi nucleul #i#antocelular. 9nele din aceste bre nu se opresc la nucleu cisunt bre cerebelo'spinale *

' eerenţele nucleului paramedian a1un# în ma1oritate prin pedunculul cerebelos ipsilateral şi înc+id circuitul ormaţiei reticulată din cerebel. Acţiunea in+ibitorie a substanţei reticulate estedependentă de ariile corticale in+ibitorii ,ariile 4S şi de către căile supresive cerebeloase care îşiau ori#inea în scoarţa vermisului şi în scoarţa paravermiană cre%ndu'se un circuit cortico'reticulo'cerebelo'reticulo'spinal .

+ucleii reticulari mediani

6cupă o po(iţie în calota trunc+iului p%nă sub apeductul lui SBlvius, aici avem &

' nucleii raeului bulbar şi pontin , bo#aţi în serotonină , sunt #rupe neuronale mari , mai binedelimitate, situate paramedian în trunc+iul cerebral şi str%ns interconectate prin bre care încrucişea(ă linia mediană şi ormea(ă raeul, repre(intă structura serotoniner#ică esenţială aormaţiunii reticulate *

' în bulb, #ăsim nucleus raeus obscurus , nucleul ma#nus şi nucleul pallidus . e la obscurus şide pallidus a-onii pornesc descendent , în cordonul ventral al măduvei, se termină pe neuroniilamei III simpatici şi au un eect in+ibitor , de la nucleul ma#nus pornesc bre prin cordoaneledorsolaterale ale măduvei spinării care ac sinapsă cu lamina II şi activea(ă sistemul

anal#e(ic .' în punte, 2 nuclei & nucleus raeus pontin medular şi nucleul central, la acest nucleu central îi

descriem o porţiune superioară şi o porţiune inerioară .

Alţi nuclei mediani sunt &

' nucleii peri+ipo#losali *' nucleul intercalat al lui Staderini *' nucleii substanţei cenuşii periapeductale *' nucleul dorsal al te#mentului me(encealic sau nucleul lui Muden .

Aerenţele către ei vin de la +ipotalamusul anterior şi de la sistemul limbic şi eerenţele vin de la nucleiive#etativi din trunc+iul cerebral din aria septală şi din corte-ul limbic.

"entrii respiratori ai formaţiei reticulate

Sunt populaţii neuronale care sunt diseminate în bulb şi punte . 3n bulb avem #rupe neuronaleinspiratorii şi aici discutăm despre un #rup dorsal care corespunde sub#rupului ventrolateral alnucleului solitar, a-onii acestor neuroni mer# pe lama ID cervicală şi toracică contralaterală, stabilescsinapse de tip e-citator cu motoneuronii nervului renic şi cu cei ai muşc+ilor intercostalie-terni/inspiratori0.

Mrupul ventrolateral cuprinde porţiunea rostrală a nucleului ambi#uu şi retroambi#uu , cea mai mareparte a neuronilor din această destinaţie, din acest #rup, au aceeaşi destinaţie ca primul #rup, restul auo valoare comisurală.

8opulaţiile neuronale e-piratorii &' #rup caudal repre(entat de se#mentul distal al nucleului retroambi#uu, a-onii de aici se

îndreaptă contralateral spre motoneuronii lamei ID care sunt destinaţi muşc+ilor e-piratori *



' #rup neuronal cunoscut ca comple-ul lui ot(in#er situat la 1oncţiunea bulbopontină , a-oniiacestor neuroni se îndreaptă şi ei contralateral către interneuronii lamei ID care au acţiunein+ibitorie asupra neuronilor inspiratori .

3n punte avem nuclei respiratori în porţiunea rostrală a punţii, sub pedunculul cerebelos superior, un#rup situat superior , cu rol inspirator şi un #rup cu rol e-pirator. Mrupul inspirator are acţiune tonică pe#rupele neuronale inspiratorii bulbare iar #rupele e-piratorii acţionea(ă asupra nucleului C+eolic+er.

Mrupele respiratorii pontine primesc aerenţe de la nucleul paraventricular +ipotalamic , de la nucleii

centrali ai ami#dalei , de la aria te#mentară ventrală şi de la nucleul solitar. Au neuroni reticularisuperciali care sunt receptori sensibili la modicările de presiune san#vină, la modicările de pRsan#uin şi sensibili la variaţiile #a(elor respiratori.

euronii reticulari centrali sunt cei care dau ritmul respirator.

"entrii cardiovasculari ai formaţiei reticulate

u au o repre(entare precisă , apar ca populaţii neuronale #rupate sub orma unor arii presoare şi unorarii depresoare. 3n trunc+i ariile presoare sunt situate rostro'lateral ,ariile depresoare sunt situatecaudo'medial, au o componetă aerentă comună, repre(entată de nucleul solitar la care a1un# toateaerenţele perierice, eerenţele se îndreaptă către nucleul dorsal al va#ului şi către comple-ul retro'ambi#uu unde sunt neuronii pre#an#lionari ai re!e-elor depresoare.

Alte aerenţe a1un# în ariile presoare bulbare , notate cu aria ;, A2, A<, A= iar a-onii lor sunt conectaţila lama II a măduvei toracice unde sunt neuronii pre#an#lionari simpatici.

+ucleii suprasegmentari ai trunc!iului

a nivelul rombencealului este cerebel, la nucleii me(encealului tuberculii cvadri#emeni.:uberculiicvadri#emeni atin# ma-imum de de(voltare la animalele inerioare, în timp ce la animalele superioaredatorită procesului de telenceali(are ei îşi pierd uncţia de inte#rare şi devin centrii unor re!e-e,re!e-e vi(uale – tuberculii anteriori şi a re!e-elor auditive – tuberculii cvadri#emeni posteriori.

:uberculii cvadri#emeni posteriori sunt acoperiţi la supraaţă de un strat subţire de substanţă albă carepoartă numele de stratul (onal. Sub acest strat se #ăsesc 2 mase nucleare, un nucleu principal

voluminos şi un nucleu intermediar a!at între cei 2 tuberculi cvadri#emeni.Aerenţele &

' principala aerenţă o repre(intă lemniscul lateral care pe măsură ce se apropie de colicul îl încon1oară şi brele lui trec lateral apoi lateral şi dorsal , a1un#%nd pe părţile mediale şiventrolaterale ale coliculului , de la coliculul inerior sau coliculul posterior pornesc bre cătrecorpul #eniculat medial *

' tractusurile spinotectale , aerenţe de la scoarţa cerebrală corespun(ător ariilor corticaleauditive .

$erenţe mer# către &

' corpul #eniculat medial *' scoarţa cerebrală a lobului temporal *' a1un# de la scoarţa cerebelului prin pedunculul cerebelos superior *' către motoneuronii medulari şi bulbari care alcătuiesc tractul tecto'bulbo'spinal constituind

braţul centriu# al re!e-ului de rotaţie bruscă a capului şi oc+ilor la un (#omot puternic .

,uerculii cvadrigemeni anteriori

Au o structură comple-ă , alcătuită din < straturi &

' la supraaţă se #ăseşte stratul (onal care este alcătuit din substanţă albă *' strat cenuşiu supercial *' ) straturi alcătuite din neuroni şi bre – striile medulare.

Stratul medular supercial sau stratul optic cuprinde bre retino'tectale care pornesc din tractul optic şimer# la corpul #eniculat lateral . e la corpul #eniculat lateral prin braţul coliculului superior a1un# lacoliculul superior.

Stratul cenuşiu mi1lociu este ormat din neuroni a căror a-oni participă la ormarea brelor eerente .Stratul medular mi1lociu este ormat din bre aerente venite prin tracturile spinotectale , bre tactile



care vin din lemniscul medial şi bre din lemniscul lateral .in stratul cenuşiu pround pleacă breleeerente.

Cone-iunile coliculilor superiori &

' la el vin bre din corpul #eniculat lateral , brele pupilare ale retinei care constituie braţulaerent al re!e-ului irido'constrictor şi de acomodare la distanţă *

' vin bre de la corte-ul occipital , al ariei vi(uale şi *' vin bre din tractul spinotectal .

$erenţele pornesc din toate straturile medulare , mer# către nucleii pupilari ai lui $din#er'Nestp+al ,apoi mai e-istă ca eerenţă tractul tecto'bulbo'spinal care este braţul eerent al re!e-ului oculo'cealo#ir.

"ereel

Cerebelul este porţiunea cea mai voluminoasă a metencealului. $ste aşe(at în osa posteroinerioară acavităţii craniene, este situat înapoia bulbului şi punţii , dedesubtul lobilor occipitali ai creierului de careeste despărţit prin cortul cerebelului. $ste despărţit de aţa dorsală a bulbului şi punţii prin cavitateaventricolului I.

Inerior cerebelul se spri1ină pe aţa endocraniană a sol(ului occipital şi acesta împreună cu cortulcerebelului înc+ide lo1a cerebeloasă . o1a cerebeloasă comunică cu lo1a cerebrală prin oriciul lui8acc+ioni pe unde pedunculii cerebrali se an#a1ea(ă spre cele 2 emisere cerebrale.

Aşe(at pe aţa posterioară a trunc+iului cerebral, cerebelul răm%ne le#at prin derivaţie cu se#menteleacestuia prin cele ) perec+i de cordoane nervoase care repre(intă pedunculii cerebeloşi. 8edunculiicerebeloşi ineriori îl lea#ă de bulb şi măduvă, în porţiunea bulbară aceştia poartă numele de corpiirestiormi. 8edunculii cerebeloşi mi1locii sau bra+ia pontis unesc cerebelul cu eţele laterale ale punţii.

8edunculii cerebeloşi superiori sau bra+ia con1unctivalis ac le#ătura cu pedunculii cerebrali. 8edunculiicerebeloşi ineriori măr#inesc aţa dorsală a punţii, conver# pentru a pătrunde în me(enceal, subtuberculii cvadri#emeni. 3ntre cei 2 pedunculi cerebeloşi superiori se întinde o lamă de substanţănervoasă, vălul medular anterior sau valvula lui ieussens.

Are ormă triun#+iulară, cu ba(a în 1os spre cerebel şi se continuă cu substanţa albă a acestuia. %ruleste îndreptat în sus, poartă numele de r%ul valvei sau vălului şi se termină între cei 2 tuberculicvadri#emeni posteriori.

"onformaţia cereelului

Are orma unui ovoid cu a-ul mare transversal, are cam ';? cm , diametrul anteroposterior şi verticalcam < cm, măsoară cam ;<?'2?? #. Are o supraaţă cam de ;??? cm2 , însă numai o şesime dinaceastă supraaţă este vi(ibilă. Are o porţiune mediană, alun#ită , antero'posterior care este vermisulcerebelos. ermisul este porţiunea mediană neperec+e, are cam 4 cm în diametru , are o serie decircumvoluţii transversale care îi dau aspectul de vierme de mătase, această denumire a rămas de laMalien .

ateral pre(intă 2 şanţuri superciale paramediane. 8e părţile laterale se #ăsesc emiserele cerebeloasecare pre(intă ) eţe şi o circumerinţă. Faţa superioară pre(intă median o proeminenţă de care amvorbit, vermisul, superior pe laturile lui se #ăsesc emiserele cerebeloase care sunt plane, înclinate în 1os şi înaară.

Faţa inerioară are pe linie mediană un şanţ ad%nc care este valecula, în undul valeculei se #ăseştevermisul anterior. 8e laturile valeculei se #ăsesc emiserele cerebeloase care sunt conve-e. Faţaanterioară care este aţa ventriculară priveşte către ventricolul I şi are 2 porţiuni & o porţiuneinerioară care pre(intă e-tremitatea anterioară a vermisului inerior numită lueta , iar pe laturile ei seataşea(ă 2 lame de substanţă albă care se îndreaptă transversal spre cei 2 lobuli ai cerebelului numite!oculus.

Aceste lame alcătuiesc vălul medular posterior sau valva lui :arin , se răsr%n# în 1os şi se continuă cu

membrana tectoria a ventricolului I. 8orţiunea superioară pre(intă în sus vălul medular anterior ,lateral masa reunită a celor ) pedunculi cerebeloşi iar în 1os vălul medular posterior.

Cerebelul are o circumerinţă care separă aţa superioară de cea inerioară , pre(intă un şanţ ad%nccircumerenţial sau şanţul lui icT Ua(Br.



.oulaţia cereelului

8e supraaţa e-terioară se #ăsesc o serie de şanţuri sau suri de dierite ad%ncimi care împart cerebelul, unele sunt şanţuri mai ad%nci şi poartă numele de suri sau sci(uri şi ele împart cerebelul în lobi. Alteşanţuri sunt mai puţin ad%nci , împart lobii în lobuli , iar lobulii sunt împărţiţi în lame şi lamele .

3n cursul onto#ene(ei prima sci(ură apare pe aţa inerioară a cerebelului şi poartă numele de surapostnodulară sau sura posterolaterală. A 2'a sură apare în partea anterosuperioară a mu#ureluicerebelos , se numeşte sura primară , această sură separă cei ) lobi cerebeloşi. 9n lob este aşe(at

sub sura posteronodulară numită lob posterior sau ar+icerebelul care se de(voltă primul pe scarălo#enetică şi este înt%lnit la peşti.

9n alt lob plasat înaintea şi deasupra surii primare , lobul anterior sau paleocerebelul, se de(voltăodată cu trecerea de la viaţa terestră la ambii. 3ntre cele 2 suri , se #ăseşte lobul mi1lociu care estepartea cea mai nouă , partea cea mai de(voltată la primate şi la om. parte care se e-tinde lateralpentru a orma cea mai mare parte a emiserelor cerebeloase şi este neocerebelul.

e(volt%ndu'se mai mult neocerebelul ocupă ambele eţe ale emiserelor şi împin#e ar+icerebelul înpartea interioară a eţei inerioare. 8aleocerebelul răm%ne la e-tremitatea anterioară a cerebelului peaţa superioară. "ai e-istă o sură, sura ori(ontală care este un şanţ uşor de reperat care urmăreştedel mar#inea cerebelului , are orma literei C , se întinde cam pe ) pătrimi din circumerinţacerebelului, uncţional nu are importanţă această sură ori(ontală.

obulaţia cerebelului se datoreşte unor şanţuri aproape concentrice care despart lobulii de curbaapro-imativ semilunară. Qi denumirile acestor lobuli sunt arbitrare . Sunt lobuli pe vermis c%t şi peemisere . Fiecare lobul de pe vermis este continuat lateral cu c%te un lobul pe emisere , cu careconstituie o unitate moro'uncţională.

e pe vermis &

' înt%i lin#ula cerebeli trimite 2 prelun#iri pe emisere, vir#ula, lin#ulă *' urmea(ă lobul central iar pe emisere +ala lobului central *' monticulus care este alcătuit din culmen şi declive şi la nivelul lui se #ăseşte sura prima , el

constituie lobul cvadran#ular *' urmea(ă ulium care îi corespunde lobul semilunar superior *

' urmea(ă sura ori(ontală care desparte aţa superioară de aţa inerioară a cerebelului *' apoi tuber căreia îi corespunde lobul semilunar inerior *' piramis lobul biventer *' uvula cu tonsila cerebeli *' sura posterolaterală după care urmea(ă pe vermis nodulus iar lateral se #ăseşte !oculus .

'tructura cereelului

Cerebelul este alcătuit din substanţă cenuşie şi albă, substanţa cenuşie este dispusă în ma1oritate lasupraaţa cerebelului şi constituie corte-ul cerebelos . 3nsă mici ra#mente de substanţă cenuşie răm%n în interiorul cerebelului şi alcătuiesc substanţa nucleilor cerebeloşi. Substanţa albă se aşea(ă central,sub scoarţă spre care trimite prelun#iri subţiri şi ramicate care au ost clasic comparate cu arborele detuia , sau arbore vitte cerebeli.

Scoarţa cerebeloasă înveleşte supraaţa e-terioară a cerebelului într'o mantie continuă, are o #rosimede ;'2mm şi este alcătuită din ) straturi neuronale . e la supraaţă spre proun(ime ) straturi &

' un strat molecular *' un strat mi1lociu sau stratul #an#lionar *' un strat pround sau stratul #ranular .

Stratul #an#lionar conţine neuroni mari, piriormi , neuronii lui 8ur7in1e care sunt în număr de ;4';<milioane , sunt aşe(aţi pe un sin#ur r%nd. endritele lor pătrund în primul strat , în stratul molecular,perpendicular pe a-ul lamei cerebeloase şi se ramică oarte abundent. A-onii neuronilor lui 8ur7in1epărăsesc scoarţa , se diri1ea(ă către nucleii centrali ai cerebelului cu care ac sinapsă. A-onii neuronilorlui 8ur7in1e repre(intă unica le#ătură între scoarţă şi nucleii centrali.

$i stabilesc o le#ătură cu rol in+ibitor la nivelul nucleilor cerebeloşi.

Stratul molecular, conţine 2 tipuri de neuroni, unii neuroni mici , stelaţi care prin prelun#irile lorataşea(ă dendritele neuronilor lui 8ur7in1e şi a 2'a cate#orie de neuroni, sunt neuroni cu a-onul în



coşuleţ , ei trimit a-onul în stratul #an#lionar, deci în al 2'lea strat , unde emit ramicaţii care acoperăca o împletitură corpul neuronilor lui 8ur7in1e.

euronii sunt interconectaţi în serie între ei. 3n stratul molecular mai e-istă şi o reţea brilară.

Stratul #ranular are 2 tipuri de celule & neuroni #ranulari e-citatori #lutaminer#ici , ma1oritateapopulaţiei sunt neuroni de talie mică, de )'< microni care au o dendrită scurtă , ramicată în #+eară şi îndreptată spre substanţa albă unde ac sinapsă cu brele musciorme. A-onul acestor celule urcă înstratul molecular , se desace în : şi ormea(ă reţeaua de bre paralele. Această reţea de bre paralele

se interconectea(ă cu interneuronii lui 8ur7in1e / cu prelun#irile dendritice0.A 2'a cate#orie de neuroni din stratul #ranular sunt neuronii lui Mol#i , sunt neuroni in+ibitori #abaer#icisunt consideraţi drept celule #liale care trimit prelun#iri spre brele musciorme cu care se articulea(ădar trimit prelun#iri şi în stratul molecular unde se ramică în candelabru pentru a ace sinapsă cua-onii neuronilor în coşuleţ.

Alături de aceste bre , de aceşti neuroni în cele ) straturi ale scoarţei cerebeloase înt%lnim şi bre carevin dinspre substanţa albă. 2 sunt cate#oriile de bre care vin dinspre substanţa albă, sunt bremusciorme şi bre a#ăţătoare. Fibrele musciorme de care am pomenit adineaori, sunt repre(entate debrele tracturilor spinocerebeloase şi pontocerebeloase dar şi bre din tracturile vestibulocerebeloase,reticulocerebeloase care a1un# la nivelul scoarţei iar la nivelul stratului #ranular ele se ramicăasemănător muşc+iului de pădure, ac sinapsă cu neuronii #ranulari şi cu neuronii lui Mol#i.

Comple-ul alcătuit din dendritele neuronilor #ranulari, prelun#irile neuronilor lui Mol#i şi brelemusciorme cu care ac sinapsă constituie #lomerulii cerebeloşi.

Fibrele a#ăţătoare sunt brele olivocerebeloase care se a#aţă ca iedera de prelun#irile dendritice aleneuronilor lui 8ur7in1e şi ac sinapsă cu aceşti neuroni. 3n scoarţa cerebeloasă #ăsim şi celule #liale,acestea sunt astrocite şi oli#odendrocite. Astrocitele sunt de mai multe eluri, astrocite epiteliale caresunt celulele lui erman şi celule Fanans , celulele lui Fanans părăsesc stratul #an#lionar iar celulele luierman au aspect de candelabru.

Apoi avem astrocite lamelare , în stratul #ranular şi astrocite netede mai recvente în stratul molecularşi în stratul #ranular. 6li#odendrocitele sunt numeroase şi ormea(ă striile #ranulare.

/uncţionarea cone(iunilor între nuclei Structura scoarţei cerebeloase este în primul r%nd uniormă pe toată întinderea ei, nu e-istă variaţii destructură de la o (onă la alta. inamica corticală a cerebelului se desăşoară în elul următor &

' stratul molecular şi stratul #ranular îşi descarcă impulsurile pe neuronii lui 8ur7in1e *' neuronii lui 8ur7in1e îşi descarcă impulsurile pe nucleii cerebelului *' la ba(a activităţii corte-ului cerebelos stau procese de e-citaţie şi in+ibiţie .

euronii lui 8ur7in1e sunt neuroni in+ibitori şi stimularea acestor neuroni in+ibitori provoacă in+ibiţie.Suprimarea in+ibiţiei se e-ercită prin intermediul neuronilor lui Mol#i care sunt de asemenea neuroniin+ibitori. In+ibarea uncţiei in+ibitorie a neuronilor lui 8ur7in1e ec+ivalea(ă cu e-citaţia.

+ucleii cereelului 4 8erec+i de nuclei dispuşi dinspre linia mediană către emisere. Aceştia sunt nucleii asti#iali aşe(aţi învermis apar ar+icerebelului, dar au cone-iuni şi cu alte re#iuni ale scoarţei. 9rmea(ă nucleul #loboscare este aşe(at pe laturile precedenţilor sub orma unei mase mici de nucleu, rotun1ite de aici i sespune #lobulusul.

9rmea(ă mer#%nd către lateral nucleii emboliormi, se #ăsesc în desc+iderea nucleilor dinţaţi aicerebelului pe care îi astupă ca un embolus. ucleul dinţat este aşe(at cel mai lateral , în emiserelecerebeloase are orma olivelor de unde şi numele de olivă cerebeloasă. ucleul #lobos şi emboliormaparţin paleocerebelului, av%nd le#ătură cu scoarţa acestuia şi ei ormea(ă o unitate uncţionalănucleul interositus.

ucleul dinţat aparţine neocerebelului ind le#at de scoarţa părţilor laterale ale emiserelor . :oţi nucleiiprimesc aerenţe de la scoarţa lobilor cerebelului căror le aparţine şi trimit eerenţe sub orma a-onilormielini(aţi care intră în alcătuirea pedunculilor cerebeloşi.

'ustanţa ală a cereelului



$ste ormată din bre mielini(ate clasicate în bre scurte intracerebeloase şi bre lun#i sau bre deproiecţie. Fibrele scurte lea#ă porţiuni vecine de pe scoarţa aceleiaşi emiseră sau lea#ă scoarţa denucleii centrali. Aceste bre sunt de apt a-onii neuronilor lui 8ur7in1e. Fibrele lun#i intră în constituţiapedunculilor cerebeloşi , ele se pot îndrepta spre scoarţa cerebelului ,venind din alte re#iuni alenevra-ului , constituind ceea ce se c+eamă brele aerente sau îşi au ori#inea în nucleii cerebeloşi şipărăsesc cerebelul pentru a se diri1a spre alte structuri constituind brele eerente.

Aşadar eerenţele cerebelului sunt repre(entate de a-onii neuronilor lui 8ur7in1e şi a-onii neuronilor dinnucleii cerebeloşi . Aerenţele nucleilor cerebeloşi , principala aerenţă a nucleilor cerebeloşi sunt a-onii

neuronilor lui 8ur7in1e, a căror somatotopie corticală se re!ectă şi în proiecţia de pe nuclei, a-onii dinscoarţa cerebelului se proiectea(ă pe nucleii asti#iali şi pe nucleul interpo(itus. @onele laterale seproiectea(ă pe nucleii dinţaţi , ecare nucleu are o (onă rostrală şi o (onă caudală, care primescaerenţe pe căile aerente cerebeloase.

:oate aerenţele corticale sunt #abaer#ice in+ibitorii. ucleii cerebeloşi primesc şi aerenţee-tracorticale repre(entate de colaterale cu rol e-citator ale brelor a#ăţătoare şi ale brelormusciorme. In!u-ul cerebelos se caracteri(ea(ă printr'un circuit primar , colateralele aerenţelore-tracorticale care au o acţiune tonică permanentă asupra nucleilor şi un circuit secundar care are oacţiune in+ibitorie comple- modulată la nivelul scoarţei cerebeloase şi care este transmisă nucleilorprin neuronii lui 8ur7in1e.

Curs Anatomie I – );.?).2?;<'ustanţa ală a cereelului

Sunt bre scurte intracerebeloase şi bre lun#i sau bre de proiecţie. Fibrele scurte ac le#ătura întrediverse puncte ale scoarţei cerebeloase sau între scoarţă şi nucleii cerebeloşi, iar brele lun#i sunt ebre ascendente care vin de la alte structuri nervoase şi bre descendente care pleacă de la nivelulcerebelului către alte destinaţii. Qi unele şi altele din aceste bre se or#ani(ea(ă în circuitemorouncţionale.

Aceste circuite morouncţionale stau la ba(a uncţiilor pe care le îndeplineşte cerebelul. Qi deosebimastel &

' un circuit ar+icerebelos *' un circuit spinocerebelos *' un circuit corticopontocerebelos.

Aceste circuite se înc+id în una din porţiunile lo#enetice ale cerebelului.

"ircuitul ar!icereelos

Ar+icerebelul repre(intă structura cea mai vec+e a cerebelului, el curpinde nodulus, !occulus şipedunculii !occuli. $ste aşe(at după sura posterolaterală şi este le#at de receptorii şi de nucleiivestibulari. obul !oculonodular repre(intă centrul uncţional al căilor de control , al ec+ilibrului, alposturii şi deplasării în spaţiu. Acest circuit este în între#ime un circuit subcortical şi repre(intă practic o

raportare a ar+icerebelului la nucleii vestibulari.Ar+icerebelul nu primeşte proiecţii corticale. $l prelucrea(ă inormaţiile care vin de la vestibul , asi#urărepartiţia tonusului muscular pentru menţinerea ec+ilibrului şi pentru menţinerea po(iţiei capului aţăde trunc+i , în acelaşi timp contribuind şi la menţinerea po(iţiei #lobilor oculari.

ucleul vestibular lateral în care se termină direct a-onii neuronilor lui 8ur7in1e poate să e asimilat cuun nucleu cerebelos care este reţinut în trunc+i. ucleul vestibular lateral este conectat pe tracturilevestibulospinale şi împreună cu ascicolul lon#itudinal median se conectea(ă cu lamele medulare II,III şi ID şi cu nucleii motori ai nervilor oculomotori III, I. e(area sa , a ascicolului se traduce prinnista#mus , +ipertonie de decerebrare datorită suprimării in+ibiţiei cerebeloase asupra nucleilorvestibulari care acilitea(ă tonusul muşc+ilor paraa-iali.

Fibrele cerebelopete , aerente sau brele vestibulocerebeloase pornesc de la nucleii vestibulari şi se îndreaptă spre ar+icerebel de'a lun#ul pedunculilor cerebeloşi ineriori. Fibrele primare,vestibulocerebeloase a1un# în lobul !oculonodular şi în uvula ipsilaterală şi unele se termină ca brea#ăţătoare. Fibrele secundare care îşi au ori#inea în nucleii vestibulari inerior şi medial se terminăbilateral , pe uvulă, pe nodul şi pe nucleul asti#ial.



Fibrele cerebelou#e, aceste bre a1un# la nucleii vestibulari înapoi pe 2 rute şi anume & prin peduncululcerebelos inerior , bre directe şi a 2'a cale prin pedunculii cerebeloşi superiori, aceste bre coboarăapoi ca un c%rli# prin calota punţii şi constituie ascicolul în c%rli# al lui 5usel .

8rin acest circuit cerebelul inte#rea(ă inormaţiile culese de la receptorii vestibulari de cătreprotoneuronul care este situat în #an#lionul lui Scarpa , apoi ele a1un# prin brele vestibulare lacerebel.

Fibrele directe, cerebelovestibulare olosesc calea corpului 1u-tarestiorm. Cele care au ori#inea în uvulă

se duc la nucleii vestibulari superior , lateral şi inerior ipsilaterali, deci de aceeaşi parte. Cele care îşiau ori#inea în lobul !oculonodular se duc către toţi nucleii vestibulari. Fibrele care pleacă din vermisulanterior se termină în nucleii vestibulari lateral şi inerior şi ele sunt cele care a1un# în nucleulvestibular inerior , au eect in+ibitor.

Cea de'a 2'a cale care trece prin pedunculul cerebelous superior, ascicolul în c%rli# al lui 5usel sauascicolul uncinat are bre directe care pleacă din porţiunea rostrală a nucleului asti#ial şi bre încrucişate care pleacă din porţiunea caudală a nucleului asti#ial. Acest ascicol are 2 curente de bre ,unele încrucişate care se duc la toţi nucleii vestibulari , bre care se duc şi la re#iunea dorsală aormaţiei reticulate pontine şi la ormaţiunea reticulată bulbară.

Qi bre directe care se termină în nucleii vestibulari, în mare ma1oritate în re#iunile în care nu vin bre încrucişate cu e-cepţia nucleului vestibular lateral unde teritoriile acestor bre se suprapun şi unde ele

nu pre(intă or#ani(are somatotopică. Somatotopia se păstrea(ă în tractul vestibulospinal lateral care setermină în măduvă şi care are rol acilitator asupra muşc+ilor e-tensori ipsillaterali.

9nele bre trec de nucleii vestibulari şi se termină în ormaţiunea reticulată, ele constituie breleasti#io'reticulare. Alte bre duc impulsuri , constituind ascicolul reticulote#mentar paramedian şi cătrecomple-ul olivar inerior. Aceste bre ac parte dintr'un sistem de eedbac7 cerebeloreticulocerebelos.

Cerebelul re#lea(ă activitatea acelor #rupe de muşc+i care orientea(ă capul în vederea menţineriiec+ilibrului. Activitatea re#latoare a cerebelului se transmite la motoneuronii medulari prin ascicolelevestibulospinale. 3n cadrul aceleiaşi activităţi sunt antrenaţi şi nucleii nervilor oculomotori I, III şi I.Aceste cone-iuni diri1ea(ă mişcările #lobilor oculari şi conectea(ă ar+icerebelul cu nucleii vestibulari şicu ascicolul lon#itudinal posterior .

3n ca(ul le(ării ar+icerebului simptomele ma1ore aectea(ă uncţia de menţinere a ec+ilibrului corpului.

"ircuitul paleocereelului

8aleocerebelul se aşea(ă înaintea surii primare , se suprapune lobului anterior , este mai puţinde(voltat la om şi primeşte inormaţii de la receptorii de întindere şi este le#at de tonusul muscular.Conţine 2 nuclei în vermis & nucleul asti#ial şi emboliorm de la care pleacă bre către căilee-trapiramidale.

8aleocerebelul repre(intă centrul uncţional al posturii şi al re#lării #esturilor. 8aleocerebelul estealcătuit din lin#ulă, lobul anterior şi culmen pe vermisul superior , uvula şi mirabis pe vermisul inerior.Iar pe lobii laterali , lobii biventer şi ami#dala.

Fibrele cerebelopete , aerente sunt tractusurile cerebelos direct , spinocerebelos încrucişat. :ractulspinocerebelos încrucişat , se an#a1ea(ă prin pedunculul cerebelos superior , acest tract se termină pescoarţa vermisului şi aici aduce inormaţii de la 1umătatea laterală opusă. :ractul spinocerebelosposterior este ormat din bre Ia şi Ib ipsilaterale , aduce impulsuri de la corpusculul lui Mol#i dar şiimpulsuri e-teroceptive de tact şi presiune de la receptorii cu adaptare lentă. Se proiectea(ă în lobulanterior , piramis şi pe uvulă.

:ractul spinocerebelos anterior este constituit din bre Ib , dintre aceste bre ;<E sunt bilaterale, <Esunt contralaterale. eci terminaţia acestor bre este ipsilaterală, cu neuronii de ori#ine şi seproiectea(ă predominant în lobul anterior. "ai sunt şi alte bre care a1un# la scoarţa paleocerebelului &

' bre proprioceptive conştiente care îşi au ori#inea în nucleul bulbar al lui on "ona7ov şi carealcătuiesc brele arciorme e-terne şi care a1un# la cerebel prin pedunculul cerebelos inerior *

' bre din ascicolul 7intotalamic din pedunculul cerebelos superior *' bre tectocerebeloase care a1un# prin pedunculul cerebelos superior , la cerebel , inormaţii de

ori#ine vi(uală care pornesc de la corpii #eniculaţi şi inormaţii de ori#ine acustică de la corpiicvadri#emeni posteriori *

' colaterale din căile sensibilităţii e-teroceptive *



' prin ormaţiunea reticulată a1un# colaterale de natură olactivă .

9n contin#ent masiv de bre constituie brele oli#ocerebeloase care pornesc de la olive şi paraolive , încrucişea(ă linia mediană şi prin pedunculul cerebelos inerior a1un# la cerebel. Fibrele arciorme suntarciorme interne şi e-terne . Fibrele arciorme interne sunt brele olivocerebeloase,vestibulocerebeloase şi reticulocerebeloase care descriu un traiect arcuat înainte de a se an#a1a prinpedunculul cerebelos inerior.

Fibrele arcuate e-terne sunt mai superciale , nasc din nucleul lui Maul şi urdac+ şi din on "ona7ov

apoi se împart în bre anterioare şi bre posterioare , cele anterioare se îndreaptă către şanţul medianventral pe unde părăsesc bulbul , se diri1ea(ă către aţa ventrală şi laterală , pe traiectul lor se #ăsesc omulţime de nuclei numiţi nuclei arcuaţi .

Fibrele +omolaterale, brele posterioare e-terne sunt +omolaterale , ies din locul de ori#ine , intră înpedunculul cerebelos inerior. Acestea sunt brele care vin.

Fibrele cerebelou#e , eerente sunt toate încrucişate . 8ornesc de la nucleul interpo(itus şi dinporţiunea medială a nucleului dinţat. 9nele mer# prin pedunculul cerebelos inerior , alte mer# prinpedunculul cerebelos superior la nucleul roşu. Fibrele cerebelorubrice încrucişea(ă linia mediană încalota me(encealului , reali(ea(ă încrucişarea lui Nerne7in# şi ac sinapsă în nucleul roşu , apoi suntcontinuate de către tractul rubrospinal p%nă la nivelul măduvei spinării.

e la nucleul dinţat a1un# la nucleul roşu contralateral , puţine se opresc în treimea rostrală anucleului , restul brelor mer# către nucleul talamic ventral anterolateral şi ventral intermediolateral ,iar o parte din ele mer# către nucleii intralaminari ai talamusului. e la aceşti nuclei talamici pornescbre talamocorticale care a1un# în aria sen(itivă , motorie, unde activea(ă celulele piramidale rapidecare asi#ură coordonarea mişcărilor semiautomate.

e la nucleul #lobos şi emboliorm sau nucleul interpo(itus pornesc bre care a1un# în porţiuneama#nocelulară a nucleului roşu , aceste bre se termină somatotopic . 8orţiunea rostrală a nucleuluirepre(intă proiecţia membrelor inerioare şi se termină în partea ventrală a nucleului roşu, parteacaudală a nucleului care repre(intă membrele superioare se termină în porţiunea dorsală a nucleuluiroşu.

Alte bre cerebelou#e se îndreaptă prin pedunculul cerebelos superior sau prin pedunculul cerebelos

inerior spre ormaţiunea reticulată descendentă in+ibitorie sau acilitatorie şi de aici prin tracturilereticulospinale sunt prelun#ite inormaţiile p%nă la motoneuronii medulari.

3n conclu(ie, paleocerebelul primeşte impulsuri de la proprioreceptori şi de la interoreceptori , primeşteimpulsuri care sosesc prin colaterale din toate căile sen(itive şi sen(oriale care străbat trunc+iulcerebral. Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă este adusă în între#ime prin tractusurilespinocerebeloase , spinocerebelosul direct şi încrucişat , scoarţa paleocerebelului inte#rea(ă acestemesa1e, elaborea(ă răspunsuri pe care le proiectea(ă la motoneuronii medulari în vederea a1ustăriitonusului muscular , la necesităţile posturii şi pentru e-ecuţia mişcărilor elementare ale membrelor.

e(iunile paleocerebelului produc simptome care nu dieră esenţial de cele ale le(iunii ar+icerebeluluicu deosebirea că tulburările tonusului muscular sunt ceva mai variate. Sunt mai variate pentru că aicivin impulsuri de la mai multe structuri nervoase.

+eocereelul

eocerebelul este între sura primară şi sura posterolaterală. $ste le#at de coordonarea mişcărilorne , a mişcărilor voluntare care sunt iniţiate de scoarţa cerebrală. Circuitul neocerebelos se inte#rea(ăaptului că neocerebelul ţine pasul cu de(voltarea corte-ului cerebral, cu care are importante cone-iuni.

Fibrele cerebelopete, care a1un# la cerebel, pornesc din ariile rontale şi temporoparietale ale corte-uluicerebral , sunt bre descendente cu destinaţie cerebeloasă , sunt brele ronto' şi temporo'pontine.Aceste bre ac sinapsă în nucleii pontici apoi se încrucişea(ă pe linie mediană , în piciorul punţii şi subnumele de bre pontocerebeloase trec prin pedunculul cerebelos mi1lociu către cerebel.

e la scoarţa cerebelului pornesc brele cerebelou#e, aceste bre se îndreaptă înt%i către nucleuldinţat , de unde sunt continuate cu bre care mer# către talamus, bre care poartă numele de bredentotalamice. "ai departe, brele dentotalamice pătrund în pedunculul cerebelos superior, se încrucişea(ă cu cele de partea opusă , ormea(ă încrucişarea lui Nerne7in# şi a1un# în nucleul ventralintermediar al talamusului.



e la nucleul ventral intermediar al talamusului pornesc bre către ariile corticale motorii I şi I ,astel înc%t se înc+ide un circuit. 8orneşte de la corte- , a1un#e la punte , cortico'ponto'cerebelo'talamo'cortical. e'a lun#ul acestui circuit neocerebelul intervine în coordonarea mişcărilor comple-ecu precădere a mişcărilor e-ecutate de e-tremităţile distale ale membrelor.

3n le(iunile neocerebelului lipsa de coordonare se maniestă prin aptul că o mişcare este înt%r(iată îndemara1ul ei, este sacadată în timpul e-ecuţiei , este inecientă scopului propus şi de obicei este maiamplă dec%t mişcarea pro#ramată, acest lucru poartă numele de +ipermetrie.

3ntre cei trei lobi ai cerebelului e-istă str%nse le#ături şi corelaţii deoarece teritoriile lor nu suntdespărţite prin #raniţe distincte. Colaborarea cea mai str%nsă se reali(ea(ă între ar+i' şi paleocerebelcare îşi întrepătrund teritoriile şi cone-iunile la nivelul acestora. S'a propus însă o divi(iunelon#itudinală a cerebelului în ) sectoare &

' un sector median corespun(ător vermisului care are în proun(ime nucleul asti#ial şi seconsideră că acest sector reali(ea(ă sc+imbările tonusului postural necesar menţineriiec+ilibrului pentru între#ul corp *

' l%n#ă el , un sector paravermian , aşe(at pe laturile vermisului care corespunde în proun(imenucleului interpo(itus şi într'o parte a nucleului dinţat, partea mediană a dinţatului , sector carecoordonea(ă mişcările elementare ale rădăcinii membrelor şi re!e-ele de postură *

' al treilea sector, un se#ment lateral , nucleul dinţat şi care coordonea(ă mişcările comple-e alemembrelor.

a nivelul cerebelului s'au identicat o serie de repre(entări somatotopice pe scoarţa cerebelului şi lanivelul vermisului, aceste locali(ări somatotopice se pot înscrie sub orma unui +omunculus cerebelos/+omunculusul este o caricatură omenească cu se#mentele deormate0. Se consideră că corpul+omunculusului cerebelos se a!ă în declive şi are se#mentul sacrat pe lin#ulă. 5ădăcinile membrelor se#ăsesc în lobul central , pentru membrul superior iar pentru membrul inerior sunt corespun(ătoareparavermisului.

8ărţile distale ale membrelor se e-tind pe emiserele cerebeloase. 3n cadrul +omunculusului ,impulusurile e-teroceptive şi proprioceptive au aceeaşi provenienţă topo#racă perierică, seproiectea(ă pe acelaşi punct din scoarţa cerebelului. Fiecare 1umătate din +omunculusul cerebelos arele#ături punct cu punct cu (ona motorie şi sen(itivă principală a emiserului cerebral +omolateral.

A 2'a (onă sen(itivă a scoarţei cerebrale se proiectea(ă îndărătul +omunculusului descris contralateraladică ecare 1umătate a corpului se proiectea(ă pe emiserul opus al cerebelului. Se reali(ea(ă în acestel 2 1umătăţi de +omunculus care stau spate în spate.

"ăile vestiulare

$-citaţiile în le#ătură cu po(iţia e-tremităţii cealice în spaţiu sunt culese la nivelul aparatuluivestibular. Aparatul vestibular se #ăseşte în urec+ea internă , este vorba de utriculă, saculă şi de cele )canale semicirculare. 5eceptorii labirintici vestibulari sunt proprioreceptori cu o înaltă speciali(are.

8rotoneuronul căii vestibulare se #ăseşte în #an#lionul lui Scarpa , acesta este aşe(at în undulconductului auditiv intern . 8rotoneuronul este o celulă bipolară. endritele acestor neuroni preiau

inormaţiile care au ost recepţionate de receptorii vestibulari iar a-onii acestor neuroni constituienervul vestibular. ervul vestibular este ormat cam din 2???? de bre mielini(ate, părăseşte st%ncatemporalului prin conductul auditiv intern, se îndreaptă către #ropiţa laterală a bulbului şi de aicipătrunde în trunc+i.

Intrat în trunc+i se divide în 2 rădăcini, o rădăcină ascendentă superioară, scurtă care aduce inormaţiirecepţionate de crestele ampulare şi o rădăcină descendentă , inerioară care aduce stimulii de lamaculele otolitice. Al 2'lea neuron al căii vestibulare se #ăseşte în comple-ul nucleilor vestibulari ,nucleii vestibulari sunt în număr de 4 &

' ucleul vestibular superior sau nucleul lui ec+tereP , se #ăseşte în punte l%n#ă nucleulnervului abducens *

' ucleul medial al lui Sc+Palbe care are o ormă triun#+iulară, se #ăseşte sub aripa e-ternă a

bulbului *' ucleul lateral sau al lui eiters , se #ăseşte înaara precedentului *' ucleul vestibular inerior sau nucleul lui 5oller , acest nucleu coboară p%nă în măduva cervicală

.



Aparatul vestibular este o ormaţiune vec+e din punct de vedere lo#enetic, ecare din aceşti nucleiare o citoar+itectonică dierenţiată , însă ceea ce repre(intă caracteristica căilor vestibulare estemultudinile le#ături cu punctele învecinate şi multitudinea de cone-iuni re!e-e motorii.

ervul are o rădăcină ascendentă care s%rşeşte în nucleul superior şi în cel medial , sunt bre care vinde la canalele semicirculare. 9nele bre ale acestei rădăcini traversea(ă ără ca să acă sinapsă nucleullateral al lui eiters şi se termină în nucleul asti#ial al cerebelului. Acesta este ascicolul cerebelos alnervului vestibular care poartă numele lui $din#er.

5ădăcina descendentă a nervului #rupea(ă bre care vin de la maculă şi de la utriculă şi se termină înnucleul inerior şi în porţiunea caudală a nucleului median. 9nul din nucleii cerebelului nu are aerenţedirecte, nucleul lateral al lui eiters nu primeşte aerenţe vestibulare.

e la nucleii vestibulari impulsurile sunt proiectate în multiple direcţii prin bre secundare vestibulare.Fibrele descendente sunt +omo' şi +eterolaterale şi a1un# la măduva cervicală.

a motoneuronii medulari sosesc tractusurile vestibulospinale . eosebim 2 &

' tractusul vestibulospinal lateral cu ori#ine în nucleul lui eiters care coboară în cordonul lateralde aceeaşi parte şi se epui(ea(ă la motoneuronii dorsolombari *

' tractul vestibulospinal ventral îşi are ori#inea în nucleul medial , coboară în cordonul ventral ,are bre +omo' şi +eterolaterale şi a1un#e p%nă la motoneuronii din măduva cervicală.

Aceste tractusuri controlea(ă la nivel bulbar şi pontin tonusul muşc+ilor ceei , tonusul muşc+ilortrunc+iului şi membrelor pentru necesităţile posturii. Alte bre evident pornesc către cerebel. Sprecerebel pornesc prin corpul restiorm care este partea medială a peduncului cerebelos toţi nucleiivestibulari întreţin importante cone-iuni cu cerebelul prin nucleul lui eiters.

8roiecţiile acestor bre se termină pe corte-ul !oculonodular , de la corte-ul !oculonodular pornescbre către nucleul asti#ial , sunt brele asti#iovestibulare care se termină înapoi în toţi nucleiivestibulari ipsilaterali. $-cepţia ace ascicolul lui 5ussel, care am vă(ut că are bre încrucişate setermină pe nucleii vestibulari contralaterali.

3n acest el observăm că se reali(ea(ă un circuit care porneşte de la vestibul , a1un#e la cerebel şi careeste circuitul vestibulo'cerebelo'vestibulo'spinal care coordonea(ă contracţiile musculare necesare

posturii. 3n acest el este controlată postura or#anismului.e la nucleii vestibulari pornesc bre către centrii ve#etativi ai ormaţiei reticulate. Aceste cone-iunie-plică tulburările ve#etative în sindromul vestibular & #reaţa , vărsăturile , paloarea , ta+icardia.Cone-iunile cu cerebelul şi cu ormaţiunea reticulată se reali(ea(ă în ambele sensuri.

e la nucleii vestibulari pornesc bre către nucleii motori ai #lobilor oculari deci III, I şi I, e princone-iuni directe repre(entate de bre care se alătură ascicolului lon#itudinal medial şi se termină înnucleii amintiţi , ai nervilor oculomotori , e pornesc impulsuri prin cone-iuni polisinaptice mi1locite deneuronii ormaţiei reticulate . Aceste impulsuri provin în special din nucleul vestibular superior şi în maimică măsură din nucleul median.

/ascicolul longitudinal medial

Fascicolul lon#itudinal medial este un important ascicol de asociaţie al trunc+iului cerebral, este aşe(at în trunc+i în te#ment , aproape de linia mediană , în sus se întinde p%nă la nivelul diencealului, în 1osa1un#e p%nă la măduva cervicală. Fascicolul lon#itudianl medial conţine bre ascendente şi bredescendente, bre +omo' şi +eterolaterale care transmit un in!u- nervos de la diverse surse la nucleiinervilor motori al #lobului ocular, dar şi la nucleii nervilor care sunt implicaţi în re!e-ele oculo'cealo#ire adică re!e-ele de întoarcere a capului şi oc+ilor către sursa de (#omot sau de lumină.

Aici vin bre de la nucleul comisural al lui ar7sc+ePitsc+ şi de la nucleul interstiţial al lui Ca1al caresunt situaţi în vecinătatea diencealului şi care aduc la nucleii motori ai oc+iului inormaţii striate şireticulate. Aceste bre repre(intă componenta e-trapiramidală a ascicolului lon#itudinal medial. Apoiconţine bre internucleare, sunt bre care asocia(ă nucleii oculomotori III, I şi I, este resc eilucrea(ă în coordonare , conţine bre +omo' şi +eterolaterale de la nucleii vestibulari care asi#urăle#ătura între centrii ec+ilibrului şi #lobii oculari.

"ai sunt bre care vin de la alţi centri ai trunc+iului cerebral, e de la nucleul acialului.



Aceste bre constituie o cale de asociaţie între diverşi centri uncţionali care controlea(ă mişcărilesiner#ice ale oc+ilor, asociind e-citaţiile vestibulare cu mişcările #lobului ocular şi cu mişcărilee-tremităţii cealice, acest lucru este destul de complicat pentru că interacţiunea uncţională întrereceptorii vestibulari şi mişcările oc+iului este reali(ată prin bre ascendente care se proiectea(ădinspre nucleii vestibulari în ascicolul lon#itudinal medial şi de aici ascendent la corte-.

e la nucleul vestibular superior sunt bre neîncrucişate deci ipsilaterale, pentru nucleul nervului I şipentru #rupul muscular al nervului III care inervea(ă dreptul inerior. e la nucleul vestibular medialpornesc bre încrucişate pentru nucleul abducensului contralateral , bre încrucişate pentru #rupul

medial al nervului III care controlea(ă muşc+iul oblicului intern şi bre neîncrucişate pentru dreptulmedial ipsilateral.

e la nucleul vestibular lateral sunt bre încrucişate care a1un# la nucleii I, I contralaterali şi breneîncrucişate pentru nucleul oculomotorului ipsilateral . 3n s%rşit de la nucleul vestibular ineriorpornesc puţine bre ascendente care se împrăştie printre brele ascicolului lon#itudinal medial.

Fibre secundare ascendente sunt bre care reintră în nucleii vestibulari şi a1un# la receptorii periericipe care îi controlea(ă. Apoi e-istă bre care se duc către corte-ul cerebral, e-istenţa unei căivestibulare care să unească nucleii vestibulari cu scoarţa trebuie să e-iste , e o c+estiune care pareindiscutabilă. :raiectul unei asemenea le#ături este încă controversat, ar posibile 2 intinerari &

' un intinerariu direct deci bre care se alătură ascicolului lon#itudinal medial şi ac sinapsă cu al

)'lea neuron în talamus , eventual în nucleul centromedian şi de aici la de la talamus să a1un#ăla scoarţă sau teoretic poate să e-iste o cale &

' ocolită , polisinaptică care mer#e prin cerebel a1un#e la talamus şi de la talamus la scoarţă *

@ona de proiecţie corticală este imprecis delimitată şi evident trebuie să coincidă cu cea aanali(atorului 7ineste(ic adică #irusul paracentral , lobul parietal, c%mpul II, c%mpul .

Sunt autori care nea#ă proiecţia corticală a nucleilor vestibulari . $i admit e-istenţa unui circuitvestibulo'rubro'talamo'palido'vestibular/nucleus palid0 care racordea(ă aparatul vestibular la sistemule-trapiramidal. Acest circuit împreună cu circuitele care sunt demonstrate cert ar putea asi#urastabilitatea or#anismului în orice situaţie ără ca să intervină scoarţa cerebrală.

"alea gustativă

5eceptorii #ustativi se #ăsesc în mucoasa lin#uală, sunt repre(entaţi de corpusculi #ustativi care se#ăsesc în papilele caliciorme, un#iorme şi oliate. "u#urii #ustativi sunt alcătuiţi din celule sen(orialespeciale , încon1urate de celule de susţinere iar în 1urul celulelor sen(oriale se termină numeroase letenervoase . 8entru ca e-citaţia #ustativă să e percepută este nevoie ca substanţele sapide să edi(olvate şi să vină în contact cu mu#urii #ustativi şi celulele sen(oriale ale acestora.

Sensibilitatea #ustativă este ve+iculată de 2 nervi & nervul intermediar al lui risber# , de #losoarin#ianşi în mai mică măsură de către va#.

8rotoneuronul căii #ustative se #ăseşte în #an#lionii ane-aţi acestor nervi. 3n #an#lionul #eniculatpentru intermediar se #ăseşte protoneuronul şi în #an#lionul lui Andersc+ şi $+renritter pentru nervul#losoarin#ian. Intermediarul asi#ură inervaţia sen(orială pentru 2 treimi anterioare ale limbii deci apapilelor un#iorme , în timp ce #losoarin#ianul inervea(ă treimea posterioară unde se #ăsesc papilelecaliciorme şi oliate, dar inervea(ă şi o parte din mucoasa arin#elui.

8relun#irea perierică a protoneuronului #losoarin#ianului abordea(ă papilele #ustative, evident pecalea nervului #losoarin#ian. 8relun#irea centrală intră în nevra- , tot pe calea #losoarin#ianului şi setermină în nucleul tractului solitar. Aici se #ăseşte deutoneuronul #ustativ şi din acest motiv porţiuneadin nucleu care corespunde #losoarin#ianului şi mai sus corespunde intermediarului poartă denumireade nucleu #ustativ.

"ai complicat este traiectul protoneuronului care aparţine intermediarului . Corpul celular alprotoneuronului se #ăseşte în #an#lionul #eniculat , porţiunea perierică străbate a 2'a şi a )'a porţiunea acialului , se desparte de el , intră în nervul coarda timpanului , se desparte şi de el , apoi intră în

nervul lin#ual şi pe calea acestuia din urmă a1un#e la corpusculii #ustativi de la limbă.8relun#irea centrală a protoneuronului a1un#e la nucleul solitar pe calea nervului intermediar a luirisber#.



Al doilea neuron se #ăseşte în nucleul solitar. Fibrele sen(itive ale va#ului care conduc sensibilitatea#ustativă au ori#inea în #an#lionul inerior al va#ului , el recepţionea(ă sensibilitatea #ustativă dinre#iunea posterioară a mucoasei lin#uale, a epi#lotei şi de la nivelul peretelui posterior al arin#elui.eutoneuronul este situat în porţiunea inerioară a nucleului tractului solitar.

Se presupune că a-onul deutoneuronului #ustativ intră în constituţia pan#licii lui 5eil şi urm%ndtraiectul pan#licii lui 5eil a1un#e la talamus în nucleul ventral posteromedial.

Al )'lea neuron al căii este nucleul talamocortical care trece prin braţul posterior al capsulei interne şi

se proiectea(ă pe scoarţă în partea inerioară a circumvoluţiei post'rolandice, #irusul postcentral îndreptul (onei motoare a muşc+ilor limbii care se #ăsesc în circumvoluţia rontală, se#mentul central,#irusul precentral şi #irusul postcentral în operculul lobului parietal.

Curs Anatomie II – ?=.?4.2?;4"alea auditivă

Au(ul rivali(ea(ă cu vă(ul, în ceea ce priveşte cule#erea inormaţiilor comple-e din mediu. 8entru om,care este posesorul limba1ului articulat au(ul repre(intă cel mai important aparat de comunicare

interumană. Stimulul auditiv pentru adult este repre(entat de vibraţii sonore cuprinse între recvenţelede ;> şi 2???? de R( sau cicli pe secundă. umai copiii oarte mici şi c%inii pot să perceapă c+air şirecvenţe mai mari de 4???? de R(.

"odul de producere şi de transmitere a sunetelor este similar cu cel al undelor elastice adică un corpa!at în oscilaţie motorie adică el este supus unei acţiuni e-terioare produce o perturbaţie locală care setransmite prin compresiuni şi dilatări succesive ale particulelor din mediu, sub ormă de undă elastică.8articulele mediului nu se deplasea(ă ci ele e-ecută doar o mişcare oscilatorie în 1urul unei po(iţii deec+ilibru şi această mişcare oscilatorie se transmite din aproape în aproape.

ite(a de propa#are depinde de natura mediului. 3n aer vite(a de propa#are este apro-imativ )44 mHs , în apă p%nă la ;<?? mHs. Au(ul repre(intă interpretarea subiectivă a sen(aţiilor produse de vibraţii, cu orecvenţă şi cu o ener#ie adecvată.

"aracteristicile zice ale sunetului

Frecvenţa este dată de oscilaţii deci de vibraţii pe secundă e-primate în cicli pe secundă sau R(.Aprecierea psi+o(iolo#ică a recvenţei sunetului este înălţimea sau tonalitatea. Anali(atorul auditivcoordonea(ă sunetele pe o scară încep%nd de la sunete 1oase p%nă la sunete înalte. Sunetele sauoscilaţiile care a1un# la urec+e sunt comple-e , ind compuse din mai multe tipuri de vibraţii. acăaceste vibraţii se repetă în mod periodic ele sunt percepute sen(oriale ca sunete mu(icale. acă serepetă aperiodic sunt percepute ca (#omote.

9rec+ea umană are capacitatea impresionantă de a separa undele comple-e periodice în componentelelor. $ste vorba de le#ea acustică a lui 6+m. 6mul nu aude un ton comple- ci aude componentele aceluiton separate. Anali(a pe care o eectuea(ă urec+ea este tot at%t aproape de bună ca cea pe care o aceun computer şi e-plică de ce urec+ea are capacitatea de a percepe de e-emplu, at%t vocea sopraneic%t şi vocea tenorului atunci c%nd ei c%ntă în duet.

Sau urec+ea umană are capacitatea distin#erii sunetului ecărui instrument într'o orc+estră atuncic%nd ascultăm un concert. $ste evident că pentru c+estia asta îţi trebuie şi un pic de educaţie ca săpoţi distin#e într'o orc+estră sunetul ecărui instrument.

in acest punct de vedere urec+ea uncţionea(ă contrar oc+iului care eectuea(ă conver#enţainormaţiilor care vin din mediul e-terior.

:imbrul sau calitatea sunetului este dat de spectrul de amplitudine a recvenţelor asociate. :imbrul nea1ută să distin#em un ton de aceeaşi recvenţă produs de un pian de timbrul de aceeaşi recvenţăprodus de e-emplu de o vioară.

Intensitatea sau amplitudinea sau tăria sunetului este repre(entată de cantitatea de ener#ie transmisăpe secundă pe o unitate de supraaţă perpendiculară pe direcţia de propa#are. istin#em aiciintensitatea sonoră care se reeră la enomenul mecanic şi intensitatea auditivă care este valoarea(iolo#ică a perceperii sunetului. Intensitatea sunetului se e-primă în decibeli.



Sistemul de măsurare a audiţiei în decibeli este în str%nsă le#ătură cu proprietăţile (iolo#ice alesistemului nervos . e e-emplu (#omotul ăcut de o picătură care cade dintr'un robinet este cam de 2?d, (#omotul unei convorbiri obişnuite este cam 4? – >? d, (#omotul pe care îl ace un avion obişnuitsau un tunet este cam ;2? d. 3n termeni mu(icali se poate spune că urec+ea umană percepeapro-imativ ;? octave.

6 octavă repre(intă intervalul dintre 2 sunete , unul av%nd o recvenţă de 2 ori mai mare dec%t celălalt.9rec+ea umană nu pre(intă aceeaşi abilitate pentru toate vibraţiile sonore. $ste cea mai sensibiliă lasunetele cu recvenţa între 2???'4??? de cicli pe secundă, este o bandă în care înălţimea este direct

proporţională cu recvenţa.

Sunetele din mediul e-tern sunt captate de urec+ea e-ternă , sunt conduse prin conductul auditive-tern al timpanului. "embrana timpanului are o supraaţă de apro-imativ de =?mm2 din care parteaactivă este numai de 4?mm2 . "embrana timpanului este cuplată într'un #rad destul de ri#id cuosicioarele urec+ii medii & ciocănelul, nicovala şi scăriţa. Aţi a!at că aceste osicioare sunt le#ate întreele prin articulaţii.

Iar mişcările acestor osicioare ale urec+ii medii transmite sunetul urec+ii interne deci co+leii. Funcţiaprimară a urec+ii medii este de a cupla ecient mişcările aerului , care este un mediu cu densitatescă(ută , la mediul apos al urec+ii interne care are o mare densitate şi impedanţă.

8resiunea la nivelul erestrei ovale este de 22 de ori mai mare dec%t cea de la nivelul membranei

timpanice. $ste datorată presiunea pe de o parte raportului de ;)&; e-istent între membrana timpanicăcare o supraaţă de 4?mm2 , reeritor la partea activă şi ereastra ovală care are doar ),2mm2. Al 2'leaenomen care participă la constituirea acestei presiuni la nivelul erestrei ovale îl constituie sistemul devasculă a osicioarelor şi p%r#+ia care re(ultă din curbura membranei timpanice.

/aza lic!idiană a audiţiei

acă talpa scăriţei se mişcă în interior oarte lent lic+idul din rampa vestibulară este presat prin+elicotremă în rampa timpanică şi produce în compensaţie bombarea e-ternă a erestrei rotunde. acă însă talpa scăriţei vibrea(ă rapid , în interior şi e-terior lic+idul din rampa vestibulară nu mai are timpsă treacă prin +elicotremă şi să poată să bombe(e ereastra rotundă revenind iarăşi la ereastra ovală între cele 2 vibraţii succesive.

3n acest el unda lic+idiană produce bombarea înainte şi îanpoi a membranei ba(ilare la ecare undăsonoră. 6dată cu vibraţia membranei ba(ilare se declanşea(ă a(a membranară adică punerea în starede vibraţie #enerală a membranei ba(ilare. "embrana ba(ilară este alcătuită din circa 2???? de breelastice , la ba(a co+leei aceste bre au o lun#ime de ?,;<mm , la vîr mai scurte ?,?4 mm. Qidiametrul scade, nu mai mult de ;?? de ori încep%nd de la ba(ă spre +elicotremă.

Aceste bre au tendinţa de a vibra . Fibrele scurte şi ri#ide de la ba(ă vibrea(ă la recvenţe ridicate , întimp ce brele lun#i şi !e-ibile de l%n#ă +elicotremă vibrea(ă la recvenţele 1oase. ite(a de propa#area sunetului este mai rapidă la ba(ă.

ibraţiile membranei ba(ilare #enerea(ă aţă de membrana tectoria care este o structură ri#idă orţede orecare , aceste orţe de orecare plia(ă cilii celulelor receptoare . Acestea #enerea(ă potenţialul

de acţiune în nervul co+lear, nu este oarte bine lămurit.Fa(a nervoasă a audiţiei & constă în recepţionarea, transmisia şi impactul inormaţiei auditive.$-perimental cu a1utorul unui microon s'a constatat că potenţialul receptor ia naştere după o înt%r(ierede ?,; ms aţă de stimularea sonoră şi abia după ?,= ms apare potenţialul de acţiune în nervul co+lear.

+euronii căii auditive

Căile auditive constau în cel puţin 4 neuroni. Qi în plus aceste căi auditive sunt complicate de alţii maimici, nuclei de retransmisie cum ar comple-ul olivar superior şi nucleii corpului trape(oid.

euronii primari sunt celule bipolare locali(ate în #an#lionul spinal al lui Corti, procesele distale setermină în le#ătură cu celulele ciliate ale or#anului lui Corti, prelun#irile centrale trec prin porţiuneaauditivă a nervului III, pentru a se termina în nucleii co+leari ventral şi dorsal. Fibrele nervului IIIconţin bre aerente somatice speciale. eci acesta a ost primul neuron, în #an#lionul lui Corti.

eutoneuronul locali(at în nucleul co+lear ventral şi în nucleul co+lear dorsal, a-onul acestuia trecerostral şi ormea(ă corpul trape(oid . Fibrele se decusea(ă , intră în lemniscul lateral şi se ridică p%nă la



coliculul inerior. C%teva bre ale lemniscului lateral trec prin comisura colicului inerior de parteaopusă. Am a1uns la coliculul inerior .

A-onii neuronilor din coliculul inerior trec prin bra+ium coliculi ineriores spre corpul #eniculat medial.Cel de'al 4'lea neuron începe sau se #ăseşte în corpul #eniculat medial , brele lui trec prin porţiunealenticulară a capsulei interne şi s%rşesc în aria auditivă a corte-ului cerebral.

$eceptorii auditivi

5eceptorii pentru sunetele înalte se #ăsesc în partea ba(ală, receptorii pentru sunetele 1oase se #ăsesc în partea apicală. Celulele sen(oriale receptoare sunt mecanoreceptori , sunt apro-imativ 2)<?? şi suntde 2 tipuri &

' tipul ; sunt celule piriorme cam )<?? , diametul de ;? microni , au <?'>? de cili, sunt aşe(aţi peun sin#ur şir în partea internă *

' celulele înalte cam 2????, diametrul de microni ecare, au mulţi cili p%nă la ;2?';4? de cili,aceştia sunt aran1aţi în mai multe r%nduri şi ormea(ă un ansamblu asemănător literei N .Celulele înalte sunt aşe(ate pe ) şiruri la ba(a co+leii şi pe 4'< şiruri către v%rul co+leii. $leormea(ă şirul lateral al anali(atorului auditiv.

Celulele receptoare se a!ă în contact direct cu terminaţiile nervului auditiv. $-istă 2 cate#orii de butonisinaptici &

' unii conţin ve(icule sinaptice clare , de mărimi variate, aparţin brelor aerente şi conducin!u-ul nervos spre #an#lionii bipolari din or#anul lui Corti *

' alţii repre(intă o cate#orie de butoni sinaptici care aparţin brelor eerente care au rol încontrolul transmisiei .

"alea auditivă ascendentă

Această cale auditivă ascendentă este dublată de o cale descendentă de bre care vin şi controlea(ăacuitatea transmisiei. Aceste bre care controlea(ă transmisia sunt directe şi încrucişate şi vin de lanervul comple-ului olivar superior pontin. $le se termină în butoni care au ve(icule sinaptice mici,conţinut clar dens pe butonii brelor aerente.

8rotoneuronul căii auditive este un neuron bipolar situat în #an#lionul spinal, #an#lionul spinal se#ăseşte în canalul spiral al modiolului sau canalul lui 5osent+al. 3n #an#lionul spinal al lui Corti suntapro-imativ 2=??? de neuroni. 8relun#irile acestor neuroni ormea(ă nervul co+lear. ervul co+learpărăseşte melcul la ba(a columelei , traversea(ă conductul auditiv intern şi intră în trunc+iul cerebral lanivelul osetei laterale a bulbului.

Fibrele se biurcă la intrarea în bulb şi se distribuie la ambii nuclei & nucleul co+lear ventral şi nucleulco+lear dorsal. Fibrele din porţiunea ba(ală a co+leei se termină în porţiunea ventrală a nucleuluico+lear ventral. Fibrele din partea medială şi superioară a co+leei se termină în porţiunea dorsolateralăa nucleului co+lear ventral. Aici are loc o proiecţie tonotopică , sunetele de la acut către #rav seordonea(ă în direcţie dorso'ventrală.

8e nucleul co+lear dorsal impulsurile venite din porţiunea ba(ală a co+leei sunt proiectate dorsal , iar

cele care vin din partea superioară sunt proiectate ventral. Această tonotopie a ost dovedită pe pisică.eutoneuronul se #ăseşte în nucleul co+lear ventral şi doar pe aţa ventrolaterală a peduncululuicerebelos inerior şi în nucleul co+lear dorsal situat pe aţa dorsală a pedunculului cerebelos inerior , înporţiunea laterală a ariei vestibulare unde ormea(ă tuberculul acustic.

ucleul co+lear ventral situat între ramura vestibulară şi co+leară a nervului vestibuloco+lear are înstructură neuroni rotun(i şi ovalari, neuroni care sunt mai mari dec%t în nucleul dorsal. Au un nucleue-centric şi aceşti neuroni sunt or#ani(aţi tonotopic. ucleul co+lear ventral primeşte bre #roase cuori#inea apicală a co+leei care conduce sunetele #rave , porţiunea sa ventrocaudală conţine cam 2<???de neuroni , un număr care este aproape e#al cu numărul de bre care vin de la #an#lionul lui Corti.

3n cealaltă porţiune , conţine neuroni a căror prelun#iri se adau#ă celor din porţiunea ventrocaudală şi

care iau parte la ormarea căii auditive. Cresc, această creştere ind sesi(ată la nivelul ecărei staţiineuronale.

Fiecărei bre care vin din #an#lionul lui Corti îi corespund 2 bre care părăsesc nucleul co+lear ventralşi ;4 bre care ies din corpul #eniculat medial şi prin ramicaţie aceste bre a1un# la scoarţa auditivă.



$Bres susţine că nucleul co+lear ventral primeşte aproape toate brele nervului acustic dar nucleulco+lear dorsal ormea(ă o uşoară proeminenţă pe podişul ventriculului I , el are o structură laminarăcaracteristică pentru centrii receptori oarte speciali(aţi. $ste alcătuit din neuroni de mărime medieu(iormi cu dendrite lun#i şi cu citoplasma intens colorabilă.

a nucleul co+lear dorsal sosesc un contin#ent de bre acustice , unele sunt subţiri şi vin direct dinnervul co+lear dar ma1oritatea aerenţelor sale sunt bre care au ăcut sinapsă prealabilă în nucleulco+lear ventral.Aceste bre aerente se termină tonotopic , cele provenite din re#iunea apicală aco+leei se proiectea(ă ventral, cele provenite din re#iunea ba(ală deci sunetele acute sunt situate

dorsal.

e la deutoneuronul căii auditive pornesc căile auditive propriu'(ise şi căile re!e-e.

+ucleul co!lear ventral şi dorsal ) /ire

in partea co+leară pleacă bre #roase care ormea(ă stria acustică ventrală . Aceste bre la nivelul 1oncţiunii ponto'bulbare se încrucişea(ă pe linia mediană cele de partea opusă şi ormea(ă corpultrape(oid care este situat ventral de lemniscul medial . Corpul trape(oid este constituit dintr'unamestec de celule şi bre . Fibrele e că sunt bre de trecere , între lemniscul lateral ' contralateral , ecă sunt bre care ac sinapsă cu nucleii corpului trape(oid de aceeaşi parte deci bre ipsilaterale, saude partea opusă bre contralaterale.

A1unse în partea laterală a calotei punţii , lateral de oliva superioară, brele corpului trape(oid sein!ectea(ă, devin ascendente şi ormea(ă un mănunc+i care este lemniscul lateral sau banda lui 5eillaterală. 9nele bre după ce au ăcut sinapsă în nucleii corpului trape(oid sau în nucleii olivari pot intra în lemniscul lateral ipsilateral şi a1un# direct în corpul #eniculat medial.

ucleii co+leari nu dau bre directe lemniscului lateral ipsilateral. Fibrele din re#iunea dorsală anucleului co+lear ventral trec dorsal de brele peduncului cerebelos superior , dorsal de nucleultractului spinal al tri#emenului , decusea(ă ventral de ascicolul lon#itudinal medial şi ormea(ă striaacustică intermediară care intră în lemniscul lateral contralateral. Aceste bre se termină în nucleiiormaţiei reticulate contralaterale , se termină în nucleii lemniscului lateral şi la nivelul colicului ineriorconstituind calea co+leo'reticulară.

Fibrele din re#iunea dorsală a nucleului co+lear dorsal încon1oară aţa dorsală a peduncului cerebelos

inerior, se încrucişea(ă pe linia mediană şi alcătuiesc stria acustică dorsală care intră în lemniscullateral contralateral şi se termină în nucleii lemniscului lateral şi în coliculul inerior.

-liva pontină şi nucleii corpului trapezoid

Fibrele corpului trape(oid pot înt%lni în drumul lor mici mase nucleare, aceste mase nucleare suntnucleii oliva pontină sau nucleul olivar superior şi nucleii corpului trape(oid , la care brele acustice acstaţii intermediare.

6liva pontina sau compe-ul olivar superior este situat lateral de nucleii corpului trape(oid , între nucleiimotori ai acialului şi tri#emenului , este constituită din ) #rupe nucleare &

' un #rup lateral, de orma literei S , este nucleul de ori#ine a brelor directe eerente de control a

transmisiei la nivel receptor , aceste celule sunt or#ani(ate tonotopic *' un #rup medial, repre(intă primul nucleu pe calea auditivă ascendentă care primeşte input

bilateral , aici e-istă celule care răspund la dierenţele de intensitate şi la dierenţele între timpulde sosire a unui sunet la cele 2 urec+i , se pare că aceste celule au rol în locali(area sunetului ,de aici pornesc eerenţe spre nucleul nervului abducens *

' a )'a cate#orie de nuclei olivari este #rupul retro'olivar , aici se #ăsesc brele încrucişate carecontrolea(ă transmisia receptorilor .

6liva pontina este un centru re!e- important , pe calea auditivă care primeşte aerenţe de la nucleiico+leari. $erenţele lor stabilesc cone-iuni cu ascicolul lon#itudinal medial, cu nucleii motori III, I şi IIşi cu coarnele anterioare a măduvei spinării. 3n ma1oritatea lor eerenţele intră în alcătuirea lemnisculuilateral ipsilateral , mai puţin în lemniscul lateral contralateral şi se termină în nucleii lemniscului lateral

şi în nucleii coliculul inerior din me(enceal.ucleii corpului trape(oid sunt 2 & un nucleu ventral şi un nucleu dorsal. Sunt situaţi medial decomple-ul olivar superior , primesc evident aerenţe de la nucleii co+leari şi trimit eerenţe , reintră înlemniscul lateral în ascicolul lon#itudinal medial pentru a se termina în nucleii motori III, I, I dar şi ,II. Corpul trape(oid se continuă cu lemniscul lateral.



3n punte şi în me(enceal, lemniscul lateral este situat lateral de lemniscul medial şi de lemniscultri#eminal. $ste situat medial de lemniscul spinal. emniscul lateral conţine mai multe staţii de releu înainte de a se termina în coliculul inerior din me(enceal, aceste aşa'numite staţii de releu constituienucleii lemniscului lateral. 9nele bre ac sinapsă în aceste relee, altele mer# direct la staţia nală.$vident că nucleii lemniscului lateral primesc bre şi de la ei primesc alte bre.

3n re#iunea superioară a punţii , medial, se #ăseşte nucleul lemniscului lateral, care este un bulb celularmai mare şi aici se termină unele bre lemniscale şi colateralele lor. $erenţele de la nucleii lemnisculuilateral răm%n în ma1oritatea lor în lemniscul lateral. 6 parte din brele lemniscului lateral se alătură

lemniscului medial , alt contin#ent de bre trece de partea opusă pentru a se termina în lemniscullateral şi în coliculul inerior contralateral.

3n acest mod ecare centru cortical aditiv este conectat cu ambele co+lei prin bre directe şi bre încrucişate. 3n drumul lor ascendent brele lemniscului lateral ormea(ă o capsulă colicului inerior.Al )'lea neuron al căii auditive se #ăseşte în coliculul inerior din me(enceal.

/irele lemniscului lateral şi ultimii neuroni ai căii auditive

Fibrele lemniscului lateral la nivelul coliculului inerior , unele se termină în coliculul inerior , altele trecpe l%n#ă coliculul inerior dar îi dau colaterale colicului inerior de aceeaşi parte , a )'a cate#orie debre deci restul brelor lemniscale străbat sau încon1oară coliculul inerior şi se duc la coliculul ineriorcontralateral trec%nd prin comisura intercoliculară.

6 altă cate#orie de bre , un număr mai mic, trec prin braţul inerior şi a1un# direct la corpul #eniculatmedial.

e la coliculul inerior aerenţele se alătură brelor lemniscale directe şi a1un# la corpul #eniculatmedial. Altele trec direct în radiaţiile auditive sau trec către coliculul coliculii superiori.

Al 4'lea neuron al căii auditive & neuronii corpului #eniculat medial. Corpul #eniculat medial este staţianală de releu pentru impulsurile auditive at%t +omo' c%t şi contralaterale , înainte ca aceste impulsurisă a1un#ă la scoarţa cerebrală. 3n corpul #eniculat medial porţiunea dorsală sau porţiunea principală areneuroni mici , pe această porţiune sunetele acute se proiectea(ă dorsal, sunetele #rave se proiectea(ălateral.

8orţiunea ventrală a corpului #eniculat medial conţine neuroni mari, corpul #eniculat medial primeşteaerenţe &

' de la lemniscul lateral *' de la coliculii ineriori *' de la corte-ul temporal .

$erenţele , a-onii neuronilor corpului #eniculat medial ormea(ă radiaţia acustică sau radiaţia #eniculo'temporală. Fibrele trec prin porţiunea sublenticulară a capsulei interne şi a1un# la corte-. ar, unelebre eerente intră în nucleul talamic ventral şi lateral în pulvinar, sau în coliculii ineriori şi în alţi nucleide releu situaţi la nivele inerioare.

8roiecţia corticală a brelor auditive se reali(ea(ă în #irusul temporal superior. 3n #irii temporali

transverşi ai lui Resc+ll , ariile 4;'42. Se pot distin#e acestor proiecţii o arie corticală primară auditivălocali(ată în (ona temporală care primeşte în principal proiecţii de la corpul #eniculat medial , c%mpul4; şi parţial 42 şi o arie de proiecţie secundară , c%mpul 22.

8e de altă parte se #ăsesc arii de asociaţie locali(ate în corte-ul parietal care primesc impulsuri at%t dela aria primară corticală c%t şi de la ariile talamice adiacente corpului #eniculat medial. a nivelulcorte-ului uman, probabil e-istă o tonotomie spaţială , care a ost vericată pe maimuţă.

Sunetele cu recvenţe 1oase sunt percepute în aria primară, porţiunea anterioară a ariei primare , iarsunetele cu recvenţă înaltă sunt percepute în porţiunea posterioară.

"ăile descendente acustice

Căile inverse, care a1un# p%nă la receptorii acustici , deci o cale descendentă care este paralelă cucalea ascendentă clasică. e la ecare releu al căii acustice pornesc bre de cone-iune inversă sprerelee subiacente ale căii acustice , #raţie acestor bre sunt blocate sau sunt acilitate impulsurilenervoase care sunt îndreptate către scoarţă. Aceste bre sunt paralele cu brele ascendente care se îndreaptă către scoarţă şi sunt inte#rate controlului de eedbac7 a semnalului auditiv.



Sunt bre &

' cortico#eniculate, de la corte-ul temporal la corpii #eniculaţi *' corticocoliculare, de la corte-ul temporal la coliculul inerior *' #eniculocoliculare, de la corpul #eniculat medial la coliculul inerior *' coliculare eerente, de la coliculul inerior al me(encealului la nucleul olivar superior, la nucleii

lemniscului lateral *' bre către nucleul co+lear ventral şi nucleul co+lear dorsal .

e la comple-ul olivar superior pornesc bre către celulele ciliate ale or#anului lui Corti. $le sunt bre încrucişate şi bre neîncrucişate şi conduc impulsuri in+ibitorii directe către celulele auditive.

$e1e(ele acustice

3ntre cel de'al doilea şi de'al treilea neuron de la nivelul căii acustice se desprind colaterale care stau laba(a re!e-elor auditive. e la nucleul co+lear ventral unii a-oni se îndreaptă spre nucleul co+leardorsal şi ac sinapsă aici. A-onii neuronilor nucleului co+lear dorsal trec pe supraaţa ventricului al I'lea ormea(ă striile acustice , acestea pătrund prin stria talamusului în calota punţii, se încrucişea(ă pelinie mediană şi s%rşesc în nucleii ormaţiei reticulate.

$Bres a numit aceste bre , bre co+leo'reticulate sau tractul co+leo'reticular. $l stă la ba(a anumeroase re!e-e cu centrii în ormaţia reticulată a trunc+iului. e la nucleul co+lear dorsal pornesc

eerenţe , prin coliculul inerior către coliculul superior din me(enceal, coliculul superior este ori#ineatractului tecto'spinal şi aceste ultime 2 eerenţe deservesc re!e-ele tonice ale musculaturii.

Apoi de la nucleii corpului trape(oid pornesc eerenţe prin ascicolul lon#itudinal medial la nucleiioculomotori ai nervilor III, I , I şi determină mişcările re!e-e ale oc+iului şi acomodarea auditivă prinnervul muşc+iului tensor al timpanului şi muşc+iului scăriţei. eservesc re!e-ele de întoarcere a oc+ilorcătre sursa de (#omot.

e la comple-ul olivar superior pornesc eerenţe & ascicolul olivoco+lear care pleacă din nucleulaccesor, se încrucişea(ă cu cel de partea opusă şi pătrunde în nervul co+lear a1un#%nd p%nă la or#anullui Corti. Aceste bre in+ibă transmisia la nivel de receptor prin mecanism de eedbac7.

8edunculul olivar conţine bre directe din nucleul olivar principal, intră în nervul vestibuloco+lear

ipsilateral şi are aceeaşi uncţie deci in+ibă transmisia. e la tuberculii cvadri#emeni ineriori la carea1un# colaterale ale lemniscului lateral pornesc tracturile tectospinale şi astel se înc+ide re!e-ul de înc+idere la (#omot. $erenţele de la coliculii ineriori şi brele lemniscului lateral reintră în nervulco+lear , in+ibă receptorii perierici pentru anumite recvenţe ale spectrului auditiv.

5e!e-ele auditive sunt in!uenţate de coliculii ineriori care au rol în aceste re!e-e. eşi căile anatomiceauditive sunt bilaterale, partea cerebrală corespun(ătoare primeşte inormaţii de la urec+earespectivă , e-istă dove(i că în anumite situaţii implicarea căilor încrucişate are un rol dominant. ee-emplu, urec+ea dreaptă pare să aibă acces mai bun la emisera st%n#ă şi invers, limba1ul este maibine perceput cu urec+ea dreaptă şi are acces mai bun la emisera st%n#ă , acolo unde se #ăseştecentrul vorbirii.

Sunetele neverbale, deci mu(ica, sunt mai bune percepute de către urec+ea st%n#ă.

Talamus

Structurile nervoase care derivă din peretii veziculei diencefalice sunt T, MT, HT, neurohipofiza iVtuberculii mamilari. Aceste structuri se dispun in jurul ventricului III astfel:

!e peretii laterali: nc talamici !odeau: HT care se e"tinde laterala pana sub nc talamici.

#a e"tr postsup se diferentiaza comple"ul epifizohabenular care $mpreună cu comisua pst alcepitalamusul.

Structurile diencefalice ocupa o pozitie intermediara intre T% si emisferele cerebrale. &ezultatulfunctionarii structurilor diencefalice depăseste insă cu mult atributul unei re'iuni de trecere.( dată cu dezv diencefalului functia de inte'rare senzitivosenzoriala este preluată de la centri

arhi)inetici tectocerebelor si este transferata in principal nv talamici. &ăspunsul motor la inte'rarea talamicaeste dat de corpul striat cu care T are str*nse le'ături, cu care alc aparatul proto)inetic.



( dată cu dezv scoartei cerebrale, aceasta devine etapa finala a elaborării senzatiilor. #a niveluldiencefalul materialul neuronal ve'etativ atin'e ma"imum de dezvoltare. +l invadeaza podeaua III si intră $nstructura HT. Acesta devine cea mai importanta zona de inte'rare a functiei ve'etative. HT contine centri carere'lează functiile biolo'ice e"trem de importante: somnul, termo'eneza, c*t i centru pt comportamentul deV

alimentatie, se"ual, a'resiune.#a cele două e"tremită i ale a"ei care strabateW

diencefalul, in jos si inainte, se diferentiaza două comple"e

neuroendocrine: HTH i HT+ care sunt modele perfecte deVinte'rare neuroendocrina.

Talamusul este o formatiune voluminoasa asezat peperetel lateral al III si partial in'lobat in emisferelecerebrale, in urma procesului de telencefalizare.

T are forma de ovoid cu a"ul mare dirijat oblic inaintesi spre linia mediana, astfel că cei doi talamusi sunt maiapropiati unul de celalalt prin polul ant si mai distantati sprepolul post. -imensiuni: cm lun'ime, / cm lar'ime, / cm

lăr'ime.T nu este omo'en, ci e constituit dintrun con'lomerat

de nuclei cu valoare functionala foarte diferita. Acesti nucleisunt delimitati pe criterii citoarhitectonice dar si prin lame desubst alba care strabat T.

Talamusul este delimitat de două lame de subst albă:1. Lama medulară externă 0 care acoperă fa a laterala a T i lasă $n afarăW V nc reticulat lateral.

2. Lama medulară internă 0 aceasta strabata dinainte inapoi T si se bifurca atat in partea sa ant cat si post.

#MI imparte T in 'rupe nucleare:1. Grupul ant: intre bra ele de bifurcatie ant a #MI:W

1) Ant-ventral

2) Ant-dorsal

3) Ant-median



Acesti nuclei ocupă polul ant al T i au importante cone"iuni cu corpii mamilari i cu rinencefalul.V VTo i sunt alc din neuroni mari.W

2. Grupul post: $napoia bifurca iei posterioare a #MI. Alc din mai multi nuclei dintre care c*tiva sunt maiW

importanti:1) Pulvinar 0 ocupă polul post al T, este nc cel mai voluminos al acestuia2) CG 0 neuronii săi se stratifică $n 1 straturi.

3) CGL

3. Grupul median: $năuntrul #MI1) !orsomedian 0 foarte dezvoltat la om.2) "entral 0 ocupă treimea mijlocie a bratelor de bifurcatie, unde este cuprins in portiunea

posteroinf a #MI. +ste nucleul centromedian al lui #e2is.

#. Grupul laterala: $n afara #MI. sunt / sub'rupe1) $c laterali dorsali se a ază mai aparoape de fa a dorsala a T, sunt /, i sunt asezati unulV W V

inaintea celuilalt:1. $c. Latero-dorsal anterior

2. $c latero-dorsal posterior

2) $c% laterali ventrali: se insiruie dinainte inapoi inainte fetei lat a T:1. $c ventral ant%

2. nc ventral lat%

3. nc ventral antero-lateral%

#. nc ventral antero-medial.

Acestora li se adau'ă nc reticula i ai T $ dispusi in jurul T sau chiar $n 'rosimea #MI.

Clasi&icare &unc ională:$+ste bazată pe studiul cone"iunilor si a functiilor care revin nc talamici. -in acest punct de vedere sunt3 'rupe de nuclei talamici:4c motori e"trapiramidali ai talamusului4c de releu ai căilor senzitivsezoriale

. 4c de asocia ie cu ariile corticale asociativeW4c cu cone"iuni rinencefalice4c reticula i nespecifici.W



$c motori extrapiramidali ai T:

Sunt 5:1. $c (lateral) ventral ant

2. $c (lateral) ventral lateral 6 nc ventral intermediar. !rimeste aferente tenctotalamice pe care leproiectează pe scoarta ariilor frontale si 1. Astfel nc # devine placa turnantă $ntre corpul striat,cerebel i scoar ă. 7n autor, 8esper, in anii 19 a arătat că ace ti nc sunt sediul unor descărcăriV W V

ritmice care ulterior au fost identificate de către #amar cu ritmul tremurăturilor din sindromul!ar)inson. n conditii normale descărcările de la acest nucleu sunt blocate de influentele inhibitoriiale paliusului sau eventual de influenta corte"ului. #eziunile palidusului sau ale subst ne're permittransimterea ritmului tremori'en către neuronii spinali, posibil pe două căi:

;ie de le 4c # către corte" 0 căi e"trapiramida nc medula ;ie de la 4c vl 0 prin formatia reticulaă la neuronii medulari.

-in aceste motive nc # a devenit tinta interventiilot stereota"ice atunci c*nd dorim să tratăm boala!ar)inson.

3. $c centro-median al lui Leis primeste aferente nespecifice de la ;& a T%.Ace ti nc sunt conecta i $n ambele sensuri cu neuronii corpului striat.V W

;unctia motorie a T este dovedită i de faptul că leziuni la niv nc %M le2is se manifestă prinV

mi cări involuntare, coreoatetozice, i cu o anumită pozitie a mainii 6 mana talamica<mana in pronatie, de'eteleV V

cu prima falan'a in fle"ie si următoarele falan'e in e"tensie=. Această pozitie impiedica bolnavul sa stran'apumnul si in plus, de'etele mainii realizeaza miscările pseudoatetozice.

$c de releu a cailor **

Sunt nc care contin al treilea neuron al tuturor cailor SS in drum spre scoartă cu e"ceptie %>II(#;A%TI+??? %are nu are releu talamic.

1. $c ventral postero-lat

2. $c ventral postero-med

3. CGL#. CG



Talamusul este sediul ultimului neuron al lantului ascendent al analizatorilor, aici fiind neuronul talamocortical. Majoritatea fasciculelor ascendente abordeaza T pe calea lemniscului medial6 pan'lica lui &ail. In alc luiintra:

a"onii 4/ din nc 8oll si @urdach<sensib proprioceptivă i epicritică=V #S<6lemniscul spinal= din ;ST<sensib tactilă, termică, dureroasă= #M 6 lemnisc medial Sensib e"tero i proprioceptivă din teritoriul nervilor craninei i sensib 'ustativă iV V V

vestibulară

#T 0 fibre din nc senzitiv al tri'emenului. ##6lemnisc lateral 0 contine fibrele 4/ auditiv.

1. $c ventral postero-lat + con ine două tipuri de neuroni specifici:W- unii cu c*mp receptor mic, )inestezici al ii cu c*mp receptor mare, care sunt receptori tactili.W

!rimeste: cale sensib proprioceptive constientă si sensib tactila epicritică6#M. ;ibrele ;ST 6 #S

Toate aceste aferente la niv nc in formă de con.

Somatotopia se'm corpului $n interiorul nucleului: reprezentarea se face din afară $năuntru pt: mb inf,trunchi, mb sup, m*nă.

lateral: fibre ale sensib )inestezice provenite din re'iunile inf ale corpului aduse de fasc 8racilis medial: fibrele care aduc inf )inestezice din re'iunea sup aduse de %uneat medial: sensib tactilă din se'm cervicale dorsal: sensib tactilă din se'm toracice si lombare lateral: fibre din re' sacrată ventral: fibre ce aduc sensib de la e"tr distale al membrelor port caudală: fibre directe ale ;STsensib tactilă 0 se termină sub forma unei retele difuze.

A"onii 45 din nc ventral posterolat se proiectează $n re'iunea retrorolandică, 'irusul postcentral,

ariile 5,/ i .V

2. $c ventral postero-med, nc arcuat, nc semilunar al lui lesci/.

Se 'ăse te $ntre nc ventral posterolateral si nc centromedian #e2is, i caudal de nc ventralV V

intermediolateral.#a acest nc sosesc aferente:

fibrele pan'licii lui &ail care aduc sensib e"teroceptivă #T $n port laterală.



;ibrele care ajun' aici sunt asezate somatotopic: #ateral 0 fibrele cu proiectie bilaterala care conduc sensib tactilă Medial 0 fibrele care aduc sensib termică Medial: ;ibre ce aduc sensib 'ustativă

At*t nc central posteromedial c*t i nc ventral posterolateral primesc aferente de la corte"ulV

somestezic, care formează la acest nivel 'lomeruli sinaptici $mpreună cu celelalte terminatii nervoase, in specialcu terminatiile lemniscale. Acesti 'lomeruli au o capsulă formată din prelun'irile astrocitelor si au probabil rol

inte'rator, modific*nd impulsurile lemniscale in functie de aferentele corticotalamice.3. CGL

!entru majoritatea autorilor, in neuronii acestui nc se termina toate fibrele bandeleitei optice. Altii spuncă doar B9C din fibrele optice au releu in %8l iar celelalte se termină se termină $n pulvinar.

;ibrele tractului optic sf*rsec in mod diferentiat. %8# are 1 straturi de la suprafata in profunzime.;ibrele directe<adică cele care vin din re'iunile temporale= se duc in straturile ,,1. ;ibrele din re'iunile nazalese termină $n straturile /,5,3.

!e neuronii %8# retina se proiectează punct cu punct, i anume: $n portiunea dorsală i centrală %8#V V

primeste fibrele re'iunii maculare, sediul ma"imei vederi clare. In portiunea ventrală fac sinapsă fibrele carevin de la retina periferică. #ateral vin fibrele din jumătatea inf, medial vin fibrele din jum sup.

A"onii neuronilor din %8# alcătuiesc radiatiile optice si se proiectează $n zona vizuală a scoarteicerebrale, adică aria D de pe mar'inile scizurii calcarine.

#a nivelul %8# e"istă o serie de cone"iuni foarte importante. Aici au loc procese inte'rative deoareceaici vin fibre corticospinale, probabil de la formatiunea reticulată si pornesc eferente 'eniculostriate cătrecorte"ul vizual.

Aici e"istă neuroni 8ol'i / care fac le'ătura intre aferentele ambelor retine cu aferentele corticale.Acest fenomen este posibil deoarece a"onii trec de la un strat la altul. ( particularitate care indica functiainte'rativa a %8# este prezenta 'lomerulilor formati de către dendritele si a"onii neuronilor periferici sicentrali, care realizează unele sinapse a"oa"onice de natură inhibitorie, sau sinapse a"odendritice. A"oniineuronilor 8ol'i sunt inhibitori dar aferentele retiniene inhibă neuronii 8ol'i si astfel dezinhibă neuronii %8l.

+"istenta cone"iunilor inter si intra6laminare permite inte'rarea impulsurilor sosite de la ambele retinechiar de la nivelul %8#.

+ferentele %8# formează radia iile optice care contin fibre 'eniculostriate si 'eniculotemporale. +leW

străbat se'mentul retroreticular al capsulei interne si se indreaptă către scoartă pt a ajun'e in aria striată.;ibrele dorsale ale radia iilor optice mer' direct. ;ibrele intermediare intră $n lobul temporal, trec pe fata ant aWcornului inf. ;ibrele ventrale au cel mai lun' traiect. Trec prin port uncala a lobului temporal. Mai sunt si altefibre eferente care se termină $n pulvinar, in nc talamici ant si ventrali.

#. CG



n %8M fac sinapsă fibrele ##6calea acustică. -e aici calea acustică este proiectată pe ariile acustice $nc*mpurile corticale , si // care corespund pliurilor lui EHei ălF i respectiv, lobului temporal.V V

n strcutura %8M e"istă neuronii mici in portiunea dorsală si neuroni mari in port ventrala.Sunetele acute se proiectează medial, sunetele 'rave se proiectează lateral, $n portiunea principală.Aferentele vin de la ## de la coliculul inferior, dar vin si de la corte"ul temporal. +"istă o cale auditiva

descendentă, care e o cale de control a auditie la niv urechii medii.+ferente:

radiatia acusticăradia ia 'eniculotemporalăW către nc talamici ventral si lateral către pulvinar

Ace tia sunt nucleii de releu ai T care sunt statii de re'rupare a informatiilor senzitivosenzoriale, la nivV

lor mesajele sunt inte'rate $n impulsurilor specifice care pentru a fi proiectate la nivell cortical corespunzător.-intre toate formele de sensibilitate, sensib dureroasă suferă la niv T o inte'rare Guasifinală. !roiectia acesteimodalitati senzoriale spre scoartă confectionează componenta psihică si perfectionează somatotopia.

#eziunile la niv nc de releu sunt urmate de tulburări de sensibilitate care pot interesa una sau mai multemodalită i senzoriale. Semne clinice care pot să apară:W

anesteziehipoestezie colaterală 0 mai ales in sfera sensib proprioceptive. Sensib e"teroecptivă este mai rar simai putin afectată deoarece ;ST isi trimit fibre at*t in T ipsi c*t i contralateralV durere. -urerea talamica este chinuitoare, rebelă la tratament. !oate fi provocată de cele mai neinsemnate

e"citatii: emotii, fri', atin'eri uneori bolnavul nu suferă nici cearceaful cu care este $nvelit. Acestsindrom6hiperpatia talamică.

Hemianopsii Tulburări 'ustative

. $c de asociatie cu ariile corticale de asociatie

Acesti nc stabilesc cone"iuni cu ariile de asociatie da rsi cu ceilalti nv talamici. majoritatea cone"iunilesunt in ambele sensuri. Sunt:1. $c dorso-lateral

2. $c latero-dorsal 0 care se lea'ă de ariile frontale , 1 si parietal 3



3. $c dorsolateral posterior 0 care se lea'ă de ariile parietale 3 i D si trimite aferente si eferente către ceilal iV W

nc talamici.#. $c dorsomedian 0 este nc cel mai voluminos dintre nc talamici la om.

o Partea laterală% parvo-celulară, are cone"iuni cu ariile prefrontale ale scoartei. mpreună cu corte"ulacestor arii, nc -M are un rol central in elaborarea vietii psihice si in elbaorarea compnentei afective adureri. Acest lucru este dovedit de leziunie bilaterale al nc -M care se manifestă prin 'rave alterări psihice,duc*nd p*nă la dementa talamică. Sectionarea pedunculului anterior talamic, care lea'ă nc -M de corte"ul

frontal nu suprimă durerea dar $l face pe bolnav indiferent fa ă de resimtirea acestei dureri. Are cone"iuniWcu corte"ul orbito6frontal prin pedunculul inf talamic, cu corte"ul temporal, cu nc ami'dalian si cone"iuniintertalamice cu 'r lateral al nc T.

o Partea medială% ma/nocelulară + are cone"iuni prin pedunculul inferointern cu rinencefalul si cu HT.%one"iunile cu HT se realizează printrun sistem de fibre periventriculare, in special cu nv preoptic, nctuberal, nc arcuat si nc mamilari. Are cone"iuni cu corpul striat prin fibre talamostriate si striotalamice.

A adar nc dorsomedian este o statie de releu intre HT si corte"ul prefrontal si are functieV

inte'rativă pt impulsuri somatice, olfactive si viscerale. Mediază impulsuri de natură afectivă cu rol $ne"perienta individului.

0. Pulvinarul + este plasat $ndărătul planului vertical care trece prin tri'onul habenular. !rimeste aferente

importante de la nc de releu, ca %8M, %8#, c*t i de la nc ventral posteromedial i nc ventral posterolateral.V V

+ferentele sale se proiectează pe corte"ul parietotemporooccipital. Sunt de retinut proiectiile pulvinarului pere'iunile corticale de inte'rare a schemei corporale care se 'ăsesc $n lobul parietal. Aceste cone"iuni ar puteasă e"plice tulburările de schemă corporală *nt*lnite $n afectiunile talamice, alături de o altă cauză care constă $ntulburarea sensibilită ii proprioceptive. Adică bolnavul nu mai reuseste să spună la e"aminare că $l atin'i peW

m*nă, ci spună că $l atin'i $n altă parte.

$ucleii cu conexiunile rinence&alice

Ace tia sunt partea ma'nocelulară a nc dormo6median si nc anteriori ai T.V7ltimii prinesc inf de la corpii mamilarifasc mamilotalamic si trimit eferente către 'irusul cin'ular al

diencefalului. n acest mod ei se incadrează in circuitul emotionalmnezi al lui !apez.

$c. eticula i$

Sunt sifuz repartiza i in jurul cau chia in interiorul T. si datorează numele importantelor cone"iuni peW

care le au cu ;& din T%. Sunt:



1. ona incerta 0 sub fata lat a T 2. $c reticulat lat 0 in zona 'rilajată a lui Arnold3. $c intralaminari 0 $n 'rosimea #MI. Sunt inapoi nc ant, in bifurcatia ant a #MI. Sunt: nc paracentral% nc

central iV nc para&ascicular.

#. $ucleii liniei mediane 0 in port mediana a T 0 sunt: nc paraventriculari antpost% nc paratenial% nc central%nc rom4oidal. 4uclei mici, dar cu rol important.

0. $c reticulat talamic, care e situat dincolo de #M+

Aici sosesc fibre de la formatiunea reticulată ascendentă precum si colaterale de la celelalte căi senzsenz. Au relatii cu toti ceilalti nc talamicide asociatie, motorisi sunt informati de intrea'a activitiate a T. ncreticulati au importante cone"iuni cu HT. A"onii neuronilor din nc reticulati se proiectează pe toată suprafatascoartei cerebrale prin intermediul celorlalte 'rupe de nc talamici cu care intretin le'ături directe.

Impreună cu formatia reticualtă asc intervin in mentinerea tonusului cortical si a stării de ve'he. 7nele'rupe de nuclei, din cei ai liniei mediane, dacă sunt stimulate cu frecvente joase produc somnolentă si rărescritmul cardiac. Aceste structuri prin efect recurent intretin inhibitia pe scoartă, care deja este in inhibitie.-eci rolul lor ar fi de a declansa si intretine somnul.

!rin importantele cone"iuni pe care le realiz cu HT, nc reticulati modulează activitatea ve'etativă care

se desfăsoară la niv HT.-acă ar trebui să sintetizăm cone"iunile T care se desfă oară $n dublu sens, sau sunt 'rupate inV

manunchiuri, aceste manunchiuri6pedunculii talamici:1. Pedunculul ant uneste nc dorsomedian de scoarta lobului frontal.2. Pedunculul sup 0 lea'ă nc ventrali si dorsolaterali cu scoarta lobului frontal si parietal3. Ped post 0 lea'ă pulvinar si %8# de scoarta lobului orbital si partea post a lobului parietal.#. Ped temporo-talamic 0 format din fibrele %8M si cele ale pulvinarului, mer' ăctre lobul temporal0. Ped in&erior-intern 0 uneste nc dorsomedian port ma'nocelulară cu rincencefalul si scoarta lobului

orbital.Asadar T este o structură cu rol in transmiterea fidelă a inf senzoriale, are rol in selectionarea

inputului, echilibrarea oputputului, sincronizare si descincronizarea activitătii corticale, prelucrarea inf,inte'rarea inf si depozitarea lor. !articipă la sistemul motor prin inte'rarea in / cicruite: corte"talamiccorte"sau corte"corp striattalamuscorte".

T functioneaza $n baza a două căi aferente: una periferică si una centrală. %alea periferică are ocomponentă specifică i aduce informa ii senzoriale si o componentă nespecifică care aduce inf reticulare.V W



RI86:AA"9S9



R: este s# ormatiune a diencealului care apare la supraata la adult, neind acoperitde telenceal. Se intinde intre c+iasma optică si un plan vertical care trece dorsal de copiimamilari.

R: repre(intă partea ba(ală a diencealului, orm%nd Vi podeaua ventriculului ). Seintinde si pe peretii laterali ai acestuia pana sub santul lui "onroe care il separa de :. dinspecavitatea ventriculara este delimitata ata de : prin santurile +ipotalamice.

a supraata limitele lui sunt repre(entate de c+iasma si tracturile optice si de spatiulperorat posterior. Inainte spatiului perorat posterior se observă două proeminte rotun1ite,simetrice, care au o coloratura albicioasă numiti tuberculii mamilari. Acestia alcătuiescportiunea mamilara a R:.

Inaintea tuberculilor mamilari, peretele ba(al al encealului este bombat in directieinerioară. Aceasta bombareXtuber cinereum. e aici porneste tulpina +ipo(ei. in parteacea mai declivă a lui tuber cinereum se prinde tulpina pituitarei, un cordon plin, usor oblicinainte, de care se #ăseste at%rnată +ipo(a.

R: este o re#iune eminamente ve#etativă sin euro'secretorie prin nuclei pe care iicontine dar in acelaso timp R: este si o cale de trecere e-tra'talamica intre structure carepre(inta o mare importantă unctionala& F5 a :C pe de o parte si corte-ul orbito'rontal sirinenceal pe de altă parte.

%imite&• imita ant este data de lama supra'optică.

• imita post este data de asciculul retrore!e- care il separa de :C.

• ateral R: se intinde in re#iunea sublenticulara si re#iunea subtalamică.



'are este cong externă(R: are 2 eWe&• ) fa$ă sup care priveste catre cavitata v) si care ormea(a planseul v).• ) fa$ă inf care se #aseste la ba(a creierului. 6cupa toata supraat dinaintea

spatiului perorat post care este incadrata in spatiul opto'peduncular delimitataastel&' ant'lat se a!ă c+iasma si tracturile optice.' 8ost'lat se a!ă diver#enta dintre cei doi peduncului cerebrali.

Acestei ete ii deosebim& 6 portiune ant care este mascata de c+iasma optică si * #" ant*#"

supraoptic care contine neuroni mari, bi'Hmultipolari care contin #ranulede secretie in citoplasma lor.

6 portiune mi1locie sub orma unei ridicături numită tuber cinereum.Corespunde inundibulului v) Vi de pe ea se desprinde tulpina +ipo(ei. XR: mi1lociuXportiunea inundibulo'tuberiana.



6 portiune post repre(entata de două ormatiuni rotun1ite alaturate pelinia mediana si care X corpiiHtuberculii mamilari. Acestia alc R:postXportiunea mamilară a R:.

Acestea sunt re#iunile mediane. e ecare parte R: se intinde si lateral, ormandportiunile laterale ale R:.

'are este structura #"(3n structura R: #ăsim nuclei si bre.ucleii R: tin pasul de de(voltare cu evolutia rinencealului. In timpul evolutiei o parte

din acesti nuclei se reduc numeric, dar reducerea e deplin compensata de inalta dierentiere anucleilor care raman si prin cone-iunile pe care acestia le reali(ea(ă.

Acesti nuclei care raman si care se speciali(ea(ă sunt nuclei ai tuberului sau ncparamamilariYYYR: este cea mai importanta ormatiune de inte#rare a unctiilor ve#etative. Se aprecia(ă ca inparte ant'lat a R: se #ăsesc centriHnuclei cu precădere cu actiune parasimpatică, în timp ce inR: post predomină nucleii simpatici.

:oti nc R: primesc inormati de la viscere prin intermediul colateralor căilor nespeciceale F5. a r%ndul lor, acest inc se #ăsesc în str%nsă le# cu rinencealul si creierul si re#lea(ă si

coordonea(ă pe căi descendente activitatea viscerală. in acest motiv #rupele nucleare aleR: iau numele de centri unctionali ai diverselor activităti viscerale& centri oame, setei,satietăWii, termore#lării. e aici si denumire de Zcreier visceral[ care e dată R:.

Mrupele neuronala +ipotalamice mai au si o altă particularitate deosebit de importanta,particularitate unctionalaă , proprietatea de a secreta +ormoniXneurosecretieXneurocrinie.Aceste neurosecretii se îndrepată către #l +ipo(ă e de'a lun#ul brelor nervoase care lea#aR: de #l R, e de'a lun#ul unui sistem venos port R:'R care s%rVeVte in lobul ant al R. acestsistem port a ost descoperit de Mr. :. 8opa Vi Fieldin#.

Clasicarea nc +ipotalamici are o multime de interpretări. upă ultima A din suntdescrisi ); de nc si 2 subnuclei.

Clasicare e acuta de diversi autori după dierite criterii& morolo#ice, unctionale, pe

arii/arie +t ant, arie +t dorsala, arie +t intermediară, arie laterală, arie post – după A din 0.upă normele mai noi internationale poate ăcut si o subîmpărtire pe (one& nc (oneiperiventriculare, (onei mediane, (onei laterale, ecare (onă ind dispusă relativ concentricuna in 1urul celeilalte.

Să vedem o sc+emati(are a nc +t si să vedem aspectul unctional al importantei lor&;. +n #" ant sunt nc re#iunii preooptice si nc re#iunii supraoptice& ,c regiunii preoptice sunt situati subendimar in partea rostrala a v)&

nc periventricular-nc medial

nc lateral.

,c regiunii supra/optice sunt&nc supraoptic 0 situat deasupra c+iasmei optice

nc paraventricular 0 ase(at in 1urul stîlpului ant al tri#onului cerebral, lalocul unde tri#onul pătrunde in peretele lateral al ventriculului. Contineneuroni cu #ranulatii mari in citoplasmă si e cel mai vec+i nucleu lo#enetic.a pesti acesti nc sunt u(ionati intr'o masă comună. a om sunt separati darpăstrea(ă intre ei neuroni diseminati care ormea(ă nc supraoptic difuz.

nc ht ant-nc ht suprachiasmatic- care a situat dorsal de plasmă/YYY0

2. 1n #" mijlociuX parte inundibulo'tuberală& nc ventral al tuberului nc dorsal al tuberului



nc arcuat / în inundibulul ventriculului nc ht post / deasupra corpilor mamilari

). +n #" post& sunt 4 nc cale alc comple-ul mamilar& nc mamilar medial nc mamilar lateral nc premamilar

nc supramamilar – deasupra celorlalti.

Acestia sunt in portiunile mediane ale +t. 8ortiunile laterala cuprind ecare cate un nclateral alc din neuroni sipersati de'a lun#ul si pe laturile asciculului median al telencealului.Acesti nc laterali se intind din re#iunea olactiv \ calota me(encealică.

Acesti nc repre(intă de apt centri'unctionali, av%nd dierite roluri.

'),E213,1%E #"&I. C9 RI86FI@AII. Cu epi(aIII. Cu căile opticeI. Cu talamusul. Cu neocorte-ul cerebralI. Cu rinencealulII. Cu :C Vi "SIII. e# intra+ipotalamice

*2 "one(iunile "3 4*#-/*5A

Sunt cele mai importante, poate.Se stabilesc prin&

;. :ractul R:'R care cuprinde bre care repre(intă&• pe de o parte a-onii neuronilor din nc S6 si 8 * tractul supraoptico/hipozar

] bre care pleacă din nc arcuat si nc ventral al tuberului X tractul tubero/infundibular



4. Sistemul port R:'R.

;. "ractul #"/#5cone-iuni nervoase6 care cuprinde bre care repre(intă&• pe de o parte a-onii neuronilor din nc S6 si 8 * tractul supraoptico/hipozar

Fasciculele strabat ti1a +ipo(ei si a1un# in lobul post al R. transporta 2 ++&AR si ocitocina sub ormă inactivă, le#ati de c%te o proteinatransportoareXneuro(ina ; si 2. euronii nc S6 sunt pp urni(ori de AR*totodată sunt sensibili la variatiile osmotice ale plasmei, aici in osmoreceptoriilui erneils.

9nele bre cu ori#inea in nc 8 se duc partial in sist port R:'R si a1un# laadeno+ipoca potent%nd sinte(a de ++ adenocorticotropi,ără ca însă să e unacto eliberator pt acesti ++.

Factorii eliberaoti ai ++ tropi +ipo(ari a1un# la lobul ant al R prin sist port R:'R. aceste le# intre R: si R repre(intă cel mai elocvent e-emplu de interdependetăneuro'endocrină.

Fibrele sunt amielinice si pre(int o serie de dilatatiiXcorpi Rerin#.

] bre care pleacă din nc arcuat si nc ventral al tuberului X tractul tubero/infundibular

Fibrele se termină în re#iunea inundibulară si emintenta mediana, pecapilarele vecine sist port. Acest tract ar transporta ++ elibartori al ++ tropi+ipo(ari* această re#iune inundibulară are un continut bo#at in Ac+ si tractul ar cel care conduce releasin#'actorii.

Adeno+ipo(a este in!uentată de R: si pe cale sist port +ipo(are care lea#ăprin vase scurte si lun#i sinusoidele eminentei mediane si inundibulului cusinusoidele adeno+ipo(ei.

4. Sistemul port #"/#5cone-iuni vasculare6.



Face obiectul a numeroase studii privind dispunerea vaselor, sensul de cur#eresan#elui. Sunt o multime de teorii si de presupuneri dar n'as vrea să vă încarc dec%tcu lucruri care sunt cert dovedite.

R este vasc de arterele +ipo(are din sist carotidan& artera hipozară inf secapilari(ea(ă în 1urul butonilor terminali ai a-onilor tractului R:'R din lobul post si secontinua cu venele +ipo(are in care sunt tributare sist cavernos. Artera +ipo(arasup pătrunde prin partea ant'sup a ti1ei, se capilari(ea(ă în 1urul terminatiilora-onilor tractului tubero'inundibular si a tanicitelor portiunii inundibulare a v) si

constituie aici o (onă c+emoreceptoare. Capilarele se continua cu venele sist portcare strabat ti1a +ipo(ei, intră in adeno+ipo(ă, se recapilari(ea(ă sub ormasinusoidelor +ipo(are. Acestea se reunesc in venele +ipo(are ant si se duc cătresinusul cavernos.

**2 "one(iunile "u epiza

Aceste cone-iuni se stabilesc prin intermediul nc +abenular care impreuna cu epi(aormea(ă comple-ul +abenulor'epi(ar, cel de'al doilea comple- de inte#rare neuro'endocrină.

ouă ascicule lea#a R: de nc +abenular. Aceste ascicule contin in alc lor bre careunesc cele două structuri in ambele sensuri&

;. Stria talami*pedunculul ant al epizei – a!at pe mar#inea internă a etei

dorsale a R:.Stria talami are bre aerente si eernte&• 7ibrele eferente pornesc din R: si sunt colaterale ale cailor optice care au

intrat in R: ant la niv c+iasmei optice. Aceste colaterale constituie asciculele



retino'epitalamice prin care activitatea comple-ului +abenular'epi(ar poate sae in!uentata de intensitatea luminii din mediu.

• 7ibrele aferente îVi au ori#inea in nc +abenular si transmit actiunea in+ibitoriea acestuia asupra sist R:'R, in special asupra secretie de ++ #onadotropi /astelin!uentea(ă intensitatea luminii din mediu secretia de #onadotropi0

2. 7asciculul retrore8ex al lui 9e!nert.Acest ascicul ia nastere in nc +abenular si s%rseste in nc interpeduncular care, la

r%ndul lui, este le#at de de R: post.

***2 "one(iunile "u căile optice

Aceste cone-iuni se reali(ea(ă prin colaterale ale căilor optice care pătrund in R: edirect e indirect.

;. 7ibrele directe& se desprind de la nivelul c+iasmei optice, mer# la nc R: ant, mer#spre re#iunea inundibulo'tuberiană si către +ipo(ă, si mer# către epitalamus,

orm%nd tractul retino'epitalamic.2. 7ibrele indirecte& acestea urmăresc tractul optic si a1un# in CM, de aici pornesc

bre către comple-ul nc mamilari, adică R: post. alte bre a1un# la R: după ce auăcut sinapsă in tuberculii cvadri#emeni ant.

Aceste cone-iuni si e-istenta cone-iunilor optice e-plica simptomele oculo've#etativecare apar in disunctiile +ipotalamice c%t Vi in!uenta pe care o e-ercită e-citatiile liminoase inmecanismele de secretiei ale comple-elor R:'R.

Au ost puse in evidentă si bre eferente, care, evident , isi au ori#inea in nc R:,mer# de'a lun#ul c+iasmei optice si s%rsesc in retinăXtractul hipotalamo/retinian cu roltroc pt retina. e(iunea lui stă la ba(a retinitei pi#mentare.

*V2 "one(iunile "u talamusul

Cu talamusul se stabilesc cone-iuni prin asciculul mamilo'talamic, care isi are ori#ineain corpii mamilari si terminarea in nc anteriori ai talamusului, aceste le# ac parte din circuitullui 8ape( cu unctie in e-primarea emotiei si in memori(are.

8edunculul inero'intern al talamusului este alc din bre cu ori#inea in nc liniei medianeai talamsului si s%rsesc in nc R: ant.

V2 "one(iunile cu corpul striat

e la nucleul palidus pornesc bre către nc ventral al tuberului de'a lun#ul anseilenticulare. Capul nc caudat este unit cu nc R: ant prin bre care se alătură striei terminale.

:oate aceste cone-iuni pot e-plica tulburările ve#etative care apar in sindroamele piramidale.

V*2 "one(iunile "u neocorte(ul cereral

R: are cone-iuni in dublu sens cu scoarta.



R: primeste bre din corte-ul prerontal si din corte-ul orbital si apoi trimite eerentecătre aceste re#iuni.

In aara acestor cone-iuni directe, care sunt importante, sosesc aerente prinintermediul nc dorso'median al talamusului. Aceste cone-iuni e-plica rolul scoartei incoordonarea unctiei ve#etative dar e-plica in acelasi timp si in!uenta R: in stările emotiv'aective sau in comportamentul individual in diverse dispo(itii psi+ice.

V**2 "one(iunile "u rinencefalul

Sunt cone-iuni deosebit de importante.R: este le#at de centrii rinencealului care elaborea(ă instinctele undamentale&

instinctul de alimentare, de reproducere, de conservare.Inormatiile vin către centri +t corespun(ători cărora le conectionea(a e-presia

emotională si le asi#ură e-ecutia ecientă. :otodată aceste le# aduc in nc R: diverseinormatii de natura sen(itiva si sen(oriala care au ost inte#rate in ariile primare alerinencealului. :oate aceste cone-iuni se condensea(ă in trei contin#ente&

;. 3n contingent bazalXfasciculul bazal al telencefalului*fasciculul median–care traversea(ă R: si care lea#ă in dublu sens F5 a :C cu rinencealul si cuneocorte-ul orbito'rontal.

Fasciculul median are bre care iau nastere in corte-ul orbito'rontal, in aria septalăsi in subst cenusie a spatiului perorat ant. acestea intră in structura R:, lasănumeroase colaterale pt nc R: si s%rsesc in F5 din me(enceal. ar e-istă bre sicu directie inversă, bre care isi au ori#inea in F5 a me(encealului, nc lui auta Viaceste bre cu directie inversă intră în alc asciculului median al telencealului.

2. 'ontingentul trigonal*hipocampic – ormat din bre lon#itutdinale ale tri#onuluicerebral. 5epre(intă un ascicul masiv care are cca 2 milioane de bre, ma1oritatealor isi au ori#inea in +ipocamp sau in cornul lui Amon. Străbat st%lpul posterior,corpul Vi st%lpul ant al tri#onului cerebral si s%rsesc in nc mamilari. 8e parcurs,acest contin#ent de bre dă colaterale la nc ant ai R:, la aria septala arinencealului, la nc R: ant si la F5 me(encealică. :oate aceste re#iuni pornesc în

sens invers directiilor descrise bre care intră in alc tri#onului cerebral si se termină în +ipocamp.

). 'ontingentul amigdalian reprezentat de stria terminalis – ormat din bre cuori#inea in nc ami#dalian care a1un# in aria septala si in nc R: ant de'a lun#ulsantului opto'striat.

V***2 "one(iunile "u ," 6i M'

Sunt cone-iuni care evident au traiect descendent. In acest traoect desc ac numeroasesinapse intermediare in :C. ouă ascicule sunt importante&

;. 7asciculul medio/dorsal al lui Schutz – cu ori#inea in nc inundibular si ncmamilari ai R:. Fibrele trec sub comisura albă posterioară unde lasă o serie decolaterale către nc pupilar al lui $din#er,Nestp+al. Coboară apoi in :C, unde lasă deasemenea colaterale nc parasimpatici ai :C si pare că se termină in nc cardio'pneumo'enteric al va#ului. $ste un ascicul unic si median cu unctie de tractparasimpatic.

2. 4 fascicule latero/ventrale simetrice care contin bre mai numeroase si mailun#i. Acestea strabat :C, a1un# in "S cervicală, aici ac sinapsă cu nc ve#etativisimpatici ai maduvei cervicale, iar in traiectul prin trunc+i intra in alc asc lon#

median si contine bre pupilo'dilatatoare, sudorale, vasodilatatoare. $-ista autoriinsa care spun că acestui tract cu unctie simpatica i se adau#a si breparasimpatice care a1un# la niv maduvei sacrate.

*72 .eg inter!ipotalamice



• 9nele sunt bre scurte care lea#a nc +t +omolaterali bre care lea#ă 1umătateasimetrică a re#iunii tuberiene si ormea(ă comisura intertuberiana,

• alte bre ormea(ă comisuri in trecere prin R:&' comisura interstriata a lui "einert' sau comisura lui Forell care contine bre inter'ePisiene, inter'talamice si

inter+ipotalamice.

6bservati ca sunt o multime de păreri privind nu at%t clasicarea nc +t, dar in actualulstadiu al cunostintelor este #reu de apreciat ca un anumit nc e-ercita o anumită unctie a R:.in acest motiv, pt că într'o anumită unctie R: sunt antrenati mai multi nc, s'au deosebitdiverse arii unctionale in structura R:.

9n nenea a descris 4 (one unctionale distincte&;. :ona trofogenă – corespunde R: ant. a nivelul ei se #ăsesc centri care permit

redresarea si prote1area or#anismului. Stimularea acestor centrii duce la scădereapresiunii arteriale, bradicardie, bradipnee, scăderea temperaturii, tendinta la somn.

:oate aceste enomene permit or#anismului să'Vi reacă ener#ia consumată.,c S) al acestei re#iuni este principalul urni(or de AR Vi îl putem ec+ivala cu uncentru al setei. istru#erea lui provoacă diabetul insipid.

2. :ona dinamogenă 0ergotropă 0 corespunde R: mi1lociu si posterior. Contine centricare stimulea(ă si dinami(ea(ă or#anismul. Ii măresc c+eltuielile de ener#ie, măresctensiunea arterială. :a+icardie, ta+ipnee, midria(ă, cresc temperatura corpului siprovoacă comportamentul de urie.

). :ona sexuală 0 corespunde re#iunii inundibulare, vecină cu +ipo(a. e aici pleacăimpulsurile care comandă maniestările comportamentului se-ual. in această re#iuneac parte nc care secretă actorii eliberatori ai nucleilor tropi +ipo(ari.

4. :ona abnezică 0 cuprinde re#iunea mamilară, se e-tinde in sus si inainte de'a lun#ulst%lpului ant al tri#onului cerebral. Aceasta (ona este esentiala pt marca1ul aptelor

recente, care repre(intă de apt prima treaptă în procesul de memori(are.

Stimularea ariei preoptice la pisică produce miscări de adulmecare, de lins, dein#+itie, accelerea(ă miscările respiratori si producel midria(ă.

Stimularea R: lateral provoacă miscări ale urec+ilor, pleoapelor si mustătilor. a om, stimularea R: post in timpul interventiilor c+iru#icale produce ta+icardie

iar stimularea ariei preoptice produca bradicardie si omnolentă.

3n ceea ce priveste reglarea temperaturii, animalele care au sectiune a trunc+iului,sub R:, devin poi7iloterme. e(iuni ale R: rostral la niv c+iasmei optice si al comisurii ant

tulbură mecanismul termo're#lator. R: are doi centri termore#latori care prin cone-iunile lordescendente produc descărcări neuronale coordonate Vi inte#rate care intervin in mentinereaconstantă a temperaturii.

R: are două surse de inormaWie t ermoreceptorii cutanati Vi receptorii centraliintracranieni care răspund la modicările de temperatură internă, mai ale la modicări detemperatură ale s%n#elui intracranian. "esa1ele termoreceptorilor cutanati a1un# la centritermore#lării +ipotalamici, unde prin actiune in raport cu nevoile si cu impre1urările in care se#ăseste or#anismul activea(ă pierderea sau producerea de căldură. $-citatia unui centruin+ibă activitatea celuilalt si invers.

'um se realizează reglare ingestiei de alimente(

e(ări ale ariei laterale ale nc ventro'median produce obe(itae, ca urmare a +ipera#iei,consecintă a tulburărilor de satietate.

e(iunile bilaterale ale R: lateral produc anore-ie Vi animalul moare dacă nu este +rănitarticil. "odul în care centrul +t al satietătii si al oamei unctionea(ă este considerat de unii



ca un #lucostat& scăderea #licemiei e-cită centrul oamei, altii il consideră ca un termostat&scăderea temperaturii activea(ă centrul oamei.

+n ceea ce prive;te expresia emo$ională R: este un centru de releu important ppecăile care intervin în e-presia emotională. Stimularea părtii caudale a R: la pisica decerebratăproduce pseudo'urie& piloerectie, midria(ă, ta+icardie, modicări respiratorii. Stimulările R:reproduc modicări ale stării ve#etative care insotesc starea de urie, a#resivitatea, u#aor#anismului.

+n ceea ce prive;te somnul ' le(iuni bilaterale ale R: lateral si caudal de corpiimamilari produc somnolentă.

Cus+in# spunea că 'n această zonă mică, mediană, arhaică de la baza creierului, pecare unghia policelui o poate acoperi, aici se ascunde resortul esential al vietii instinctive siafective pe care omul s-a străduit să o acopere cu o manta de scoartă inhibitorie(



Sistemul limbicSistemul nervos este alcatuit din ) eta1e anatomo'unctionale care s'au perectionat de'alun#ul unei indelun#ate evolutii lo#enetice. SC uman a preluat structuri si atributeundamentale ale creierului primit de la vertebratele inerioare, reptile& 9S si creierul bazal* diencefal. Acestea sunt ormatiuni paleoencefalice. 9lterior, SC dobandeste sistructurile creierului si unctiile creierului arhiencefalic, care este alcauit din ormatiunisituate circular in 1urul corpului calos si care ormea(a lobul limbic. :ermenul a ost introdus deroca ;==>, dar asta(i nu toata lumea este de acord cu acest termen. Al )'lea eta1 il constituie

creierul neocortical, caracteristic mamierelor, cel mai de(voltat in evolutie.$inencefal 8 sistemul limic. Sunt cuprinse ormatiuni ale telencealului – pe atainerioara si interna a emiserului cerebral. Creierul olactiv provine din conceptia clasicaconorm careia elem care il alcatuiesc indeplinesc unctii olactive. Aceasta conceptie se ba(ape aptul ca rinencealul atin#e ma-imum de de(voltare la carnasierele macrosomatice sire#resea(a la om pentru ca predomina neocorte-ul. Cercetari ulterioare au dovedit derinencealul e-ista la balena si deln – ara simt olactiv. Studii moderne au aratat castructuririnencealiceindeplinesc si importante unctii e-traolactive, cum ar cele careprivesc &

iata instictuala comportamentul aectivitatea memoria.

#entru aceste functii s)a atriuit rinencefalului si termenul de sistem limic2 Acesttermen are avanta1ul de a su#era ca ormatiunile care ilalcatuiesc se dispun pe mar#ineamediala a emis cerebrale, ara a antrena intr'o s# directieunctionala elementele care ilcompun.

Anatomo'unctional, sistemul limbiccoordonea(a activitatea paleoencealului si aduce cu sineplasticitatea re!e-elor conditionate. Spre deosebire de creierul paleoencealic, care are

re!e-e conditionate ri#ide, care se pastrea(a si dupaincetarea stimulului, re!e-elear+icorte-uluisistlimbicpre(inta enomenul de stin#ere dupa ce stimulul a incetat. Se spune casistlimbicin(estrea(a S cu +arul uitarii stimulilor neimportanti, apt pt care a ost numitete.0ulburarile de memorie au la baza disfunctii1leziuni ale S, respectiv ale hipocampului(



S este un sistem numai pentru ca partile lui componente au cone-iuni directe cu+ipotalamusul si cu unele ormatiunime(encealice. Cercertari de anatomie si deneuro(iolo#ie tind sa ra#mente(e sistemul limbic in unitatianatomo'unctionale cusemnicatie dierita. /aptul ca '. regleazaactivitatile viscerale legate destarileemotionale a determinat si atriuirea termenului de creier vegetativ2

S este sediul reactiilor comportamentale si instinctuale ba(ale. Intervine in &

c alimentare comportamentul se-ual stariemotionale primare si in e-perientaemotionala reactiileemotionale de rica, a#resiune, atac insotite de activ somato've#etativa

comple-e si insotite de raspunsuri ve#etative

reactiile de oprire a miscarilor spontane, ritmice re#larea c endocrine&#onadotropi, tireotropi, vasopresina.

Are rol in prelucrarea inormatiilor din mediul e-tern, in stocarea lor de neocorte-, au rol inmemoria recenta. Are rol in procesele de invatare si memori(are, rol in procesele demotivatie, in reactiile de rustrare si pedepsire, in discriminarea spatiala si orientare.Ripocampul unctionea(a ca o +arta co#nitiva. S contineormatiuni corticale si din nucleisubcorticali ] cone-iuni.

Componentele&

'alea olfactiva X ormata din nerv, bulbii olactivi, tractul olactiv, nucleii olactivi anteriori,tri#onul olactiv, striile olactive, #irii olactivi lat si medial.

obul piriorm X aria prepiriorma, compusa din #irul olactiv lateral si #irul ambiens, ariaperiami#daliana, cu stria olactiva laterala si #irul semilunar, aria entorinala X camp 2, portsup a #irusului para +ipocampic.

Aici #asim structuri care nu apartin cailor propriu'(ise, dar apartin cailor re!e-e&

Mirusul intralimbic, se#mentul #irusul dintat X lanta dia#onala.

Substanta perorata anterioara, care impreuna cu tuberculul olactiv si\

Corpul ami#dalianFormatiunea+ipocampica, cuprinde +ipocampul, intusionriseum cu stria lon# lat si mediala,#irul asciolar, #irul dintat, subicul, presubicul, parasubicul, cornul lui Amon si o parte dinuncus.

Forni-ul&

Stria medulara talamica Aria septala, septul pelucid. Miriicir#ular si para+ipocampic

Structurile care alc sistemul limbic sunt interpuse intre dienceal, in 1urul caruiaormea(a unarc de cerc si neocorte-. Componentele sale apartinpaleocorte-ului, ar+ipaliumului. Mirulpara+ipocampic si cir#ular.

Calea olactiva



<ria receptoare a mucoasei na(ale ocupa partea posterioara a oselor na(ale. $ste acoperitade o pelicula subtire cu rol unctional. 5eceptorul olactiv repre(intaprotoneuronul caiiolactive. Sunt circa <? milioane de celule usiorme, bipolare, au prelun#iri periericeterminate pe supra mucoasei na(ale sub orma de ve(icule mici, preva(ute cu cili. Cilii audensitate mare ;????Hmm2, marescsupra receptoare a ve(iculelor X adevaratitransductori(ico'c+imici in rol in codicarea mesa1ului olactiv.

8rima a(a a perceptiei o constituie traversarea de catresubst odorante a peliculei de lic+id pt

a veni in contact cu cilii. Fiecare molecula are un spectru de activitatept anumiti receptori side in+ibitieptaltii. "esa1ul codical este transmis ormatiunilor centrale pt decodicare sirecunoastereasubst mirositoare. 8relun#irile centrale ale neuronilor bipolari ormea(a nnolactivi, 2? risoare, patrund in craniu si se termina la niv bulbului in partea lui inerioare.

ulbii – se pre( sub orma unei mici mase nervoseovalare, ase(ate in partea ant a santuluiorbital intern. In structura lui X cel mitrale 4<.??? pt ecare bulb, in structura lui #asim >straturi neuronale care din proun(ime catresupraata sunt&

stratul brelor tractului olfactiv X a-onii cel mitrale X ;<????, ale celulelor in bidinea ,terminatile aerente ale nucleului olactiv antcontralateral, bre ale subst perorate antsi bre care vin si de la alti centri

stratul granular intern Xcel #ranulare, mici, dendritele intra in alc#lomerulilor si acsinapsa cu dendritele cel mitrale. Au rol in+ibitor.

celule mitrale, ase(ate pe catevasiruri strat molecular si granular e!tern X celule in bidinea, ale carordim descresc spre stratul

#lomerular stratul glomerulilor sinaptici X 2???, in structura lor intra terminatiilea-onice ale

celulelor bipolare, terminatii ale a-onilor centriu#i cu rol in controlul transmisiei,dendritele celulelor mitrale, ale celulelor in bidinea, ale celulelor #ranulare interne, alecelulelorperi#lomerulare.

interneuroni inhibitori care media(a procese de eedbac7. r #lomerulilor este redus in

rap cu receptorii X^ eect de conver#enta somatotopic. stratul brelor nn olfactivi X a-onii cel bipolare.

8relun#irile a-onice aledeutoneuronuluiparasesc bulbul olactiv pe calea tr olactiv, alcatuitdin alaturarea neuronilor mitrali. :ractul parcur#e santul orbital intern, se term printr'o e-tremlatita X tri#onul olactiv. e la ba(a lui pornesc ) strii olactive& stria interna, mi1l, e-terna,care sunt invelite lateral de o patura subtire de SC care alc #irii olactivi.

In componenta tractului olactiv intra a-onii celulelor mitrale, ale celor in bidinea '^ corte-olactiv, a-oni ale ariilor centrale, a-onii de la nucleul olactivantcontralateral. Fibrele din ncolactivant – se incrucisea(a la nivelul comisurii ant.

ucleul olactivant X alcatuit din neuroni care se insiruie de la polul post bulb, de'a lun#ulsantului olactiv si a striei olactive laterale pana la corte-ul olactiv. In acesti neuroni acsinapsa o parte din brele tractului olactiv, in special cele care trec de partea opusa sidecusea(a in comisura anterioara. Aceste bre au rolul de a intari mecanismelede receptieolactiva, in timp ce celelalte bre intra in constitutia striile olactive&

laterala mediala intermediara.

Stria mediala& da colaterale substantei perorateant, trece pe ata interna a emiserelor

cerebrale, se termina in nucleii ariei septale – descompusa in aria paraolactiva sicircumvolutiasubcaloasa.

Stria mi1locie& partea rostrala a spatiului perorat anterior unde se #aseste un nucleu cu rol dereleu X tuberculul olactiv.



Calea olactiva se continua de'a lun#ul striei olactive laterale si de'a lun#ul #irusului lateral.

Stria laterala X cea mai voluminoasa, da colat substantei perorateant si se indreapta directcatre centri corticali olactivi, repre( de aria entorinala si nucleul olactiv median alcomple-ului ami#dalian.

<ria entorinala * lob piriform – #irusul semilunar, o proeminante pe ata supuncusului,impreuna cu care orm aria periami#daliana. In constitutia ei intra #irusul ambiens, o parte din#irusul insulei, impreuna cu care orm aria prepiriorma. Aria septala ]\. X corte-ul olactivprimar. 8relun#irile neuronilor din el se termina in aria entorinala, campul 2 al lobului piriormcare constituie corte-ul olactiv secundar.

Aria entorinala este un corte- de tran(itie, are > straturi si nu primeste direct bre de la bulbsi tract olactiv. Aria entorinala – aerente catre +ipocamp, insula, corte-ul rontal prin ascuncinat X un asc de asoc corticala.

@ona de proiectie a caii olactive X corte-ul primar si corte-ul secundar olactiv. Caleaolactiva este sin#ura cale sen(oriala care nu are le# directe cu talamusul. e la ariilecorticale X cai olactive re!e-e spre alte comp ale S, spre nucleul dorso'median talamic sispre +ipotalamus.

Substanta perorata anterioara– la e-trem post si interna a lobului orbital, ormarombica, este delimitata &

antero'e-tern de stria olactivalaterala antero'intern de stria mediana postero'intern de tractul optic postero'e-tern de uncusul #irusului +ipocampic.

:oata supra acestui spatiu este acoperita de o patura subtire de SC care repre(inta o scoartacerebrala atroata de tip paleocorte-. $ste strabatuta de oricii prin care patrund in intemiscerebrale ramuri din artera cerebrala ant si laterala, iar in lun#ul dia#onale mici a

spatiuluiperorat anterior se #aseste o lama in#usta de S nervoasa X bandeleta in dia#onala.

Aceasta o separa in 2 triun#+iuri&

anterior, in care #asim tri#onul olactiv posterior – aspect palid.

Substcenusie a sp perorat anterior si aria septala sunt pc de releu pe traseul caii olactive.

ucleul ami#dalian – in proun(imea lobului temporal, a uncusului +ipocampic, atin#ecu polul sau ant scoarta uncusului +ipocampic. an#a peretele lat si sup al cornului ant al lateral, ocupa in proun(imearia de supraata care corespunde #irilor semilunar, ambiens,uncusului. $-tremitatea lui posterioara ia raport cu coada nucleului caudat. $ste incon1urat deo capsula de SA. Aceasta trimite in nc ami#dalian o serie de septuri care ilsubdivi(ea(a in maimulte sub#rupe nucleare.

'omplexul amigdaliancortico'medial, multi nuclei& centrali – cu dopamina, medial, cortical,nucleii striei terminale si aria ami#daliana anterioara.

'omplexul bazolateral – nucleu lat, ba(al, accesor ba(al

Cone-iuni&

Aerente de la bulbul olactiv, care vin la nucleul cortico'median prin stria laterala

e la aria entorinala, de la #irusul temp inerior catre comple-ul ba(o'lateral. e la nucleii septului e la talamus e la +ipotalamus



e la orm reticulata me(encealice e la corte-ul prepiriorm pe calea striei terminale in contracurent pttoti nucleii

ami#dalieni cu e-c celui central. e la corpul ami#dalian contralateral, prin comisura anterioara.

$erentele& cale ventrala – ori in comple-ul ba(olateral, corte-ul piriorm, a1un#e la ariapreoptica lat, aria septala, +ipotalamus si la nucleii ben(ii dia#onale.

Stria terminala isi are ori#inea in comple-ul cortico'median ami#dalian, pleaca dincorpul ami#dalian pe ata lui inerioara, urmea(a plaonul cornului in al lateral, intra insantul dintre talamus si corpul nucleului caudat, se indreapta catre comisura anterioara, iarma1 brelor se termina in nc striei terminale. 5estul brelor si prelun#irile neuronilor din acestinuclei se divid in 2 contin#ente&

unul supracomisural, care mer#e la aria septala preoptica si +ipotalamusul ant unul subcomisural cu aceeasidestinatie.

Ami#dala este cea mai bo#ata orm a creierului in encealine X subst opioide endo#ene,incriminate in transmiterea re!e-elor catalectice. $ste un centrul sup in reactiile de rica,urie, a#resiune.

c ba(ali – in stari de alerta, in emotii.

ccortico'medial – rasp automate, miscari tonice si clonice.

$-perimental, s'a observat ca e-citarea nc din aria septala produc puternica erectie. $-citareamer#e prin ormatia reticulata in maduva sacrata. 8rin brele din tri#onul cerebral, cornul luiAmon e-ercita o actiunee-citatorie asupra ariei septale X^erectie.

c ami#dalian, prin intermediul striei terminale produce in+ibitie asupra ariei septale.

aca distru#em nc ami#dalian apare +iperse-ualitatea maniesta. Actiuneain+ibitorie a ncami#dalian se maniesta si asupra ncventro'median talamic X centrul satietatii. aca sedistru#e ami#ala X^+iperoralitate.

$-citarea nc ami#dalian produce stimularea centrilor dinamo#eni +ipotalamici, iar distru#ereanucleului produce indierenta animalului la atacurile asupra lui X placiditate.

Comisura anterioara X in #rosimea striei terminale, trece ant de columnele ornicale, areaspectul unui ascicul compact. ateral – se divide in 2 ramuri&

anterior olactiv, este redus la or in ncol anterior, se distribuie bulbului si tractuluiolactiv contralateral dar si substanteiperant

posterior – se rasran#e in evantai in re#ant a lobului temporal, in special in #iruluitemp mi1lociu.

Contine bre care unesc ormatiuni situate pe ambele emisere& lobilor rontali, #iriitempmi1l siin, #irusul para+impocampic, corte- prepiroorm, corpii ami#dalieni, nc striei terminale,substperant, bulbul si tuberculul olactiv, dar si de la nc olactivi anteriori.

Aria septala – cuprinde septul pellucid si nucleii septului. $ste o re#iune nodala a sist deproiectielimbic, ind un centru de asociatie cu +ipotalamusul, cu epitalamusul si cu ariilecorticale.



Septul pellucid este alcatuit din 2 lame de SA, care contin un #rup de neuroni. Intre acesteaeste delimitat un sp virtual * cavum septum pellucid. Septul se insera pe ata in corpcalos si ata sup a orni-ului. In re# situata anterior de separarea acestuia de corpul calos,intalnim un mic spatiu.

c ariei septale corespund #irusului paraterminal – are o e-trem ant X rudimentpre+ipocampic si una caudala, se cont cu banda dia#onala si stria olactiva mediala. $-istaun &

#rup nuclear lateral, se cont cu neuronii dispersati in septul pellucid un #rup medial ormat din neuroni de talie mare.

a ba(a septului se #aseste nucleul acumbenssepti care se continua cu nucleii ben(iidia#onale, prin care stabilesc le# cu nc ami#dalian.

Aerente& primeste aerente de la corpul ami#dalian prin stria terminala si banda dia#onala,primeste de la substantaper anterioara si bulbul olactiv pe calea striei mediale olactive, dela +ipocamp prin intermorni-ului, de la +ipotalamus si de la orm me(encealica prin ascmedian al \ anterior.

$erentele& prin corpul ami#dalian pe calea striei terminale, catre +ipotalamus, catreormreticulata me(, catre +ipocamp prin orni-, catrenc+abenular pe calea striei medulare si apoiprin ascretrore!e- spre te#mentulme(encealic.

Form +ipocampica&+ipocampus, intusiumriseum cu striile lon# lat si mediala, #irulasceolar, dintat, prosubicul, subicul, presubicul, parasubiculul, cornul lui Amon si o parte dinuncus.

esenea(a un inel putin vi(ibil, de SC si bre care incon1oara ecare emisera cerebrala.istin#em +ipocampul dorsal si ventral.

Ripocampul dorsal ia aspectul unei bandelete de tip ar+icorte-, in rap cu corpul calos se

descriu +ipocamp dorsal& port precomisurata port supracomisurala port subcomisurala

3ortiunea precomisuralaX bandeleta in dia#onala, care incon1oara #enunc+iul corpului calos

3ortiunea supracomisurala – cont ped corpului calos sub orma unei bandelete de SC Xintusiumriseum, care este mar#inita de cei 2 nervi anci(i.

:oate aceste ormatiuni incon1oara spleniusului corpului calos * fascio lacinereea.

Fasciolacinereea este urmata de portiuneasubcomisurala X banda de SC care are un aspectdintat X ascia dentata. $a se asea(a pe planseulprel senoidale a lateral in concavitateambriei. Fascia dentata se cont anterior cu uncusul+ipocampic sub orma unei lame inu#ustede SC X bandeleta Miacomini.

Ripocampusul ventral – corpul Amon si ascia dentata.

'orpul <mon X proeminenta cu e-tremitatea ant mai voluminoasa, imbraca aspectul uneivir#ule cu concavitatea spre linia mediana. Se ormea(a ca re( al inundariiscoartei pe ata inta lobului temporal, in intprel senoidale a lateral. Aceasta inundare este datorata decatresantul+ipocampic, care mar#ineste medial #irusul +ipocampic.

In mod normal, SA este ridicata spre lumenul ventricular, acopera partea sup a corpului Amonsub orma unui strat * alveus. Sub alveus – se #aseste SC a cornului lui Amon X de tipar+icorte-.



Mirusul dintat este o asie de corte- crenelata, situat intre +ipocamp si #irusulpara+ipocampic, are o structuratrilaminara, de la supraata spre proun(ime&

"olecular Mranular polimor.

Cornul lui Amon&

$pendim ventricular, un strat de bre tan#entiale aerente +ipocampului, stratul \, stratulpiramidal cu rol e-citator si un strat radiar. :recerea de la corte-ul amoniancatre celpara+ipocampic, un neocorte- de tran( cu 2 straturi, se ace #radat, prin interm a 4 (one detran(itie&

8rosubicul Subicul presubicul parasubicul X o structura care ace catre corte- amoniancatre neocorte-ul de tran(itie.

Indusium riseum X paturasubtire de SC care inveleste ata sup a corpului calos, se cont cu SC

a #irusului cir#ular. Ant – #irusul paraterminal posterior. In #rosimea ei X striile lon# laterala simediana, unele brele ale striei care strabat corpul calos si intra in componentele orni-ului.



'urs ==



/"ica recapitulare de data trecuta0 Santul +ipocampic inunda substanta cenusie ascoartei. a nivelul #irusului +ipocampic, substanta alba este ridicata catre lumenulventricului si acopera ata superioara a cornului lui Amon sub orma alveusului. Sub ea

se #aseste substanta cenusie a cornului lui Amon care este o scoarta de tip ar+icorte-.e.a lun#ul mar#inii concave se #aseste o lama de substanta alba /mbria sau corpulbordant0. :recerea de la corte-ul de tip amonian catre corte-ul para+ipocampic sereali(ea(a printr'o (ona de tran(itie corticala care are 4 (one& prosubiculum,subiculum, presubiculum si parasubiculum.



'onexiuniile hipocampului

Ripocampul are cone-iuni cu neocorte-ul cerebral, cu cornul lui Amon contralateral,

cu talamusul, cu +ipotalamusul si cu ormatiunea reticulata a trunc+iului cerebral.8ractic, cornul lui Amon este le#at de mai toate structurile nevra-ului.

'onexiuniile cu neocortexul

Aceste cone-iuni se ac in special cu neocorte-ul orbito'rontal, cu neocorte-ul insularsi cu neocorte-ul temporal. Se reali(ea(a prin bre scurte de asociatie, prin asciculuncinat /uneste scoarta lobului orbitorontal cu cornul lui Amon si cu nucleulami#dalian0.

'onexiuniile cu cornul lui <mon contralateral

Se reali(ea(a prin bre comisurale ale tri#onului cerebral care alcatuiesc psalterium/(ona de bre de asociatie0.

'onexiuniile cu nucleii talamici

5epre(entate prin brele pedunculului inero'intern al talamusului. 8ortiuneama#nocelulara a nucleului dorsomedian al talamusului este le#at de cornul lui Amonprin bre care intra in alcatuirea acestui peduncul. 8ortiunea parvocelulara a nucleuluidorsomedian este unita cu corte-ul prerontal . In acest el, nucleul dorsomediandevine o importanta statie de le#atura intre corte-ul prerontal si cornul lui Amon.

'onexiuniile cu hipotalamusulAceste le#aturi sunt inte#rate in cadrul circuitului lui 8ape(. Acest circuit incepe lanivelul tubercului mamilar al +ipotalamusului si prin asciculul mamilotalamic a1un#ela nucleii anteriori ai talamusului. e la nucleii anteriori ai talamusului, circuitul



proiectea(a sub orma unor eerente pana la #irusul cin#ular. e aici, bre deasociatie care alcatuiesc asciculul cin#ular, prelun#esc circuitul pana la scoarta#irusului +ipocampic. e la nivelul #irusului +ipocampic, scurte bre de asociatie lediri1ea(a pana la nivelul corpului cornului lui Amon. Acest circuit are si un retur. $stevorba de returul circuitului lui 8ape(, repre(entat de bre eerente ce pleaca dincorpul lui Amon. $le iau drumul mbriei, apoi mer# de.a lun#ul stalpului posterior altri#onului cerebral, apoi de'a lun#ul corpului tri#onului cerebral si de aici circuitul

a1un#e la nivelul stalpului anterior al tri#onului cerebral si inapoi la tuberculii mamilari.In acest circuit sunt interconectate structurile nervoase centrale care suntraspun(atoare de e-presia emotiei. Acest circuit 1oaca de asemenea un rol importantin memori(area aptelor recente, ceea ce inseamna memoria de -are.

'onexiuniile cu formatiunea reticulata a trunchiului cerebral

Cu ormatiunea reticulata a trunc+iului cerebral, cornul lui Amon intretine le#aturi indublu sens prin bre care alcatuiesc asciculul median al telencealui. In cadrulacestor cone-iuni se inc+ide asa'(isul circuit al lui auta /circuitul me(encealo'limbic0. Circuitul auta& de la nucleul lui nauta /aria limbica a me(encealului0, lanucleul interpeduncular, apoi la +ipotalamus, la cornul lui Amon, aria spetala, pana laneocorte-ul orntal. 5eturul acestui circuit se reali(ea(a pe un drum asemanator.

8rin brele sale aerente, asciculul median al telencealului repre(inta un importantcanal inormational pt rinenceal. e'a lun#ul sau,a1un# in +ipotalamus si apoi instructuri rinencealice, inormatii nu numai nespecice ale ormatiei reticulate, ci sinumeroase mesa1e care vin din caile sen('sen(oriale specice.

7ornix



8e ata inerioara a spleniusului corpului calos, mbria se continua cu picioareleorni-ului /crus ornicis0. Forni-ul este o comisura de orma triun#+iulara care arevarul anterior, ba(a posterior, si aceasta comisura este sustinuta de 4 stalpi care sedetasea(a anterior de varul orni-ului, iar posterior se detasea(a de un#+iurile ba(ei.8ilierii incon1oara in concavitatea lor peretele superior al ). Stalpii anteriori suntrecurbati, imbratisea(a prin e-tremitatea lor anterioara, polul anterior al talamusului,delimitea(a intre ei #aura lui "onro din dreapta si din stan#a. Stalpii posteriori

incon1oara e-tremitatea posterioara a talamusului, si se termina in 1os si inainte in+ipocampul ventral.

'aile optice

5etina este membrana interna a oc+iului si ea cuprinde elementele otosensibile caresunt impresionate de undele luminoase. 5 pt lumina ai retinei sunt celule ciliate cares'au transormat in cursul lo#ene(ei. Acestea sunt celule cu conuri si celule cubastonas care alcatuiesc stratul neuroepitelial al retinei /stratul 40, strat care estederivat din ectodermul neural al diencealului.

Celulele cu con receptionea(a impresiunea vi(uala pt vi(iunea otopica, diurna si ptvi(iunea colorata. Celulele cu bastonas sunt speciali(ate pt vi(iunea scotopica,crepusculara. Celulele cu con sunt >' mil cu densitatea mai mare in oveea centralis.Celulele cu bastonas sunt ;;?';2< mil, ele lipsesc in oveea centralis. Conurile aupra#uri inalte de e-citatie, ele sunt impresionate la apro- cuante de lumina.astonasele sunt mai sensib, sunt active de o sin#ura cuanta luminoasa.

8erceptia luminoasa nu poate avea loc decat daca otonii sunt absorbiti cel putinpartial de catre 5, proces care se reali(ea(a prin pre(enta pi#mentilor vi(uali.

5odopsina sau purpurul retinian se #aseste in bastonase si lipseste in conuri.

5eeritor la mecanismul otoreceptiei si la mecanismul vederii in culori e-ista maimulte teorii&

:eoria lui _oun# si Rerman presupune ca in conuri se #asesc ) tipuri de pi#mentiotosensibili& eritrolab /pt radiatie rosie0, cianolab /pt radiatie albastra0 si clorolab /ptradiatia verde0. in combinatia acestor pi#menti vi(uali re(ulta nuantele de culoare pecare le percepem.

:eoria lui Rerin# /teoria cuplurilor anta#oniste& #alben'abastru si rosu' verde0. Aceastateorie pare a corespunde mai bine ideii de vi(iune in culori.

8relun#irile celulelor cu bastonas se termina sub orma de mici sere, in timp ceprelun#irile celulelor cu con se termina sub orma de pedicul in stratul al <'lea alretinei /strat ple-iorm e-tern0 unde ac sinapsa cu un neuron bipolar situat in stratul>/ strat nuclear intern0. Acest neuron bipolar repre(inta protoneuronul caii optice.

Stratul celulelor bipolare repre(inta de apt un #an#lion sen(itiv care este desasuratin #rosimea retinei

ervul optic propriu'(is este repre(entat de a-onii celulor bipolare care au valoareaunor radacini posterioare sau a ra#mentelor retro#an#lionare ale unui nerv. Incepandde la acest niv, caile optice se pot considera ca ind desprinse din SC.

$-ista mai multe tipuri de neuroni bipolari ' ) tipuri& n;' neuroni bipolari ai celulelor cucon si bastonas, n2 – neuroni bipolari ai celulelor cu con si n)' neuroni plati



In acest strat al neuronilor bipolari se mai #aseste si corpul celular al celulelorori(ontale si al celulelor amacrine care sunt interneuroni ara rol visual, dar care au rolde a interveni in sumarea impulsurilor vi(uale

8rotoneuronii de tip n; si n2 primesc impulsuri de la ;<'2? celule 5 cu con sibastonas.

In acest strat e-ista pe toata supraata retinei, celule ale caror bre /bre pupilare0

sunt destinate re!e-elor iridiene si care sunt straine de unctia vi(uala propriu'(isa.<l doilea neuron al caii optice&

eutoneuronul e o celula #an#lionara, a!ata in cel de'al 'lea strat al retinei. umaruldeutoneuronilor e de circa ; milion, observam ca are loc o conver#enta a impulsurilor.Spre ecare celula #an#lionara polisinaptica conver# a-onii a ? pana la ;? de celulereceptoare. Celulele #an#lionare sunt ase(ate pe un sin#ur rand cu e-ceptia re#iuniimaculare unde sunt ase(ate pe ';? randuri. 5e#iunea maculara e (ona perceptieima-imei vederi clare.

Campul receptor retinian al ecarei celule #an#lionare e un camp circular. Sunt 2tipuri de celule #an#lionare&

cu camp central vi(ual e-citator si cu perieria in+ibitorie – sunt celulele de tipUonU.

cu camp central in+ibitor si cu perieria e-citatorie – sunt celulele de tip UoLU

'um se realizeaza conexiunile intre primul si al doilea neuron(

Cone-iunile (onei centrale se reali(ea(a pe calea 5eceptor – celula bipolara – celula#an#lionara. In (ona perierica cone-iunea porneste de la receptor – celula bipolara –

celule amacrine – celule #an#lionare. Celulele ori(ontale si cele amacrine sunt celulede asociere intre diversele straturi ale retinei.

Sinapsele protoneuronului cu deutoneuronului caii vi(uale sunt sinapse a-odendriticesi a-osomatice. A-onii celulelor #an#lionare si a-onii celulelor pupilare deci cele carenu au rol strict in vedere ormea(a nervul optic care practic nu e un nerv propriu'(is.$l e alcatuit din bre nervoase intra'centrale care'si au ori#inea in retina. Stratulcelulelor #an#lionare ec+ivalea(a cu un nucleu sen(itiv din nevra-, iar nervul optic,c+iasma optica si tractul optic ec+ivalea(a cu un ascicul ascendent e-teriori(at. :oatebrele nervului optic sunt mielini(ate si provin imediat dupa iesirea din #lobul ocular

de la o sin#ura retina. Asadar vederea e monooculara `



Supraata ecarei retine,considerata ca un cerc, care are in

centru oveea centralis poate impartita printr'un diametru vertical intr'o 1umatatena(ala /XmedianaXinterna0 si una temporala /XlateralaXe-terna0.

iametrul ori(ontal imparte retina intr'o 1umate superioara si una inerioara, astel seormea(a 4 cadrane&

a cadran supero'internb cadran inero'internc cadran supero'e-ternd cadran inero'e-tern

Fibrele vi(uale care pleaca de la supraata retinei se or#ani(ea(a in urmatoareleascicule&

' un ascicul macular /vine de la macula lutea0 si repre(inta ;H) din brele vi(uale.



' asciculul na(al provine din cadranele 1umatatii na(ale /supero'intern ] inero'intern0

' asciculul temporal contine cam o treime din brele vi(uale care pornesc din 1umatatea temporala a retinei.

' asciculul in semiluna care provine din brele cele mai e-terne ale 1umatatiitemporale ale retinei.

6c+iul e alcatuit ca un disc po(itiv dioptric. in cau(a acestui dispo(itiv dioptric, 1umatatea inerioara a retinei receptionea(a impresiile venite din 1umatateasuperioara a campului vi(ual iar 1umatatea inerioara receptionea(a impresiile vi(ualesosite din (onele inerioare.

>umatatea inferioara a retinei ce vede(

8artea superioara a campului vi(ual.

In acelasi mod, retina 1umatatii temporale priveste se#mentul na(al al campuluivisual, iar 1umatatea na(ala priveste partea temporala a campului. 5etina temporalapriveste si receptionea(a inormatiile din portiunea na(ala, retina na(ala

receptionea(a inormatii venite din partea temporala a campului vi(ual.

'e e campul vizual(

$ spatiul perceput de un oc+i mentinut in po(itie -a. istin#em un camp vi(ualmonoocular, deci un camp vi(ual pentru ecare oc+i in parte. Campul vi(ual binoculare spatiul va(ut simultan cu ambii oc+i. Campul vi(ual binocular e ormat prinsuprapunerea celor 2 campuri monooculare in partea lor na(ala. Fasciculul macularcontine cam ;H) din brele vi(uale, asciculul na(al contine brele din 1umatateana(ala, asciculul temporal contine cam ;H) din brele vi(uale temporale, iar ascicululin semiluna contine brele cele mai e-terne /cele mai laterale0 ale campului temporal.

<cuitatea vizuala& se e-aminea(a cu a1utorul tabelelor optotip, pacientul se pune la< metri in ata tabelului si trebuie sa recunoasca semnele de pe tabel. $vident, trebuie

sa recunoasca semnele cu ecare oc+i in parte. In dreptul ecarui semn de pe tabel seva trece distanta de la care poate sa vada oc+iul emetrop. Acuitatea vi(uala secalculea(a dupa ormula&



d?@

d ind distanta de la care vede pacientul

ind distanta de la care ar trebui sa vada in mod normalpacientul

Exista si tulburari ale acuitatii vizuale&

I ambliopia – diminuarea acuitatii vi(ualeII nictalpia – diminuarea acuitatii vi(uale in cursul noptiiIII +emeralopia – diminuarea acuitatii vi(uale in timpul (ileiI discromatopsia – pacientul nu recunoaste culorile sau le recunoaste si nu le

poate deosebi cecitatea vi(uala – pacientul nu are sen(atie vi(uala JJJ /<&)2, lad conunda

termenii de UnictalopieU si U+emeralopieU, el (ice e-act invers0

ervul optic e considerata a doua perec+e de nervi cranieni, el ia nastere prinpediculul ve(iculei optice diencealice pentru ca din e-tremitatea ve(iculei se de(volta

retina. Fiind un derivat al SC are o structura complet dierita ata de str celorlatinervi cranieni in timp ce dpdv +istolo#ic structura lui se aseamana cu cea aasciculelor nervoase centrale.

Fibrele optice strabat lamina cribrosa a coroidei si a scleroticii, apar in parteaposterioara a #lobului ocular cam la )mm inauntru si un ;mm deasupra poluluiposterior al #lobului ocular. e aici nervul optic se intinde pana la un#+iulanterolateral al c+iasmei optice. $vident ca ii descriem mai multe portiuni&

; o portiune oarte scurta, portiunea intraoculara de doar ; mm2 o portiune intraorbitala care are cam 2 cm) o portiune intracanaliculara care are ' mm4 o portiune intracraniana de ;,<'2 cm

Aortiunea intraoculara& se constituie la nivelul papilei optice, aici nervul este destulde subtire, are un diametru de circa ;,< mm insa aceasta dimensiune va crestetreptat, ia aspectul unui trunc+i de con iar la supraata scleroticii de1a are cam )mm indiametru. Aceasta in#rosare e datorata& cresterii cantitatii de tesut nevru#lic siaparatiei tecii de mielina.

Aortiunea intraorbitala& se #aseste in#lobata in #rasimea retrobulbara, nervul esituat in interiorul piramidei musculare si a piramidei aponevrotice ormata dinmusc+ii drepti ai #lobului ocular, aceasta portiune a nervului e ondulata in orma deS[, are doua curbe, una posterioara cu concavitatea inero'medial si una anterioaracu concavitatea lateral. atorita acestor curburi polul posterior al oc+iului se poatemisca in toate sensurile ara ca aceste miscari sa tractione(e in vreun el nervul.5aportat la artera si vena otalmica, nervul are in aara lui artera lacrimala si arteracentrala a retinei, are deasupra artera supraorbitala, arterele ciliare scurteposterioare, arterele ciliare lun#i posterioare. Inauntru are artera palpebrala

superioara si palpebrala inerioara si arterele etmoidale posterioara si anterioara.ateral de el se #aseste #an#lionul ciliar iar in varul conului muscular trece alaturi dea. otalmica /inero'lateral0, trece in canalul optic.



Aortiunea intracanaliculara& nervul a1un#e pe peretele canalului optic si intra incavitatea craniana.

1n portiunea craniana e turtit, este acoperit de spatiul perorat anterior si de striaolactiva mediala, se #aseste pe cortul +ipo(ei si sta pe partea laterala a santuluioptic. Inero'lat de el se #aseste artera carotida si ori#inea arterei otalmice."enin#ele ormea(a deasupra nervului un el de cort, in spatele canalului optic,cortul nervului optic.

Structura nervului optic& alcatuit din bre subtiri care au 2 pana la ;? microni.Aceste bre sunt cilindra-onii celulelor #an#lionare care se #asesc in retina. Suntinvelite de o teaca de mielina in sc+imb nu au teaca Sc+Pann. Sunt acoperite de oteaca nevrotica subpiala din care pleaca printre brele nervului un reticul #lial. Fibrelemaculare deci cele care vin de la macula lutea ocupa un spatiu trin#+iular cu ba(a inperierie situat intre brele temporale ase(ate superior si cele na(ale inerior. In 1umatatea posterioara a nervului brele maculare sunt situate central intre brele carevin din re#iunea temporala si cele care vin din re#iunea na(ala.

:ulburarile patolo#ice date de le(area nervului optic sunt usor de e-plicat&' sectionarea nervului produce cecitate homolaterala.

' le(iunea asciculului macular determina scotom central /individul vede darportiunea centrala a oc+iului nu receptionea(a inormatiile luminoase pentru ca a ostaectat asciculul care vine de la macula lutea0

ervul optic se termina in un#+iul anterolateral al c+iasmei optice. C+iasma optica e olama patrulatera de substanta alba situata la locul de trecere intre peretele anterior sicel inerior al ventricululul al )'lea. C+iasma masoara cam ;2mm in diametrutransversal, in diametru anteroposterior si 4 mm in #rosime. ateral este in raport

cu substanta perorata anterioara si cu artera carotida interna. Caudal se continua cutuber cinereum. a nivelul c+iasmei optice brele campurilor na(ale se incrucisea(atrecand de partea opusa. Fibrele temporale raman de aceeasi parte. Fascicululmacular e mi-t, cea mai mare parte din bre isi pastrea(a dispo(itia initiala, alta partese incrucisea(a si se situea(a in mar#inea posterioara a c+iasmei optice. 8este brelemaculare se asea(a brele na(ale provenite din 1umatatea superioara a ambelorretine iar dedesubtul lor se asea(a brele din 1umatatile inero'na(ale.



Fibrele care provin din cadranul na(al inerior trec prin partea ventrala a c+iasmei, seintalnesc cu brele care vin de la oc+iul din partea opusa, deci brele nervului opticde parte opusa, descriu o bucla ce poarta numele de #enunc+iul anterolateral apoipatrund in tractul optic. Fibrele care vin din re#iunea na(ala superioara strabatc+iasma pana la ori#inea tractului optic, descriu si ele o bucla ce poarta numele de#enunc+iul posterior si se indreapta spre tractul optic opus. Incrucisarea are loc inpartea dorsala si superioara a c+iasmei.



Spuneam ca brele din re#iunea temporala nu se incrucisea(a. e'au mai ramasbrele maculare. Spuneam ca brele maculare mer# de aceeasi parte, numai o micaparte dintre ele se incrucisea(a. A1un# in tractul optic de partea opusa. in un#+iurilepostero'laterale ale c+iasmei optice pornesc tracturile optice. e(iunile c+iasmeiproduc tulburari de vedere in unctie de sediul le(iunii. 6 compresiune la nivelulportiunii mediane a c+iasmei optice interesea(a asciculele na(ale si va avea care(ultat +emianopsia bilaterala. 6 le(iune care interesea(a un#+iul lateral al c+iasmei

distru#e asciulele laterale neincrucisate care vin din re#iunea temporala, deci vomavea +emianopsie bina(ala.

:racturile optice limitea(a antero'lateral osa interpedunculara, tractul treceintre spatiul perorat anterior si tuber cinereum, incon1oara pedunculii cerebrali si,inainte de a a1un#e la corpul #eniculat lateral, se divide in doua entitati& una mer#espre aria pretectala si coliculul superior si ace parte din sistemul vi(ual secundar. 6alta ramura mer#e spre corpul #eniculat lateral, care este in#lobat in sistemul vi(ualprimar.

<sadar un tract optic ce bre contine(

Contine brele temporale ipsilaterale – din aceeasi parte* contine brele na(alecontralaterale* contine o parte din brele maculare si din brele pupilare bilaterale. ee-emplu, in partea dreapta tractul optic contine toate brele din se#mentul temporaldrept, contine brele ce vin de la campul na(al stan#, o parte din brele maculare sidin dreapta si din stan#a si contine si brele pupilare care vin de la ambele retine.

'um sunt asezate aceste bre in tracturile optice(

Fibrele maculare au o dispo(itie e-centrica, sunt situate dorso'lateral. Fibrelena(ale se #asesc ase(ate dorso'medial, iar brele temporal sunt ase(ate ventro'

lateral. Acum putem #andi usor ce se intampla cand avem le(iuni la nivelul tractuluioptic stiind dispo(itia brelor in tract. e(area la nivelul tractului optic determina+emianopsie omonima, contralaterala le(iunii. Apoi, aceste bre care sunt a-oniideutoneuronilor se termina in corpii #eniculati laterali, corpul #eniculat lateralrepre(inta sediul ultimului neuron – neuronul talamo'cortical.

Corpul #eniculat lateral este situat ventral si lateral de corpul #eniculat medial.a nivelul lui se reali(ea(a articularea neuronului retinian, sau mai bine'(is alneuronului retino'diencealic cu neuronul diencealo'cortical. Corpul #eniculat are ostructura lamelara si este alcatuit din > straturi. 8re(inta si doi nuclei, unul ventral siunul dorsal. Straturile ;, 4 si > primesc brele na(ale. Straturile 2, ), < primesc breletemporale. umerotarea acestor straturi s'a acut dinspre proun(ime catre supraata,la supraata corpului #eniculat se #aseste stratul (onal. 5e#iunea maculara a retineise proiectea(a in re#iunea centrala si posterioara a nucleului corpului #eniculat. Inre#iunea antero'laterala se proiectea(a campurile, cadranele inerioare retiniene, inre#iunea antero'mediala se proiectea(a cadranele superioare. Fiecare bra optica setermina prin <'> ramuri, articulandu'se cu un neuron. ??.??? bre corespund lacateva milioane de neuroni, iar ecare neuron primeste terminatii ale mai multorbre, e-istand deci un proces de conver#enta si de diver#enta a impulsurilor. Circa2?E din brele optice se termina in pulvinar. Sunt bre de asociatie care nu au rolvi(ual. Fibrele pupilare traversea(a corpul #eniculat lateral si prin bratul con1unctivalanterior se termina la nivelul tuberculului cvadri#emen anterior. a spuneam ca lanivelul corpului #eniculat lateral au loc procese inte#rative deoarece aici vin brecortico'u#ale si pornesc aerentele #eniculo'striate. In corpul #eniculat lateral se#asesc interneuroni de tip Mol#i II care ac le#atura intre aerentele ambelor retine,



le#atura cu aerentele corticale, acest lucru se reali(ea(a datorita aptului ca neuroniitrec de la un strat la altul. Functia inte#rativa a corpului #eniculat lateral estesu#erata de pre(enta #lomerulilor care se ormea(a din dendritele si a-onii perierici sicentrali, impreuna cu unele sinapse a-o'a-onice de natura in+ibitorie si cu sinapsea-o'dendritice. $-istenta cone-iunilor intra' si interlamelare in structura corpului#eniculat lateral permit inte#rarea impulsurilor care vin de la ambele retine.

a nivelul corpului #eniculat lateral se desparte calea optica propriu'(isa decalea re!e-elor de acomodare la distanta si la lumina. a om, aceste re!e-e pornescdin lamele ba(ale care trimit o radiatie #i#antocelulara la nucleii pretectali deservindacest re!e-. $-ista si un sindrom, sindromul Ar#Bll'5obertson care consta in pierdereare!e-ului la lumina si pastrarea iridoconstrictiei. In acest sindrom, le(iunea se #asesteintre corpul #eniculat lateral si nucleul nervului oculomotor. $erentele corpului#eniculat lateral sunt repre(entate de radiatiile optice sau radiatiile lui Mratiolet carecontin bre #eniculo'striate si bre #eniculo'temporale. Aceste bre trec prinse#mentul retro'lenticular al capsulei interne, incon1oara cele ale circumerinteiventriculului lateral, unele bre mer# catre pulvinar, altele catre nucleul ventral si

lateral al talamusului. Fibrele situate dorso'lateral a1un# direct in aria striata, breleintermediare intra in lobul temporal, pe ata laterala a cornului inerior al ventricululuilateral. Formea(a aici stratul sa#ital e-tern si a1un# la corte-. Fibrele ventrale autraiectul cel mai lun#. A1un# la uncusul lobului temporal si apoi se intorc la aria striata.Ce se intampla daca sunt le(ate in totalitate radiatiile opticeY om avea +emianopsieomonima simetrica.

Se#mentul cortical se #aseste in lobul occipital in 1urul santului calcarin. Aici se#aseste campul ;= striat sau campul vi(ual, unde proiectia se ace punct cu punct.Apoi, campul ; parastriat si campul ; peristriat, care sunt campuri de asociatiepentru miscarile re!e-e. @ona de proiectie maculara a re#iunii pe corte- repre(inta

ceva mai mult de 1umatate din aria vi(uala de pe scoarta. In campul ;= re#iuneamaculara se proiectea(a in ;H) posterioara, re#iunea perimaculara in ;H) mi1locie iarre#iunea perierica in ;H) anterioara. 9n neuron care deserveste o celula cu conactivea(a mai mult de ;?? de neuroni din aria ;=. Cadranele retiniene superioare saucampul vi(ual inerior se proiectea(a pe bu(a superioara a santului calcarin.Cadranele retiniene inerioare sau campul vi(ual superior se proiectea(a pe bu(ainerioara. Fibrele radiatiei optice se termina in straturile ) si 4 si dau colateralepentru straturile 2, < si >. Campul ; este campul memoriei vi(uale. Campul ; are rolin orientarea spatiala si in corectitudinea miscarilor. 8rin corpul calos, campul ; selea#a de campul ; contralateral. Ariile vi(uale au si alte cone-iuni& cu centrul

ima#inii auditive a cuvintelor, au cone-iuni cu centrii ima#inilor vi(uale ale cuvintelor,au cone-iuni cu centrii limba1ului articulat, dar si cu centrii subcorticali prin brecortico'tectale care au rol in re!e-ele de acomodare si cone-iuni prin brele cortico'reticulare care au rol in inte#rarea substantei reticulate.

"odern se considera ca sistemul vi(ual este ormat de apt din doua sisteme& unsistem tectal, lo#enetic mai vec+i, care are rol in locali(area obiectelor si un sistem#eniculo'striat, mai nou lo#enetic, cu rol de a recunoaste obiectul si de a'l intele#e.$vident ca ambele sisteme sunt interdependente.

• 1ridoconstrictia e un re!e- de natura parasimpatica.Care este calea acestui re!e-Yela receptor prin nervul optic ,c+iasma optica,tract optic ,a1un#e prin bratul oliculului



superior la nuclei pretectali ipsi si contralaterali.8rin interneuroni, este activatnucleul/nc.0accesor al oculomotorului de unde pleaca bre /b.0 parasimpatice /8S0 ceintra in constitutia nervului/n.0 III, aceste b. 8S a1un# la #an#lionul /##l.0 ciliar unde acsinapsa .Fb. post#an#lionare/post#an#.0 mer# pe calea nervilor/nn.0 ciliari scurti ,lamusc+iu/m.0constrictor pupilar si m.ciliar.

• 1ridodilatatia,re!e- de natura simpatica/S0 .Aerenta acestui re!e- este la el ca la

re!e-ul de mai sus,pana la coliculul superior,de aici pe tractul reticulospinal sitectospinal ,ino. a1un#e la centrul ciliospinal.Aici isi are ori#inea b.pre#an#lionara/pre#an#.0 care prin ramul comunicant al n. spinal a1un#e la ##l. cervicalsimpatic sup. iar de aici b post#an#.mer# pe calea n. sau ple-ului carotic intern ,sealatura n. otalmic,apoi ramurei/ram.0 na(ociliare si prin nn. ciliari lun#i a1un# la m.dilatator al pupilei.

• Be8exul de acomodare ,consta in modicarea/modi.0 puterii de reractie acristalinului, creste in conver#enta #lobilor oculari,se produce constrictie pupilara,simodi. ale ra(ei de curbura a cristalinului.Calea porneste tot de la nivelulreceptorilor/rec.0 retinieni,n.optic,c+iasma optica,tract optic, corpul #eniculatlateral,apoi prin radiatiile optice,a1un# la campul ;= ,care are cone-iuni cu campulmotor vi(ual ; si de aici se comanda miscarile ambilor #lobi oculari .Calea eerenataporneste de la campul ;,corpul #eniculate lateral ,coliculul sup prin radiatiile optice sibratul coliculului sup. ,a1un# la niv. nc. interstitial si comisural apoi la nc. nn.oculomotori III,I si I.

• Structura emisferelor cerebrale& cele doua emisere au o structura identica indalcatuite din substanta cenusie si substanta alba. Cea mai mare parte a substanteicenusii este dispusa la supraata e-terioara a emiserelor si aici ormea(a scoartacerebrala. 6 alta parte a substantei cenusii se #aseste in interiorul emiserelor

cerebrale dispusa sub orma unor mase nucleare voluminoase care poarta numele denucleii ba(ali sau nc. centrali. Intre talamus si nucleii centrali si intre nc. centrali siscoarta cerebrala se asea(a substanta alba a emiserelor cerebrale. Scoarta cerebralaeste partea cea mai evoluata a SC, ea acopera intrea#a supraata e-terna aemiserelor cerebrale, patrunde apoi ara intrerupere in undul tuturor santurilor sisci(urilor emiserului, astel incat aceasta dispo(itie ii permite ca intr'un spatiu reduscum este cel al cutiei craniene sa ocupe o intindere de cca. 2<?? cm2. umai cca. ;H)din aceasta supraata acopera #irusurile, restul substantei cenusii se #aseste inproun(imea santurilor emiserelor. Mrosimea scoartei cerebrale varia(a intre 2 si 4 mm.$a este mai subtire la nivelul polilor sip e supraata interna a emiserului unde masoara

cam 2mm si atin#e ma- de #rosime pe #irusul precentral al lobului rontal. Scoartacerebrala este alcatuita din doua teritorii ine#ale ca intindere si dierite dpdv moro'unctional. Aceste doua teritorii sunt alocorte-ul si i(ocorte-ul.

• Alocorte-ul /alloXdierit0 sau ar+ipaliumul ocupa cam 1umatate din supraata totala ascoartei cerebrale si se limitea(a la om pentru a acoperii unele #irusuri de pe atainterna si inerioara a emiserului cerebral, #irusuri care apartin rinencealului.

• I(ocorte-ul /i(oXasemanator0 sau neopaliumul acopera la om imensa ma1oritate asupraetei emiserului cerebral. Acest tip de scoarta este si partea cea mai noua si dinacest motiv mai este cunoscut si sub numele de neocorte-. Aceasta de(voltare

precumpanitoare a neocorte-ului sau a i(ocorte-ului conera omului imense avanta1e. Iiconera un comportament individual, deci ii conera o viata personala si o activitatepsi+ica si evoluata, si constienta.



• <locortexul pre(inta ) varietati ale scoartei, care insa sunt va# deosebite dpdvstructural, insa ecare din aceste varietati marc+ea(a o anumita etapa lo#enetica ade(voltarii. eosebim ar+icorte-ul si paleocorte-ul&

'arhicortexul repre(inta cea mai vec+e portiune a scoartei, la nivelul lui #asim o scoartarudimentara, simplu alcatuita. e la supraata catre proun(ime ii descoperim ) straturi&' unstrat molecular

/un strat granular /receptor0 /strat polimorf /predomina

celuele piramidale care au unctie eectorie0

• 9n asemenea tip de scoarta #asim in +ipocamp, in cornul lui Amon si in structurile#irusului intralimbic.

'paleocortexul este o structura asemanatoare cu ar+icorte-ul, deosebit de acesta prin aptulca startul mi1. e alcatuit din cel. #ranulare si cel. piramidale care sunt amestecate intreele.8aleocorte-ul se #aseste in ma1oritatea #irusurilor rinencealice .

• 1zocortexul sau neopalium cuprinde un imens camp neuronal ,estimarile ne arata caaici s'ar #asi ;? miliarde de neuroni .Cira nu ar avea mare semnicatie decat daca ocomparam cu aptul ca pe creierul de maimuta #asim doar circa ) miliarde de neuroni.

• In neocorte- #asim neuroni de orma si dimensiuni si densitati dierite ,se #asesc aici >straturi neuronale,care insa sunt variabile ca #rosime si intindere iar studiul acestorstraturi il repre(inta obiectul citoar+itectonicii scoartei cerebrale.e la supraata spreproun(ime avem&

=6stratul molecular/in care se #asesc b. nervoase numeroase si neuroni mai putini

/este sarc in neuroni0,din acest motiv se mai numeste si stratul plexiform.euronii sunt cuo densitate de circa <? pe mm,sunt de talie mica/4'> microni0 ,usormi,orientate ori(ontal sirelative distantati unul de altul.A-onul si dendritele neuronilor din stratul molecular se dispunori(ontal,parallel cu supr. Scoartei si ele se intretaie cu dendritele apicale care vin de laneuronii din celelalte straturi,cat si cu dendritele neuronilor martinotti / aceste celule se#asesc raspandite cam in toate straturile,ele asi#urand procesul de reverberatie alimpulsurilor catre neuronal care le'a emis si intaresc e-citatia subliminara primara 0.atoritaorientarii in supraata al a-onilor si dendritelor se ormea(a la acest nivel un ple- intracortical,plexul tangential al lui Exner . $ste evident ca acest strat molecular are o unctieasociativa.

46stratul granular extern/in care #asim neuroni care au talia de 4' microni,orma#ranulara sau stelata mica sau piramidala,densitate mai mare ca in primul strat cam >? pemm,dendritele lor apicale intra in stratul ; iar a-onii coboara pana in straturile < si > alescoartei cu care ac sinapsa,alti a-oni intra in substanta alba a emiserelor cerebrale.Spredendritele ba(ale a a-onilor din acest strat vin a-oni ascendenti din alte straturi ale scoarteicerebrale sau vin ramuri recurente din a-onii stratului piramidal intern/stratul < al scoartei0.Inacest el se poate considera ca stratul #ranular e-tern e un strat ce primeste in. din altere#iuni ale scoartei si le proiectea(a catre neuronii din straturile < si >.

C6stratul piramidal extern/are neruoni piramidali, ase(ati pe ) randuri saustarturi&supercial,intermediar4 si profund ,neuronii au cam ;2 microni ,densitate cam2?,dendritele lor apicale a1un# in stratul ; lasand colaterale la stratul 2.endritele ba(ale

primesc numeroase ram. aerente care au rol in transmitere ,dar primesc si o multime decolaterale de la a-onii descendenti ce vin din starturile prounde.A-onii neuronilor piramidalicoboara in stratul < si > si ac sinapsa cu elementele neuronale din acest strat.5olul stratului



piramidal e-tern este de a primi mesa1e intracorticale sau aerente de la talamus si leproiectea(a catre neuronii din starturile < si >.

D6stratul granular intern/e un strat in care #asim cea mai densa pop. neuronala,circa ?de neuroni pe mm,are o portiune superciala /stratul 4a0,alcatuit din neuroni piramidali demarime mi1locie/dendritele lor apicale mer# in straturile supradiacente iar cele ba(ale suntase(ate ori(ontal si ac sinapsa cu b. eerente ale scoartei0si o portiune profunda 5 stratul4b0,cuprinde neuroni de orma stelata/dendritele lor ba(ale nu sunt ori(ontale ca si a-onii

,coboara la neuronii din straturile < si >0.Stratul #ranular intern este principalul centruaLerent al scoartei si isi proiectea(a impulsurile catre straturile < si >.

6stratul piramidal intern/contine neuroni piramidali mari ,>? de micron, densitate ;= pemm.In (ona motorie a socarte in aria 4,acesti neuroni atin# dimensiunile ma-ime si senumesc neuronii piramidali gigantic a lui etz,urca pana in stratul molecular,in sc+imba-onii lor parasesc scoarta cerebrala,patrund in subst. alba a emiserului sub orma de b. deproiectie descendente.Inainte de a parasi scoarta acesti a-oni lasa ramuri recurente careurca pana in primele straturi ; sau 2.Stratul < e principalul centru eerent al scoartei.

F6stratul fusiform/are neuroni de talie ;<')? microni,emit cate o dendrita la ecarecapat,cea apicala poate urca pana in startul ; iar a-onul lor paraseste scoarta si intra in

structura corpuli calos.Masim cel mai mare nr de neuroni "artinotti/se #asesc in toatestraturile, dar aici sunt cele mai numeroase,iar rolul lor este de a retransmite impulsurile sprestratul supercial ceea ce denota ca aceste cellule au rol asociativ0,celule mici multipolare alcaror a-on ascendant urca pana in stratul ;.

• 8e lan#a neuronii tipici descrisi in cele > straturi ale scoartei cerebrale e-ista si unnumar mare de neuroni cu a-onii scurti,asociati cu neuronii vecini din acleasi strat saudin starturile alaturate.Cele > straturi sunt strans interconectate intre ele ,neuronii straturilor 2 si ) isi trimita-onii descendenti pt a ace sinapsa cu cei din startul < si >.euronii straturilo < si >care au a-oni lun#i si care de asemenea au directie descendenta se indreapta spre

subst. alba a emiserului sub orma de b. de proiectie si comisurale.euronii care au a-onii scurti 1oaca un rol important asociativ intracortical pe distantemici,cei cu a-onii ori(ontali ,in special cei din startul ; lea#a o serie de dendrite apicalecare sosesc in primul strat din toate straturile corte-ului.Fb. eerente ale scoartei sunta-onii neuronilor piramidali ai startului < si din stratul usiorm.eoarece ultimii a-oniintra in structura corpului calos impreuna cu a-onii neuronilor piramidali din stratul <,principalele celule eectorii ale scoartei raman neuronii pirmaidali mari care se #asescin stratul <.5estul a-onilor intra in structura corpuli calos,ormatiune interemiserica .

• Fibrele aerente ale scoartei pot prevenni prin alte arii ale scoartei sau de la nucleiitalamici.Fb. care au ori#ini pe scoarta sunt,bre de asociatie care lea#a intre ele pct.

vecine sau mai departate ale scoartei si sarsec in neuronii starturilor 2 si ) .Fb.care provin de la nc.talamici pot specice sau nespecice .Cele nespecice para a1un#e in stratul molecular dupa ce lasa colaterale catre celelalte straturi.Fb specicerepre(inta a-onii neuronilor de releu ai talamusului,ele strabat starturile < si > ara alasa colaterale si a1un# in stratul 4a unde se impart in ramuri oarte ne.$le ac sinapsain principal cu neuronii din stratul 4 a ,secundar a1un# in stratul ) sau ac sinapsa cudendritele apicale ale neuronilor piramidali din startul <.ate ind aceste le#aturiX^stratul 4a repre(inta principala statie de releu a b.talamice specice insa nu sisin#ura diretie a acestora.5aspunsul scoartei la mesa1ul adus de aerentele talamice se e-ercita prin intermediulneuronilor eectori din stratul <.

• In structura scoartei alaturi de aceste b.aerente si eerente al caror traiect eperpendicular pe supraata scoartei #asim numeroase b.ori(ontale,ind repre(entatede ramicatiile colaterale ale b.vertical.Fb.ori(ontale se asea(a la niv. straturilor



neuronale si aici ormea(a ple-uri sau lame sau stri corticale. In startul molecular se#aseste plexul tangential al lui Exner ,in stratul #ranular intern se #aseste laminadisbroza, in stratul piramaidal e-tern se #aseste stria aes/echtereH, ,in straul#ranular intern stria externa aillarger, in stratul < lama interstriata si striainterna aillarger.

• Fb. radiale apartin in marea lor ma1oritate cailor aerente,care pot cai talamocorticale

specic si care se termina mai mult in stratul 4 si mai putin in stratuirle ),< si > sib.nespecice care se termina in toate straturile cu preponderenta in straturile;,2,).Fb.comisurale se opresc in straturile 2,) si mai putin in ;,4.6 parte a b. radialeeste alcatuita din eerentele corticale care pleca din straturile < si >,asadar scoartapre(inta o dubla laminare& o laminare orizontala si una verticala/imparte substantacenusie in coloane celulare verticale care e-ista in toti lobii ccerebrali cu e-ceptia celuirontal0.

• Aceasta laminare radiala imparte scoarta in siruri de celule ase(ate vertical, ecareavand toate elementele necesare pentru a reali(a un circuit comple-, aerente,asociere, eerente.

• $-ista variatii ale i(ocorte-ului. 8entru ca structura i(ocorte-ului nu este uniorma, dacatoate cele > straturi sunt pre(ente, #rosimea si structura lor sub aspect citolo#ic, poartanumele de izocortex homotipic.

• a nivelul polilor emiserelor cele > straturi sunt pre(ente toate, dar sunt multin#ustate. Acesta poarta numele de izocortex de tip polar si aceste structure suntle#ate de activitatile psi+o'sen(oriale. a supraata lobului rontal, straturile piramidale) si 4 sunt oarte bine de(voltate si vorbim de izocortexul de tip frontal.

• e#at de activitatea psi+omotorie& 8e supraata lobului parietal se de(voltapreponderant strturile #ranulare, este izocortexul de tip parietal, le#at de unctia dememori(are asociativa. In (ona motorie, #irusul precentral, straturile #ranulare suntabsente sau oarte subtiri, vorbim de izocortexul heterotipic agranular. $le suntinlocuite aproape in totalitate de marea de(voltare a straturilor piramidale, ultimii dinstratul < continand neuronii piramidali #i#antic ai lui ets.

• Cum in (onele sen(oriale nu avem nevoie de neuroni motori, aici lipsesc straturilepiramidale, insa ele sunt inlocuite, cu marea de(voltare a straturilor #ranulare, iari(ocorte-ul poarta numele de tip a#ranular sau 7oniocorte-. 8rimele ) varietati dei(ocorte-, polar, rontal si parietal apartin i(ocorte-ului +omotipic datorita aptului cacele > straturi undamentale sunt pre(ente. Corete-ul de tip #ranular si a#ranular,constituie i(ocorte-ul +eterotipic. Aceste dierente de structura ale scoartei cerebraleau dus la delimitarea unor campuri sau arii corticale.

• 8rima delimitare ii apartine lui Campbell care a descris cam 2? de arii, rodmanne-tinde numarul de arii, ou#+t a1un#e sa descrie 2?? de arii corticale, insa pentrulinistea studentilor, insa cea mai utili(ata impartire a ariilor corticale ii apartine luirodmann, care imparte lo#ic ariile corticale in arii receptoare, arii eectoare saumotorii, arii de asociatie si arii ve#etative.Ariile receptoare sen(itivo'sen(oriale sunt alcatuite din trei teritorii vecine.

In primul rand o arie primara care inre#istrea(a e-citatiile sosite de'a lun#ul cailorspecic. Aceasta arie principala este alcatuita din i(ocorte- +eterotipic #ranular.A doua componenta a ariei receptoare este aria psi+ica, unde are loc anali(a na asen(atiilor.



A treia component o constituie aria #no(ica unde noua sen(atie este recunoscuta, esteconruntata cu sen(atiile percepute anterior, astel incat ecare modalitate sen(itivo'sen(oriala isi are anumite (one corticale specic.

• <ria sensibilitatii somestezice generale are 2 (one& o (ona principala'aria sen(itiva; si o (ona secundara'aria sen(itiva 2.:ona senzitiva = este (ona unde este inte#rata sensibilitatea e-teroceptiva epicriticasi cea proprioceptiva constienta. Aceasta (ona se #aseste in intre#ime pe scoarta

lobului parietal si ii deosebim& o arie de inte#rare primara repre(entata de aria ),ase(ata pe versantul anterior al #irusului postcentral. 8e aceasta (ona punctelete#umentare sunt repre(entate someste(ic, aceasta repre(entare ia orma unui+omunculus sen(itiv care este rasturnat si neproportional."ana, bu(ele si limba ocupa teritorii corticale mari, in raport cu bo#atia receptorilorperierici care se #asesc la acest nivel. Supraata corticala a mainii si de#etelor esteoarte intinsa si este e#ala cu supraata pe care o ocupa trunc+iul si membrul ineriorluate la un loc, deci cu cat ai mai multi receptori perierici, cu atat repre(entarea pescoarta ocupa un teritoriu mai mare.

• Aria psi+osen(itiva corespunde ariilor ; si 2 care se intind pe versantul posterior al

#irusului postcentral. a nivelul acestor arii au loc transormari sen(itive in perceptiiprintr'un process de anali(a cantitativa si calitativa discriminatorie.Aria #no(ica corespunde tot lobului parietal. Aria sen(itivo'#ni(ica ocupa portiuneaanterioara a #irusului parietal superior si inerior.@ona sen(itiva 2 se #asestee pe mar#inea superioara si in undul sci(urii lui SBlvius. anivelul ei se proiectea(a pe scoarta sensibilitatea proprioceptiva protopatica si inspecial stimulii nocivi. upa unii autori la acest nivel avem o repre(entare somatotopica, e-istand aici un+omunculus cu piciorul in aara sci(urii SBlvius si cu capul ase(at in undul sci(urii.Aceasta (ona ocupa cele trei ete ale lobului occipital si distin#em acestei (onesen(itive o arie vi(uala primara corespun(ator ariei ;= sau aria striata, o ariepsi+ovi(uala repre(entata de aria ; si o arie vi(io'#no(ica ase(ata in aara acesteiacare poarta numele de aria parastriata. Aria vi(uala primara'campul ;= si aria ; esteperistriata si ; parastriata.

• Aria vi(uala primara se #aseste pe mar#inile si undul sci(urii calcarine,e-tin(andu'sepe lobul occipital al emiserului.$ strabatuta de o strie #roasa de b. mielini(ateXstriaGenari .8e aria ;4 retina se proiectea(a punct cu punct ,maculei luteae ii revine post. A ariei,iar restului retinei,cea perierica ant.a ecare arie sosesc bre de laambele retine. Astel incat cecitatea corticala presupune le(area ariei ;= de pe ambeleemisere.

• Aria psi+o'vi(uala corespunde ariei ;, ase(ata in 1urul ariei ;=. 8e aceasta arie sereali(ea(a anali(a na a ima#inilor si perceptia acestora. Aria psi+o'vi(uala este aria ;,la nivelul ei sunt recunoscute valorile simbolice ale obiectelor si tot aici se intele#esemnicatia cuvantului scris. a nivelul acestei arii se reali(ea(a notiunea de spatiu. Seidentica orma si dimensiunile obiectului. :ot aici se #aseste centrul oculo'cealo'#idcare este le#at de re!e(ele vi(uale.

'are sunt ariile sensibilitatii auditive(

6cupa undul sci(urii lui SBlvius si #irusul temporal superior.

)ria auditiva primara corespunde pliului transvers a lui Res+el X aria 4;. In straturile proundeale ariei 4; sunt inre#istrate sunetele inalte, iar in ariile superciale sunt inre#istrate sunetele#rave.



)ria psiho-auditivaX 42. 8e mar# sup a #irusul temporal superior, iar aria sen(itivo#no(icacorespunde #irusului temporal sup al ariei 22.

<riile sensibilitatii vestibulare

u sunt oarte bine preci(ate dar este oarte evident ca aceste arii trebuie sa se #aseasca inaceeasi (ona in care se #asesc ariile auditive deoarece sunt strans le#ate intr ele moro'unctional.

<ria sensibilitatii gustativeAria 4) care se #aseste in partea in #irus postcentral in vecinatatea centrilor sensib #eneralea mucoasei lin#uale.

<ria sensibilitatii olfactive

Se #aseste in partea antero interna a lobului temporal in asa numita arie entorinala care dinpunct de vedere cito'ar+itectonic este o re#iune a paleocorte-ului.

<riile efectorii 5motorii6 pe scoarta

Activitatea motorie a scoartei re(ulta din colaborarea mai multor arii care au ctii deosebite.

9nele elaborea(a raspunsul motor voluntar in vederea e-ecutarii unor miscari precise sinuantate X ariile motilitatii idiocinetice. Alte arii conduc activitatea motrie semivoluntara siautomata. Acestea sunt ariile holo-cinetice. 8rin miscari voluntare intele#em acele miscaricare insotesc si completea(a o miscare voluntara de e-emplu in timpul mersului individulbalansea(a bratele pe lan#a corp. "iscarile automate sunt cele care s'au invatat in modvoluntar, dar o data deprinse aceste miscari voluntare capata un caracter cvasiautomat 'mersul se invata, scrisul, rostirea cuvintelor, #esturi.. toate capata un caracter semi'automat.

A5, mai avem si alte arii ce colaborea(a cu neocerebelul in vederea coordonarii miscarilorcomple-e ale corpului si acestea sunt ariile motorii de coordonare cortico-cerebeloase(

"ai este nevoie si de arii care planica si pro#ramea(a miscarea. Asa numitele ctii ale pra-iei6 arii psiho-motorii(

)riile motilitatii idio-cinetice

Acestea corespund ariei 4 8rotmanY care ocupa partea post a #irusului post central. Alcatuitadin corte- a#raular contine neuronii piramidali a lui 8et(Y #i#anti. Aici se #asesc centriicorticali pt toti musc+ii din opusa a corpului. ispo(itia acestor centrii se or# si aici suborma unui +omunculus /motor0. Si aici +omunculusul are capul si mana repre(entatedisproportionat. 8iciorul ocupa ata int a emiserului inaintea lobului para central. :eritoriulcapului cuprinde de 1os in sus – centrii mm larin#elui, limbii, #atului si apoi ai etei. Acesticentrii isi trimit a-onii de'a lun#ul tractului cortico'nuclear catre nc nn cranieini. :eritoriul

mainii cuprinde centrii pt ecare mm. Intinderea si supra pe scoarta care este mare se datpreci(iei si netii miscarilor pe care le e-ecuta mana si de#etele.

Centrii corticali motori ai membrelor si trunc+iului isi trimit a-onii catre neuronii motori dinmaduva de'a lun#ul tracturilor corticospinale.

7otilitatea holo-cinetica

Arii e-trapiramidale, aria motorie suplimentara, ariile oculocealo#ire si arii motorii in+ibitorii.

Ariile motorii e-trapiramid sunt ariile > si pe supra lobului rontal. $le intretin cone-iuni cucorpul striat si cu alti nc ai sist e-trap /nc lui ePis, subst nea#ra0 prin le#aturi cu care le aucu aceste aprin bre para piramidale.

Aria motorie suplimentara /intre aria 4 si >0. Se #asesc centrii motori ce comanda miscarile deinsotire ale trunc+iului si miscarile radacinii membrelor.



Ariile oculocealo#ire contin centrii ce comanda miscari con1u#ate ale oc+iului si capului. 8eecare emis e-ista 2 centri. 9n centru rontal in aria si un centru de pe emis dreaptacomanda intoarerea capului spre stan#a si invers. Al doilea centru in aria ; care estestimulat de e-citatiile luminoase. Ariile motorii in+ibitorii e-ercita o actiune moderatoare sausupresoare a miscarilor. Ariile in+ibitorii X S si se #asesc in vecinatatea ariilor motorii/ 4s,<s....;s0. s insemnand supresor.

Ariile de coord cortico'cerebeloase sunt conectate cu cerebelul prin brele cortico ponto

cerebbeloase si se e-tind pe toti lobii emiserului. 8rincipalele arii ,<,=,2;.Ariile psi+omotorii

'planica si pro#ramea(a miscarea. upa lipmanY s'ar #asi pe emis st#. a nivelul A4? in#irusul supramar#inal se elaborea(a planul ideativ al actiunii. Acesta este transmis ariilor > si unde se #asesc centrii psi+omotori care edica en#ramele miscarii. Apoi ele sunt trecute(onei motorii a scoartei de pe acelasi emis sau de pe emis opus/ se reali( prin intermcorpului calos0 iar le(area acestor arii se maniesta prin apra-ie / individul nu este in stare saaca miscari0.

<riile de asociatie ocupa cea mai mare parte a scoartei' cele mai noi arii ale i(ocorte-ului.

Intretin le# cu celelalte arii descrise, intretin le# cu nc de asociatie si cu nc reticulati ai :+alamusului prin intermediul lor reali(andu'se ctionarea armonioasa a or#anismului.

9nde #asim ariile de asocitatieY Ariile ce acopera polul rontal al emis ,;?,;;,4>,4=. acaavem le(iuni ale etei e-terne a lobului rontal indivi(ii au inactivitate pronuntata Xindierenta, apatie, pierderea simtului de initiativa / #anditi'va la otbalistii care dau mereu cucapul in min#e..se produc mici le(iuni care initial nu dau simptomatolo#ie oarte importanta0daca sunt le(ate ariile orbitale, individul pre(inta euorie impulsivitate, polidipsie, pierdereasimtului moral.

e(area de pe ata mediala determina tulburari de memorie, de(orientarea in timp si spatiu.Ariile psi+ice se #asesc pe lobul rontal in partea antero mediala sunt (onele care daca sunt

stimulate readuc in constiinta indiviidului e-perienta trecuta. Sunt capabile sa compara unproces aptic cu evetimente si date anterioare. e(area lobului temporal'Xcomportamentsocial a#resiv. obectomia temporala bilaterala este diminuata de diminuarea aectivitatii side apatie.

'entrii schemei corporale

' se #asesc in (ona pliului ur7YcurbY incadrata intre ariile sensib vi(uale si auditive. Aici seasocia(a inormatiile prin care iau cunostiinta despre po(itia spatiala a dieritelor se#m alecorpului. Centrii corticali ai limba1ului' ei se #asesc pe emis dominant. Clasic, se admite-istenta a 4 centri& 2 eectuori 2 receptori.

$ectori& centrii articularii cuv.e(area lor da aa(ia motorie. Centrii motori ai scrisului se#asesc in #irusul rontal mi1lociu,le(area duce la a#rae .

Centrii receptori – intele#erii cuv citit. e(area lui duce la ale-ieX cecitatea #raca. $l se#aseste in aria ;. Centrii intele#erii cuv au(it se #aseste in partea post a ariei 22 si le( lui seinsoteste de surditate verbala.

"ai sunt arii vegetative' sunt imperect locali(ate. $le s'ar intrica cu ariile motoriicorespun(and anumitor e-i#ente unctionale. Sunt observatii clinice care au aratat ca e-istadere#lari ve#etative in aectari ale scoartei. iversele maniestari psi+ice sunt insotite deenomene ve#etative iar stimularile e-perimentale au permis identi anumitor arii corticaleve#etative.

e e-emplu& e-citarea ariei > da enomene de tip simpatic

] Ariei ;) si ;4 de pe ata orbitala a lobului rontal modiica ritmul si amplitudinearespiratorie si da eecte vasomotorii.



] Scoarta lobului ins lui rail – centrii care re#ea(al activitatea viscerelor abdominale

$ste abu(iv sa consideram ca o anumita arie este implicata in atatea enomene ve#etative.Aici este vorba de intricarea mai multor surse de comanda.

'urs =C

'aile descendente isi au ori#inea la nivelul sc. cerebrale. Coboara prin eta1ele nevra-ului siac sinapsa cu nucleii motori ai nervilor cranieni sau cu motoneuronii spinali. 9nele breparcur# traiecturi ara intrerupere si aduc la :C sau maduva impulsul motor voluntar – acesteasunt caile piramidale. Alte bre se indreapta catre aceiasi tinta insa ac in prealabil sinaspa innucleii emiserelor cerebrale si in nc. interse#mentari ai trunc+iului astel incat se reali(ea(a ocale polisinaptica descendenta sau calea e-trapiramidala. Caile piramidale au trei tractusurisimetrice&

tractul corticospinal tractusurile corticonucleare tr. oculocealo#ire

I "r. corticospinale& se intind de la sc. cerebrala pana la motoneuronii medulari. Acestetr. sunt alcatuite din peste ; milion de bre. )'4E repre(inta a-onii motoneuronilor luiet(. >?E din bre provin din neuronii piramidali mici si mi1locii ai ariei motorii 4 iar ceamai ramas )>E isi au ori#inea in alte (one ale scoartei. "a1oritatea brelor provin dinaria motorie principala. euronii de ori#ine ai tr. corticospinale sunt dispusisomatotropic reali(andu'se un +omunculus /little +uman[0 motor care are capul inpartea s. a #irusului precentral, piciorul pe ata mediala a aceluiasi #irus. Fibrele isi auori#inea in aria motorie campul 4, aria premotorie si aria mtorie suplimentara /pe atamediala a emiserelor0. Alte bre vin din (ona somatosen(itiva campurile ),;,2.8roportional, cam >?E din bre provin din ariile motorii. :ot aici sunt bre care vin dinariile premotorie si motorie suplimentara ind destinate musculaturii paraa-iale. 4?Edin bre provin din ariile somatosen(itive cu rol in controlul miscarii. Sunt apro-imativun milion de ibre. in acesta unele sunt #roase /;?'22 f0 acestea sunt a-oniineuronilor et( cu rol in e-ecutarea miscarilor ne, precise, i(olate ale e-tremitatilordistale ale membrelor. Celelate sunt ibre subtiri /;'4 f0 cu rol in re#la1 al miscarilor.

Cum se comporta aceste breY $le desemnea(a un +omunculus in re#iunea emiserelor.

Fibrele parasesc scoarta, patrund in centrul oval al emiserului, ele se dispun intr'unevantai situat in plan rontal, se aduna apoi intr'un manunc+i compact. Acesta manunc+isuera o torsiune de ? de #rade, brele inerioara devin anterioara, cele superioara devinpost. 8atrund in capsula interna, brele corticonucleare in #enunc+i iar brele corticospinalein bratul posterior al capsulei interne. A1un# la nivelul :C in me(enceal unde le #asim inpiciorul pedunculului cerebral, ocupa cele )H< mi1locii ale pedunculului. pdv somatotopic, celmai median se #asesc brele destinate m. #atului, apoi m. sup, tr., mb in. Coboara in punte,patrund in piciorul puntii, aici ele determina relieul piramidelor pontine si aici ele suntdisociate de nc. pontini ca si de brele ponto'cerebeloase. A1un# in bulb, se #rupea(a in 2

ascicule compacte care ocupa piramidele bulbare. In ;H) in a bulbului, ecare piramida are 2contin#ente de bre& un contin#ent lateral si unul medial. a nivelul :C brele corticonuclearese epui(ea(a si raman doar cele corticospinale. Contin#entul lateral coboara ara incrucisarein cordonul ventral +omolateral '''^ tractus piramidal direct. "ult mai voluminos econtin#entul medial /=<'?E din bre0 este tr. piramidal incrucisat, aceste bre se



incrucisea(a cu cele simetrice, constituie decusatia motorie si se an#a1ea(a in cordonul lateralopus emiserei din care au plecat. Aceasta decusatie se ace pe pac+ete de bre, mai intaicele care mer# spre mb. sup, ptr trunc+i si in nal mb. in. Fibrele incrucisate intra in cordonullateral de parte opusa unde ormea(a tr. corticospinal lateral, ocupa la nivelul maduvei o arieovalara anterior de cornul posterior si imediat avand lateral tr. spinocerebelos posterior. Inre#iunea lombosacrata dispare spinotalamicul post si corticospinalul vine perieric. 8iramidalulincrucisat ocupa portiunea centrala a cordonului lateral, brele au o dispo(itie somatotopica/intern g e-tern0, bre care comanda musculatura #atului, tr, mb sup, mb in – cam =?E din

aceste bre. Fibrele corticospinale se #rupea(a in doua componente, un componentventromedial /din ariile motorii0 si se termina pe interneuronii lamelor = si ale lui 5e-ed si ocomponenta dorso'mediala cu bre provenite din aria somatosen(itive si a1un# pe lama > /curol in controlul transmisiei somatice la nivelul medular0. Contin#entul lateral /corticospinalventral0 care are bre ce nu se incrucisea(a la nivelul decusatiei, aceste bre incrucisea(a incomisura alba anterioara medulara si sarseste la motoneuronii cornului ventral care comandamusculatura paraa-iala /2?E din brele corticospinale0. :r. corticospinale sunt ambeleincrucisate.

$le au un neuron central si un neuron medular. Incrucisarea se ace in ;H) in a bulbului /ptrpiramidalul incrucisat0 si in maduva pentru corticospinalul ventral. Aceasta incrucisare e-plicasindroamele neurolo#ice care apar in le(iunile acestor tractusuri.

e(iuni in ariile motorii ale sc.& parali(ie limitata contralaterale maniestate prin +omople#ie.

aca avem le(iune in capsula interna g le(iunile vor consta in +emiple#ie totala determinatade aptul ca toate brele sunt le(ate.

e(iunile la nivelul tr. cerebral g +emiple#ie totala.

e(iunile sub incrucisarea motorie g +emiple#ie +omolaterala. 8redomina numeric tractulcorticospinal lateral.

II "r. corticonucleare& unirea dintre sc. cerebrala si nucleii motori ai nervilor cranieni. :ractusurile sunt alc. din neuronii motori plasati in partea in. a (onei motorii a scoartei, acolounde se #aseste aria motorie a capului si a mainilor. Intra in centrul oval, se asea(a in parteaori(ontala a evantaiului, se roteste anterior, in #enunc+iul capsulei interne, patrunde in ;H<interna a pedunculilor cerebrali iar de aici patrund in trunc+i si ac sinapsa cu nucleii motoricontralaterali /D,III, ID, , DII0. Comanda corticala spre nucleii nervilor cranieni si acestetractusuri au 2 neuroni& unul central de ori#ine si unul perieric care se #aseste in nc. motor alnervului cranian. Inainte de a sarsi in nucleul motor corespun(ator brele se incrucisea(a pelinie mediana eta1at la nivelul encealomerelor trunc+iului.

III "r. oculocefalogire& de la sc. la nucleii oculomotori si la nucleul medular al nervului spinal,ele asi#ura deplasarea siner#ica a celor 2 #lobi oculari intr'o anumita directie insotite deeventuala intoarcere a capului. Aceste actiuni ale nucleilor sunt indispensabile vederiibinoculare. 8leaca din aria din #irusul rontal mi1lociu /centrul oculocealo#ir0, asi#uraaceasta unctie voluntara a coordonarii miscarilor. Alte bre pleaca din aria ; – aria parieto'occipitala. Fibrele se alatura tr. corticonc., coboara in centrul oval, in capsula interna, sedesparte de tr. corticonuclear, patrunde in calota me(encealica unde ormea(a pes lemniscussi sarseste la nucleul medular al nervilor spinali lasand colaterale la nc. motori ai nervilor III,I, I.

Sistemul e-trapiramidal& comple- polisinaptic care actionea(a tot pe neuronii motori medulari.In acest comple- polisinaptic sunt inte#rati centri corticali, subcorticali si activitatea



e-trapiramidala din tr. cerebral. Care sunt centri e-trapiramidali de pe scoartaY In lobul rontalsunt ariile 4S, >, , S, in lobul parietal ariile ;,2,),2S,<,=, in lobul temporal aria 2;, lobuloccipital aria ;,;=,;S dar tot aici intra si portiuni din #irusul cin#ular, #irusul orbital si#irusul insular. Care sunt centri e-trapiramidali subcorticaliY c. corpului striat /caudat ]lentiorm0, nc e-trapiramidali talamici /A,intermediar si Centromedian al lui ePis0. Apoisunt nc. subtalamici si sublenticulari & nc. subtalamic al lui ePis si substanta nenumita a lui5ei+ert. c rosu, subst. ni#ra, oliva, paraoliva, nc vestibulari, nc. subst reticulate – in :C.Cerebelul e racordat la sist. e-trapiramidal prin cone-iuni cu ariile e-trapiramidale ale sc., cu

nc. ventral intermediar al talamusului si cu nc. e-trapiramidali din :C. Fibrele e-trapiramidalesunt interconectate intre ele avand le#aturi cu toate structurile pe care le'am descris. Cumsunt ase(ate breleY Fibre parapiramidale, bre cu ori#inea in nc. subcorticali si bre careconstituie tr. e-trapiramidale.

7ibrele parapiramidale iau nastere in ariile e-trapir. ale sc. $le se alatura tr. piramidale sicoboara pana in ormatiunea reticulata si maduva. in manunc+iul lor comun se desprindbre care sarsesc in nc. subcorticali caudat]putamen, nc. subtalamic, e-trapir. ai :C, nc.pontini si de aici mer# la cerebel prin tr. corticopontocerebeloase.

7ibre cu originea in nc. subcorticali /in nc. palidus0 si se concentrea(a in ansa lenticularacare uneste palidusul cu toti nc. e-trapiramidali subtalamici si ai :C. Si asciculul lenticularcare uneste palidusul de nc. subtalamic atat +omolateral cat si cel contralateral. Fascicululcentral al calotei are ori#inea in palidus, mer#e la talamus, la nc rosu in p. parvocelulara si setermina in olivele bulbare

7ibre care constituie tr. extrapir. & iau nastere din nc. e-trapir. ai :C si sarsesc lamotoneuronii medulari.

; "r. interstitiospinal /cu ori#inea in nc. interstitial al peretelui lat. )0, intra in comp.

asciculului lon#'medial ipsilateral cu care coboara pana in maduva cervicala in cordonul ant.In traiect da colaterale la nc. nervilor III, I, I si se termina pe interneuronii lamelor = si 5e-ed. Acestia media(a le#atura cu motoneuronii si cu motoneuronii #amma ipsi sicontralaterali asupra carora au in!uente e-citatorii.

2 "r. tectospinal isi are ori#inea in substanta cenusie prounda a coliculului superior. Seincrucisea(a, ormea(a decusatia dorsala a te#mentului, se asea(a dorsal ata de asc. lon#.medial, intra in cordonul ant. al maduvei cervicale si se termina pe interneuronii lamelor = si. Au rol in re#larea tonusului muscular si a miscarilor re!e-e ale capului si #atului cu punctde plecare in anali(atorul optic. Contin bre tectopontine si bre tectovestibulare pentru nc.nervilor III,I si I servind ca si cale re!e-a pentru miscarile oc+iului.

) "r. rubrospinal, ori#inea in portiunea caudala ma#nocelulara a nc. rosu din aceiasi neuronipe care se termina brele corticorubrice care vin din #irusul precentral si brelecerebelorubrice care vin de la nc. emboliorm contralateral. Aceste bre au o or#ani(aresomatotopica, dorsal sunt brele scurte destinate musc+ilor ceei si mb. sup. Fibrele mi1locii'''^ toracic. Fibre anterioare g bre lun#i pentru membrele inerioare. Se incrucisea(a inte#mentul me(encealic impreuna cu cel de parte opusa, ormea(a decusatia ventrala ate#mentului. In punte brele strabat nc. sen(itiv superior al tri#emenului si mer# la cerebelprin pedunculul cerebelos superior g bre rubrocerebeloase.In :C dau colaterale bilaterale ormatiei reticulate, nc. nervilor III, I, I si bre ipsilateralecare mer# catre lama dorsala a olivei. In maduva se asea(a in cordonul lateral si se terminape interneuronii lamelor <,= 5e-ed. $le conduc impulsuri de ori#inea striata si cerebeloasa cuo vite(a de 4? pana la ;2? metri pe secunda. ucleul rosu e cel care in+iba tonusul musc+ilore-tensori. $ste un tract care e redus la om si care se epui(ea(a in maduva toracica.

4 "r. reticulospinal& reticulospinalul medial ] lateral. Cel lateral isi are ori#. in neuroniiormatiunii reticulate bulbare, unde se termina brele corticonucleare din campurile 4,>,),2.8utine din aceste bre se decusea(a, se situea(a in partea anterioara a cordonului lateral,medial de tractusul rubrospinal, si el se termina pe lama 5e-ed. Celalalt reticulospinal, cel



medial este ipsilateral, isi are ori#inea in nc. pontin'oral si caudal acolo unde se terminabrele corticoreticulare. In trunc+i repre(inta componenta cea mai importanta a asc.lon#itudinal medial, se #aseste in maduva in cordonul anterior si se termina pe lamele = si dupa ce o parte din bre s'au incrucisat in comisura alba. Controlea(a tonusul musc+ilor prinactiune mediata de interneuronii = si , pe motoneuronii #amma. In!uentea(a inspiratie sie-piratia, activitatea cordului, acilitea(aHin+iba actiunile voluntare care sunt induse de corte-.Fasciculul reticulat medial acilitea(a re!e-ele miotatice ale e-tensilor si in+iba re!e-ele!e-orilor, asciculul reticulat lateral ace - invers.

< "r. vestibulospinal lateral /direct0 cu ori#inea in nc. vestibular lateral ipsilateral, primestein!uente de la corte-ul cerebelos, se situea(a dorsal de spinotalamicul lateral si se termina pelamele = si . Fibrele sunt ase(ate somatotopic. $-citarea nucleului vestibular lateral intaresteactiunea musc+ilor e-tensori in a(a de spri1in a mersului. :r. vestibulospinal medial isi are 6.in nc vestibulari mediali de ambele parti. $ alc. din bre directe si incrucisate. Intra inasciculul lon#. medial si a1un#e in cordonul medular anterior. $ste destinat musculaturii#atului si membrului superior. $l insa coboara pana in maduva toracica si se termina pelamele = si . Functiile acestor tractusuri e controlul labirintic asupra po(itiei capului sicoordonarea miscarilor oc+ilor in raport cu acesta. 9nele bre se articulea(a direct cumotoneuronul ala si #amma ai musc+ilor e-tensori avand rol in+ibitor.

Aceste tractusuri la nivelul nucleilor e-trapiramidali din :C vin brele descendente din ariilee-trapiramidale si de la nc. subcorticali. c. e-trapiramidali din trunc+i trimit bre spremotoneuronii medulari, tractusuri e-trapiramidale. Se creea(a o cale polisinaptica, scoarta –nc subcorticali – nc e-trapiramidali ai :C care denesc calea motorie e-trapiramidala. 8rinsistemul e-trapiramidal se asi#ura coordonarea si armoni(area miscarilor si se reali(ea(aimpulsuri in le#atura cu tonusul muscular in repaus si activitate.

,3'%E11 <:<%1

ucleii centrali ai emiserelor cerebrale se #asesc in interiorul emiserelor celebrale,sunt mase de materie cenusie, care poarta numele de nucleii centrali sau #an#lionii ba(ali. $isunt repre(antati de corpul striat, nuclul amigdalian(

Corpul striat este alcatuit din doua mase nucleare distincte, care sunt reunite prinpunti de substanta cenusie si sunt nucleul caudat si nucleul lenticular.

ucleul caudat ' o masa de substanta cenusie situata lateral de talamus cu care esteunit anterior si posterior prin tractusuri de substanta cenusie. Are orma unei potcoave,dispusa in plan sa#ital, cu concavitatea indreptata inainte. ratul superior al potcoavei seprelun#este anterior si deasupra etei orbitale a lobului rontal. Aici pre(inta o portiune cevamai voluminoasa care este capul nucleului caudat, oarte apropiat de nucleul caudat departea opusa, de care este separat prin septul pelucid. ratul inerior patrunde in proun(imealobului temporal si pe masura ce se apropie de polul acestui lob se subtia(a si ormea(a coadanucleului caudat care este unita cu nucleul ami#dalian. Cele doua brate se continua unul cucelalalt la nivelul raspantiei ventriculului lateral si incon1oara pulvinarul.

aca acem doua planuri ima#inare& unul care trece prin oriciul "onro, deci un plananterior, si un altul posterior prin raspantia ventriculara, impartim nucleul caudat in treise#mente& capul, corpul /care cuprinde portiunea din bratul superior cuprinsa intre cele douaplanuri0 si coada nucleului caudat, a carui var atin#e nucleul ami#dalian in dreptul planuluitrecut prin #aura lui "onro.

ucleul caudat care cam = cm, #rosimea atin#e cam 2' ) cm la nivelul capului si 2')mm la nivelul co(ii. Astel descris, nuclul caudat are doua ete /una conve-a si alta concava0,doua mar#ini /una interna una e-terna0, doua e-tremitati /una anterioara si una posterioara0.



Fata conve-a priveste in sus pentru bratul superior si inerior pentru bratul inerior. $aeste in intre#ime ventriculara, luand parte la delimitarea peretilor ventriculului lateral. anivelul capului si corpului nucleului caudat, ea participa la ormarea podelei prelun#iriirontale a ventricului lateral. a nivelul co(ii, aceasta ata se #aseste pe tavanul prelun#iriisenoidale tot a ventriculului lateral.

Fata concava vine in raport pe toata lun#imea ei cu substanta alba a emiseruluicerebral, mai precis cu bratul capsulei interne. a nivelul capului vine in raport cu bratul

anterior si cu #enunc+iul capsulei interne, la nivelul corpului corespunde bratului posterior alcapsulei interne, iar la nivelul co(ii este in raport cu se#mentul sublenticular al capsuleiinterne.

"ar#inea interna vine in contact pe toata lun#imea nucleului caudat cu talamusul, estedespartit de talamus prin santul talamo'striat. In undul acestui sant se #asesc striaterminalasau tenia circulara si vena talamo'striata. :ot in acest sant se #aseste si lamina a-a.

"ar#inea e-terna. a nivelul capului si corpului, nucleul vine in contact cu corpul calos,inc+i(and astel prelun#irea rontala a ventriculului lateral. este separat de corpul calos prinascicolul ronto'occipital si ascicolul subcalosal. a nivelul co(ii, mar#inea e-terna vine inraport cu substanta alba a lobului temporal.

$-tremitatea anterioara corespunde capului nucleului caudat, acesta proemina in ariaspatiului perorat anterior unde determina o proeminenta, un relie, numit coliculul capuluinucleului. ucleul este le#at, printr'o asie lata de substanta cenusie, de nucleul lenticular.

$-tremitatea posterioara corespunde co(ii nucleului caudat. Si aici se #aseste o lamade substanta cenusie care lea#a de nucleul lenticular. In acest el la nivelul ba(ei emiserului cerebral e-ista o con!uenta intre trei nuclei aiemiserelor& nucleul caudat, nucleul lentiorm si nucleul ami#dalian. $ste ceea ce se c+eamacon!uentul cenusiu al ba(ei.

ucleul lentiform este ase(at lateral de nucleul caudat si de talamus, este separat deacestea prin capsula interna. In aara nucleului lenticular se a!a o lama in#usta de substantaalba, capsula e-terna, care'l separa de claustrum. Inerior, nucleul lenticular vine in raport cuo (ona de substanta alba care poarta denumirea de& (ona sau re#iunea sublenticulara.Superior de nucleu se #aseste substanta alba a centrului oval din lobii rontali si lobii parietali. ucleul lenticular are orma piramidala /piramida triun#+iulara pe sectiune0 cu ba(aindreptata lateral, cu varul medial. Ii descriem ) ete& o ata antero'superioara, o atapostero'superioara si o ata inerioara. Fata antero'superioara delimitea(a impreuna cu capul nucleului caudat si cu bratulanterior al capsulei interne* ata superioara mar#ineste, impreuna cu nucleul talamic, bratulposterior al capsulei interne* ata inerioara pre(inta spre partea ei anterioara un sant, santul

are directie transversala. 8rin acest sant trece comisura alba anterioara care uneste intre eicei doi nuclei ami#dalieni.

Fata inerioara delimitea(a sub ea o (ona, un sant care constituie o re#iune nervoasaimportanta si care poarta numele de regiunea sublenticulara. Asadar re#iunea sublenticularaeste cuprinsa intre ata inerioara a nucleului lenticular si tavanul prelun#irii senoidale aventriculului lateral. 9n plan vertical, ridicat prin mar#inea posterioara a c+iasmei, imparte re#iuneasublenticulara intr'o re#iune sublenticulara anterioara si intr'o re#iune sublenticularaposterioara. 5e#iunea sublenticulara anterioara se prelun#este pe sub nucleul lenticular pana

deasupra corte-ului orbito' rontal. Se descriu trei eta1e& un eta1 superior care este ocupat debrele ansei lenticulare si brele care alcatuiesc comisura lui "eBnert sau comisurainterlenticulara* un eta1 mi1lociu in care se #asesc mase neuronale care alcatuiesc o placacenusie subtire, latita transversal si aceasta placa cenusie poarta denumirea de substantanenumita a lui 5eic+ert.



5e#iunea sublentculara posterioara, corespunde se#mentului sublenticular al capsuleiinterne si este alcatuit din bre nervoase care au directie transversala. Aceste bre sunt&asciculul temporo'pontin a lui :hrc7 si asciculul temporo talamic al lui Arnold. aca acem o sectiune prin nucleul ventricular vedem ca el pre(inta mai multe portiuni,si anume o portiune vecina varului sau care are un aspect mai desc+is la culoare si din acestmotiv a ost numit pallidusul.

8ortiunea corespun(atoare ba(ei are o portiune mai inc+isa si poarta numele de

putamen. Intre putamen si pallidus e-ista o lama de substanta alba care le separa ' lamamedulara e-terna. Si la nivelul pallidusului #asim o lama medulara interna sau lama medularamediala care il separa in doua portiuni& un se#ment lat si unul medial. $-ista si o a treia lama,mai putin vi(ibila, care imparte se#mentul medial intr'o re#iune e-t si una int.

8allidusul se de(volta primul pe scara lo#enetica, de aceea poarta numele depaleostriat. 8utamenul si nucleul caudat se de(volta ulterior si alcatuiesc impreunaneostriatul.

eostriatul este alcatuit din doua tipuri de neuroni& unii neuroni mici, mulitipolari cua-oni scurti si cu citoplasma care lipseste din substanta cromala, sunt numerosi. 8lus neuronimari cu bo#ate ramicatii, dendrite si a-on lun#. 5aportul dintre aceste doua tipuri neuronale

ind de 2?&;.

upa unii autori, neuronii mici ar avea rol asociativ, iar celulule mari ar avea roleector, motor. Alti autori atribuie neuronilor de talie mica unctie in+ibitorie, iar celor mari rolacilitant.

8aloestriatul este alcatuit din neuroni multipolari, de tip aerent, bo#ati in er,aemanatori celor din subst nea#ra si din nucleul subtalamic al lui ouis. Continutul lor crestecu varsta, #lobus pallidus are un nr mai mare de bre mielinice care ii conera si culoarea maidesc+isa.

eostriatul este bo#at in catecolamine si in special dopamina care este locali(ata in

butonii sinaptici ai brelor ni#rostriate. Celulule mari sunt ori#inea brelor eerente si sunt dedoua tipuri& tip Mol#i II, cu dendrite spinoase numeroase* si celule cu dendrite ara spin.

eostriatul este un important centru de re#la1 pe caile e-trapiramidale. Catre elconver# multiple cai aerente. Impulsurile aduse de aceste cai aerente sunt inte#rate sitransmise catre centrii superiori si ineriori, e direct, e prin lanturi neuronale polisinaptice.

Aerentele neostriatului

8rincipalele aerente ale corpului striat sosesc de la scoarta cerebrala, de la nucleultalamic sau de la masele nucleare care alcatuiesc corpul striat. $le isi trimit cone-iuni carelea#a intim intre ele ormatiunile ec+ivalente reali(andu'se ceea ce se c+eama cone-iunile

intrinseci.Fibrele corticostriate unesc scoarta cerebrala cu striatul, provin din toate re#iunile

scoartei, campurile 4, ,2 ,24 ,2 si se termina pe dendritele cu spini, ele putand sa econtralaterale X cortico'caudate, cu ori#inea in din ariile 4,4s, din scoarta lobului rontal siariile 2, 24 de pe #irusul post central. Alte bre sunt brele cortico'putameniale cu ori#ine inariile 4, >, , vin pe calea capsulei e-terne, sunt bre bilaterale cu ori#ine in special incampul < si in aria motorie suplimentara, e sunt bre ipsilaterale care vin din toate celelaltearii corticale.

S'a considerat ca de'a lun#ul acestor bre se e-ercita un eect in+ibitor asupracorpului striat. 9nii autori, de e-emplu usi /Y0 admite e-istenta unui circuit cortico'strio'

cortical care ar lua nastere in ariile in+ibitorii ale scoartei 4s ,s ,2s. Acest circuit ar strabatencl caudat, pallidusul, ncl ventral ant al talamusului si s'ar reintoarce in ariile motorii 4 si >ale scoartei. 5olul acestui circuit& capabil sa rane(e miscarile anormale, involuntare care sunt#enerate parmanent de ariile motorii ale scoartei . 5uperea acestui circuit eliberea(a de



in+ibitie ariile motorii si ca o consecinta apar miscarile involuntare. :remuratururiile suntmiscari mai ample* si miscari de(or#ani(ate X miscari coreoateto(ice.

Fibrele talamo'striate sunt or#ani(ate si ele somatotopic. 9nesc nucleiie-trapiramidali ai talamusului, in special nucleul centromedian al lui ouis si nucleulparaascicular, cu putamenul. "ai vin bre de la ceilalti ncl intralaminari pentru caudat, iarcolateralele lor se distrbuie diu( si scoartei cerebrale. Si aceste cone-iuni au ost inte#rate deouc+ard intr'un circuit in+ibitor cu actiune asupra scoartei cerebrale, careia ii poate in+iba

acuratetea perormanetelor unctionale* astel, stimulii de 1oasa recventa, ;pana la ;? pesec, pornind de la nucleul centromedian , a1un# la caudat care, ind astel e-citat, isideclansea(a actiunea in+itorie. Actiunea in+ibitorie este transmisa ncl ventral anterior altalamusului, de unde este proiectata pe scoarta cerebrala.

Fibrele ni#ro'striate se termina pe dendritele cu spin sau pe corpul celulelor cudendrite netede. Sunt dopaminer#ice si pleaca din portiunea compacta a subst ne#re,asi#ura prin rolul lor in+ibitor actiunea asaupra scoartei. Fibrele ni#ro'striate intra in campul 4a lui Forel, incon1oara ncl subtalamici, intra in capsula int, traversea(a #lobus pallidus si a1un#in putamen.

Alte aerente la paleostriat sunt brele subtalamice, bre reticolostriate care vin

din ormatia reticulata me(encealica.

NUCLEII BAZALI:o CORP STRIAT• NC CAUDAT• NC LENTIFORM- PUTAMEN- GLOBUS PALLIDUSo Claustrum

Caudat + Putame ! Ne"str#atGl"$us Pall#dus ! Pale"str#at

Conexiunile neostriatului

Eferente: F#$re de as"%#at#e "r&a#'ate s"mat"t"(#% #tre %"m("etele %"r(ulu# str#at) A%esteasut:

-*#$re %aud"-(utame#ale-*#$re str#"-(al#dale-*#$re %aud"-(al#dale %atre am$ele se&mete, sut *#$re %are *a% le&atura #tre d#ersele elemete ale

e"str#atulu#.-*#$re str#"-talam#%e %atre u%leul etral ater"-lateral s# etral #termed#"-lateral/ %are sut

%"t#uate a("# %atre %"rte0ul m"t"r s# %el (rem"t"r 1 %am(ur#le 2 s# 3.-*#$re str#"-%"rt#%ale d#re%te ra(#de/ dar ma# (ut# #m("rtate.-*#$re str#"-su$talam#%e-*#$re str#"-"l#are-*#$re str#"-#&r#%e mer& %atre ("rt#uea ret#%ulata a su$state# e&re. %u %ele #&r"-str#ate *"rmea'a

u *eed$a%4 #%5#s # le&atura %u re&la6ul tras("rtulu# de d"(am#a d#s(re su$stata ea&ra s(re %"r(ulstr#at.) F#$rele tre% (r# talamusul etral/ #%ru%#sea'a *#$rele %a(sule #tere/ a("# tre% # &l"$us (all#dus

(etru a a6u&e # (utame) Uele *#$re se term#a la #elul lu# &l"$us (all#dus)

Paleostriatul 1 %"t#e eur"# mar# mult#("lar#,- E u %etru e*e%t"r %are a%t#"ea'a su$ #*lueta #5#$#t"r#e ae"str#atulu#,- C"t#e *#$re de as"%#at#e #tre %ele d"ua se&mete



Aferente:

-*#$re %"rt#%"-(al#dale %u a%t#ue #5#$#t"r#e.-*#$re (utam#"-(al#dale-*#$re %aud"-(al#dale-*#$re talam"-(al#dale-*#$re #&r"-(al#dale -7 e al%atu#t d# *#$re d"(am#er&#%e

Eferente: -("res% # marea l"r ma6"r#tate d# (all#dus/ re(re'etad %etrul e*e%t"r al %"r(ulu# str#at-sut re(re'etate d# ma# multe *as%#%ule %are al%atu#es% s#stemul (al#d"*u&al:- asa let#%ulara/ %el ma# "lum#"s *as%#%ul al %"r(ulu# str#at, are "r#&#e (e *ata #*er#"ara a

lamel"r e0tera s# #tera medulara ale lu# &l"$us (all#dus) Patrud # re&#uea su$let#%ulara) Tre% ater#"rde &eu%5#ul %a(sule# #tere) Se #drea(ta %atre (laseul d#e%e*alulu# s# se term#a (r#tr-u mau%5# de*#$re ase'ate # eata#)

-*as%#%"lul let#%ular/ %are (lea%a de (e *etele su(er#"ara s# #*er#"ara ale lu# &l"$us (all#dus) Sealatura *#$rel"r ase# let#%ulare s#/ # re&#uea su$talam#%a/ se d##d # ma# multe %"t#&ete de *#$re:

-*#$rele ater#"are se "(res% # 5#("talamus) Sut *#$rele (al#d"-5#("talam#%e) A%est%"t#&et este e&at de u## aut"r#)

-*#$rele m#6l"%## *"rmea'a *as%#%"lul talam#%/ %are se term#a # u%leul etral ater"-

lateral/ ma# (ut# # %el #termed#ar,-*#$rele ("ster#"are/ %are se term#a # u%le# re&#u## su$talam#%e,-*as%#%"lul su$let#%ular %"du%e # am$ele sesur#/ d#s(re s# de la u%le## su$talam#%#) Sut

*#$re %are mer& %atre '"a #%erta/ %atre su$stata ea&ra/ sut *#$rele (al#d"-#&r#%e) Uele *#$re %"$"ara (aa la "l#e $ul$ara s# (aa la *"rmat#uea ret#%ulata a tru%5#ulu#)

-*#$rele #terstr#ate/ %are (ar a aea u s#&ur ses de %"du%ere/ de la u%leul %audat la (utame

-*#$rele %"m#surale al%atu#es% %"m#sura lu# Me#ert) Tre% de la u u%leu la %elalalt (r#5#("talamusul ater#"r/ lasad %"laterale %atre su$stata lu# Re#%5ert)

Gl"$us (all#dus e (r#%#(alul l"% de "r#&##e al %a#l"r e0tra(#ram#dale su$%"rt#%ale) A%t##tatea sa e

su$ %"tr"lul #5#$#t"r al str#atulu#/ %a %etru #te&rat"r) Pall#dusul e %"e%tat la %elelalte stru%ture # s(e%#alm"t"r##. s# este %"e%tat %u s#stemele de %"tr"l # du$lu %#r%u#t) E0#sta u %#r%u#t su(er#"r/ as%edat/ %aremer&e %atre %"rte0ul m"t"r s# %el (rem"t"r %am(ur#le 3 s# 8.) Este %#r%u#tul %"rt#"- str#"-(al#d"-(al#dal (r#%are este %"tr"lata e*e%tuarea m#s%ar#l"r %"madate de s%"arta %ere$rala s# este %"tr"lat m"dul # %area%este m#s%ar# ("t *# e0e%utate) C"r(ul str#at are " a%t#ue #5#$#t"r#e asu(rea m#s%ar#l"r (r"duse (r#e0%#tarea %"rte0ulu# m"t"r

Al d"#lea %#r%u#t e uul des%edet/ s(re *"rmat#a ret#%ulata/ %atre su$talamus/ %atre u%leul r"su/%atre su$stata ea&ra s# %atre "l#a $ul$ara) Are *#$re ma# (ut#e)

I %"%lu'#e/ %"r(ul str#at %""rd"ea'a re*le0ele de e0tes#e (r"(r#"%e(t#e at#-&ra#tat#"ale s#re*le0ele de *le0#e %u "r#&#e %utaata) A%est %"tr"l a6uta la met#erea stat#u## ert#%ale/ e%esaraa%t##tat#l"r "lutare) T"tus#/ str#atul u ("ate ##t#a m#s%ar# "lutare) La pasari, functiile motorii sunt

exercitate de catre ganglionii bazali, care controleaza toate miscarile, asa cum la om aceste miscari suntcontrolate de scoarta cerebrala. Pr# m"dularea a%t##tat#l"r t"#%e *udametale (este %are se su(ra(uea%t##tatea *a'#%a/ %"r(ul str#at *a%e ("s#$#la redresarea "r&a#smulu#/ met#erea s# resta$#l#rea e%5#l#$rulu#/#ar # m#s%are %"tr"lea'a met#erea t"usulu# # s(e%#al # t#m(ul mersulu#.)

Str#atul a%t#"ea'a asu(ra %"rte0ulu# m"t"r s# %"tr"lea'a a%t##tatea m"t"r#e %"rt#%ala/ %"tr#$u#d la##t#erea m#s%ar#l"r "lutare s# la ada(tarea m#s%ar#l"r aut"mate s# sem#aut"mate a &estulu# %are #s"testem#s%area.) La #elul %"r(ulu# str#at are l"% #te&rarea #*"rmat##l"r %are # d# surse mult#(le la$#r#t#%e/#'uale/ (r"(r#"%e(t#e./ ut#l#'ad #*"rmat##le # ##t#erea s# d#re%t#"area m#s%ar#l"r "lutare)

C"r(ul str#at a%t#"ea'a %a " stat#e de releu #tre %"rte0ul de as"%#at#e s# re&#u#le %"rt#%ale # %areeste st"%ata e0(er#eta se'"r#ala) C#r%u#tul (r# %are %"r(ul str#at #*luetea'a %"rte0ul m"t"r ar *# %"rte0-%"r( str#at- u%leu etral ater"lateral-u%leu etral #termed#ar s# de a#%# #a("# la %"rte0ul m"t"r s#

(rem"t"r)

Mediatorii chimici a%et#l%"l#a s# d"(am#e. se &ases% # m"d "rmal # e%5#l#$ru la #elulu%le#l"r %etral#) Neur"## %"r(ulu# str#at sut $"&at# # A%5/ #ar eur"## su$state# e&re sut $"&at# #



d"(am#a) A%t#uea #5#$#t"r#e a s#stemulu# #&r"-str#at ar *# d#m#uata/ su(r#mata/ %a urmare a #su*#%#ete#/l#(se# de d"(am#a la #elul term#at##l"r d"ma(#er&#%e) Str#atul are " a%t#ue #5#$#t"r#e asu(ra m#s%ar#l"r

(r"duse (r# e0%#tarea %"rte0ulu# m"t"r) T"t"data/ #5#$a s# t"usul mus%5#l"r s%5elet#%#/ de"are%e #5#$aar#a *a%#l#tata a su$state# ret#%ulate s# " e0%#ta (e %ea m"t"r#e) Ca urmare/ d#stru&erea str#atulu# du(-a#a'#%e %a str#atul *a%e 5#("t"#e9.sau a %"e0#u#l"r sale %u *"rmat#uea ret#%ulata lasa ar#a *a%#l#tata5#(era%t#a/ #ar (e %ea m"t"r#e 5#("a%t#a/ %eea %e %"du%e la 5#(ert"#e mus%ulara)

Da%a este le'at str#atul/ se (r"du%e d#m#uarea t"usulu# mus%ular !7 5#("t"#e/ a$"l#reaaut"mat#smel"r m"t"r##/ a4#e'#e, %"r(ul este tea(a/ *ara e0(res#e) Aem m#s%ar# a"rmale/ e%"tr"late:

C"reea ! m#s%ar# #"lutare %e re(r"du%e *a'e ale m#s%ar#l"r "lutare)Atet"'a ! m#s%ar# lete/ sem#%#r%ulare/ %are #m#ta s%r#sul s# %are #teresea'a # (r#%#(al mus%ulatura

*ete#/ &atulu# s# a e0trem#tat#l"r)Bal#smul ! m#s%ar# re(e'#te # %are (r#d mus%5## (r"0#mal# a# e0trem#tat#l"r, # mers/ #d##dual

aru%a (#%#"arele)Paral#'#a a&#tas ! r#&#d#tate mus%ulara/ %are se #stalea'a (r# %resterea t"usulu# mus%5#l"r *le0"r#

s# e0tes"r#)

Vascularizatia sitemului nervos

I %"d#t## "$#su#te/ %re#erul (r#meste %am ;< d# de$#tul %ard#a% de re(a"s s# %am =>< d#%at#tatea t"tala de O= %are este %"sumata de "r&a#sm)

SNC are " a%t##tate meta$"l#%a #tesa) Eer&#a e%esara (r"%esel"r $#"%5#m#%e eur"ale de(#dede %at#tatea de O= s# de &lu%"'a/ aduse de sa&ele arter#al) Or#%e s%adere a #r#&at#e %ere$rale sau a%"t#utulu# de O= ("t du%e la m"d#*#%ar# ra(#de %are ("t *# #reers#$#le./ #%e(ad de la (#erderea star## de%"st#eta s# (aa la m"artea eur"ala)

Sursele arter#ale (etru SNC sut: .aa) Rad#%ulare =.aa) erte$rale ?.aa) %ar"t#de #tere

Maduva spinarii

Sursele arter#ale sut ramur#le s(#ale d# a) erte$rala/ d# a) %er#%ala as%edeta/ d# aa)

#ter%"stale s# d# aa) l"m$are)Ramur#le s(#ale sut aa) se&metare ale madue#/ %are #tra (r# "r#*#%##le #tererte$rale s# se#m(art # aa) rad#%ulare ater#"are s# ("ster#"are)

1) Aa. radiculare - #au astere d# aa) se&metare %er#%ale/ t"ra%ale/ l"m$are/ sa%rate s# %"%%#&#ee)- au umarul/ %al#$rul s# d#str#$ut#a ar#a$#le: # re&#uea %er#%ala sut s#metr#%e, # re&#u#le

t"ra%#%a s# l"m$ara se d#str#$u#e (red"m#at %atre sta&a)- #s"tes% ) s(#al#/ #trad (r# "r#*#%#ul #tererte$ral # s(at#ul su$ara5"#d#a/ ude se #m(art #

aa) rad#%ulare ater#"are s# aa) rad#%ulare ("ster#"are

Aa) rad#%ulare anterioare-se &ases% # umar ar#a$#l 3->./ >-3 # re&#uea %er#%ala/ =-2 # re&) t"ra%ala/ -= # re&)

l"m$ara) Ua d#tre a%este ramur# e a) rad#%ulara mare-ele su(l#metea'a tru%5#ul s(#al ater#"r/ #ar # re&#uea t"ra%#%a re(re'#ta (r#%#(ala

sursa as%ulara a madue# s(#ar##-d# a(r"(#erea l"%ulu# de *"rmare a a) $a'#lare/ se des(r#d d"ua ase s#metr#%e %are

*u'#"ea'a (e l##a med#aa s# %"st#tu#e e0trem#tatea %ra#ala a a) s(#ale ater#"are- a) s(#ala ater#"ara se #t#de de la e0trem#tatea %ra#ala (aa la *#lum term#ale/

ude se aast"m"'ea'a %u a) s(#ala ("ster#"ara-de-a lu&ul madue#/ # dre(tul *#e%aru# se&met d# a) s(#ala ater#"ara/ (atrud

ramur# (r# *#sura med#aa-# re&) t"ra%#%a sut ma# (ut#e !7 atu%# %ad e0#sta d"ua ramur# (etru u se&met/

*#e%are as%ular#'ea'a 6umatatea se&metulu# res(e%t#-# re&) l"m$ara sut ma# umer"ase !7 as%ular#'ea'a am$ele 6umatat#)-ue"r#/ " artera ("ate sa #r#&e ma# multe se&mete)



-des# ter#t"r##le se su(ra(u # ses trasersal s# l"&#tud#al/ arterele u se aast"m"'ea'a/as%ular#'at#a *##d de t#( term#al)

-as%ular#'ea'a %"rul ater#"r/ $a'a %"rulu# ("ster#"r s# su$stata al$a e%#a

Aa rad#%ulare posterioare

-as%ular#'ea'a %a(ul %"rulu# ("ster#"r s# su$stata al$a #e%#ata-#au astere d# aa) se&metare-sut ma# umer"ase s# ma# mar# de%at %ele ater#"are-de$#tul l"r e #tar#t de de$#tul aa) s(#ale ("ster#"are/ %are sut de "r#&#e d# aa) erte$rale

sau d# a) %ere$el"asa #*er#"ara-aa) s(#ale ("ster#"are sut s#tuate ua etral/ %ealalta d"rsal de rada%#a erulu#

s(#al-dau ramur# %are se aast"m"'ea'a #tre ele s# *"rmea'a " retea (er#medulara d# %are

#es ramur# rad#are (etru su$stata al$a-'"ele %r#t#%e de as%ular#'at#e sut la #elul T-T2 s# la #elul lu# L/ de"are%e

le'area aa) #ter%"stale d# a%easta '"a du%e la " as%ular#'at#e %e u ("ate *# su(l##ta de a) s(#alaater#"ara

2 A. verterala

-ram d# a) su$%la#e-ur%a la C3/ (atrude # &aura trasersara-a6u&e la $a'a %ra#ulu#/ stra$atad &aur#le trasersare-deasu(ra (r"%esulu# art#%ular al atlasulu# #s# s%5#m$a d#re%t#a s(re ("ster#"r/ a("# s(re med#al/ ude

%"st#tu#e s#*"ul a) erte$rale-#tra # %ra#um (r# &aura "%%#(#tal-(er*"rea'a mem$rae atlat"-"%%#(#tala s# dura mater -se #drea(ta s(re *ata med#aa a $ul$ulu#-erte$rala d#tr-" (arte se ueste %u %ea de (artea "(usa/ *"rmad a) $a'#lara

-ramur#:a. a) s(#ala ater#"ara $. a) s(#ala ("ster#"ara%. a) me#&ee ("ster#"arad. a) %ere$el"asa ("ster#"ara

a Aa. spinale anterioare

-se des(r#d s#metr#% d# %ele d"ua aa) erte$rale/ #a#te %a a%estea sa #tre # %ra#u-ramur#le drea(ta s# sta&a se ues% #tr-u tru%5# %"mu/ um#t tru%5#ul s(#al ater#"r/ %are se

asea'a # *#sura med#aa/ %"$"rad a("# %atre metamerele %audale-(e (ar%urs se ram#*#%a # ramur# as%edete s# ramur# des%edete/ %are se aast"m"'ea'a %u

tru%5#ul s(#al/ %"*er#du-# a%estu#a u as(e%t (le0#*"rm-#r#&a =@? ater#"are d# (artea etrala a madue#-se ma# d#str#$u#e (art## etrale a $ul$ulu#/ de la de%usat#a (#ram#del"r (aa la ("lul #*er#"r al "l#e#

$ul$are-da ramur# lu&#/ %are a6u& # (r"*u'#me/ la ("deaua etr#%ulu# I s# ramur# s%urte/ (etru

*as%#%ulele (#ram#dale/ (etru u%le## ar%uat#/ (etru *as%#%"lul l"&#tud#al med#al/ (etru u%le## ) /II/ (etru su$stata ret#%ulata)

!runchiul spinal anterior 1 are traseu %"t#uu d# re&#uea %er#%ala s# t"ra%#%a su(er#"ar)I re&#uea t"ra%#%a #* s# l"m$ara #a as(e%t (le0#*"rm) D# tru%5# #es ramur# (er(ed#%ulare %are (trud # *#sura med#aa/ se #drea(t alterat# %tre

drea(ta sau %tre st&a sau se #m(art # *"rm de T/ #ar %a(#larele d# a%este ramur# #r#& =@? at alemdue#/ #%lus# %"m#sura %eus#e s# $a'a %"rulu# ("ster#"r)



D(d (ra%t#%/ metamerele d# T-T2 (r#mes% %ea ma# mare %at#tate de sa&e d# arterele rad#%ulare/%are sut rr d# aa #ter%"stale/ tru%5#ul s(#al *##d a#%# ma# redus) O$stru%t#a (e arterele #ter%"stale se

("ate as"%#a %u #*ar%tul metamerel"r medulare/ # s(e%#al la #elul t T2)

Arterele spinale posterioare

Se des(r#d d# arterele erte$rale/ %"$"ar s#metr#% med#al de satul lateral d"rsal s# de rada%##led"rsale ale NS) Ir#&a tre#me ("st a mdue#) Pr#mes% aast"m"'e d# aa rad#%ulare ("st/ *"rmd u (le0as%ular)

Pe t"t traseul e0#st aast"m"'e #tre arterele s(#ale ("st s# aa s(#ale at)Rr as%edete d# aa s(#ale ("st se aast %u ramur# d# artera %ere$el"asa ("ster"-#*er#"ar # as%ș

% tra%tulu# s(#al al tr#&emeulu#/ % s"l#tar/ ("rt#u# d# (edu%ulul %ere$el"s #* s# ar#a ("st rema)

% Artera menin"ee posterioar#

P"ate s a#$ "r#&## d#*er#te:- D# erte$rala- D# *ar#&#aa as%- D# "%%#(#tal

as%ular#'ea'a dura mater a *"se# ("ster#"are a %re#erulu#)

d Artera cereeloas# posterioara$cereeloasa post%inf.

Are %a ter#t"r#u *ata laterala a $ul$ulu#/ d"rsal de "l#a $ul$ara/ tra%tur#le s(#"-%ere$el"ase/ tra%tur#les(#"-talam#%e/ % tra%tulu# s(#al al tr#&emeulu#/ *as% ru$r"-s(#al/ % am$#&uu/ % d"rsal al a&ulu# # *as%ș

l"&#tud#al d"rsal)

Encefalul

Artera azilar#

Este u tru%5# u#%/ med#a) Re'ult d# u#rea arterel"r erte$rale la mar&#e #* a (ut##) Seasea'a # satul artere# $a'#lare) La mar&#ea su( a (ut## se #m(arte # %ele = rr term#ale: arterele %ere$rale

("ster#"are)

Ramur# ale AB:a Aa cereeloase inf ant

Aa lairintice

c Aa cereeloase sup

d &r mezencefalice

e &r pontine 1 sut rr (aramed#ae/ artere %#r%um*eret#ale s%urte s# artere %#r%um*eret#ale lu&#)a &r pontine

&r paramediane 1 as%ular#'ea' (artea etrala a (ut##/ *as% (#ram#dal s# % ("t##) O$stru%t#a a%est"rramur# (r"du%e 5em#(le&#e/ d#s*a&#e/ tul$urr# de *"at#e 1 ad#%a d#'artr#e/ d#s*u%t#a m#s%r#l"r %"6u&ate a&l"$#l"r "%ular#/ %u de#at#a &l"$#l"r %tre (artea le'at # "*talm"(le&#e)ș

Arterele circumferentiale scurte 1 "%"les% (artea etral # lateral a (ut## s# as% 6umtatea %audalș

("t#) 'nele ramuri a(un" pana la PC s# ( la PCM) Ramur#le term#ale as% tra%tul s(#"-%ere$el"sd"rsal/ %"rt#%"-("t#ul lateral/ lem#s%ul med#al/ % ("t#%#/ % tr#&em#al # % erulu# *a%#al) O$stru%t#aș

(e ter#t"r#ur %#r%um* s%urte d s"dr"m %ere$el"s #(s#lateral/ 5em#aeste'#e %"tra-laterala # s#dr"mș

"rer)

Arterele circumferentiale lun"i 1 str$at *ata ater"-lateral a (ut##/ se aast %u rr d# artera %ere$el"as#*er#"ar ater#"ar s# as% (artea r"strala a (ut##) Se d#str#$u#e *as% s(#"-%ere$el"s d"rsal/ *as% ru$r"-s(#al/ lem#s% med#al/ *as% l"& med#al/ tra%tur#l"r s(#"-talam#%e/ % tr#&em#al# # % m"t"r# / I/ II/ș

III # ma# rar (tr III # I) O$stru%t#a l"r re'ult: s#dr"m %ere$el"s/ d#s(ar#t#a m#s%r#l"r %"6u&ate aleș ș

&l"$#l"r "%ular#/ 5em#aeste'#e %"tra-lateral/ #sta&mus # s#dr"m "rer)ș

* Artera carotid# intern#Car"t#da %"mua se #m(arte la #elul lu# C2 # AICI s# ACE) A#%# str$ate '"a later"-*ar#&#a/tre%e (r# s(at#ul retr"-st#l#a/ a6u&e la *"rame %ar"t#%um/ ad ua-d"u %ur$ur#/ strate %aalul %ar"t#%

(e u lu&#me de ? %m/ des%r#e " %ur$a de ;> de &rade/ ad " ("rt#ue ert#%ala s# ua "r#'"tala) Idre(tul "r#*#%#ulu# (r"*ud al %aalulu# %ar"t#% de#e ert#%ala/ *"rmea' u u&5# dre(t %u ("rt#uea #tra-



(#etr"as/ (trude # s#usul %aer"s/ a#%# are u tra#e%t "r#'"tal/ a("# ert#%al (aa # dre(tul (re%esel"r%l#"#de med##/ ude (rseste s#usul %aer"s/ a("#/ du(a ?-2 mm se term# dre(tul a("*#'el"r %l#"#deater#"are/ dd ma# multe ramur#:

a Artera "*talm#%a$ Artera %er$rala ater#"ara% Artera %ere$rala med#ed Artera %"r"#d#aa ater#"are Artera %"mu#%at ("ster#"ar %are %"tr#$u#e la *"rmarea ar%ulu# arter#al al %re#erulu#)

A%este *le0u"'#t # ale ACI sut " ada(tare *u%t#"ala 5em"d#am#% me#t s as#&ure %"rte0ulu#ț

u re&#m %"stat s# s e#te s"%ur#le (r"duse de alele %ard#a%e s# de ar#at##le de (res#ue # s#st"l s#d#ast"l) #ter#"rul s#usulu# %ar"t#%/ ACI se (re'#t %a u as r#&#d/ *r (ulsat##) A%est se&met*u%t#"ea'a %a u re&ulat"r de de$#t/ %are ateuea' d#*ereta d#tre de$#tul s#st"l#% s# %el d#ast"l#%)

Pe %e# 8 %m de la #trarea # %aalul %ar"t#% s# #m(rt#rea # rr term#ale/ ACI are u d#ametru%"stat) P"rt#uea term#ala (art#%#(a la *"rmarea %er%ulu# arter#al al %re#erulu#/ *##d ramura %ea ma#"lum#"as a ("l#&"ulu# arter#al)

Cercul arterial al creierului:

- Este u ("l#&" re&ulat %are #%"6"ar re&#uea $a'ala a d#e%e*alulu#- Are u %al#$ru #e&al- asele %are #l al%tu#es% sta$#les% u s#stem aast"m"t#% #tre ter#t"r#ul as%ular d# sta&a s# d# drea(ta)

La %"st#tu#rea ("l#&"ulu# (art#%#(a:- P"rt#uea term#ala a AICI- Arterele %ere$rale ("st/ ramur# d# artera $a'#lara- Artera %"mu#%ata at/ %are e u#%a- Artera %"mu#%at ("st

a Comunicanta anterioar#:

• Ueste arterele %ere$rale at/ r"stral de %5#asma "(t#%• Este ase'ata trasersal• Este %"st#tu#ta %a u ram al art %ere$rale at$ Arterele comunicante post:

• Sut (ere%5#• Sut rr term#ale ale AICI• Se #drea(ta "$l#% d#s(re at s(re ("st• Ues% ("rt#uea term#ala a AICI %u se&metul ##t#al al arterel"r %ere$rale ("st/ %are # d# artera $a'#lar

De%# etral aem %ele d"u artere %ere$rale ater#"are/ u#te (#r# %"mu#%ata ater#"ar/ lateral

%ele d"u %"mu#%ate ("st/ s# d"rsal %ele d"u artere %ere$rale ("st)Se *"rmea' de%# d"u s#steme:

• U s#stem %etral %are/ (r# su$stata %ere$rala a6u&e la u%le## %etral#• U s#stem %"rt#%al *"rmat d# ase %are sut d#str#$u#te su$state# %ere$rale s# ("rt#u## (er#*er#%e a %etrulu#

"al)A%este d"u s#steme sut #de(edete) La l#m#ta d#tre ele e0#st '"e %u #r#&at#e ma# (re%ar) A#%#

se (r"du% a%%#detele as%ulare ma# *re%et)

Asadar %re#erul este as%ular#'at de d"u (ere%5# de ase arter#ale: " (ere%5e d# AICI/ alt (ere%5ed# arterele erte$rale)

Arterele erte$rale *u'#"ea' s# *"rmea' artera $a'#lar) Iar la $a'a %ra#ulu# (r# aat d#tre rr ACIs# AB se *"rmea' u %er% arter#al: AB d %ere$ralele ("st %are sut *re%et du$le/ ACI dau aa %ere$rale atu#te (r# %"mu#%ata at s# # s*rs#t lateral %er%ul este #%5#s de arterele %"mu#%ate ("ster#"are)

% Artera cererala ant 1



• Ram term d# ACI• Ia astere # dre(tul %5#asme# "(t#%e• Tre%e su( de erul "(t#% s(re *#sura l"&#tud#al s# se aast %u %ea de (artea "(us (r# artera %"mu#%ata

at/ (este &eu%5# s# (e *ata su( a %"r(ulu# %al"s) Ptrude a("# # satul %#&ular s# se tem# (r#aast"m"'a %u %ere$rala ("st)

• D rr %"rt#%ale # rr %etrale:ș

→ Rr %"rt#%ale sut:

- rr "r$#tale (t *at "r$#tal a l"$ulu# *r"tal/ (t &#r## "r$#tal# med#al # (t l"$ul "l*a%t#ș- Rr *r"tale sut dest#ate %"r(ulu# %al"s/ &#rusulu# %#&ular/ &#rusulu# *r"tal su(/ #* s# med#al/ mar&### su(

a em#s*erulu# %ere$ral/ ("rt#u## su( a &#rusulu# (re%etral s# l"$ulu# (ara%etral)- Rr (ar#etale sut dest#ate (re%ueusulu# s# re&#u#l"r e%#e→ Rr %etrale #au astere la "r#&#ea artere#/ str$at su$st (er*"rata at/ #r#& restul %"r(ulu# %al"s/ se(tul

(elu%#d/ (artea at a (utameulu# s# %a(ul % %audat)Ue"r# a %ere$rala at ("ate s *#e u#%) Da% a%easta este "$stru%t#"at aem 5em#(le&#e %"tra-

lateral) Da% aem "$stru%t#e $#lateral aem (aral#'#a am$el"r mem$re #*er#"are)

d Artera cereral# medie:

Este %ea ma# "lum#"as/ (trude a ul lateral ( la #sul/ de#e as%edet # se term#ș ț ș

%a arter a &rusulu# a&ular)Ir#& l"$ul (ar#etal #*/ # ("rt#uea ("st s# &#rusul tem("ral su()S# ea d rr %"rt#%ale s# rr %etrale)Rr %"rt#%ale:

- rr "r$#tale (t ("rt#uea laterala a *ete# "r$#tale a l"$ulu# *r"tal/ (t %ele =@? at ale &#rulu# *r"tal at/ (t @?m#6l a &#rulu# *r"tal m#6l"%#u)

- Rr *r"tal (t &#rusul (re%etral # (t *r"talul su( # #6lș ș

- Rr (ar#etale (t &#rusul ("st%etral- Rr term#ale (t *ata laterala a l"$ulu# tem("ral s# re&#u#le e%#e ale l"$ulu# "%%#(#tal)

Rr %etrale (trud # su$stata (er*"rat at) &s#m a#%# u &ru( med#al (t % let#%ular/ (t

%audat s# %a(sula #ter # rr laterale (t a%e#as# %) Ua d# a%este rr este %"s#derat artera 5em"ra&#e#ș%ere$rale/ um#ta asa de %tre C59 ) O$stru%t#a la "r#&#e a artere# %ere$rale med## este letal) Da% (a%#etul su(ra#etu#este "$stru%t#e#/ se (r"u%e 5em#(le&#e %"tralateral %u tul$urr# se'"r#ale # 6umtateasu( a %"r(ulu#) Tul$urr#le m"t"r## #%lud s# a*a'#e/ %ad este (r#sa em#s*era d"m#at/ #ar tul$urr#lese'"r#ale sut de t#( %etral: astere"(e"'#e 1 #m("s#$#l#tatea d#*eret#er## st#mul#l"r %are au #tes#tt#a(r"(#ate)

e Artera comunicant# post

Este al tre#lea ram term#al al ACI) Se aast %u arterele %ere$rale at) rr e# str$at su$st (er*"rat ("st (e *ata med#al a talamusulu# # (eretele etr#%ululu# III)ș

* Artera coroidiana antA (arta ramur term#ala) Este su$t#re) Tre%e (e su$ tra%tul "(t#% # a6u&e la (#%#"rul (edu%ulu#ș

%ere$ral/ se a(r"(#e de CGL s# se temr#a # (le0ur#le %"r"#de ale %"rulu# #* a etr#% lateral)as% $ratul ("st al %a(sule# #tere) Se&metul e# retr"-let#%ular/ u%usul/ %"r(ul am#&dal#a/ %"ada

% %audat/ str#a term#ala/ &l"$us (al#dus/ % su$talam#%/ *#m$r#a/ 5#("%am(ul)

S %5e#em a%est ("l#&" %u $a'#lara %are d arterele %ere$rale ("ster#"are *re%et du$le) Tra#e%tull"r este (aralel %u arterele %ere$el"ase su( s# se aast %u artera %"mu#%ata ("st)

I%"6"ar (edu%ulul %ere$ral (e *ata #* a %re#erulu#) D arterele term#ale/ %ea ma# #m("rtate esteartera %al%ar#) D s# rr %"rt#%ale # rr %etrale)ș

Rr %"rt#%ale sut:

- RR tem("rale (t: %"rul lu# Am", artera tem("r"-"%%#(#tal at (t *ata #* a re&#u## at a l"$ulu#tem("ral, artera tem("r"-"%%#(#tala ("st (t re& tem("rala a &#rusulu# tem("r"-"%%#(#tal

- Ram (ar#et"-"%%#(#tat (t %ueus/ (re%ueus- Ram "%%#(#tal t"t (t %ueus/ &#rus %#&ular s# %tre '"a #'uala a l"$ulu# "%%#(#tal)



Rr %etrale sut ("ster"-med#ale s# se d#str#$u#e %tre talamusul at s# %tre &l"(us (al#dul s#etr#%ulul III)

&amura coroidiana post se d#str#$u#e CGL/ (le0ur#l"r %"r"#de ale %re#erulu#)

Date post:	07-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	caraenache-catalin
View:	177 times
Download:	2 times

Curs Anatomie I

Documents