Date post: | 13-Apr-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | cristina-goga |
View: | 405 times |
Download: | 19 times |
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 1/37
oDEFNITII
coMPOZtTtE
1. Totalitatea elementelor care alceluiesc o unitate
- Structure, compunere, alcituire
2. Operi, bucatil, compunere artistice
- Studiul regulilor de compunere a unei compozifii sau opere- Totalitatea cunostintelor care permit autorului sa se exprime
fnt-o forme artistice
3. Felul ln care sunt dispuse elementele imaginii intr-un tablou, astfelinclt sl se echilibreze lntre ele
- Totalitatea elementelot care alcatniesc o unitale, o stucture,compunere, alcltuire
Compozitia este obiectivul care valorifici cel mai multcapacitatea creativi, fiind fructul cunoagterii artistice.
Studiul compozi{iei implici un studtu me'r/dtg,slststernat c care permite latbrpratarca 9t ialetegrerea
creafiilor plastice gi a compoziliilor peisagistice.
Gunoagterea principiilor, normelor gi reguli lor
compozi{ionale ale spaliilor verzi ajuti specialigtii sifoloseasci mai bine totalitatea potenfialului uman gi sigiseasci o corelare mai precisi gi mai perfecti a
omului cu mediul inconjuritor.
Compnozitia = modul de organizare Ei grupare atuturor
l] ebmentelor componente intr-un spatiu ptasticil
jf n"ntru a se crea un tot unitar;
este direct influenlati- de dpul deperspecfyC ales pentru redarea spatiului,- de legllelnterlor,ne oe gryeftBaze compozdfa.
Ciutdnd esenp conpozlqel, aceasta derivi din valenta eipreponderent creativd
in acest sens se poate realiza o relativd distinclie intre- studiul naturii gi al structuritor, al tehnicitor, pe de o parte,
9r- compozilie, pe de alta parte
Diferenta este ierarhici, in sensul ca nu se poate concepe o@mpoztlie bune, tara
- cunoagterea elementelor de limbaj plastic,- cunoagterea unor tehnici,
- studiul naturii,
- studiul evoluliei stilurilor gi al istoriei artelor.
f)w
ff4
t"t
.1-
Conrpodfrestadcl - ordonarea elementelor de limbaj plastic
(puncte 9i linii) pe trasee orizontale sau verticale, iar
culorile apropiate valoric, rdm6n in acelagi plan.
Compodfe dlnarn cil - ordonarea elementelor de limbaj
plastic pe diagonale ascendente sau descendente,
iar cu lorile contrastante accentueaze efectu I
dinamic Aispatial.
@mpodlln. plrsdlce - organizarea elementelor de limbaj
plastic (prncte, llnll, culorl, tbrme) intr-un spatiu
plastic, dupd anumite principii, pentru crearea unei
forme unitare.
lntr-un spaliu plastic, prin organizarea elementelor de limbaj
plastic (puncte, linii, culori, forme) dupi anumite
principii, se creeazd o forma unitara numiti
conpdfepl'F'dd.
Puncful - semnifici inceputul, originea;
- agezat pe un suport punctul dd nagtere spatiului
plastic;
- prin migcare, poate forma linia sau suprafata;
- prin distribuire inegali pe o suprafati poate sugera
formi gi volum.
UaJa - punct in migcare, av6nd aceleagi stiiri poten(iale gi
dinamice ca punctul plastic;
- sugereazd ideea de formd sau spaliu.
r){
Structm- reprezinti schema compozilionali de ansamblu
dupS care sunt dispuse elementele.
Spatluplasdc - structura armonioase qi echilibrati, inchisisau deschisd, statici sau dinamici, plani sau in
relief, topologici sau tensionali, a imaginarului.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 2/37
.'). 'i
Foma - reprezinti aspectul exterior determinat de raporturile
dintre diferitele lui dimensiuni;
- aspectul exterior este dependent de structura lui;
- structura liniari a obiectului definegte spafiul pe
care il ocupi;
- existi obiecte care nu au structuri liniari fiind
reprezentate prin volume care pornesc de la formele
geometrice corespunzitoare (cilindru, con, cub).
R''TT'L1. migcarea regulaei, cadentate, ordonarea ganditii a mai
multor elemente de limbaj plastic (repefip4 eltemanh,simetiali- este un principiu compozitional de reluare la anumitedistante, in anumite mirimi sau cantitii{i gi pe anumitesensuri a raportului gol-plin, cald-rece sau mare-mic.
2. repetitia elementelor intr-o anumiti modalitate;- orice obiect concret insufletit sau neinsufletit areformi, proporlie gi o anumite ordine, iar daci este binepropo4ionat are Si o armonie, adici aspect plecut;
- pentru ca un obiect si fie bine propo4ionat trebuieasigurate raporturi armonioase intre pi(ile obiectuluiunele falA de altele, precum Si intre acele pa(i gi inkeg;
SITOCESTUITEA exprimi, in compozitie, o suiti de
percep{ii sau triiri care au o continuitate
- Succesiunile nu au nici un sens decat pe misuri ce sunt
triite de om gi invers, majoritatea triirilor umane sunt
acelea ale unor succesiuni proiectate sau neproiectate
Caracteristicile ce definesc o compozifie sunt:- unitatea,
- echilibrul,
. - ritmul,
- succesiunea,
- expresivitatea,
- simetrie, asimetrie, disimetrie,
- scara compozifional5,
- propo4ia,
- armonia gi contrastul,
- accentuarea,
ECHIUBRUL- este raportul dintre pi(ile unei compozilii
prin care - contrariile se echivaleazd, iar
- contrastele se neutralizeazd prin
complementaritate;- echilibrul se realizeazi intre pa(i juxtapuse (aliturate):
dreapta-stanga;
sus-jos;
got-plin;
apropieredepirtare;
abstract-concret;
general -particular;
intre valori, intre culori, volume-forme.
ltt
/i
/ut'
//-
/*Rltnulconsti in alternarea la intervale determinate a unor
elemente 9i are rol de a dinamiza compozitia arhitecturali,
contribuind la crearea varietitii gi la sporirea expresivitilii
estetice a amenajirii.
- Ritmul poate fi staticJiniar sau dinamicdirectional.
- El se poate referi la volum, suprafatS, culoare, lumini,
functiune prin condensare gi diluare de interes.
E(PRE$WIATEA - proprietatea unei compoztii prin care
aceasta este - capabilS si atragi interesul,
- sA comunice emolii puternice,
- si pdtrundd in sufletul privitorului
- se realizeazi prin urmitoarele miiloace:
- contrast, originalitate,
- unitate compozilionalS,
- incircituri de semnificatii,
- inalt5 tinute esteticA,
- armonia interioari,
- puterea de comunicare,
- raportul echilibrat intre subiect ti temi, intre pi4i Si
ansamblu, spontaneitate, propo4ionarea optimA.
f '::
UNITATEA - reprezinti callhtea @lrrlpoztfef de a se constitui
intr-un tntrregcoer€nt
- o compozilie este unttarl daci NU se poate ADAUGA sauSCOATE nimic din intreg, f5ri a afecta compozitia
- o compozilie este consideratd unt&l,'c dacl prin eliminarea
unui element se stricd ordinea 9i echilibrul acesteia;
. se manifestd prin legitura logici, constructiv-formale,
propo(ionali dintre pir-ti si ansamblu, dar gi prin legitura
dintre continut si form5.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 3/37
Ir,
,14tl
Frutaog - care trezette o plicere estetici, un sentimentadmirativ, ceea ce este agreabil
EslotJc - ceea ce are legituri cu sentimentul frumosului
/'1
*ij iKlbch-ul - o operi, un produs care videgte un prost gust gi
chiar vulgaritate.Prostul gust, care se opune bunului gust, inseamni
incapacitatea unei persoane de a diferenfia ceea ceeste frumos de ceea ce este urat.
Capacitatea de a discerne frumosul se invati, deoarece ease sprijini pe criterii gi reguli care sunt stabilite gicaracterizeazi o epoci sau o societate in domeniulestetic.
Sn EfRA - structura compozi{ionali formati din doui pi(i,care suprapuse, imaginar sau real, corespund;
- este o repetifie inversati in funcfie de o dreaptinumi6 axi de simetrie, o formi perfecti deechilibrare a pi(ilor.
ASIMETRIA - este structura opusi simetriei;- pentru a obtine echilibru in acest caz se cere un
discernimint compozifional deosebit;- se ob{ine prin folosirea unor cregteri gi
descregteri ale cantiti{ilor sau calititilor(repetarea figurilor, dar cu gesturi schimbate).
D/SIHETRIA - este o simetrie in care sunt inversate culorilesau valorile.
Scara compoztfomtd este un principiu prin care sestabilegte amploarea unei compozi{ii
PropQlle cclmpozlfal exprimi corelarea armonioasa adimensiunilor suprafelelor gi volumelor inansamblul peisagistic
Armonla gi contrasfirl reprezinti un principiu comun tuturorartelor care exprimd relaliile de aseminare gi dediferen(iere intre elementele compozi iei
Accendtarea energiei vizuale a unor elemente ale peisajuluise face in scopulsporirii caliti(ii estetice a compozitiei.
Cot0t dc lnlctts - reprezinti locul sau zona din compozifiespre c:rre se indreapti pentru prima dati privirea;
- de regulS el se situeazi in jurul centrului geometric al
compoziliei sau chiar in acest centu;- poate fi centru de interes orice semn plastic, un fragment
dintr-un intreg, o portiune a fondului;
-in cadrul unei compozilii pot exista unul sau mai multecentre de interes; centrul de interes poate fi pus inevidenli prin diverse modalitifi: orientareaelementelor citre el; zona cea mai aglomera€ cudetalii; contrastul cel mai puternic; migcarea cea maiaccentuati; culoarea cea mai puri.
pergec$ya - reprezentarea grafici a unui obiect sau a unei
figuri, pe o dreapti sau pe un plan
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 4/37
tfi \:D( /
coMPoztTtA
Prin ordonarea gi organizarea rela{iilor esen{iale aleelementelor plastice (puncte, linii, culori, forme), dupianumite principii, ia nagtere o formi totali, unitari, numiticompozilie.
Compozitia implici organtzarea gi sauctnarea formelorplastice, intr-un spatiu, conform unor idei, scheme, legi.
C.ompozilia inseamni interven{ie asupra formelor gi relatiilordintre ele pentru rcarrzarca e:tpr€sr€f da arrse?rDru,a ideiiplastice, avind in vedere scopul expresiv plastic.
Compozifia este obiectivul care valorifici cel mai multcaacitatba.gr.€a foit, fi ind rezultatul cunoagterii artistice.
Unitatea se manifesti prin legitura logici, constructiv-
formali, propo(ionali dintre pi(i gi ansamblu, dar se
manifesti 9i prin legitura dintre conlinut gi formi.
Gele trei planuri principale al unei compozilii:
- 'lm'planul lzoni in care se percep ugor detatiite);
- ptanul ln/&frn€dl* (zoni in care nu se percep detaliite darse observe /orrnele 9i relaliile dintre ele);
- funddul lzona indepirtati in care se pot disti nge volumelesau unde elementele conflueazi).
Compozi.tia stffi 9i drran aa se stabilegte dupi subiectul
abordat, in corelatie cu structura constructivi.
Compozi{ia STAIEA este o insumare a elementelor cu
semnificatie staticS:
- puncte ordonate pe trasee orizontalq vefticale sau
percendiculare.
- linii orizontale sau verti cale linterseclia lor,
perpendiculare, unghiuri drepte).
- culorile sunt apropiate valoric si rdmdn in acelasi plan.
Compozifia lncDlsd gi descldsil este determina€i
de doi factori:
- raporful dintre cenbele de interes gi
- liniile de forfi.
Studiul compozi{iei implici o anefize metodicd 9isistematicd, in care o idee aduni ciutirile adiacentedivergente spre un lel final, ctnpoztfe.
lndiferent cum a fost realizati, compozitia trebuie sirespecte pdnclpllle wnpozl$onale eare vor sta la bazaalcituirii imaginii:
- ordinea-dezordinea,- modularea,
- unitatea,- echilibrul,- contrastul,- simetria-asimetria,- ribnul,- centrul de interes,- sectiunea de aur,- structura.
nPURt DE COMPOailt
in limbajul gi practica compozitionale se
cunosc urmetoarele tipuri de compozitii:
- staficA ti dinamicdl
-inchisd sau desclrisd
Compozitia DlNAJIlrcA este opusd celei statice.
- punctele sunt diferite ca dimensiune (mari-mici), ordonatepe trasee curbe, in zig-zag, oblice, circulare, aelomerate sau
dispersate,
- culo'i.le contrastante accentueaze efectul dinamic ai spafial.
- liniile pot fi:- dupi formi: curhe, frdnte, in zig-zag, sinusoidale,
circulare, spiralatel
- dupi pozitie: oblice, ascendente, descendente,c o nv e rge n te, d v erg en te;
- dupi dimensiunet scurte, lungi, groase, sub{irii
- dupi expresivitate: acfive sau paslve.
Compozilia NcHtSA se compozitia DEsCtttS{ se
caracterizeazi prin exi stenta caraclerizeazi prin existe nta
unui singur centru de interes mai multor centre de interes.
spre care se indreapte lrr,ate care sunt legate intre ele prin
privirile. diferite linii de for 6 giprivirea gi aten{ia spre
erteriorul compozitiei.
- in compozitia lnchistr toate _ compozitia deschise poate daelementele compozilionale impresia ci este un fragmentinconjoari zona centrali, o dintr-un ansamblu, un Jetaliu.lnchid sau o ingradesc.
Exemple de compozifii
- un orag mdieval, - spatii largi, intinsq suprafele
- o arend de circ mari cu mai multe puncte- diferite tqenuri de sport centrate de interes e'.c.- etc.
f,
in'f
-JJ
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 5/37
L''i
SCHEMA COMPOANONALA
- este sfructura + esenta compozifiei din punct devedere al formei de ansamblu
- se h.a2gs2; pe anumite linii direcfionale, linii de
forfi pe care se construiegte intreaga compozifie.
- este elementul care sustine compozitia 9i pe carevor fi ,,brodate,, celelalte elemente auxiliare
- Ulunghlul cu vdtful ln sus exprimd masivitate.stabilitate gi este potrivit pentrureprezentarea unor subiecte care exprimisolidaritate 9i permanen.td : g ru pu ri, masive,forme cu port piramidal, acoperiguri, pante;
- trlunghiul cu vdttul in Jos sugereazi lipsa destabilitate sau echilibru instabil: diferiteforme topiare, forme tunse etc.;
- frapezul inspi ri ceva sol id, consistent: di feriteelemente constitutive ale peisajelor;
- ellpsa este expresia migcdrii de rotafie dinamice,privirea fiind dirijati circular, ocolind interiorul
compozifiei;- este recomandati reprezentdrii unor subiectedinamice: hipodrom, motocros, arene, circ,teatre etc.;
- cercU, este perfecfiunea, centrarea atenfiei fiinddirijati spre interiorul imaginii Si se potrivegteunor compozifii cu subiecte din domeniulmesajelor simbolice;
- sprm a exprimi dinamism maxim, fie centripet, fiecentrifug gi este proprie unor subiectedinamice.
coMPozTtA PE REGTSTRE ORTZONTALE
Orizontala este directia care exprimi stabilitate maximi
Folosirea schemei compozilionale ugureazi munca decreatie,
dar poate duce la gablonism, daci nu esteexpresia structurali a ideii.
Este gregitd compunerea unui subiect dinamic pe o schemdcompozilionald specific staticd gi invers.
Schemele compozilionale sunt de mai multe feluri, existAndmultiple posibilitifi de combinare a acestora:
- compozifia pe registre orizontale sau verticale;- compozitia pe diagonali sau dubli diagonali;- compozifia in triunghi;- compozitia piramidalS;- compozi{ia circulari;- compozitia eliptici;- compozitia in spirali.
/0
tl
l7
lt'
//h
- orrmnfella exprimi stabilitate, echilibru; se potrivegtepentru subiecte staticet plaje, locuri deodihni,binci etc.;
- vertcda semnifici inilfarea, ascensi unea, elementeverticale: turn, clidire, orag, pergole, perefiverticali etc,;
Semnlfi ca$a elementelor compozisonale:
- &agonala exprimi spafialitate gi dinamism gi sepreteaze pentru subiecte care exprimi migcare:gosea, terenuri de sport, alei, drumuri S.a.;
- pifratuf gi drcpfringhlul exprimi stabilitate maximi gise potrivesc unor subiecte inspirate de diferiteactivititi: diferite clddiri, terase, foisoare;
- romnil poate sugera convergenta gi comutareaatentiei de la marginile compozifiei spre centru;
- este forma care se potrivegte subiectelorunde aten$a este concentratd mult spre
i nteriorul compozifiei (centre compozi[ional e) ;
- rombul face trecerea spre elipsd (rotunjireacolturilor) care este expresia inchiderii imaginii(compozifiei);
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 6/37
l,l:.coMPozTtA pr onconarA
Dlagonala spilgo dreptunghlul lmagtnll, ffu6 a sctnda compozttta, datortteperspsctlvol cilo sugereazd depdrtarea, spatlalltatea, chla dace planul verflcalesto llmltat d9 un Dlan fiontal
cou PozTtA tRapezoroatA
Com pozitiile trapEzoidale
sugereaze ceva solid,
consistent
,---^:i------i--,
t;,
Splrala este o fome cilo are capacltatsa de a dldja prlvlrga f,o dln extorlor sprolntedor, fls dln lnt€rlor spre exterlon
Formsle splralate Sl Serpulte pot lsga organlc diferlts €lomente ale compozlllel,
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 7/37
,r\
PRINCIPII COM POZITIONALE
Spaliile verzi sunt creatii peisagistice unitare, care, prin
mUloace proprii, exprimi un scop, indeplinesc anumite
functii gi au un continut artistic de sine stititor.
lntegrarea elementelor nafurale Si a celor construite intr-un
complex de spalii, forme, volume armonioase, menite si
asigure relalii optime pentru om, ca beneficiar al spatiului
verde, tebuiesi urmeze anumite WfudoL@ {e.
Explesivl'falea
- este proprietatea compoziliei capabili se atragi interesul, sa
comunice emotii puternice, se petrundain sufletul privitorului.
- mijloacele realizerii expresivitelii sunt:
contmstul,u n itate compoz il iona I d,
incd rc dtun de s emnifi c ati ,
tinuta esteice,
amonia,
puterca de comunicafe,
npottul echilibnt intre subiect 9i rcma (forme si continut),
relatia echilibratd intre pd4i 9i ansmblu,
spontaneitata,
p rcpo 4i oml itatea o ptimd.
Unitatea este date in primul rand de dominanta unui element principal -
aput de compeilie sau centrul compozilional, fale de care se dezvolta
sistematizarea intregii compozitii,prin subordonarea gradatii a tuturor
elementelor constitutive.
Un astfel de element poate fi
- o perspectivA majore naturale sau construite
- o cledire principald,
- o constru4ie decorative,
- o intrare princiPala S.a.
centrul compozitional trebuie se se imPune in planul de ansamblu prin
importanF Si situarea lui (denumirea de ,,centru" nu este definitii de
geometrie, ci de concarrtnat€a rnlaresuru/ pentu zona r€speot val).
La uniHea compozqiei contribuie 5i alte asPecte:
- cot cordan? de stil a elemenlelor de construire a Peisajului (de exemplu
in amenajerile rustice nu se introduc stafui arhibcturale clasice;lntrc
zond cu organizare geometice de partere si bazine simetrice esle
nepotrivilA amplasarea unei rccerii de lip peisager etc.;
- prezenla umti elenBnt unificator al secvenFlor de peisaj care' dupa caz,
poate fi
- un laitfiotiv al formlor,
- o culoare dominantil,
- materialul de constuuctie utilizat
- o specie arborescentil dominal|ta'
- o texture a frunzigului dominantl eb.
U nitatea compozili onali
- este o insusire de baza a amenajerilor peisagistice Si conste in crearea
unui ansamblu unitar, bine exprimat, organizat intr-un echilibru armonios,
in care unele elemente sunt gubordonate altora printr-o inetime logice.
- calitatea de a se constitui intr-un intreg coerent este o necesitate in
realizarea u nei compozitii.
- o compozilie este unitare dace nu se poate adeuga sau scoate nimic din
intreg, firi a afecta compozitia.
in spatiite veni de mare intinctere (parcuri), uniaatea de ansamblu se
realizeaza prin intermediul unui centru compozilional principal qi a mai
m ultor centre secu ndare suboldonate.
in spaliile veni eu suprafele mai mici (scuaruri, gtddini mici), cenlrul
compozitional este unic 5i poate fi rePrezentat de un element ornamental
(sculpture, bazin sau fantana cu jocuri de ape, un aranjament decorativ
din vegetatie).
Grddinile particulare mici, adesea, NU au centru com pozilional bine
definit, totuqi un arbust mai deosebit, un mic arbore sau un grup de
trandafiri poate indeplini acest rol in spatiul afectat vegetatiei.
- elementul dominant poate fi peluza de gazon'
Repetarea formelor aseminitoare ale elementelor sau
spatiilor conduce la ordine gi uniate, 9i anume - unitatea in
diversitate.
Repetarea elementelor identice, proprii mai ales amenajarilor
clasice, constitu ie u n itatea in uniform itate'
nenl :
I
)
a
t,J
{
Firi cunoagterea principiilor compozifionale, poate rezulta o
ingiruire firi legituri a diferitelor posibilititi stilistice sau o
etalare de efect a materialului vegetal, care trezegte interesul
privitorului, dar care nu se ridici la nivelul unei crealii
artistice.Caracteristicile ce definesc o compozitie sunt:
- expresivitatea,
- unitatea,- scara cornpozi{ionali,
- proportia,
- armonia gi contrasful,
- echilibrul,
- accentuarea,
- ritmul.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 8/37
IScara compozitionald
- este principiul compozitional care stabitegte amploarea unei compozitii
- spaliile proiectate sunt considerate numai in raport cu omul sau cu
functiunile acestuia
- alegerea anumitor dimensiuni ale amenajerilor peisagistice Si ale
elementelor componente ale acestora se face in concordanti cu
- caracterul fotosintei(publice, timitate, famitiali) Si
- cu functiunile atribuite (odihna, agrement, sport S.a.).
Grddinite locuinqor indivi.tuale, rr'€jotitat€€ scuaruiloa p*lile dinparc cerora vrem sa le conferim un caracter primitor gi linigtit se
concep la o scara apropiate de mtrsura omului,
Lafimea aleilor pietonale, teptele scarilor, bencile, elementele
decorative se proiecteazi de dimensiuni normale pentru un
numer mic de utilizatori.
Stabilirea proportiilor se face in acord cu scara de realizare a compoziliei.
Astfel, intr-un scarerrrdc nu se poate ?ncadra o fdnt6ni monumentali, ci
una ale cirei dimensiuni se acorda cu cele ale spaliului.
intr-un parc, la prolectarea unei interse4ii de alei sub formd de piate,
mAri mea elem entelor de incad rare Si a elem entelor decorative i nterioare
se aleg propo4ional cu cea a sp4iutui creat, tinandu-se cont de distanlele
de perceptie vizuale: vederea in intregime a unui obiect, plasat cent€l sau
la marginea pietei, necesite o indep5rtal€ a observatorului de doue ori
mai mare decat initimea obiectutui.
Proportiile planului trebuie coclate cu efeclele vederii in perspective,
care scurteazd optic distantele 9i deformeaze figurile.
ttt: l,
t4
I .-'/t'
P..tcutllc publlcc destinate relaxerii unei mase mari de vizitatori
necesita un cadru vast, cu zone concepute la o scara mare, ln care
dimensiunile impun proiectarea Si realizarea unor alei Iargi, peluze vaste,
piese de arhitecture tn concordant{ cu merimea zonei pe care o
mase mari de arboriSi arbutti etc.
Pe suprafats parcurilor sunt cupfnse Si zone cu rezolveti la o scare mai
mica, subordonare care asigute unitatea compozitiei.
/,.3
t;
ftt
/"'in
Proporflle compoztfrel
- exprime corelarea armonioasA a dimensiunilor suprafefelor 5i
ln ansamblul peisagistic.
- anumite laporturi de mesure plac mai mult decat altele, conducand la
efecte de echilibru, armonie Si contrast.
- ln orice amenajare peisagistice vdoroasa existA raporturi bune lntre
merimile pe4ilor si elementelor constitutive, acesta fiind unul din
mijloacele de realizare a armoniei compoziliei.
AR,I'OA"A S' CO'YTRASTUL
reprezinta un principiu comun tuturor artelor care exprima relatjile deasemenare gi de diferen{iere intre elementele compozitiei
Rel4ii de armonie Si contrast
planuri orizontale - verticale,
elemente natutale - elemente arhitecfurale
Aqrnonla
in amenajerile peisagistice armonia decurge din asocierea unor- forme asemenetoare (ate spatiilor, suprafetelor, votumelor,
silu etel or.materiale cu texturi asem;ndtoare, culori apropiate.
Armonia se poate realiza in toate aspectele vizuale ale proiectarii:- armonia peisajului creat cu cel in care se incadreaze;
- arm on ia form elor de reliEf Si ale apelor cu plantati ile;
- amonia in cadrul difefitelor elemente ale vegetatiei;- armonia traseelor aleilor etc.
Calitatea armoniei se pierde cu cat asemendrile tind spre identitate, caredevine supdritoare Si monotonS.
Diferentele armoniei sunt percepute simultan cu aseminirile, echilibruldintre ele avand un rcl im portant estetic.
Gon0astul- se asociaze intotdeauna cu armonia,
- este atEctiv cand diferite caracteristici sunt complemenlare
exemplu:
- incadrarea cu pereti vegetali lnalti a suprafefei orizontale a unui
Sir de partere
- combinarea unei pete de flori rosii pe fondul verde al unei peluze
Contrast tl poate deveni conflid cand diferentele sunt foarte puternice si
inestetice generand neplacere, tensiune (ex, neconcordante de stil,
bxtura, culoare, formel
Asocierea simultand a evident contrastante Si
aolomerarea contrastelor agr€seazi perceplia vizuaH Si creeaze oimpresie de haos, distuge unitata ansambrutui,
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 9/37
fn pelsqglsticl, pentru realizarea armoniei, se folosegte in mod echilibratcontrastul pentru accenftrarea anumitor calitafi ale peisajului, avand grijase se pdstrcze dominanb unuia dinte eletnentele conttastante.
Exemplu:
- fntr-un peisaj cu forme blande de aelief, care se armonizeazecu masevegetale cu profil usor ondulat, relativ omogen, introducerea de grupuri
de arbori cu siluete columnare reprezinte un contrad plicut care
accentueazi fondul dominant al formelor calme.
ECHIUBRUL
Echilibrul constituie fundamentul principiului uniti{ii 9i
consti in existenla Ei repartizarea egali a unor volume
similare deo parte gi de alta a axei vizuale, degaj6nd o
atmosferi disciplinati, ordonati gi severi.
Echilibrul reprezinti egalizarea interesului fali de un ax,
prin evaluare minte-ochi, a formei, masei, valorii, culorii
etc. Axul poate fi real sau virtual.
#Echilibru simetoic Echilibru asimetric (,,ascuns"l
Cea mai simpli expresie a echilibrului este simetria bilaterale ln
care aranjamentul de o parte 9i de alta a unei axe este identic
- in nafu]l lnsi rareori peisajul este echilibrat simetric;
- imaginile vizuale se caracterizeal print-un echilibru asimetric aau
,,ascuns".
- intr-o compoztie asirretrici stabilitatea vizuala se realizeaze p.in
echilibrarea energiilor vizuale ale unor elemente diferite ln raport cu axa
opticd sau punctul de referinF
- Exemplu, un singur arbore puternic poate echilibra pozitia unui grup de
a.bori mai mici; o constuclie in p€isaj poab echilibra o proeminenF a
terenului, o colina artificiala arborizate poate fi introdusa ca element de
contrabalansare a unui deal existent eb,
ln alcdtuirea plantaliilor armonia Si contrastul iSi gasesc cadrul cet mailarg de utilizare.
lmpresia vizuale placute a acestora se realizeaze atunci cand anumitecaracteristici estetice care diferS evident sunt asciate cu armonia altora.
Exemplu
- se pot asocia arbori Si arbusti cu colorit contraslant, dar
asmindtori prinhabitus Si marimea frunzelor sau inveB:- se pot combina specii cu culori apropiate, armonioase, care au
inse siluete Sl texturi ale frunzisului contrastante
- efectele de armonie trebuie se domine asupra contrastelo[
- repetilia aceloragl tipuri de contrastein anumite cazuri poate deveni
superetoare.
Echilibrul vizual
Elementele unui peisaj natunl sau amenajat nu sunt percepute de
privirea omului disparat, ca obiecte in spatiu, ci ele impresioneaziprin relatiile torin campul vizual.
Echilibrul optic este fundamental pentru o com pozilie reusite in toateartele. El presupune doue aspecte:
- ca elemente ale compoziliei se aiba energie sau fo4e vizuala
- ca pozifia lor relativi se fie apreciate in raport cu un punct sau o
axa opticA, care au calitatea de a atEge sau ordona elementele din
vecinetate.
Echilibrul poate se fie s/nret tc (simetria bilaterate) sau asrmetric(,,ascuns").
ll
l4.. t':t1t',.u
(]/l
0.,i
Axa de compozitie. simetrie bilatemtl
Ar,
o,'./A
- Exem plu, un singur arbore puternic poate echilibra pozitia unui grup de
arbori mai mici;
- o constructie in peisaj poate ech ilibra o proem inenla a teren ulu i, o coline
artificiald arborizata poate fi introduse ca element de contrabalansare a
unui deal existent etc.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 10/37
49gEN.ru4RE4
Accentuarea energiei vizuale a unor elemente ale peisajului se face lnscopul spodrii calitilii es{etice a compozitiei.- efectul optic al unei form pozitive de teren poate fi accentuat prinplantarea cu arbori ti/sau amplasarea unor construclii
(
<b
Q']zd,r' - in plantafii, introducerea unui element contrastant de
culoare, de formi sau talie accentueazi, scoate mai bine in
evidenf i caracteristica dominanti cantitativ (s pecia
majoritari).
- accentuarea se intrepitrunde cu armonia, contrastul,
echilibrul aducind varietate, ordine gi caracteristici fizice
care plac, incinti.
Orice compozitie trebuie stabilizati printr-un CCnAt da lnaUtdt (care
poaie fi punct, ax, supnf4e sau poate fi simbolicl:
- lntr-un parc sportiv - stadionul
- lnf-un parc oregenesc - aleea cea mai rEre sau o oglinda de ape
- lntr-o gredini botanicl = o sere
- spatiul civic amenajat = o statuie
- parcul balnear = o vedete spre un pisc de munte dupi care apare
sau rasare soatele sau prin vederea spre valea unui rau
in naturi succesiunile sunt intfinptdtoare sau /lbere. Uneori,
ele sunt progresive.
O astfel de progresie poate fi de ascensiune, ca in perceperea
unui urcus de la poale spre virful muntelui.
Uneori succesiunile pot fi direclionale, ca atunci cind ne
indreptim de la margine citre interiorul unei piduri.
Succesiunea poate fi intdmpldtoare sau disciplina6.
Ea poate si riticeasci gi si fie intenlionat nepisitoare,poate si dobindeasci un scop gi si fie conceputi cu un inalt
grad de ordine.
RIT'IUL
- consti in altemarea la intervale determinate a unor
elemente gi are rol de a dinamiza compozitia arhitecturali,
contribuind la crearea varietitii gi la sporirea expresivitdlii
estetice a amenajarii.
- ritmul poate fi staticliniar sau dinamic-directional.
- se poate referi la volum, suprafald, culoare, lumini,
funcliune prin condensare gi diluare de interes.
Bs
eq
SUCCES'UTEA- exprimi in compozitie, o suit2i de percepfii sau treiri care au o continuitate.- succesiunile nu au nici un sens decat pe misura ce sunt tr5ite de om Siinvers, majoritatea treirilor umane sunt acelea ale unorsuccesiuni proiectatesau neproiectate
sueedhoint&nplatoae sccgdunoGimetrice $ccesiuno simotrica
...i., n l
. : : j\ :r i
: i *j l. --..f . r -- i. il: ...:-'a .i. ;,i -F: i. -l rt
>
$ec6iuno do intmsif cds sccosiuno altomdrtiRoprezmtdaa abstrctd a difcritelor tipuri do succosiuni do plil
(sigeata indice linia progr6siei)
a?1A4l
\1
Succesiunea proiectati deliberat este un procedeu decompozitie extrem de eficient.
Succesiunea poate si- indemne la migcare,
- si confere direclie,
- si creeze o cadenti,
- si insufle o stare de spirit,
- si dezviluie sau si,,explice" un obiect sau o
serie de obiecte in spaliu,
- si dezvolte o idee.
Marcarea intreri principale intr-un parc p.in
Gentrul compozilional este lnsotit de elemente de accentuare:
- bazine,
- decorafiuni florale care pot amplifica rolul estetic al unor constructii
- combinafii vegetare n'i deosebiteornamentale'
- amplasarea de po4i ornamentale I subliniazi importanta
- fantana cu jocuri de ape I zonei 5i atrage atenlia
- prantatii deosebite, vizibire de'" l::ijf,"1l:::'"",:iiJl""
distan 5 | intrare: a.ranjamente
| florale, alinianFnte de
) arbori, Hnci etc.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 11/37
O succesiune poate fi:
- simpli, complicati sau compusi;
- suslinuti, intrerupti, variati sau modulari;
- focali sau diversificatoare;
- minusculi sau extensivi;
- subtili sau puternicS.
O succesiune, poate si insufle sertlrrerfe de tulburare, frici,
avertizare, frenezie, mister, uimire, team5, plicere, fericire,
exaltare, triste{e, mahnire, mdngAiere.
Qn)h
Simetria = elementele unui plan simetric sunt asimetrice
sau in echilibru fa{i de un punct central (simetrie bi-, tri-
sau multilaterali) sau ax (linie dreapti).
Axa unifici, ordoneazi, genereaze perspectiva (directi-
indirectS, majori-minori). Axa poate fi devia6, curhd dar
nu diverqenti,
OrdonAnd riguros compozitia, simetria poate conferi
amenajirii un caracter monumental, maiestuos, cAnd scara
9i propo(iile sunt adecvate.
- intr-un plan sirEt.ic, axele de compozitie ordoneaze riguros peisajul
- o axe important:i, desflsurati pe o distanld nare, geneGaza o
perspectiva donfnanti gi direcfionarea puternica a mitcerii cetre un
elerEnt teminal (care trebuie sA aibi atractivitate ti suficientii energievizuale)
- Tn lungul axei, dispunerea ritmica a elernentelor contribuie la
aracterul dinantc al spatiului creat.
- ln parcurile clasice, se recomanda sec,torizarea compozitiei prinplantatii care conturcaze anumite secvenle ale planului simetric.
- simetria poate fi conceputil Si in raport cu un punct central, cudezvoltarea compozifiei radial gi concentric.
- odinea Si logica lmpi4irii trebuie se fie evider*e gi su4inute de op€Ifeda echilibrare a elelflentelor
Asimetrla
- este dructura opuse sirnetriei
se obline prin folosi.ea unor cregtsiti descregteri ale cantitiitilor 9icalitatilor
- este mai subtile, rnai plastici, detaliul este pus ln evidenF prin elfnsuti, corpozilia este lmbogatig printr-o gard lllai largl de efecte
es{etice
- proiectarea asinEtrice prcsupune eafiflen t
- ea poate fi aplicaul - la trasarea unei axe- dispunerea unui arbore ln cadrul ansanblului- echilibrarea unor functiuni.
- proiectarea asirnetrica are o aplicabilitate rnai fireasca ln lncercarib
de exprinrare a unei intenlii compozitionale, a unei tenr dominante,a unui caracter
Caracterul conferit de maniera de compozilie
Organizarea compozitionaE a parcurilor gi gridinilor se
poate realiza pe baza unui plan simetric sau din contrd
asimetric, in functie de aspectul dorit al ansamblului, corelat
cu necesitili funclionale.
Sft?efta- este aceea proprietate a compozitiei formati din doui
pirli identice, care suprapuse, imaginar sau real, corespund.
- este o repetilie inversatd in func{ie de o dreapti numiti
axi de simetrie, o formE perfecti de echilibrare a pirtilor.
in gridinile arhitecturale, pi(ile de o regularitate stricti suntimbinate de acorduri geometrice, in carc liniite axiale au odeosebiti importanti: tratarea perspectivelor cu alei caredelimiteazi o succesiune de partere, alei cu aliniamente dearbori etc,
Axe lonqitudinale gitEnaveEal€ in qrAdinile simetrice
4i,
'-$
n).,,
i l^
t/"i
.0'{
1c
?
r.. _ a .,1..tl t--i l---tI t:-/ii
a
f4a ds un punct r.ude o suprdati
.. .t -fr"t/ +r..L>f+.- ..t I ,,r"#,.o-)f'atrlmd€ blltula rtMtafit.ter.ta 3tmfia mEtdsdl
It|.--.+....a ,:.:
I ;tir.....1 ...r : I
l:lo---{--r .. i
l*ltr
f4l ds o axi.au un pl.n
L
i--::.. e: ai]: ,-:.i 4 n
rlmtrle .v.ddlaiel,
Simetria - olsmoniols plduluiin echilibru
Slmetrla e$ asoclatl eu cladlatear rltmul, ochlllbrul,stabllltra tl unlHea
Compozilia asimetici esle mai subtila Si mai reconfortante, fiind mai
variata Si mai flexibiH.
- poate fi organizatA gEWlEEsau 4 9, unitatea rezululnd din echilibrul
si compensarea elementelor componente (fale de o axl optice).
Compozitia geometrice asimetrice exprime o anumiti idee artisiici prin
(circulatii, peluze, oglinzi de apel
-Jg g glgl (terase, sceri, plant4ii, constructii decorative .a.1
in relatii rafinate de amonie, contrasl rifrnuri variate.
- o astfel de maniere compozilionall, bine aplicatil, sugereaza ln acela5i
timp ordlne gi varletate;
- permite rezolvari moderne foarte interesante ln situ4ii dfferite demerime, forme 9i relief a terenului,
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 12/37
I
^t'i I
],f]\
Planul qeometric asimetric este mai ugor adaptabil modului de conceplie
9i de dispozitie a ansamblurilor construite
- el poate accentua calitlilile plastice ale constructiilor Si peisajului;
- este mult folosit in spaliite urbane (piete Si strezi pietonale, spaliiexterioare aferente diferitelor edificii publice sau private, blocuri de
locuinte etc.).
- in toate cazurile nu trebuie neglijati unitatea ansamblului, pdn exislentaunui elernent dominant, unificator, altfel geometria asimetrica poate sa
dea o impresie de confuzie.
Reguladtatea schemelor geometrice simetrice, modelarea arhitecturale a
spaliilor se aleg mai ales pentru zonele intrerilor principale ale parcurilor,
pentru axele
ticentrele de compozitie.
lndiferent de stilul abordat - geometric simetric, asimetric, peisager, mixt,tradilional sau modem - tn rezolyarea generala, peisagistul trebuie saANTIGIPEZE relatiile vizuale lntrc fomele ti sp4iite care alce.tuiesc
ansamblul, rispu nzand bine, ln acelasi timp, relatiilor functionale.
Gompozitiile peisagistice trebuie sa aibe ordine, dar NU o ordine rigurosinchistattr de o geornetrie plictisitoare, ci o
care sa permitil aparitia efectelor de varietate, interes, surprize, farmecintamplltor.
Compoziliile libere neregulate impriml amenajirilor fie un caracter
natural, fie calitati plastice deosebite ale peisajului
ln astfel de compozitii, in funclie de mijloacele de expresie fotosite, sepot conferi peisajului caracter€ diferite:
pitorescrusticelegantrafinat
maiestuos etc.
ln prezent, in parcuri Si gredini ti, mai ales, ln amenajerile peisagisticevaste, cu funcfii complexe, se adopte stilul mixt, prin asoclerea lnacelasi teritoriu, Intr-o compozitie unitara, a manierelor geometrice;iIlbere de tratare a peisajului.
Astfel de tragri permit o buni adaptabilitate a planului la cerintelefunctionale gi, ln acelagi timp, prin diversitatea peisajelor, oferevizitatorilor impresii ti trairi variate.
Ori ginalitatea compozifiei
Fie cA sunt simetrice sau asimetrice, rezolvadle reutite confereamenajerilor personalitate.
Vor fi apreciate acele variante care exprinH caracterul interesant gioriginal al realizirii.
Doue crealii in situri similare, ln care s-au aplicat aceleasi reguli decompoz4ie sunt diferite prin:
. elarftatea, elegants sau suplelea conceptulul
. volunEtria cEatl,-fiolosilea ablll e luminll Sl culodl- alegerca vcAetaflel Sl a detallllor decorurllor (pavde, dalats,
vase, rmblller, colpurl de iluminat etc.)
Peisagistul trcbuie sa aleaga mijloacele de expresie cele nai adecvate,care aplicate cu pdcepere Si gust, sensihilitatesi inspiralie,se conduca larealizarea unei compozitii originale,
)^'/ 4/
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 13/37
aa
{
lz"x/l
,,4/'7
ELEMENTELE PEISAJULUI
Caracterizarea unui peisaj se face diferit, in func(ie de cele
doui componente ale peisajului Si anume:
- elementele mqFre
- elementele minore ale peisajului
Elernentele minorc ale peisajului
ElefiEntele minoae ale peisajului care pot fi modificate:
dealuri
paduri
cursuai de apd
ndagtini
ln amenajarea oricArei zone a peisajului natural a oriclrei trasaturi a sa,
existe petru cil generale de actiune asupra formei naturale:
3.A 'ERAREA form.l netural.
- ca€cterul de bae al pelsajulul unul deal poale fl alterat sau schlmbal
complei prln modlflcarea formel sale,
prln nlvelare
prln indepirlarea invellgulul sau natural de copacl
prln plantare
terasare
- asemenea schlmbad pot fl ddun5toare sau pol determlna o imbunatellrea pelsalulul
Elementele malore ale pelsalulul
Existi forme gi tresaturi majore ale peisajului €re pot fi schimbatefoarte pulin sau chiar deloc.
Acestea trebuie acceptate aga cum sunt, proiectele peisagistice fiindadaptate cu specificul sitului.
Aceste elemente ce nu pot fl schimbate sau modificate suntreprezentate de forme majore ca:
- lanlurile de munfi,
- vaite raurllor,
- campiite de @asti,- lacurile, oceanele
- alte componente topografice dominanteAceste elemente coplesitoare ale peisajului pot fi analizate pentru a ledeterm ina efectul potential asupm proiectirii.
l. COTVSERyAREA lbrrrd naturara - caracteru I peisag istic al u n u i d eat
poate fi de aga naturd incit cea mai buna utiliare a sa se se obtina
dace e$e ferit cu griji de orice modificare;
- dalul poate functiona cel mai bine ca parc sau rezeryatie sau ca punct
focal al unei zone locuite
conservare
2. ACCENruAREA fomd natunte
- iniltimea aparente a un ui deal mu sdlbiticia lui pot fi accentuate inasemenea mesudincat, un deal mic, de exemplu, se dea impresia de
camcter alpin
5.3. SINTEZA ARTELOR CU NATURA TN
ESTETICA PEISAJELOR
Faetorii plastici ai paisajului (compozifii)
Spatii gi forme principalein peiaagiatica tr4utului 9i in cea
contempomna. Unul dintre cele mai importante mijloae de influentare
prin factori eEtetici a peisajelor eate perceperea unui spatiu ca un factor
atimulativ aau sdativ gi cuprinder@ s cu o privire de an&mblu,
Se pot distinge patru tipuri de spatii peisgistie:'l, spatiul vas{ (geneEl) al peisajului &u panonmai
2. sp4iul mai restrans gi mai unitar aemblat (an@mhlurfl;
3. pe6pect'ya ca apatiu de realizat in s@pul concentrerii atentiei -preun anumit punct mai mult sau mai putin indepertat;
1. coidorul numtt ,,vista" (linia de ved*) (de exemplu o al€ mai
stramteintre plantatii compacte de arbori, indreptate spre un anumh
punct final, bine luminat).
I
4
I
4. DTSIRUOEREA formrt naturatr
- un deal sau o movlla poale fl dlstrus prln nlvelare;
- el poate fl stribetd de o Sosea, poaie fl acoperlt de ape sau poate fllngropat sub consiruclll
distrugere
:*iryz+a:+...
accentuare
Calle de acllune asupra formel nalurale a pelsajulul
conseryare
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 14/37
Ir'l
Spatiife generale ale peisajelor, sub fotma pdnoramelot, se ved bine
din punctele ridicate de unde ne putem orienta pentru a cunoasite intreaga
suprafate. Darorizontul atat de larg, de multe ori disperseaza atentia Si nu
ne de o imagine a ?ntregului. Panoramele care cuprind peisajele create
intr-un gen clar exprimat sunt cele mai interesante deoarece contin
elemente unificative ce realizeaze un tot unitar.
Un ansamblu axial s realizeaze prin plantafii Si conslru4ii plasatein
directia axei. La extremitatea axei, care esle la o dislanti nu prea mare
falA de origine, s afle un obiectiv principal careinchide compozitia. Prin
aceasta distante relativ mice pane la obi*tivul deinchidere, ansamblul s
distinge de peisaj vezut sub forma unei pecpctive. Aeeasta d in urme are
o intindere mare, obiectivul principal fiind retras in depirtare, avand deci
o vizibilitate redus5.
Ugtggl9lg prin care se acceniueaa adancimea sp4iilor sunt:
- mebda llnlllor de fugd consta in marcarea terenului cu linii, paralele cu
da privirii;
- mebda meddl reducerllorcon$a ln faptul ca liniile de tuga" p€ masuh
lndepartarii de privilor, se apropie una de alta ln realitale; ele In{aresc ai
mai mult impresia dancimii sp4iului (ex- aleile Inguste par mai lungi
decat Tn realitde);
- mebda trcadrddlor cont$bnte sau mefoda sup-apunern, consta Tn
acoperirea pa4iaE cu ajutorul lormelor din planul intai, a formelor aflate
ln planurile mai mult sau mai pulin Indepadate; prin contrastul realizat
astfel se accentueaa impresia adancimii spaliului;
- mebda formetor mul@l/, conda Tn dispunerea pe pa4ile lateEle ale aleii
a unor obiective intermediare, ln scopul de a evidenlia adancimea
spatiului 9i impresia de micao€re a dimensiunilor 9i a claritatii obiectelor
vedere al perceperii conlinutului lor es-tetic, Ansamblul arhitectural de
peisaj es{e un complex de plante 5i constructii, carc confine o idee
generala artistica. Ansamblul poate fi privit de la o distanla, relativ mice,
din unul sau, consecutiv, din cateva puncte dinainte alese. El are un
caracter mai mult sau mai pulin lnchis ti poate fi axia, sau centric,
Un WEIAE @, mai mult sau mal pulin inchls, se realizeazi prln
gruparea elementelor componente in Jurul unul nucleu care este de mulle
orl accentuat prlnlr-un pavllion elegant, o fantana cu Jeturl de ap4 un
obiect sculptural sau un aranjament cu florl.
in elaborarea ansamblurllor, este lmportant sa fle respectat prlnclplul
unlt;tl. Aspectul cel mal lmportanl conste in modul de reallzare a unul
intreg care sa nu fle monoton, sa pastreze dlvereltalea feri a cepa{a insa
un
Relalllle reclproc€ dldre pa(lle care compun p€lsajul favorlzeaa
exprlmarea spallulul. $parand, de exemplu, o podlune dln spatlu, prln
lmpanlrea lnegal6 a acedula se pode evldenlla lmpnanF un€l zone-
De asemene4 cu aldorul dtrerenllerll ntvelurllor suprdelel terenulul se
poie ascunde ochllor o pade da lul sau se pd descoperl pentru
contemplare o afa pade. Formele Planulul al dollea pot fl evldertld€ prlnrldlcarea suprdetel acolo unde se dl; aceasta sau lnveE, lnatand ldul
de unde s€ ulta prlvllorul. tn garga, expr€sla spatlulul deplnde de
llmfrarea lul sl de densfr*ea amenaleill lul. Un spallu slmplu, conlurd cu
Ilnll drepte 9l ne@upd cu torme, Pde ll percepd mal clar d€ca un
spa(lu codurat de llnll curbe 9l aglomeEt cu forme.
lt
/tr 1/"'
tt
rlItJ
t4
/[
Este necesar ca in fiecare anaamblu aA existe un motiv predominant
Cortdorul (vistele) care ne determine si privim de-a lungul unui spatiu
ingust, lung 9i incadrat in planbfii, apre un loc luminat - constituie un
mijloc eficace pentru concentuarea atentiei spre un obiectiv impoilant La
sfdrgitnl coridorului poate fi amplasat un obiectiv foarte intere6ant 6ub
aspect artistic {un chiogc, o sculpture, o fantanal sau un exemplar
exceptional dintr{ specie arboricole (fi g. 5.10.).
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 15/37
tL
Formele plastice ale ptantelor Si constructiilo, ehitectural. pot ficlasif cate hi ,/Diare, ptee ti volumlnoase.
La formele liniile predomine o singura dimensiune. iar la formele
volumetrice . trei dimensiuni, care, fiind egaje sau aproape egale, suntsugestive pentru un efect volum€tric-
Diversitatea plantelor arborilor Si dbugtilor se caracterizeaza prin:. forme liniare: piramidale (conica, fusiforma, columnara);. forme plile: espalaere, umbelara;
- forme volumetrice: sferice, fufe;
- forme cu aspect melancolic: pendule (fig.5.,1,1.)
1,4//
()/t4lii
u{l ?-t(L.
$.r,"J-
Cele mai reusite combinatii ale formelor de arbori:
- columnare cu plangatoare gi umbelare - realizeaze contmst;
- piEm idale Si sm isferice - contrast Si sim ilitudine;
- ovale cu sferice - similitudine.
Cele mai pure din puncl de vedere al regularitatii geometrice suntfomele columnare 9i oiramidale (tig. 5.12.).
Formele columnare: se rdilizeaza bine In grupuri, avand o lnatimevariata 9i o asimetrie bine echilibrat:. Efeciul arborilor columnariplantali ln randuri, de-a lungul ateilor 9i drumudloi este de monotonie
Si tristele, ln plus acesle alei sunt insuficient umbrite. planlarea solitaraa arborilor columnari, imprima construcliilor un caracier mai viu, maiales cand sunt amplasati tn apropierea intrarilor sau pe una din cele
doue pa4i lateale ale trecerii.plantali
th collul unei cladiri lnatte ei potse mascheze o linie veaticala seaca. Deoarece arborii columnari tacpulina uhbra, ei pot fi plantali langa c|adiri, mult mai aproape decaiarborii cu coroana
FonrE e pltffildalein maioritdea cazurilor @nifgro, dil un ofocl
daca {nt plotatiin grupq.i asimstrice dd ochilibrato. M?i
rult, fomel6 piramidde pldde p6langa masive cu cfftururi rotundoconferi aestora un 6p6ct doo$bit da pitorosc, ridicandu€e cu varfciloGculit6 doasupra lor.
Arborii @lumnili Si pirmiddi pot sa acentuozoin peiejg diy6rs6punde compozi{ionalo ca: intr6ri, incrucisaril€ drururilot locuri cubaine. Un asp€d astetic au arbodi columhdi $i piramidali plantali ingrupu.i ps maiul lacuJilor, oglindindu€ein mod 6xprosivin apa
FonrEle es'€llere N o foma gsmotrice obtinuA prin tundso. S€
fom@e asffolun perde v6rdo porpendi{ln p€ suprd4a torenldui.
Ac6to formo ds arborilor 9i arbugtilor $nt potrivits pentru
companimentd@ sp4iilor, pentru gdduri vii sau plantati pe lAlga peretii
cladirilor,Tuia columnarA amplasaul bilateral respedand distanlele
bine propo4ionate - prezinti o ritmicl selectivl si soleinni
Fomele umbelare cresaz; un cadru mlnunat pentru vodgreain dop;rtilo
Sl sunt foarte potrlvite, de exemplu, l6ngi t€rass, undo so dgschls
pE6pectlw sau pilorams. Formels umbelae au un aspect tot atat d€
gl atund cand sunt pliltato in grup sau sollta.
Fomete sferlce sau globut@se sunt absolut necesile in maslvo sau ingrupurl cu forma btne contumti sau in plantatllte de allnlm€nt (mal ales
cand au o inflorlro doase Sl bogaG).
Fomeleovalepotllutlllat€ cu succas pentru rsallzarga unor grupurl
pltor€Stl, conturate uSor. Arboril cu fomd ovali sunt in armonle cuformele columnars, millfesland o tgndlnti de wrflcalltats, dil s6
armonlzeaze blne Sl cu form€le sforics, d€odoce Sl unll Sl altll au fome
rotunllto.
Fomele semlsferlce, la tel ca Sl formele plrilldals, dau lmpresla unor
formg mal stabllo, mal alss cand trunchlurlle lor sunt scudo. Fomdosemlsforlce sunt recomandate mal al6s acolo und6 so dorestg crearea
unor locurl umbroasg,
Fomle atbustlver ffiplasate sub coroea dborllor supllnssc absonla
frunzlsulul in partea de los a masly6lor d€ arborl cu trunchlurl goalo.
Atuncl cand sunt amplasate la marginoa unor maslvs, sub forma d6
grupurl lndepend€nts, tormsle arbusflve fac trgcerea dlntre maslv Sl
supEfata guonate De as6mene4 arbusfll sunt rocomildatl pontru a
gl alel sau p€ntru a forma cadrul verdo al locudlot
sunt foarte potrivite pentru marginea
apelor stitetoare sau tin cu.gitoare, ramurile lor atarnate oglindindu-se inapi. De asemenea, formeaza locuri atrigitoare pentru benci mascate gi
um brite, iar ca exem plare solitare pot fi utilizate in poieni.
Fomele aretoare sunt indicate pentru peluze 5i pe pantele ugoare,
acoperite cu iarba.
Plantele urcetoarc (agdpitoare) dau consiru4iilor un aspect pitoresc, mai
ales cand acestea acoperi zidurile numai pa4ial, astfel incat sa permiti
celui care admlre peisajul se-Si imagineze liniile principale Sifomele
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 16/37
ar/h
?fL./ ",i
4, r,n
CONSTRUCTIILE care se afli intr-un peisaj, s€ pot grupa ih umetoareto
clase principale dupe fom€le lor care influ6nl6az6 asupra caracterului
peisajului:
- liniar+olumnarc Si cu aspst d6 cod (cand sunt foano inahe);
- plane cu aspgct de grilaj sau taratoars;
- volum6tric€ (sf€rice, cilindrice, cubic6, paralelipipedi@).
Acsslo fome, pur6, bine dolimildo so in€lnesc foad€ RAR.
Clasificaroa propqse mai sus este de ordin motodoloqic si are in v€dero
taptul ca diveFdla fome alo construcliilor din peisaj poate predom ina
una sau alta dintre dimensiuni.
Formele sflrricc ale elementelor conslrucllllor (cupolele blserlcllor,
acoperlgurlle chloscurllor sau pavllloanelor) sunl inrudlle qu formele
sferlce ale arborllor. Ele au o slluete md llnlstlta decal formele de cort Sl
se armonlzeaze cu formele inalte ale arborllor $l construcllllor
columnare.
Formele cu aspect de grt d (gardurl Sl treaje) sunt foarte plecde in
pelsaj, fllnd lransparenle Sl, decl, asemindtoare cu coroanele arborilor.
Acesle forme sunt cele mal polrivlte penlru plantele urceioare.
Construclllle de cprtlrntl bulrcrc, p.taHc tr cadrtlatrebule se fle in
concordanla cu morfologla generala a terenulul. Ele prezlnta o
complelare artlflclala a rellefulul, dandu-l o organlzare mal clarA ft;@.
Construcliile drindricq @tli:e, sub fomd de panldrpicd, daci sunt
proa mari 9au prea merunlitq cu acoperiguri plane, cu expungre mar€ a
cornigei exprima foarle bin€ severitatea formei, ceea € contrastead cu
yarietatea reliefului gi a plantaliilor,
Concordanta tipurilor princiFale de suprafele in 6paliu gi fomel€
plastice paincipale, 6t€ una din cele mai serioase problgmE cr@toare in
arhitectura psisajelor, care detemind in mare maaurd amonia artidicA.
Formele co&tmn@ ale conslrucliilor se asedene lntau totul dborilor de
acest fel. Prin analogie cu arborii solitdi iezulte ce din aceaste categoaie
fac parte: coloane sepdate, obeliscuri, fnri 9i tumuri de tipul
minaret€lor, care se leagi minunat cu peisajele plantate. Acest€ forme, ln
majodtatea cazuritor sunt simple 9i zvelte.
Forhele de cgd, atat cele piramidale poligonale cat gi cele conice, sunt
asemanetode fomelor de acelagi tip ale arborilor. Aceste forme se
intalnesc mai mult la acoperiguri, la chiogcurile cde au baa ln foma de
cub, patalelipiped sau cilindru. ln ffibianta plant4iilor rasfirate, fo.mele
de cort ale arhitecturii constructiilor au un aspect protector 9i intim, mai
aJes atuhci cand au o erpunere mara a comigei. Ele subliniaza bine
punclele de unde se poate admira priveligtea 9i introduc o inviorare
remdcabila ln peisaj.
Scara maiestuoaai a BulemrduluiMaritim din Od$e, ssolul al XIX-lea (200 trspr€ gi 20 m lagme) -prezintd un ansam blu arhitoctural-sculptural in spiritul clasicismului,amplasat
in mijloculpelsajului
plantat
Un podel arcuit ped€ par6u.
In aceat peisaj datorite pozilieisoarolui in fala privitorului, fomelepodolului gi ale arborilor apropiatiapar cu sil@tele clar conturate(Parcul crangul din Buzeu, $colulal XX-loa)
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 17/37
{',
a.
. &\i&24, '4i in a ;'re{*iz, fr1&i r*t1tla
vft+a1i|Ali de fe<terqe Bbiqalslgt <ti*
,.a.+,,, -1-.,.
Vetrped*x 6i
^ tr$*ta|h, pee*ulpatii in ari*aral|t:atriv.a|A cv aji *r4\
tleuZ p**tJ ,te<tir"t?1h1.]irt
^ la tto,;4 t *nxt.e &ef*ttk, pe u* d{e*A
vettk:att" 1& xrqi punttq *etiftA, cbt A dq&cfrqlptralleativ **l+ u4
*la* ir.li*a|,
a *B,tac,-t;\.a^{4r.
*aftr*fiie ilteiei *peit*<i.r"^.a"?it, A 3,,hte
)tu*tr"1'11r\r:1tt:x r.t t11tt */.7.
*fui**.elar: 4it1 $fte,ria tiit:*z tfi&i ir.pr{J#ir}+;b {ir+
#2nlLat*,
fi.**afrtle ^*r*pi*ra a8tst4i** in #,a*nzN'etelial*r m*?rir1
{t.,**ien; *"tA.+tblh
vnghiurljt *,are ss*/r?*?meevii, {'e{kft&
ti,i|itilk i1tt;{,9 f,|ti'r,| *ila&tz ffifil\jYilre&
o*i**tul *i *? ezeftl&r:,
. Pt1ffie14 ffia$elilA* at*?etsp+ttivei se rcta?* te
*eziti*&er*a *\ie*.at+r 1n 6{ra\iu,et*ft* €41\* gb itzteart' gA r,t
il&\4 aE rlt&le ebi*ee svfrt e&ta h. L :,a S, hr t;,,1
"".;,,1ina,J,,;
d*t 6t. cs11i1ia1lq, ,i?-rt a|.r,?tr-i',3,./. 1 .)i, t..,.,'?f.t...'.. ?erett&{tiuz %4 p/}aa+ *esitixeirt
l,'*aia &a Nr.'n ti la nft4ri ia
€bre svqereaz, vclu#4, sis?a1i*t, est"N*1 e*r*l
" li*iar tq?'u ptaieqia at*iqiil;" &e.iatxii tat.ffia*f*rie|li
, ;*verg&,
,P*l1tyu L1ft p*isetrt fr* t*x*eend& #*r**e{tive:cr'i ie I :ttrnnCd+ir:\ t^h.\lL\
j
:'1.?
ttt:J
i
\
i
S$ndiiiil* met€or4{oSiee Si lumi31scitste* riunt f*etor *srepst *prs* a sau indep5rtn obiect*le fa{; de Frivitsr cau pct
intensifica * ima6in* prifi Floffie sa{r c*at5
1
W*w-ry.auLtse:t;e*m fry,.*.*AS%peii.eri4.j
-3fr-...sffi'::qaLe,.r.E
Fatttpettita rqaj& ?rin ie*ttfr4*pe&e ale ehie*e11r dh 6tatiq,h\*- atte fii 'ri.iti tlaj te * .3irtLafr,ta
' ta k\<},r . ifruhiat trtt)a:r.4",t it,t1Lat4 a{3'}1u1. ts t+ie1te,dr*1*neira; 41c 5*t? llu*gil1e.1h $*{ t; ;*h*r*\41. 4h pam.?
l
1el>f4]i#tt:a a* ,Jr, lilll1, I
" Llir &94fr4dtr3, at?:plit:i I'jtlitt" <ju?itt:are *bi4*crr: .jin vedi&tltteIa?,i|i d;te*te iat;1\L4 itl ru11..t\tq
d* I a|ul *rt€e?v gta r ulLti.. 'f +,r ry\44$t da petsp+ritish
tJg*,aft 14eaz& itu zie 4a &bi {.{::it1
ZN illi t4tt14, a?et + pt fi | Dlr*ii + a n*,r't,rt1.tttil11/t14 4e teqvai ti F(44ed4e 4ett2?/ 424*141 *,
,-ir,,F
** p*r&$*{liv& ** 2t*Ue i* {ut1 ;li* /.i* fratura9*biettwt'Jit i* &a:*st s*t1fl f|*nt * a rege aa'riftt:i**a3 uffiei
st *zi esa*. ifidiqrllii #er**'id:iva li*iar*,
Ww,r wesYiua linear&
&Eae lin nlgl:tat4 2dat111? +11
cql tart dqfrtlarle s$llittl i : il
siequt+ehi, ::t.l .."
' & :+*t tlp d4 p$rfip*(tiv*tine aea*a dc telul tn lare
oi:lliul qtra* Fertft?et*blaut 1i t/,a*i*cA/ll e
$#farila de *ZrietLe, Fe
t11&sut& ct &ietbt*+ 9i?qLitif privit:+re1*, tutA *atbls.^ drr,if ta;
" tiw#ttt v\zLtatt ara. €t]{irx&.t*LtZ tt* c* e d*,t{.r1i*er'e
*e epr*Himer-iv 5# d*4te4*, {* vht{*l ifr $tl\iul
p?Zx,t*{t}r|ti ,i t&t* ##ldr&a9te p* m&sur* er:
elibtfrtll,& ttqgt+ ltN v\ti{tit,* Qb|g.{ta:1e di* pritn-F frlt
efiat ffini metA, dtttsare{,*a:{*p'& a*az& **wY egale
{*tin*tr, ia{ telq difr pt*n*lEndepiSYtzl aper ffiez r{|i*i,
" *in *t*.s|. ffi*tiy,fter eeq.*,i,a e 1i *ia r * maiwlart;i +, 4*nunli{*& de.
zlr*i**li{3 N:.*|LE{&,
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 18/37
" {.y|iz# $ed& iffie#ilti\* /41t1?}'t;1t,}in
fr t,y&{te.+Eiv e lini.ar& par r*,a,ttz$el*{Zt,i ase&i&*'4trtrZ 1{}y t:,t}
2mre&Ls.trarita t*1;**reti{,&, *Ea: frus*# etit .3* tEttl4,4*fta1+t*
*nreq:t?ii {trEvtigt t*trt&a au */}e1j*h, iet *#lfit l**.ru sc: rellrirtzi in
jtrC:? Ce:e J"-.lJtt . . +;i'.\9,
. itw;itr, 6*r*p*ttiue ein*.&{e, *aqi*frt|j uil 6istet* e{Xtljtial, a t*gt
Ttretkteat de-x ltlng*t tirxtj*',;i ,,rt
er?.e aqtudawitii ee eiitx€| $attt363{e
m#Get tatd| d* rerJar*, *,eret:t* &
,irli3 .i41\ii, 43/*pC 'penr-Ttt qar* e fri&, *5t frUffiitE Xi Lxa:{spe{+"iv*
' q4tiTlt trqi{it,
/c. ?-tLswgLL3 |l| ya,r .e
,t*ele ti aptic*r"Asiilefllelor laYe
ttlitizetzz At
l**r*i€F:i* vwaz*l*,
/rt
" 49:44.. EjJ::&r 't1?-lngi:y'.perepexliv a a*gd st A 1
&a*
" ,r.ti..pt rn.tLp-4*. :as AI petstttt:tiv e attlit:61.
l.;tv tb
Ii,4. i
a rlI .,{-*
7 * Z * *i Le e-..*.*t & t F.r ei ki.* -t;.f-|** *er$*ettio.t A linlat /1
' so,icttE scuraael*a merad*ltt' .jtiin\i iae, d* a(44e, &et:&p{trs?.t{3iva cs zrei ?uficte nu *91.4 grete{?td ift $sneral *)& {t\*|it{arac6€rslui 1*5te1}i1 *e qa{e il esfrtet A ,*1wat*t , Fersttzrtlxzlt cu*ltvl ii its*i ,t tfr{ta s*frt 6i ele *45 *l de {4r vZitiagt*" intr*c't. **a*rv*sc ?,*.al. ea*na inte*liile aazisl.ics.
, Pe{€t3s*iva ti*ier'F'/ aa {*tudtt't 4i xu$rilie d*u* ,11"1i e*l?diviz,u*i*xt.eff da j*iirsrtanta pe* .ru et2litetiiie sille in prg,e{t.aren 4eerfuite€lu?6i
. - 1i*erd - a*sinblfl dq ffiel.**e x3te *etwtt sA. se ,&zttlve a ssti* d+
Ittl)hlq*a dx pttz:llittit1 *+ i4r,1*l t)s F *r*fiec|ivl2, tltr* e ss racu?*s tetltlj7b, pa?r,i*d d.a ta d'btq tite * ifl1l|al tfr dese*ut dq perspee2ivi,
' - ,ttf;+ad':n1i ^ #$a*\lll$l qJ* fiel.otJ+, {4r* ?erwit i& se rezoise o
^ :ritr tt& *rt)'*tt fr1q ** *q.'itat*vA a.t&&i ta falex* tryr*izate de atf *r A d.. gIlr*eEt i 4 *?ac ritllis i4,
Wwvww w&swa e*vwrE&
**e 6 illreie de t?e?aep4|a a
a*hrlxi*tli st eliala * .:&a:ele#et1?xle se\il, tA
i*geteze e tteia dliileaf"irlae5't11l ittvAr*t re *a pt**.ttl,ii,
" h&Zle\i* it.east&pe rc?tdiv A, pl afr\si1g fr*i
in<lel}N.tnte 6iitltept?zgNtlaae #ei *a{i, iat
plafr*rila *tsi 4?re?iaaa - *1aitr?iL1,
. fit*aa* xe persttexlivaifrpetsi 5d &e pereep.rtli *aa\.[ 4 t ?licil at*l 4s ab*ie *A
xrle*ail.:& *.24 &l2e tniilEgxe
p.sp€4iila t eele itefttftrcp / cze*ta ri14 414 4Jreritete
pkttilsti e*? k*a*ioli,
f
'Ca#i?+zitiile eilr r:, 4 a14s*6xpersp4xtivil trifriatk pttfaets4 &eta preffiigij d12 *fi'a/' urx p*tlct
{ix 4'"t &ttffiryet;i* qli* tere *frL**u.&t$in&t& ixeftit"
,&€tle1, ,te4rr.t #*ritt. 4e ue$ereel Vtivi|*t*lui fla; ?r*ia:xtaez&*at reg6ll'. *4i ll*ia vrixatlt.wle,{.4:i2r+ ,t n**egze ti {fuet {i*{}t ttlt$etv atie}, ifr aga-fi*tnitu''
,weeZ &t f *'ak"
a ttj t?$ate /1]n+rxa ep|,"rl ,it ti*iile*rttunt*tE 9e 4r1*l(*4a, <4 *n
'a.|r icut,,,{r,q" eai*.} un ?\,tttl $i'.u1}t
ttr. /jrizttt14, iar e{:ala u44r, vqitllAaete4
" *ttla*1), a$ta ra,jaz * ti aAa,' ar liiAteta?. tterp.zn,:ti4uta, pe tttet ?)taYj
dagenuiui, i:* peflta tre*4^ iluzieide .pa\*, tiqlite 6urtt .ti rt)uie In
,t*Uhita?i fa.,* tta l?at?n')t t1ir3.r1e1r in a:raie1'r,t z : ;* d..' tc..tt,n..it 4-^ . a,.o*,. i
,i xor*te/$e4ti) 6pre acelg i pu\d,
' A:xaw?trifr{at*ete i* e|qsl se*i eet€apa{g|\ta c*rva.uenl:& e +etet deuh
safte de t4le Ne.aab in depA*Ete"
' 4?Jie$ul tapt"zttal]t 9$lt v'zut lta*t'l.' is*llie*s li |A1ifie* *u*2 V1(irlal& i* ptaa.tl ?itautal"s Patl+a dift t'e1,8 a *bicxtul|i t1* Fr*rint a.tar.eifre.
Fd4ite lat#et+, ,|a?tt& de $we +i ttrs Jq# 5* ezlifrtt it\ **sqe 9itr'baiaxA il.)zia r:{6 5dtltaiffiF" ri 4,4
?e.{spet&i,4& qn #j?vA #Lt c?'e 4q €,}.q4
9e tqtqae|?q ittdrtc:i t&nd s# i*t*n\,afrena& tq st te.tutsE ?e{6 *g*z6t^i* elt {*B?'i de.Zl 4*" fa1& 4e pta**1t{tfrpazili*eel. in &ce$t ci}z, ,el* d*** lr**+te de t**E&utit ti{eta &q litlia oriza*tului, dt-* pe.tt qi 4e{e+l} ld fl rbie{tulsr ;ntgri.;ai,
Y.*r.F.9.fr.t:.t"lv"/,,....{.:,1},2t.9.1,8.\}.frtt{
6e t$lo5*gie stsrl4i aen<l e*iertui +6te vAzul de 6uioat *e jot, lla*i *bie.lut oeee ear*t. .te ex*frptu, deta ntu*l,"tl 6*1ulu,, liniits qq*vp;rft sqre s{cr, slin rele*ovi p*tile lat:gral+ 4e pa ti*ia 6riz{a1tul*;, iar str allrtl*a p#rd se lgr#+ezd $.i* 4a*vrrg4+re jifi,;io.tefri4ale.
lt6\ "
r$lfiLr
?*rwwwqYiva xwrr&ffi&
" t ltt*ita qa p.,tsy:*4Zisaaanlgefe/iae) * *aitirea2a aqnt6\*uXe pgrcr*diua lifiiat,
"+t44
r *z$Eate, digtafrlxtx eut12
6dgerrte *rin"a.iaiiilE
k&easiteaii
' #e +*ixei ee ,tlil zeazt ,a*urilt{*iss. pr?&a*icc p4dt8|ip.op;er€ ?t td*0ri , rin6aee?,t**,lti9e {}e*.1, n ple4 *. ii(Aeph.tatg.
" E*b p ifrt*vlare 4a e reda *1al1ti.11 i*pt**ia 4e apal;ii r**t. pr;s<ea u alliecZel4 n&:z itt*etj &* ate,
,trt leprtzaate74 te tuai Fult*t\*14ri4at4, 414i g'tdfrVare ql i*c*l$ri $tai it141r.te, tti t:+t:.| a*e
,\at tft)94t 9/teit pi*jri\d;6*tsrsrite ti*€ de Jfi itate,
k;
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 19/37
. $qttzbite 1&6at , r:eze 4e
^d-^Ll-,4..t,r6t,- ;^ .. ,l,,"la
?4*a?s 4h iearlifrrre 6sl4n qtit 494t; a p eatr Lt p E t {e?t ia*ht*rath E Itr,Eitarat'i, etta
</tn*4{a 49241 12i{it9t 4at4"
, ,rttli le tear""ti4+j 4ti ?rat;lice /j+prqie4li?re a4 +Eit an"iill: li31?u
F4fegt'J/-tiv ei,
?X.p. -tp 4?....4rp.g.r].4 .q.eA..- r e tu r il4 1 aEliut & * i,4.i*r11/t -fit/: tlqe#i?Zi\i 11 tie Jne|& i* delsl ei *at 4 4 Fsnxr-al 4f4e irltaTiaqiti a tezettt vip$ala qu
teotavl.
" f:&ze q *eta'JL e4actil *frtaftqv 4iq46 & tt ng,ht u,liv {t,
od,C
{.'o
ilu
{**.Fj,{..i}iTg.{/'.wii}fr ..frwfipqg;z.Jv.#{-u.-4}::a2."{::,}tr...v.9.fr >"ifi.tr:
, ?ztit Arltv? azaar , ,nirhli.itlJ lk*11a14" ,, ltbriijtfih ina:tz.lra\t a 4*4i,irileti+li, Vxit{?raaA $?r'2 t)e *114yt41 * ,au rpr'* .1 $A?t.*u i ,lrrntktait4..
" PrfuiLa e$4e tJiliJalt) priik4n ttt4li, jlle t4,1*, reF.j1+'.t)ri 4i t?.fidtJ/talqeuct at^ei*aZe alx l*ngiftk"
' $e hr4tittttt) irt;16iu'tir.ilt lt tlislasl&, lrillr-un rutJAt vir\ a1 *atal 4a .*,#<J*1 ? ,ilzek*. er,*nla| ihl{tr tx} <t*ig.liv t:(i}lLal *a* atLli{JF
i**regttea *ri41ii in 'ttzilt#l .utrit"* ?ettUe&itli,, s7t+ 4446a*ir8 ,ie 4 prlueti*E; paaLe tl ./.dtil i4 i*atepifte
ii de aaeea e,;te s*fruaa *tlui ca*t?*l foiltie t:it.1tt1J9.
" €trrrqln re{4*il*ri 9l Fft fl4 t i zlt {t,1 1 4 r i * 1:l i a atE,
t€res*t€/ 4cr pste rir ar*r,lLtliurt 4e a9&, tulnl'B\e 4e
<t {.:t1e1le | # a\ a14, +elata,
?. .i4 itli 1.i.1 k..6 ti tzfr t i9.p'{4{*tr li *}trtsztrtzlizle 4e bollile
d* k*n:lt *lre art*rll*tr,**efrI eteex*tA c:r stiilite
s.ttt Wrtsesx" qerle tt eX
eiatllettze 414 Fet91edir eiaTebvie 9& xafreait.l,e a
rsit6ts,, #et6 renl *ln +tt tt'xitt?* i11
tez4* 6i te fin*1iiile, alelalta$4 vet pta.tffi 1r1
' cantorderle e* e1.
* Un exqrffipru i* tarafriesa{i efize
psrgprNteva €tin p izf tL21
*e t et t&1)t*t e6ti,, {a{ e.,
in *exg diY#tt, ar* napu{tct zq#ffi6*us talzfie
{,tt t1:t4u9*l*alr, i&r ins*ns invers {*laana tl*
ap& a iln€i t{*$ecag*tititt&ni 6iltt&r.* en tu\e
i*ar&rii i* pext'
" F *tttt*tijva P*atqti tx|oi4tt'J\:ii tufi+45 *iYett 3i tfrv*($/ se i**uheiffis& t\ itfia*g{Iti} twar.i 6& Ii*dit*ritii, *rifr t:*l 3$1i* wllul di?t*tflergfrte - agl tar4lidal,
F{:Nriret:l iq a pr;ncii}aid a pa.cul#;*+ 1a vetqtitleg, eer* &rg ta pu*{t'pri1lci7tel r14 *rtserv atis 1.6+.asa
€*Fe'ioav;i 4 p&\dt1 lri. 9ii#dlF ldetrvatvt tryr?utati {e**al ela|*-*.uiei
' pti\it& &i* ary:fit. l$x,* se*& in,*6,pere*eqtiq& frlqril + elt& iffia+i*':' ateren&,di it1 *&ttta $e^st$**ti ,, etafrl*frii t&|rs w* ltt**&l air'attia de'pat?L.
" ,le*qftt*t tetmifrel, ,'izibilintzq$aA 6a* ?efrtal, P*av:efl
*e ?wnett$tat Psntru ffiai
"m,tlta[ter*9*xt:ive'
. ,* lun&i* d*arg&*it&{erJt*1t1at*7^itia*el$, *er $Pecl.iv a
p*ett ?i a.ftitbtturalg. {EaLtta*s,(Fitalt €u t.*et*
etr*w*ryte,te 5ai* 96f ffi etri"*tet ex.srllt tui Ur & {ii*i e
verrfrilie$r g{&difra bahai'} 4&{p*atz ava& (ax*lv6ti wai **\ifrriv#aeea, pAnt tu tlers*ettlvil
tu c&r?ttes $/rl*/?,, €&nd*l efi ent*le caryy* fr *et:* &ueparentra * *i6&i*tei t\ aae( al,
Jji
*o;
" ?*ndatfrantal penttil s p4$Seativlitya*aaei es14 (o \t4tritul se-i i'*,1itida'ifr*Fut*t1
7i <e ir<eptltftl ei-i idftfi{e6f5r git l,
. 1ii Aapii xtltuin*?utui ti sfalrjitvl t1t 1i
*a.**4*ice xlqbeie <etelaZe Ftid :4rader*t1*, laz tEe spaiatt ,*f,*lezdial ti i*84ret4a
fra\:*r*ie ba1klria, ilE*tate <u e*h*da*A." {.11 *x**1ti l|tr*in*l aquptt <itrute 3t
*)t7t2 , .* 4rzz;i *+t a1,44iv 4, {6. *tati t441i.tt,x t atlrlie 4g/vF*al*.
" tj* ,rle,&enl letl*i*el paitle *ervi ca ?**r1:qe,:.at F.?n\te *ai nal2e ?a.spexttvt .
A t . i1j1*e*ea ?e, weeatce \* l, 4ljsie td fi*idsrrlils,
' Pr,ltrr G,ierrtd.e, doraimailti i vkd{r'i, o
tyr9FedivA e'e tte, Pad.*ri de rnaad"rr? ;<
Fldm v?'t.sl, ir pia* ,il?erisr si i4 pir*awq*riat,
,/--f'
(1 ^'14 ,- l
(q
1tip.4s-3ir-et: k.fl kfr .### k.'Fir r.,n; a tt^4**ad i, n;
a i'4 a4,,"4^a'
ta;..-te.-a
1*v ar ianttite ter6t1++li+ei 1i11igte,
?.t :?,r9.4:, :t t1..4 4. fr.* fr9{ v a1:1 +.. " 4 61:+
*4zaea Aehe**lui iu?h hat*Nb rri
trax*,Ea/aa ei ,t4az4 Cu44 thA*nas?etlrea le1,il+r?er6?e&iv4i, attrbeo,1 9a e 2**/ta,qdare i4 dva\ia,
* t} qzr frEx e atiu &. hfit&.. $trt &t N&t*. fr fr i
. p48ti &e atlservarit:;
' dAnp,"tl ifrtetnledearinra*ret 44 11|an9l 9*l\t1ui,
ft18**r I v 4'.'liaale, ?l 4fr 4ltle d€Atiuttt 4 ;
" ,t**4a zgrfri*uE {*ltiqatt ata g+en' x&fz xrtllui{
?rivitkj |Faatq fr +i puuattJe eNli?ef;va{e ifr"et*& t;$jece taael penbu ette
ptirs*rl|tigo, '
' {e1e trai e'le*e*te *?eht*ieri raflszirttie ittlut*un& *utli)l,e l:4t tefr v itgaloi" 4 ti
%B*t dq abi.:*i tbtt{{pttlt?
" 1?otti natetatatl:tst\xtliati ds
drltg{i 9\ |fralie 4et{.ttrzi9't tta,1
aoftelieite lzaderi,{aa*a*4 eie,},
, itt gut*esi**aEp*1iDiii.
,Drnd iaf*ir?rai<al* Eftt
,rZrj&\xti w**tlp1eft, plan*tiln da
frijlgc, utt,Ett*la*'
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 20/37
,Wffineeivitatn"
rrN*xx :i;;r:"ffi:ir'::s:.;;:';i':1. ffiY;rfr#;w*
"'i?#r*?];,",i,:,i i."r lf
. reJlzncl$l t*mikal t;ti* bLhfn,r"? ;6lat:faiijlilj ffi**r|?r * d**r:**s:z2rte der;ztii2*r.iflznryt*diar*. Wlli :i li r....,&1t L$ni*$zntiti ri *rifr a*attia *tqtrentutui
dreptsn$a?iulare - ilsfsil1]s{eEptic* in funrtie de s*glriul
ds vt]$eeare
).tr-'//
-)'.t
L-"L
2_&
Qi
* ?**tru ettxZul ** tt:*rth?*, i*?r*x*&*ez& inq*tfi: in ta*4k1 g*ft$r* mai
laze +i i\1 *{\ffi ptre* ffiai inU*$tb.#qhiffi*area dime*siunil*r ?erzere2*r $,
deviet ++ lr#;f{torisi zltil*r lnfr b*th?p€'** &\ **t &E naint:i6& ** * medititar* de
{-*c& sia* ge {et lh #.tglhe\ niqrtl^fr{ecrul est* affipliiir.et. *.t: pten+'E iitu *e
eti ni enl**t i *e *lit e a r u.
" t* maf siffii1et, peftt|u a p*rxp*xtiv&fteture16 , iilu*ste?*& x*t*et*trui viz#e1
c#trafunde' pvin ew#pierLa zr*#tett effia€elfir ve*el&le, xr**azil te?teiie uft*
prsfun€;tr; ffiai neti e,re"JPtii.La 7r{e";1:
"fe/*l,fiixrLitiba +i al".t)p.?t t l.Jlitt
mbi mi:i 'e ufrui {etarit. ffiei {lesthts gZ e?.tKtvN'ii nai {iw* a &ftx*iit*r din $l&ft.t{itt
o,2^nL:1
#e er* ttr* *$efie*ea,pr*prill* eal* liffiit*,
*.fr*i adftL& i tl{44Lr$E1
inlr-un t*ieai, e *vhd {:v i * e t{ As ietu r e l r\,
4#t*inet1# ,
" fit**i1it* Eva ***x*zex.ulu*tsi p1a*, ee d*vir'r?
e,Eijt. {tre i{x$i*te,*&, ;,1t &N
t* ett * el *l atte e t* tn e nlp-
*xi*t*nt* trcl2Lti*u3{a:1e:1* {t|r*t;t gaL} Zetit.
fu e&
"*e exeffi*tu' {}fr a{ba/* {#val**{a efrt*ti{&, *at.# {:E * *ie?*s
s.ttAta?, et $aat* ti ***ercet su?t
e6F#ct.,l *|rs:gr3r:ii tr**ehiulrri gi
al re#ilril*r, al 4r*nxlg*lttilu /. *{iet\tq s, fr*m#seli; tdnt* | *14i
Erlu qi ai d*lTlrdar fr**zelar 2tratrivr,l*r fl:etra"
"#ari ins* *'te c*(el?t {* * aa6
*utgrnicb., ar*}aqa t**B{ E*t*&b6erv&\it1 Priff'1:t r&*&, ea
*\|iett ie-z h$1r'*tr EEfiZ &i t*rt\l'ett* xZ'& *lglYt*tzz* aziete'
"&ultt:ilcl, *et;u{&t*l qi **k?}littl *€:pi$td i* ,ini& {xAie.l#,
a1
.'l
,5't
*+ +t4+a, trodlt* p?triellatea Et1+ ;J*attetlise lE ll Utt\* n+<.+sar t;;r ljai igilrrijt g Ft*1r".zit*e mavt. *r ldlE
y't ed z.? ii t.li e t i Lt + i. :tt n a1 1 un *t j., a t e1 e *1en,. * I e \€l )-L-.th4;ti I _ n
i:,,'.'i,fiii,iJi,",",{il:il,i,'}ix';';,:ri},i:""" iffi rett#g Iill lJra ,xqttf*e&ea, aru{*iAe eleffiefrte *ituate p4pla*ul ifrlqriev ttett*ie 6d eilj& $ <lit"txt*trt Fd|Lttu&ifre, Ae exeffiplu, ifi 4a{t}1 xqffit}atiliilgrAgb*x*tfioe. pa*etsl* tii bazi*e1e teda{'*ulare,t\t&d, \r1ele qvafr &r 1G di* et*affi4 nt#\]aiwltxr'+Afrlintilbr zrqitat +,e, vo/ 1i Ittttiqater.e tudo*ifrantq \**qihit*r' pe dite{Iia pa?epecli'lei. 2. tft te*tlie 44 eardut .ttt lr&tilra a petlitte{i.itqte f tu il 41,t *, i1t {1 9a{ ( il cdr+ j*r fr &,"1} t el
-t,<:.11., a t * -7/:lE
vrzuat poele ti <teat de l*edive #b+/4grEnte -7:f'61i *; atr e. t zi 4 * Li q w t i, ?t t: nltjlii tl ?, irt i tti a t1 \ 4 r'1,
*ese t&Egataze 4e 6rbd.i, ffiafie de attt*Eai;eatli, .jtulz#l i 4+ erlJ*ri,
*tr)1:tut lle pefi?'ir*c A
araal. d+ ?tenla\titqerhilt *ur at,i p*atN r:r /t ai*1pra6iz r|aui gpatiu
{xqlqL4 i4u /,1tti p*litj
i * z? at,.r eh lj tlt, lt i:r.tii.n e:k' ravfuitedirala re pqate,'eatarbla ta ahutu le4rtili \l I d4 ?r *i e4t:1)r 4pe*tr:ru 4ltj* 1it4*..ti. r*cte,* tll|4r*nlle te*paarl:ru iet*area ,4r{eand tu*gt*\ee avqi astaprea mrlrq) , id r&?or2 c*V,lrd.ra p ri n':ir.t el Ae
.....-.%,;;t
.t;
nl'#
t:i
" &He *sz in esf.ntii ti* eleffi*.ht l.i.tsE*r
4* ple*, tfir* z*.ii*& &**& sa* ffiaA
ffiu| .* p**tt*,. 3* Fr*rtle* ea **ete fi * cu{tet e
*grrEene*& *aw un rirep 4* 4x*r{it6t,' *e tltlhze ft * p*g*t*, q* Wi6E&, 4
skr;jtlil irlt ^aifi t3r&g e&u * 'e1*8
fil{J {i1} {**ntnlb $ir\tr - um *ar t,, *er t{*til,}ie tglt*ide#Ail tnt*tdb&utle
ta *|s{rtal}t d* t#.*&t.*r&"
. Fiitt{i {t rg*:t* erbi*ye{* e etfu*tfi{ipilnul*9. * ez& p{}ete fi ttretifrtetlt.teZet& "
?n pr*i*xtar*, &xa zte ffiutt* eptritfrti|iffi?&rti'fr\*,
" llae*r+ee e*te ** e:gmentp BieA*i&Ni. pular *ix, *'v.a titl€tasi tu?jiuge Ea tA a*il1i*rz€ atte
tr &s lir6 r i psi 6a ldi *ti t e,
" '{r&6area *nei ixe prifr eaica
t2t tiuft# a peiflajului zrebui+ *ktie efixit*t6, *eearetq brAlnea
exiele*t& 4 t*rr*r l6r estei*latL* elb, ate?tuie 44fr44p*t& a
t1*Juir brdiheA q:N etae$ra i4 /'pet*a* tt*ia aYiatl:' ifrtr4d*$&,
faKa ar* *t\4&ti *tt ete't *egetiq,
al +*rl il* elaxz paziriv, asupt*z1e# 4*tei4. t ?i 34 l3/,i1:it::.1,li t,
;:tttlv:t;1 thtrt*ui:ri ti<t tl+2rttt*dnLA.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 21/37
# pz:aq,t ez: a,t :t L-exlME ;
h eH* Nli{'at"i**e*zi|,
tj#ts, a}{*{:tn&Lo}&r{2.
4{}ffikuffit,ii, pLit*FE1ir:$t, fr{l*fi*n **et * tir{z*rr+t#tth, 5t t# *rfrn"/t 1?}{,t*zile 5^*rit r2teiizit a1t2 tj*i{:*1 $L\*iii *t};
" ilaii #*ai $up{4,l:*tr} *'ZtL * litl|t:putrtrnir,& e pr&n*lLti r:nraiz t:*azduq* ivl
atar& qtr a*htt:l ttriil*t*az& stlvr#fttte
{&?.r* est*t6&7,. * *v.& #uqerrli*iit n*t.E:Tit& utt 4r4.t1z{:nz
Zqt ffiinNJ# ttut lr ffii t2 vitev 4{ *a,e*i*rziva1* matr*r* ew a'J**aa, i*abr, rbt:, {} l*t'fr}& Fi Lt } {*.??}ttt:.r *i}t 6t
r{r{t \...'i + rLJt.;d :, 'F i;1i'.
" .)"f,ii{**ij,t&2* *Hixt4, sJtlt; viiznt* a:q:Z ffi.atr
tuitls. ,din fdtitr"i 84 tini* *fu|i.:& dizltr'*- *ire:c\ie tiz&; i* i*a;rrt*itzze Ain rradz.rl.
Ai*iit*N' t*nv*yr,lt1n.r'e &te pl:&nLNtrlJi,
/.A
,v)-itr-.)./
I
" T+t*rii, un4s.:ri #ri*2na|iatjirr:la'iilt: t{B ta,* 4t * ev&,
e t a Gt * rj t;411 * #Z'.2 11 rjl tti tfr +ti & &'in ints{4zs tll \ti}l*are.
lSatc:ij, lu;4tt: *a u*it*Ei, #artttrZ?.tit,e tj* Ztlt{.r6}*, ifl te$t ttt
an*i4tfi*l*1lti ste pl}t ti*k&Ub?*erg.
. *et& p{ifi t*rrsza l*r s*rzZ
strt?{. t::" Uti'1 lrAm# aAi4$b Eih"F+ .
r:&rut.iq4 in pt +anzin':rgh'
/'/
/,2/i
l"f, y
il
><
o axd ponte * csrbald $ftu dsviati dar fticiadat'inta
-1ffir-_\-
s *x$ iffiFtr3* unei 3an* libere * obiect€le adiece*te L *€ sxa
planuiu tsci* &d c *rdlne nou* puiernice au adesda d* s*fesit pri*
9i sol*lati corellrs
t1, ,.
i
" kEH 4'r*,zlfrz6 pril*-#l**t"'alltt4.9,*1 €,*t ffiai errx?il|t>xr
1:&r,r8 * {,1}n5Ytq2*'ri* g&tt #lg.
ellzm*frt el flla,\a|*i"
" {tLb iffip*ffi* e4iarci9|tfr&
spaliito( 9i t+{ffiet*t {.a 9i
Friaitt>tului." Miry|:ef*a, et.*si?,ie 9Z httares*1
#tivit}itului sNlrtt iffiVtt{4 d*tererrizitlr* *xte|& rl
4*Eatffiifrag,* €ii ** &14*i4xe xxtlir*xtie. q s{|e.l(tr ?" i1* r|lJte{ *it
P*terlxnwt€:'
tr
n
Etr
tr
tr
ctr
tr
E 1is axa Futernied necesiti* un 3{3 F*ate {l Eimstricd, d6r ?i}
pilnot isfi:tli{al puteftic .. r*sd *bi$iltti{ i:u e$te
VAsnctri termin$s % CcnF atdr da fr i$careJriBli
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 22/37
{q4X,ijlllYTrIT.f este rezultatul modului in
care ochiul percepe 9i creierul
proceseaze lumina ref lectatE
de obiecte.
,tqYK€3KSA #trfu#ffiKfuffiffi
Principalele culori ale spectrului
sunt:
r{r$u
*'l;:rlti f i$,''t;rri l::rrll si
L]: l]]i::.::: r 1
verde
albastruindigo
violet
culo.ile te4lare
Osum Ezuhatul comblnirii dintre o culo.r€ primad
cu o.uloara *cundar5.
> RoSU+oMNl=oMM-RoSCAT
> RoSU+vlolf, =vloLfr-no9cAr> lgsnu * vorn-vtolf,-alBlsTnul (rnoigo)
> ABASnU + VaRDE = VEROE.AIBa'RUI {t .@az)
> GALSEN +VTiDE =VIRDE4ALAUI> calBEN+ouN =omNlGIlSul (.uilu)
>in functie de componenta
calorici pe care o au,
culorile seimpartin calde
gi reci. *e
]
(I
\-J
c<)/.{
()-,
cutoritesecundare rejjMtr sunt obtinute prin combinarea a
doui culod primare.
ROgU +6ABEN = OmilJ
GALBEil +ALBSTRU =VERDE
@
aLBAsnu+Rogu:vroln
MS?{e*rL0&, {euL&Rl A€R&ffi$irmB
) culorile alb, negru gi gri sunt culori acromatice;
) albul rezultd din suprapunerea culorilor de bazd 9i secundare,
negrul din absenla total5 a acestora, iar griul din suprapunerea
sari absenla pa4iila a culorilor de bazi 9i a culorilor secundare
(amestecarea albului cu negrul);
> Albul este rezultatul reflectiei totale in timp ce negrul este
rezultatul absorbliei totale a luminii:
> Albul, negrul 9i griurile derivate sunt considerate neutre, de
aceea ele pot li Combinate cu orice culoare fare a pune in
pericol calitatea raportului cromatic;
>Atunci cand se combine o singurd culoare cu alb, negru sau
gri fdra a mai adauga nici o alta culoare rezultd monocromia'
>r. Arewton a demonstrat cd lumina
"alb5" poate fi reflectat5 in multe
culori diferite, asemenea unuicurcubeu;
Culorileprimare, Em
t
- culori de bazd (rogu,
;;il,"ili::-;lTlif ##|,blinute prin combinarea
altor culori. *\..1\
\.--'%
O suntacele culod,cate prln amEtecul optic redau lumina
al$. culoril. @mpl.dedbre sunt: rogu-verd.; albastru'
pno.aliu; gelhn'vlold,
g Fotf lnpt4&6ln p.{r 9i3.t }..ln.lturare..doulGubrl'omPl'm'nbc,.e..ctlvt v. l.9linbrd..ut. h.vldent'.in dddm'ntul c'l'l F tlv''
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 23/37
E Monocromia i+
E schemacromatic{c€maisimplili@l
l:
mai ugor de folositesE monoclomla
O AceasE schema se €reterlzeazi prin
faplul d utlllz€d o singurE culoare(dominantil iGotiE de nonculoli sau de
bnuri ale eesteia.fl in natura moncromia apale atunci cand o
luminl de o anumleiculdrelnvlluie un
peisaj, tie c: *te vorb de @a4:, apus,
rtu:rit, luminatilttata de nori eu de
frunzlgul unei plduri.El Tocmaide eea 6b o schemtr cromaticA
ce se potrivqb foarE bine unor culorindurale cum sunt verdele 3tns, albastru
v€rzui. rogu €ld sau olanj.
ARMoNIA cuLoRtLoR - TEHNtct DE BAZA PENTRI,, CREAR.EA scl'lElulELOR DE cuLoRl
SCHEMA CULORILOR ANALOAGE
tschema culorilor analoage utilizeaza culorile
aletuEte din schema culorilor. Acest tip de
culori s amonizeard bine iar utili4rea lorceeare modele sau de*ne cu efect vizual
senin 9i confortabil.
,rschema culodlor analoage este des inlalnitiln naturl iar ochlul o per@pe ca flind o
compozitie armonioasd 9i pldcutd,
tLa alegerea schemei culorilor analoago
trebuie 3tr se lintr seama de existenfa unul
contEst guficient.
,E Se Gcomand{ alegerea primei culori pentru
a domina 9l a celei de-a doua culori pentrusupon, suslineE. A trela culoare llmPreund cu
negru, alb sau gril repczinte acceniul.
SHEMA TETRADICA(DREPTUNGHIUMNA; A
CULORILOR
* utilizeaza patru culori aranjate ln
doua perechi comPlementare.
tAcest tip de scheme ofera o
multitudine de posibilitdti pentru
variatii.
*Schema tetradicA funclloneaze mai
bine daci una dintre culori domind.
.:.Se va acorda atentie echilibruluidintre culorile calde 9i reci din design.
ftn
nll/(v
t6t'/ -f-
t4i(,
a
#i.dh :i#r8l i"iiifi'f;.
#ffi; ffii,sL:fi1"T#$"S' Y:[uil8l*
ffiffi
SCHEfrA
COMLEMEMN
ffif-@l
@
* ContEstul ridicat al culorilorcomplementare cEeaz un aspect vibrantmai ales atunci cend sunt utilizate la
saiuEtie comPleei.t Aceas{i schemi de culori tFbuie sI fie bine
gestionati, astfel inqat sai se evite un efect
nepllcut.
{. Schemele alcltuite din culoricomplementare sunt dificil de utilizat indoze mari. darfunclioneaz, bine atuncicand sunt ulilizate pentru a accentua,
pentru a evidentia un anumit aspect.
* Culorilecomplementare au un efect negativ
atunci cand sunt utilizate pentru editarea
scHemn rRnptcA nCULORILOR
*O schem triadicl a culorilor utilizeazicutod care sunt unifom distribuite in jurul
rolii culorilor.
,schema ldEdic{ a culorilortinde sl fie
destul de vie, chiar daca se utilizeaz{ nuante
pal€ su nesaiuEte.
*Pentru a utilia coFct acest tip de schemd,
culorile tFbuie eqhilibEte atent - una dintEculori tEbuie s domine iar celelalte doui sa
fie utiliate pentru acceni.
SCHEMA CULORILOR DIVIZAT-
COMPLEMENTARE
.:.Acest lip de scheme e*e o variale a
schemei culonlor complemenbt€. ln plus
latd de culoaEa de bdi, se folosesc dou:culod adiac€nte pentru completae.
&Aceast scheme are acelati contEsl vizual
putemic, darest€ mai Pulin tensionat.
rrschema culorilor diviat{omplementareeste adesee o aleqere bunl Pentruincepetori deoarcce este mult mai gEu si se
se greteasca.
SCHEMAPATRATA A
CULORILOR
*este similare cu cea
rectangulare, dar cu toate
cele patru culori disPuse
uniform in jurul rolii culorilor.
* Schema Pitrattr funclioneazimai bine dace una dintre
culori domina.
.;.De asemenea, ca 9i in cazul
schemei rectangulare, se va
acorda atentie echilibruluidintre culorile reci si cele
calde.
) aceeagi culoare se
poate prezenta in mai
mulle tonolitdti gi nuanle
in func[ie de gradul de
suprapunere (adiugare)
peste culoarea princiPali
sau secundari a olbului,
griului sau negrului.
&'* %l{tu
ToNURI 9l NUANTE
.:' Tonurile - u.elcultrlsuntdtlnde Pilnvl6r€a unel Guloildtr€ albsau nesu'
Wffi{M.'il,llii""j'"'-Ex.i rogul vireazi crtre alb:
rogul vireaz5 citre neg.u:
+ Nuantele
- unel culori sunt obtinute pdn vitarea unei
oattd.uloare. Wffifiilfift,jj),,frogul vireazl c5tre galben, prin omnj:
Atat tonurlle dl 9l nuanl€l€ unel culorl sunt nellmitate
ca 9l num:tr iar comblnafllle sunl de ordlnul'utelor
de
mil, iar lucru.lle se compllci 9l mal multtn momentul ln
care apar ln ecualie tl tonutlle nuantelor, pentru ca
flecare nuente rezuhat dln ameilecul dlntc doul
culorl poate vha la randul el c6tre alb sau negru'
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 24/37
Nuantii - adlugae de alb unei culori pure
ffiUmbrS - adeugare de negd unei culori pure
WWWWM;Nuante, umbre litonuri.:.Acesti temeni suntadesea folositi in mod
incorect, desi ei descriuconcepte simPle deculoare.on difefit - adiugare de gil unei culori pue
*Til-r?,s:?[A Cill*'{1t#* il,J 5F&Ttlt[ Vgi17i
g aiegeie? culorilor - elementprincipal in Emenajarea spaliilorveEi;
Q culori deschise, dau impresia de
apropiere;
O culorile inchise, dau imPresia de
deperhre;
TEHNICI OE CULOARE IN OESIGNUL
PEISAGISTIC
tr Adiugarea culorilor intr-un desen
de peisagistictr conferA viblihteplanului.
O Comunic i, de asamenea,
adancimea, textura 9i adaugi unplus de interes, imbundtltind 'vizualizarea Si perceperea planului
Palete de culori:
o in functie de timPul disponibll 9i de cetinlele
deslgnului, paletele foloslb pot varia de Ia mon@rom
la @mplex.
O C€ maisimpll pale6 esb mon@romatici -3eotiliz€zA bnurigi nuant€ ale a@leiatlculori Penku
[nteg d6enul.D Tonul sepia €te un eremplu clasic, degi utilizarea
O O combinalie lntre mai multe palete lncepe cu o
pabta analoag 9i apoi cu adaugarea unei culori
tomplementare pentru lrezirea intercsului vlzual.
B Mai jos sunt pEzentate caieva exemple utilizand
maAerii Prismacoloi@ ala cum au fost sugerate de
McGarry 9i Madsen ln Matker Magic:
'lr. ffiffi€ffiLime green, Spring g€en Nile green,
Dark green Fathom blue GraPe
ffiffiffiHii#flffilvalachite, Teal blue Fathom
blue, Grayed lavendei Hot Pink
i;WW ffiWH,.,WNon-photo blue, Lght blue, True blue Teal Cream, Wam gray 30%, Wam
blue, Lime green, Flesh gray 60% + Non-photo blue, True
'); "s1-'::.,
{.'.tn-''/"^rj
fla. '7
> Nonculoare.alb> Culoare $cundarll - caldi - mov
> culoarc secundar: - rece -verde
> P€isaj armonios din pund devedere al coloritului: laitmotivul este.eprezentat de
culoarea mov (lowrduro ongurtitorro) 9i alb {Hydrantea)
Consideratii privind designul
OC€ mai buna mebdi de utiliare a
culorilor €ste acea ele se limlteazA la
o paletA slmpll de culoti pentru tiffireprol*t 9ia@ntueal d€r elemenbleesentlale din d6en, Esend doblllleimaginatlei.trUtiljar@ exc*iv a culorii Poabavea€ rezulbl un Plan de PrGt gust,
supralnclrcat ele distrage atenlia de
la prol*tulln sine,
Ein fimp @ suprafetele din Ptlm Plantebuie s fiecorst rcdab, aelagitipde m#riale sltuab la dishnti vor
ap:rea doar schtab.trChiar sl 3upratelele fcrb texturabapar ln s@re pubrnic € fiind alb.
Oo radier: rcpreing o un€algeficienCi ln elimlnar€ detaliilot inutile
9i p€ntu dlugarea unei bntelumin€se.
Exemplu de Palete analoage:>Galben, Galben-veuui, Verde
>Verde, Abastru-verui, Albastru
>Albastru, Mov, Violet>Galben{rani, galben, chartcuse
,,--li.ffiW
ffiffiwKWffi
ffi98#Palegi de culori
analoage
Plan realiat prin uiiliarea paletel de culorianal€ge
ODeiifiere mil@ de de*n Poatetiutllizat indlvidual. *e5ba Pt fi
mixab pentru obtinerea unui d€sen.
DCrei@nele cololate se Potrive€cbine cu markedi 9u cu Pasbluri.
OMarkerii 9l acuarclele sunt rclativfansparenb, in timP ce cEi€nele
-.colorategi F6Glurile nu.
trSe r*omandl tesbr€ ef*tului :
llustralie reallzag cu
creioane @lorate
dorit F un rest de heilie
"jf
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 25/37
a)ffi
i,*TisF nrilungi{ nn{eri: dlrorid.d$$unlriiI lArtuiliifui-s.epEtur$ 6{slstinrina€rad3$ in
{r{Frsi r{Fra}si+itr
s{irdr,8s$d{t$,-a:a ::i. N ::: ':
lu*e peigsn*r lc.iiiorti:b{* d+l$sn s,rl::: ::,,,
ir*lo** s.x sprrqls tisili*iSl f:ln s* xds3:i4u, =':c"rinn tqrdoc"t?+od{fJtuft ehgs$re;;;a;;tdi. ri*.i1e:€ es*{nl&ldrar* lmdr,+q:q5${d:d{
iaf:1,
r'-r . r"l-.i^
J'r
in desenul unei peFpective esle recomandatai
utiliarea a tEi tonuri de verde in redaEa foliaiului:
culoarea de baze, accentul 9i umbra.Esie posibili redarea eficientl a unui obiect
uflizand cutoare de baz5, un blender pentru
Exemplu de utllare a hei nuants de verde {s€nga) comparativ cu
utllia.a verdelui, g.i inchis i a blendelului (dreapk)
trUlilizarea acuarelei pentru
ilustnrea unui desiEn, necesitl q
oaEcac €xperiente pEctici ti -i
cheltuieli bugetae mari.
ODe asemenea, timpul alocat :
acestei tehnici nu trcbuiesubeslimat. ,
',-l r
1/)a,;,
trVeilul mare 9i lluidibtea culorilor markedlor lc :
oteri calibtea de a fi una dinte cele mai rapide
modaliuti de a adduga putinC str6lucireplanurilor, vededlor su peEpeclivelor.
OExbCi un num6r mare de brand-lri, dar toate
au o oarecare lifritaE in selectarea ionurilordeverde.
EFolosiea unui marker incoloresb udH lncreglerca numlrului nuanlelor Si culoriloldisponibile.
trMad(erul .,blendeC' nu are efect pe hartia
simple, Se recomandii utilizarea pe hefria
pergament Sl curelarea vartului intre culori.
Tug - coloranti
OCemeala sl colonntli au ca rezultat final culori
strdlucitoare dar este o tehnictr inceatd iar
culorile se estompedd relativ ugor.
ffi
ffifir"
O O radierAeledrice fbfi o unealE
bloslt@rein indePitarea urmelor de
creion Farii largi
O Pentru trasard unor linii subtlri alb* r@mand: utiliarea unui stllus.
. %:*-&ffi' jffi;g*x:"r1ffiWl .jrq#d$fiffi
'-: 5ffii''4{F-* *ffier"rptu a" ,titizare a stilus-
ululFnFu a d6ena liniidb e ilusF@: deblllle
"%
%
pavejerorsauaziduriror'
nn".i[
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 26/37
5.3.3. corera{iile prastice in compozigii regurate gi neregurate
in afar[ de formi insrgi, o mare valoare intr-un peisaj o are mirimea acestei forme, carepoate fi priviti in raport cu indllimea ornului sau ?n comparaiie cu mdrime a alteiforme din peisaj.Formele pot si fie la acelagi nivel cu orizontul, mai ,u, ,uu mai jos fa1[ de acesta, mai aproape saumai departe de privitor sau situate in diferite pozigiiuna fa [ de ilta. rtate aceste posibilitdli indicSexistenla unei mari diversit6li nu numai a fo.meio,insdqi, dar qi a mdrimilor gi poziliilor acestorforme' Aceastd varietate poate fi folositdca^mijloc co-fo"ilional pentru creareapeisajelor estetice.Echilibrul este unul din mijloacele freivent folosite pentru a ouii". rnitatea compo zigionald,a peisajului' Impresia vizuald" cu privire la repartigia corectd a tot ceea ce atrage atenlia incompozilia peisajelor, depinde, in principal de echilibrarea maselor.
Musu reprezintd' cantitatea de substanla din care este compus obiectul, poate s[ se schimbein funclie de volumul qi de densitatea formei respective.De exemplu-. arborele cu aspect de buchet qi arbustul cu aceeagi formd sunt diferite inprivinla masei lor, din care cauz6, aiand, aceleaqi forme, au dimensiuni diferite. Un plop columnar
qi un tei sferic, de aceeagi indl1ime, nu sunt egali in privi.ngamasei volumetrice ale formei. Cele maipulin masive sunt formele liniare, iar cele malmasirre sunt cele voluminoase.
Mai interesante sunt cantrlle in care masa depinde de densitatea formei. De exemplu,marginea unui masiv de arbori gi arbugti poate fi plantaid rar, masivul intreg devenind transparent.Transparen{a se realizeazd' mai ales dacr arbuqtii lipsesc ,u-, ,unt prt6i.ir acest caz se pierdeimpresia de masiv compact.
Cunoscutul teoretician ale arhitecturii Renaqterii italiene, ALBERTI, a remarcatexistenta unoranalogii intre proporliile. mdrimilor spaliale qi reialiile tomurilor in muzicd,.;;;; o?r.*" ,",'r"baza atmoniei, at0t in arhitecturl" cdt qi inrnu"i.a, siau aceleaqi raporturi numerice care determindpropo4iile plastice qi consonanlele auditive. Plantele sunt mai sugestive dec6t construcfiile in ceeace priveqte exprimarea plastic[ a unei idei artistice.
Regula sec{iunii de aur, care s-a rdspdndit mult in arhitectura renagterii italiene, poate filarg aplicatl qi in arhitectura peisajelor.
Aqa cum urechea muzicald, este ,,educ atd" prrn receptarea sunetelor melodice, tot aqa qiochiul omenesc, sensibil la frumos, este.,,educat" prin inregistrarea propo4iilor corpului omenesc aia altor elemente ale.naturii, bine proporfionate. pentru conceperea m6rimilor spaliale gi volumetrice,in compozilia peisajelor, este deseori util sd se respecte regulu secliunii de aui, ca o cerinld esteticd(CARMAZn{J-Cacovscm, Ig7 g).
Diversele m.[rimi din peisaj se pot g6si in acelagi raport una fald de alta, sau in raporturidiferite, cdnd una dintre mirimi diferd mai mult sau mai putil, fald de cealaltd,. C6nd mdrimile suntintr-o relalie de echivalenfd sau au o micd ,,diferen [ de nuan1i", peisajul este static.
rn caz contrar peisajul apare dinamic, adicd este favoiiiat de un impuls pentru deplasareaatenfiei spre partea sensibil mai mare in raport cu celelalte.
M[rimile inegale din cadrul peisajului dau posibil itateaimp[4irii acestuia in elementelesalecomponente conform _cu importanla 1or. Elementele principale se separe astfel inc6t s[ domine
asupra celorlalte prin dimensiunea 1or mai mare, in raport cu bimensiunile celorlalte elemente.Relaliile care se stabilesc intre mdrimea formii arhitecturale qi inlllimea normald a omului
sunt considerate ca reahzate gradual. Perceperea graduald a relaliiloi intr-un peisaj este favorizat6de existenla intr-un spaliu verde a unor irbuqti apropiali de indllimeu -.di. a omului, bdnci,garduri,^porli etc.
compoziliile peisajelor o valoare mare are concordanla formei nu numai cu inlllimeaomului, ci qi cu alte forme din spaliul inconjurdtor. Exprimar ea clard a spaliului geometric facepeisajul mai sevet, pe cdnd interpretarea plastiiI liberd face peisajul mai pito;e;c.
- Intreaga diversitate a mdrimilor, poziliilor, maselor qi propo4iiloi formelor plastice, care seafl[ de obicei in peisaj, trebuie sI fie cunoscutl pentru
a putei concepe formele plastice in unitatealor cu spaliul, pentru a reahza o compozilie reuqiid a unui peisaj estetic.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 27/37
Pdn[ la sfhrqitul secolului al XrX-lea, in arhitectura peisajelor a avut loc o intrecere intreregularism (stil geometric), relativ mai sobru si iregularism (stil peisager), cu tendinla lui sprevivacitate naturall, qi pitorescul inviordtor in corelaliilE plastico-spaliateqi"iiumlnativ-coloristice alepeisajelgr.
In regularism predomin[ rigiditatea geometric[ a liniilor qi formelor, motivele artificiale incompunerea plantelor, un ritm uniform m6surat gi mai_mult sau mai puiin sever. Amenajarea
regulat[, in conceperea peisajelor este numit[ uneori,,arhitectur al6" deoarece in ea se manifest[principii compozilionale comune cu cele din arhitectura edificiilor.
Regularitatea concord[ cel mai bine cu terenuri plane qi cu zone situate in apropiereaclldirilor mari' De multe ori, axele principale ale edificiiior sunt prelungite cu spalii verzi, prinmenlinerea aceloragi axe principale. Din acest motiv, un peisaj geomeiizat se armoniz eazd cucl[direa dominant[.
^
Avantajul compoziliei geometrice constl in claritatea evidenta a schemeicompozilionale qi in posibilitatea
.utilizdri peisajelor sistematizate geometric ?ntr-un scoporganizatoric, de exemplu.pentru dirijarearalioialda circulaliei unui n .i. mare de vjzitatori saupentru desftqurarea acliunilor organizate, de culturd fizicl sau sport.
. ,. Dezavantajul compoziliilor geometrice constd in monotonia seacd a aspectului general alpriveliqFi naturale.
rniregularism predominl peisajul natural, cu liniile qi formele concepute qi trasate liber, cumotivele firegti naturale in aspectul vegetaliei. compozijiile nereguiate'.on"ordr excelent cu
relieful accidentat al terenului, ele folosind orice denivelare u ,upruf.1.i solului av6nd in vederecrearea efectelor artistice, pentru inviorarea aspectului general ai peisajului cu motive variate gipitoreqti.
In secolul nostru, in amenajarea spaliilor verzi se constatd tot mai mult tendinla imbindriiavantajelor cele doud stiluri de amenajare.
Folosirea in paralel a principiilor compozilionale ale celor doud stiluri, prezintd, o realizarevaloroas[, deoarece deschide un orizont larg pLntru peisagiqti, cdrorale pune la dispozilie mai multemijloace de concepfie artisticl.
Efectul artistic oblinut prin confruntarea celor doul stiluri devine mai deplin, mai complet.
Compozilia peisajelor in care se asigurd armonia intre spaliile deschise qi volumele formate dinvegetalie gi construc,tii, este expre-siv6. Compozilia in care se realizeazd, alternanlaarmonioasd intremotivele sobre qi cele pitoreqti este qi mai bogatl (CARMAZhTu-Cecovscur , IgTg).
Prin urmare, principalele avantaje ale imbinlrii formelor regulate cu cele-neregulate sau aleregularismului cu iregularismul, in arhitectura peisagistic[, pot fi exprimate astfel:
- Cu ajutorul formelor regulate se poate pune mai bine in evidenld claritatea gi expresiv itateaspaliului, acesta trebuind sd se deschidd dintr-o dati spre a putea fi coniemp lat in toat1splendoarealui. Perspectiva liniard a metodei regulate este avantajoasd pentru deschiderea ad6ncimii spafiului,pentru oblinerea efectului de profunzime a unei priveiiqti. Un edificiu frumos, amplasat lacap6tulperspectivei liniare devine mai expresiv.
- Compoziliile regulate, din care s-au niscut stilurile cele mai rigide ale peisajelor,corespund cazului in care predomind interesul pentru forma artisticd elementar-clar[, menita ,aexprime viala internd a naturii intr-un mod evident gi simplu.
- Compozi\ille neregulate permit admirarea in toati bogd{ia plasticd gi coloristic[ a plantelor,apreciind deosebirile individuale ale speciilor de arbori, arbuqii gi tiori. Aceast[ compozilif permitedeschiderea spafiului in mod treptat gi deci contemplarea lui succesivd gi lent6. De asemeneapermite folosirea mai artistic6 a unor perspective cu diverse gradalii, de claritate gi cu nuan . nn.coloristice, in funclie de poziliile condilionate de distanla dintre anumite obiecte. In locurile undesunt concentrate clSdirile monoton-geometrice, compozilia neregulatd a plantaliilor introduce omare inviorare in aspectul peisajului urban, utilitar, construit strictialional gisever conceput, cre6ndun optimism gi favorizdnd manifestarea trisdturilor pozitive ale oamenilor.
- Compoziliile neregulate, pe baza cdrora s-au formatstilurile pitoregti ale peisajelor, in careclatrtatea formelor devine parcd" estompatb, stimuleaz[ interesul spre e*primarea unei'bogate
dispozilii la emolii create de viala liberd a naturii, intr-un mod complex qi prohrnd.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 28/37
5.3.4. Factorii dinamici (invioritori) ai peisajurui (compozifiei)
Terenul, ca e.lement compozilional poate fi studiat qi analizat din punct de vedere alreliefului qi al structurii.
Viile dau posibilitatea ca de-a lungul 1or s[ se formeze perspective , iar dealurile permit sd seutllizeze vdrfurile lor pentru amplasarea unor construcfii frumou.", a" unj. ,. va deschide vedereain dep[rtare gi spre care pot fi dezvoltatg multe perspective,
iin dif.rite puncte ale c6mpiei.Concentrarea plantaliilor in vdi sau la poalele dealurilor,'corespunde atdt cu cerinlele naturii c6t qicu cele ale artei. in acest caz se asiguri un aspect deoseLit de pitoresc peisaiutui dacb se planteaz;arborii in aqa fel incdt masivele si acopere pantele dealului, iar in v'drful acestuia sd fie numaiexemplare solitare.
In zonele situate la cimpie varietatea poate fi realizatd,prin amenajarea terenurilor situate ladiferite nivele, iar in parcuri cu ajutorul peluzelor pulin addncite. Arborii qi arbuqtii introduc ?n toatecazutile o anumitd varietate. Toate acestea fac ca severitatea qi monoton-ia excesivd a peisajului sdfie mai dulce gi aspectul mai pitoresc.
Terasele creeazd mari posibilitdti pentru aranjarea suprafelelor orizontale, ale c6rdrilor,panduselor dintre aceste terase qi ale- casCadelor de ap[. Plantaliile de arbori pitici sau arbuqti
amplasali in unghiurile dintre suprafala verticald qi suprafa a orizontal[ a tlraselor, acoperdmonotonia perelilor verticali qi prezint5, pe marginile laterale ale teraselor, locuri pentru promenadlgi p entru admirar ea p ei saj elor inconj ur[to are.
Structura terenului se figureazd mai rar in compozilii, fiindcd pdmdntul intr-o zon6 verdeeste de obicei acoperit cu plantalii sau cu pavajul aleilor qi pieplor. Dar in cantrilein care solul esteneacoperit, el poate prezenta anumite varialii coloristice in func1ie de caracterele geologice ale locului.
Stincile sub aspectul impunltor qi monumental, in arhitectura peisajeloi in funcfie depozilia gi locul lor de amplasare pot fi reprezentate in forme foarte diferiie de prelucrare - de lap[strarea aspectului lor natural pdnd la cioplirea sever-regulatd gi lustruirea suprafelelor.
Stdncile sunt frumoase mai ales prin culoarea lor naturald-gri, compl.tutd"u
multe nuante.Un efect deosebit il are combinarea stdncilor cu vegetalia gi cu upu.-io acest cazcele mai interesante
sunt contrastele dintre stdncile masive cu ldqnirile transparente gi jocuri diferite ale apei. De efectsunt qi concordanlele armonioase ale stdncilor cu vegetafie viguros dezvoltatd sau cu linigtea apeistdt[toare. Pentru crear€a unui aspect pitoresc qi inviorarea peisajului terenurilor stdncoase,-r, pout"combina un sortiment foarte variat de plante cu murmurul apei curgdtoare qi al caderilor de apd.
Apa in peisaj poate fi stltdtoare sau curg[toare. Efectul plastic al apei este dat de suprafapei neted[ qi lucioas[ care creeazd" lluzia unui spafiu mdrit precum qi de jocul de lumind-umbrd aobiectivelor inconjurdtoare care se reflectd in ea.
Suprafala apei are un aspect mult mai atractiv dac6 in ea se oglindeqte cerul. planteleacvatice sugereaz[ existenla unei ape linigtite; in acelaqi timp ele introdu]c o notd de varietate ?nsuprafala uniformd a apei.
Apa curgdtoare poate cddea de pe stinci formind cascade sau clderi de ap6 care constituieun fel de perdele transparente sau poate 1dqni, formdnd diverse figuri specifice. Pdiaiele fac peisajulmai proasplt qi mai strdlucit. O importanll mare o prezint|" luminarea apei curgdtoar" cu razelesoarelui sau iluminarea artifrcial[. Luciul qi jocul jeturilor de apl", murmurul pdraielor gi zgomotulcdderilor de api completeazb impresia generald de miqcare.
Amplasarea qi mdrimea efectului de apd trebuie s[ fie corelate cu condiliile naturale alepeisajului gi cu dimensiunile grldinii sau parcului. Lipsa de uniformitate a supiafelei terenului,stincile qi apa, impreuni cu vegetalia fac peisajul mai pitoresc qi mai bogat.
Drumurile ca elemente compozilionale ale arhitecturii peisajelor, pot fi studiate din punctde vedere al destinaliei gi structurii, al traseului qi vegeta{iei amplasatl de-alungul lor.
Drumurile curosabile, in afard, de structura lor bine aleasS, in curbe au nevoie de plantaliijoase care sd contribuie la evitarea accidentelor de
circulalie laincrucigarea
vehiculeloi .u,., iuschimbarea direcliei de mers. Plantaliile de arbori pe ambele p[r{i ale qoselei sau pe o singurd parte
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 29/37
trebuie sd se fac[ sub forma unor grupdri ?ntinse. Distanla constantd dintre doi arbori succesivitrebuie corelatd cu vitezamedie de deplisare a celor mai frecvente autohevicule.
. -inopozilie cu drumurile carosabi le, ,Iru,murrilu piutonule sunt prevdzutepentru deplas6ri mailente' in cursul cdrora se poate vedea toatd bogb g)a'vegetalii in detaliu. clasificarea drumurilorpietonale in principale gi secundare se decide *"nurnui aupd lftime u lor, care este dependentd deflux, dar qi in funclie de importanla lor esteticd.
.Aleile pot fi foarte variate: umbrite qi deschise,
bilateral gi unilateral plantate, avdnd unsingur qir de arbori sau arbugti pitoresc plantatr.Aleile principale sunt cele mailargi gi mai frumos amenajate. Ele conduc spre un obiectivcentral, cel mai cuptinzdtot pentru intreaga compozilie gi interesani ,u un pun.t bine vdzutin peisaj.Este important sd se amenajeze cdt mai estetic gi'soiemn o alee principald, uneori cu grad,area
treptatd' a impresiei in mdsura apropierii de centrul compozilional.AIeiIe laterule, ramificate din cele principale qi indreptate spre sectoare separate alespaliului verde, nu trebuie s5 fie nici prea largi qi nici prea decorate. Este indicat ca ele sd reflecte
specificul sectorului spre care conduc, pregbtindu-l trepiat pevizitatorpentru obiectiwl final.Aleea de centurd, situatd la periferie, de obicei cuprinde it
",ugusuprafal[ amenajatd,.
Caracteristica ei principald o constituie avantajele deschiderii perspectivelor, care oferi posib ilitateade a privi
parcul din diferite puncte.Aleea infundatd este cea care poate fi amenajat[ in cele mai frumoase locuri ale peisajului,de unde se deschide priveliqtea indepirtatd. Ea se poate termina cu o terasl, din care se poateadmira o panorami sau perspectivd, poate uuru ,rurnui o parte deschisi pentru privirea spre peisaj,iar cealaltd'plantatd". Faptul cd" aleea"it" infutrdatl permite pietonilor o odihnd pasiv[.
CdrdrtIe sunt prevdzute pentru treceri individuale in cazrrile in care este nevoie sd se eviteaglomeralia sau cdnd trebuie s[ se ajungl la un obiectiv secundar, fiind mult mai linigtite dec6taleile de trecere sau cele infundate.
Drumurile pietonale gi pialetele mici sunt de obicei pavate cu sau fdrd bordurd. Nu serecomand[ asfaltarea qi cimentarea aleilor, decdt in anumite cazuriexcepfionale. Dalele cioplite dinpiatt6, naturalS sunt interesante deoarece alcdtuiesc un joc fin al difer^itelor nuanle coloristice de
piatrd, permilind in acelaqi timp cregterea ierbii printre ele. Aceasta m[regte pitorescul cdr[rilor, leatribuie o notl de firesc, natural.
Dupd caracterul traseului aleile sunt impdrf ite in regulate (drepte gi circulare) qi neregulate(liber curbate sau cu aspect de serpentind in locuri cu relieficcideniat).
Aleile regulate, mai ales cele drepte, organizeazd, mai bine deplasarea intr-o anumitldirecfie,- sunt percepute mai evident qi mai ciar, pot fi ugor trasate in naturd qi pot fi infrumuselate insensul objinerii unei note de solemnitate qi maiestate.
Aleile neregulate m[resc traseele de plimbare, sunt mai variate, se acomo deazd,mai uqor lasuprafel^e accidentate qi sunt incomparabil mii pitoreqti decdt cele regulate.
Incruciqdrile qi ramificaliile aleilor pot fi in unghi drept sau in diferite alte unghiuri. Serecomandd evitarea repetlrii frecvente a incruci;drilor in unghi drept deoarece acesta creeazd oimpresie de monotonie, cdt qi ramificdrile sub unghiuri mici care frr;miliazd parcelareaterenului.
Pialetele gi pie{ele pot fi de mdrime gi configura[ie variatd,. Cele mai pldcute pentru privirezunt piafetele dreptunghiulare qi rotunde. Nu sunt aqa de pldcute cele ovale. pialetele^triunghiularedau o impresie de neliniqte qi sunt admise cu o e*c"p1ie.
In pialete sau punctele de interseclie a axelor drumurilor se recomand[ amplasarea unorobiecte sculpturale sau frntdni arhitectural-sculpturale qi ldqnito are, care concentreazd" atenlia gi potfr vdzfie din depdrtare.
Pentru pitorescul gi liniqtea intimd a pialetelor gi a spaliilor largi, este recomandat s[ serealizeze inchiderea spaliilor laterale prin formarea unor pereli vegetali.
Drumurile, aleile qi pialetele plantate in mod sever, ritmic, trebuie sd fie o exceplie. Tendinlaspre pitorescul plantaliilor de-a lungul traseelor
de miqcare, mai ales cdnd acestea sunt situate inpreajma formelor geometrice regulate ale arhitecturii urbane, asigurd armonia artisticd a peisajelor.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 30/37
5.3.5. Echilibrur dinamic (inviorrtor) in compozilia peisajeror
Arhitectura spaliilor verzi, care presupune combin area materialului de construclie ,,mort', cucel viu al plantelor, constituie o componentd specifici arhitecturii peisajelor.Sub aspect estetic prezinti importanfi atdt elementele constructive ale arhitecturii:pavilioane, chioqcuri, sclri gi panduse, podele, bazine, fintani, pergole, treaje, grilaje, bdnci,umbrele, vase ornamentale, c0t gi componentelsvegetale:
teatreuerti,bJschete, partere de arbuqti giflori, forme topiare, mozaicuri florale, garduri vi, ,fuli.r..Pavilioanele (addposturi impotriva ploii qi a soarelui), belvederele in formr de turnuri cudou[-trei etaje 5i chioqcurile trebuie sd fie-plasate in locuri'situate la limita exterioard a spaliilormari sau a aleilor lungi, pe insulele unui lac qi pe dealuri-Pavilioanele gi chioqcurile sunt cele mai pl[cute ochiului fiind situate intre plantalii giincadrate perfect in intregul ansamblu. Impresia dL frumos este cu atdt mai puternic[ cu c6t eleconlin mai multe elemente de genul grilajeior qi cu cdt celelalte constructii sunt mai deprrtate deele.
chiogcurile ?ntdlnite in spaliile verzi pot fi de trei tipuri:- chioqcuri naturale, deschise aat i; partea super^ioard c6t gi pe pd4ile laterale, acoperite
numaide
planteagdldtoare;- chioqcuri deschise pe pd4ile Taterale, dar inchise in partea superioard cu acoperig;
- chioqcuri inchise.
orice chiogc trebuie sd fie un addpost liniqtit, un colliqor intim, care s6 se lege cu casa princaracterul unitar al arhitecturii qi care sd domine urrp.u celei'mai frumoase gi ad6nci f,".rpertirre'.Scdrile qi pandusele, construite_ direct pe suprafala pdmdntului, nu pot avea prea maridiferenle in ceea ce priveqte inclinarea fa1[ de pantd, d.ou.... aceastl nepotrivire ar da o impresiede neliniqte' Sc[rile cu incadrare verde in loc ie ziduri qi parapete, la fej ca gi treptele din piatrd,cioplitd au un aspect pitoresc.
In loc de repetarea obiqnuitd a rampelor ega\e, cu aceeagi ?n[l ime a treptelor, se pot construisc[ri, in care s[ se-micaoreze progresiv gi ritmic rampele qi inSllimea treptelor in sens descendent.
Repetarea obignuitd a rampelor poate sd fie inlocuita prin rampe care se combin[ cu panduse O"]ri.In acest caz, scdrile vor avea un aspect mai pitoresc.
Podefele mici, speciale pentru grddinl, se pot folosi ca puncte de priveliqte, de unde ochiulparcurge depdrtdrile zonei. Peisajele ce se deschid in preajma podelelor sunt aeo.eUit ae pitoiegii,fiind compuse din spaliul cu o plasticdbogatda malurilor, ptuntuliitoi, stdncilor qi efectelor'a" ipi
Arhitectura fhntdnilor cu jeturi de apdtrebuie sa ne indivi duaid,, sd nu reprezinte o ,""ofrur"standard. Fint0nile cu jeturi de ap[ pot fi crasificate astfel:
- fintdni deschise;- fbntdni cujeturi de apd qi coloane;- fbntdni in niqele perelilor,- fbntAni deschise, de perete,
- fDntdni de perete compuse in mod monumental;- fbntdni cu stdlpi qi jeturi mici;- fintdni cu grupuri sculpturale;- ffintdni cu vase gi bazine;- fbntini cu jeturi de ap[ in bazinele din fala chiogcurilor;- fbntdni cu jeturi de apd combinate cu scbri;- ftntdni cu jeturi de apl gi bazine;- fintdni in cascadl;- fbntdni cu jeturi de ap6 combinate cu canale qi pavilioane.Fdntdnile cu jeturi de ap5 qi teatrele naturale sunt asemdndtoare, in ele se unifica arhitectura,
apa (stdtdtoare qi curgdtoare), sculptura,lumina pentru evidenlierea jocurilor de apd qi planteinconjur[toare.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 31/37
Aproape toate tipurile de fhntdni cu jeturi de apl enumerate sunt pitoregti, ele permil6ndoglindirea cerului qi plantaliilor in apd ava'id sculptura in concordan{a cu arhitectura, cu apa giplantaliile inconjurdtoare sau cujeturi de apd qi ,urrua".Pergolele, treajele qi grilajele se combin[ foarte bine cu plantaliile nu numai prin existenlatrecerilor mici de lumind, dar gi prin posibilitatea ce o oferd de a fi impletite cu plante agdgdtoare.Aceast[ athitectutd" de tip mixt, constructivd qi plantatd, reprezintd, posibilitili largi pentru
manife star ea fanteziei creatoare a p ei sagi
stului.B'ncile, umbrarele mari qi vasele sunt, de asemenea, foarte variate ca form5, structurl qimaterial' Pentru proiectarea qi asocierea acestor forme arhitecturale cu celelalte elemente ale unuispaliu verde este necesar un sim artistic.
Toate aceste_elemente
ale spaliului verde prezintd, mai mult un aspect pitoresc dec6t unulsever, sobru' Formele mici se atmonizeaza deosebit de bine cu plantele'Oin iur. pavilioanele fioloanele clasice sunt in contrast cu mediul vegetal al peisajului, contrast care este sensibil, mai alesin cani in care aceste construclii sunt in stil toscan sa, doric, mai severe in comparalie cu stilurileionic qi corintic' Cu totul altfel sunt pavilioanele baroce caractenzate prin finelea formelor, prindinamica liniilor qi printr-o plasticd ornamental5 somptuoas[. Ele se armoniz eazE excelent cuarborii.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 32/37
5. 4. SUBORDONAREA PARTICULARITATILOR CuMPuZITISNALE ALEPEISAJULUI
5.4.1. Unitatea compozi{ionall iluminativi gi coloristicl in peisagisticl
Unitatea compozilionali iluminativi. Lumina face peisajul viu qi plin de viald. Contrastullumin[-umbri are o mare importanli pentru expresia spalial-volumetrica
in peisajele plantateestetic.
Existd dou[ metode principale pentru alcdtuirea compoziliilor peisajelor utilizdndiluminatul.
- centrul compoziliei este in umbrl, iar tot ce se afl6 ?mprejur este iluminat (exemplu: uncoll de parc, in care se afld umbrite bdncile amplasate in mijlocul unui boschet iluminat dinafard;acest col izolat gi cu umbrl deas[ este un factor estetic pronunlat sedativ);
- centrul compoziliei este clar luminat, dar periferia este umbrit[ (exemplu: c0nd privim depe o alee dens umbritd spre o poiand clar luminatd; centrul compoziliei este plin de via 6 fiind factorestetic stimulativ, care trezegte o atenfie concentratl qi destul de incordat[).
Arborii qi toate celelalte componente volumetrice ale peisajului au umbrd proprie qi umbrdproiectatd.
In procesul credrii peisajelor are o importan 6" deosebitd determinarea efectului estetic pecare il produce atdtumbraproprie cdt qi umbra proiectat[.
Umbra proiectatd (cdzdtoare), la rdndul ei, se impartein umbrd principald qi secundard sausemiumbrd Semiumbrele au importan [ pentru exprimarea volumului obiectelor sferice sauelipsoidale din perpaj. Partea iluminat[ a obiectului poate avea un loc mai puternic iluminat, numitpatd de lumind. in afard, de acestea, mai existd aga-numitele reflexe piovenite din reflectareailuminatului puternic de la obiectele vecine. Dac[ umbra cdzdtoare este aruncatd,d,ela obiect pe osingurd suprafall plan6, atunci ea repeti conturul obiectului iluminat. Dacd umbra clzdtoafe seaqazd pe diferite planuri, atunci ea se reflect[ pe liniile de ?ntretbiere a acestor planuri.
Unitatea compozi{ionali coloristici. Posibilitdlile coloristice in peisaj pentru subordonarea
particularitblilor compoziliilor unei idei generale sunt nelimitate.-
Uniiatea compozilional[coloristicd intr-o amenajare este deslv0rqitb cel mai bine cu ajutorul plantelor floricole.
Asocierea qi dispunerea vegetaliei floricole trebuie sd se facd ralronal, flndnd seama departicularitdtile biologice qi habitusul plantelor, precum qi de caracterul compozilional al peisajului.Trebuie realizate acorduri perfecte intre mase compacte de plante floricole qi in nici uniat nu esteindicat s[ se formeze grupuri mici care au un efect minor.
in cazlul peisajelor amenajate cu plante floricole se pot distinge trei tipuri de compozilii:unicolore, bicolore qi multicolore.
Compoziliile unicolore se oblin prin combindri ale diferitelor grad4ii de claritate gi saturalieale uneia qi aceleiaqi culori. Cele mai interesante sunt grddinile roqii, galbene qi albastre, unde suntalese diferite nuanle ale inflorescenlelor qi pe cdt posibil frunze de o singurd culoare, binepronunJatd in peisaj. Aceast[ unitate tonal[ db impresia intregului. in afar[ de aceasta, vegetfiiainsdqi leagd orice compozitie prin culoarea verde, totdeauna dominantd. in general, peisajeli au ovarietate mare a nuan{elor, atdt a trunchiurilor, ramificaliilor gi a frunziqului cdt qi i tonurilor deculoare, chiar gi in c,azul utilizdrii speciilor floricole de o singurd culoare.
In compozitiile de dou[ culori (bicolore) este invior[toare combinarea culorilor polarcontrapuse, adic[ culori reciproc complementare. Dar in aceste cazurt de confruntare contrastantdde culori, existi pericolul de a se distruge unitatea ?ntregului. Avind in vedere cd nu esterecomandabil[ anularea impresiei de unitate, este necesar s[ predomine culorile mai puJin active.Este recomandat, de exemplu, sd se creeze o patd intens roqie a florilor pe fondul. larg al unui gazonverde sau sd se planteze un arbust cu flori galbene pe fondul albastru al apei sau cerului.
Mult mai liniqtitoare sunt combinaliileculorilor
principalecu cele vecine din
gamaspectrald, de pild[, galben cu oranj sau cu galben-verde; rogu cu violet sau cu oranj; albastru cuazuriu sau cu violet; albastru-verde cu galben-verde sau cu azuriu. Faptul se explicd prin aceea cd in
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 33/37
fiecare culoare de trecere existb qi cea principal5. in combinarea culorilor cu con{inu t pa4ialcomun,contrastul confrunt[rii se anuleazl.compoziliile cu mai multe culori (multicolore) sunt pestrile. Le apreciem pe bazaimpresieigenerale, in totalitate, fttd perceplia disiinctd qi consecventd a culorilor separate (de exemplu:pafterele cu flori in.stil baroc, gazonulinflorat, allile cu flori, poienil.
"tr.j. combinafie armonioasb se obline prin:f imbinarea uneia sau aceleaqi culori,
dar in diferite nuanfe de claritate sau grade desaturalie (armonia unitdlii);2. armonia culorilor vecine (armonia vecindtdyilor);3' imbinarea culorilor numai calde sau numai reci(armonia generalitdlii);4. imbinarea culorilor contrapuse (armonia contraiturui).Culorile contrastante in esen{a lor se unificd nu prin concordanfd, ci prin contrapunere,
contrapunerea fiind asem[n[toare cu cea din luminb qi umbr[, iar sub aspect estetic ea invioreaz'peisajul' Aceastb contrapunere trebuie echilibratd prin stabilirea unei corelalii corespunzd toare aelementelor care sunt contrapuse qi sd se pdstrer" o dirr.rritate moder atd"intoatd comp ozilia.-. compozilrlle care nu sunt bazite nici pe apropiere, nici pe contrapunere, sunt relativdizarmonice' Aceste-compozilii apar atuncicdnd se uiitiieaaculorile care nu sunt situate in cerculspectral una
ldngd alta, dar se afli la intervale de un sfert de cerc, una din ele fiind caldd , iar altarece' Acestea sunt: rogu qi albastru, oranj qi violet; galben-vera. qiuru.iu.lnJe oiru.-onia culorilororanj gi violet este slabd din cauzd" c[ au comun elementul unificator al culorii rogii, iar dizarmoniacelor galben-vetzi qi azuriu este estompat[ datoritd elementului comun al culorii albastre. Astfel,cea mai pulin placutr din combinatiile posibile este confruntareaculorii celei mai calde (roquj cucea mai rece (aibastru).
Culorile cromatice pot fi combinate cu cele acromatice. Dintre cele calde sunt mai agreabilegri-inchis gi negru (exemplu: combinarea florilor roqii cu sculptura neagr6), iar dintre cele reci, auun efect deosebit culorile gri-deschis qi mai ales alb (exemplu: .orbinur.u florilor albastre cusculptura albl).
Culorile neutrale, care compl eteazd" intervalele intre combinirile culorilor pestrile produc un
efect de calm, fac impestrilarea mai dulce qi unific[ intreaga compozilie (de exemplu florile albesau plantele gri se pot utiliza adesea ca un element .ornporilional, care unin.e culorile nu numaiarmonice ci qi dizarmonice).
Unitatea coloristicd este una din cele mai importante probleme ale compoziliilor artistice deflori, mai ales sub aspect estetic.
5-4.2. Unitatea compozilionali realizatl pe calea propor{ionalitifii
,,Simful mdsurii" constituie un impuls important al unitSlii compozilionale in peisagisticd.Unitatea statici a vegetafiei Arborii qi arbuqtii, prin diversele posibilitfti de
di$unere inspaliile- verzi, reprezintd, elemenJul principal .ornpoiilio nal al peisajelor, cel mai interesant dinpunct de vedere al arhitecturii peisajelor.
Pentru peisajele de pldure, pdduri-parc, pdduri de agrement, cele mai caracteristicemodalitdli de dispunere a vegeta{iei lemnoase sunt masivele qi, pi4ial, poienile. pentru spalii verzimai mici, este caracteristicd gruparea arborilor sub form[ de grupuri, curtine, garduri vii.
Alegerea qi gruparea vegetafiei in spa{iile verzi se rcztmd la ideea cb elementele unui grupde arbori trebuie s[ formeze un tot unitar, varietatea s[ nu se transforme intr-o diferen [ pr"u *ir"'ucaracterului formelor gi accentului de culoare, dar, in acelagi timp, unitatea s[ nu conducd lamonotonie.
Masivele trebuie s[ fie compuse din arbori qi arbuqti care din depdrtare s6 dea aspectul uneimase compacte de verdea 6. Masivele trebuie sd fie compuse
dintr-o singur[ specie ruu din doud-trei specii de arbori. Este recomandat ca in alc[tuirea misivelor sd predJmine specii locale. C6ndmasivele sunt formate din mai multe specii, una dintre ele trebuie si fie dominant[. Masivele
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 34/37
formeazl, volume qi spafii cu conturul cel mai clar, insd in caztl in care se utilizeazii specii cucolorit diferit, ele devin un element prastic important al peisajelor.
In parcuri, masivele pot fi plasate in mijloc (central) avdnd, o anumit[ funclionalitate, diferitbde cea a masivelor marginale, care servesc ca zond, de proteclie. Cu ajutorul masivelor se potimp6rli spaliile vetzi prin crearea unor paravane, care mascheazd locurile lipsite de interes saufrumusele. De asemenea, cu ajutorul masivelor pot fi create bariere arboricole impotriva v6ntului qiprafului. Arbuqti intr-un masiv ii dau un caracter compact pronunlat,
transformfindu-t in desig.Grupurile de arbori trebuie sd fie asimetrice qi pitoreqti, cele amplasate pe axa echilibruluifiind mai mari gi predomindnd asupra celorlalte. Grupurile nu trebuie sd fie alcdtrit. dintr-un numdrprea mare de specii. In funclie de m[rimea grupului, este recom andat ca in compunerea lui sd existedoui-trei specii cu predominarea evidenti a uneia dintre ele.
Grupurile din trei arbori sunt compuse din una sau doud specii, plantdnd exemplarele izolatin vdrful unui triunghi neregulat. CAnd grupurile sunt formate din patru exemplare, unul dintre ei seplanteazd, in interiorul triunghiului neregulat, in vdrful c[ruia sunt plantall ceitatli trei. Exemplarulcentral trebuie sd domine fie prin indllime, fie prin apartenenta la o specie mai deosebita. in caanl incare grupul este format din cinci arbori, pe unghiurile unui patrulater neregulat, se planteaz6 arboride talie mai mici, iar in mijloc se introduce unul mai ?nalt de multe ori reprezentat de un exemplar
din alt[ specie.Arborii solitari au un efect deosebit atunci cdnd sunt expuqi in locuri deschise pentru a fiv'zuli din diferite puncte. Dac[ arborele solitar este plantat numai pentru a fi intreruptd monotonia,atunci este mai bine s[ fie din aceeagi specie ca qi arbori vecini. Fiind elemente independente qi
interesante, care trebuie s6" atragd, aten[ia, arbori solitari trebuie aleqi dintr-o specie mai deosebitb,de altd, formd qi altd culoare comparativ cu vegetalia din jur.
Contururile masivelor qi grupurilor de arbori qi arbugti trebuie si fie cdt mai pitoregti. Liniacare le contureaz6 in plan qi le dd siluet[ trebuie s5 fie qerpuiti, dar nu ondulat-neliniqtitd. in plan,marginea fiec[rui masiv trebuie s[ prezinte intrdnduri gi ieqinduri aidoma golfurilor unui lermmarin.
Ldngd ieqindurile masivelor se pot crea grupuri asemdnltoare cu insulele despb(ite de
continent.Ldngd ieqindurile grupurilor pot fi plasali arbori solitari, ca stincile qi pietrele pe care marea
le-a,,furat" 6rmului.Cu cdt este mai mare suprafala unui parc sau a unei grddini cu atdt mai simple gi mai
monotone trebuie si fie masivele gi grupurile de arbori qi arbugti.
Trecerile de la o specie la alta in cadrul unui masiv sau grup mai mare de arbori qi arbuqtitrebuie sd se fac[ treptat gi armonios. in grldinile mici qi scuaruri este admis5, in mare m6sui["trecerea brusc[. in ultimul timp se observi tendinfa de evitare a oric[rei diversitdli prea accentuategi a impestrilIri chiar qi ?n grldinile mici qi in scuaruri, mai ales in scopul p[strlrii unit[1iicoloritului.
fn zonele indepdrtate de centrul parcului este recom and,atd plantarea speciilor locale,
complet aclimatizate. Pe mdsura apropierii de locuri mai mult vizitate, sortimentul speciilor trebuieimbogllit cu specii mairare, cu exemplare cu efect decorativ deosebit sau plante exotice.
Cu cdt este mai simpld combinarea speciilor gi este mai bine evidenliatd starea de vigoare gi
dezvoltarca armonioasd a arborilor, cu at6t mai puternicd este impresia esteticd a vegetaliei.Arbuqtii din componenla grupurilor au rol de infrumuselare. Ei intregesc spaliul rdmas liber
Tnpartea inferioari a arborilor, fac legdturairrtre grupele separate de arbori qi trecerea de la arborispre suprafelele gazonate, peluze, ansambluri florale. De asemenea, indllimea arbuqtilor, careajunge aproape la inlllimea omului, constituie un element ce favorizeazd, crearea peisajelor pldcute
ochiului. Prin frumuselea florilor qi prin varretatea formelor lor - de la sever geometrizate, tunsepdnd la cele pitoresc imprdqtiate, cu ramuri rare - arbuqtii fac ca diversele pdrli ale spaliului verde siapard, solemn decorate sau naturale.
Arbugtii tungi, de obicei sunt plantali in apropierea clddirilor, datoritd formelor 1or care se
armonizeazd cu constructia sau in diferite locuri ale spaliului verde sub form[ de garduri vii sau
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 35/37
bordurd. Dac[ t[ierea (tunderea) mutileazd prea tare arbugtii, ducdnd la forme in contradiclie custructura naturald a plantelor sau la forme prea artifrciale gi uneori vulgare este d[un6toare pentrupeisaj.
Unitatea compozilionald staticd a arborilor qi arbuqtilor in ansamblul de flori qi gazon esteuna dintre cele mai caracteristice qi mai interesante probleme ale peisajelor.
Un aspect la fel de import il constituie integritatea peisajului in funclie de timp (v6rst[,anotimp, zi, noapte, ord) qi de spafiu, care se asigur[ prin echilibru, consecven [, repetare qi
centralizare. Este necesar sd existe o concordan [ in timp a elementelor componente ale peisajului,ceea ce constituie un factor determinant in crearea totalitdlii artistice a acestuia. in primul idnd,vegetalia se modific[ in funclie de vdrstd, iarin al doilea rdnd, modifrcarea imaginii naturii dupdanotimpuri provoacd diversitate gi p inviorare pl[cut[. Este recomandat6" in compoziliile peisajelorcombinarea plantelor vivace, sempervirescente cu cele anuale, cu aspect schimbdtor. De asemenea,se recomandd amplasarea speciilor de conifere in planul al doilea, in acest caz ei alcdtuiesc unfundal inchis pe care sunt clar exprimali arborii foiogi din primul plan.
Un efect deosebit se realizeazd prin combinarea speciilor cu duratd lung[ de inflorire, careformeazd, mase compacte gi omogene de flori, care pot imprima peisajului un aspect solemn.
Pentru crearea integritdtii compoziliilor, atdt sub aspect static c0t qi dinamic un rol important
in peisaj il au:- corelarea schimbirilor ce se produc la arborii care cresc repede qi la cei care cresc incet, infiecare fazd, a dezvoltdrii lor;
- varratia de indllime a arborilor, cdnd sunt plantali la intervale de cAliva ani;- durata diferitd de via [ a speciilor dintr-o compozilie.Coordonarea elementelor unui peisaj in funclie de creqterea rapidl sau inceat6, de
longevitatea arborilor, de anotimp gi spaliu contribuie la unitatea acestuia.
Unitatea compoziliei intr-un peisaj poate exista nu numai in cadrul unui cdmp viz;ual, cdnd,
intreaga compozilie poate fi cuprins[ cu o singurd privire, ci qi in cazul compoziliilor mai intinse,care sunt percepute in mod consecutiv, cdnd toate cele vdzute succesiv se leag[ ?n imaginalianoastrd intr-o unitate.
Metodele care conduc la armonie in peisaj, adicd" la concordanla unitdlii cu diversitatea,astfel ca totalitatea peisajului s[ nu treacd in monotonie gi ca varietatea sd nu ducd la dispersareaatenliei sunt echivalenfa, repetarea, consecvenla (Hueeeru, 1968).
Echivalenpa constd in aceea c[, contempldnd comp ozilia pe care o putem cuprinde cuprivirea, aten[ia se imparte proporlional at6t pe partea dreapt[ cdt qi pe cea stdngd a axei centraleverticale. Cdnd exist[ o echivalenld simetricd, specific[ peisajelor regulate, atunci partea dreaptd qi
partea st0ngd a compazitiei sunt egale. Cdnd existd, echivalenld asimetricd, specific[ peisajelorneregulate, elementele din dreapta qi din stinga sunt plasate in mod diferit, mai mult sau mai pulinvartat, dar valorile efectelor estetice de pe o parte qi de pe cealaltd, parle a axei verticale suntechilibrate. Satisfac{ia percepliei acestei compozilii este mai mare decAt in cazul simetriei.
Repetarea poate fi exprimatd printr-un ritm plastic sau coloristic simplu. De exemplu: o alee
cu intervale egale intre arbori sau cu o alternanld, repetatd, a anumitor specii intr-un gard viu. Cdnd
existi o repetare ritmic6, elementele care se repet[ se schim[, la intervale regulate prin accentudrisau atenulri succesive - ritmul static.
O repetare ritmic-progresivd se realizeazd" prin alternarea in mod ritmic, repetat a
elementelor componente dup6 principiul progresiei aritmetice sau geometrice - ritm dinamic.Se pot repeta obiectele, spaliile libere dintre ele, formele, proporliile etc. Repetdrile pot fi
liniare (de exemplu tulpinile verticale ale arborilor), dar se poate repeta gi forma (de exemplu ungrup format din arbori din aceeaqi specie sau din specii diferite, dar cu o form[ similard) sau
culoarea (de exemplu arbori cu frunze de culoare inchisi cu arbori cu frunze de culoare deschisd
intr-o anumitl ordine, arbori cu frunze roqii, galbene, argintii, care se repetd succesiv sau arbori cu
frunze verzi de diferite nuanle repetate mai mult sau mai pulin evident, dar sesizabil).
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 36/37
Cel mai frecvent seutilizeazd ritmul static. Ritmul dinamic se folosegte in cazurile in care seurm[regte cregterea treptatd a expresivitelii elementelor ritmice, in scopul capacitlri interesului cltreun anumit efect. ca ritm dinamic pot fi amintite urmrtoarele exemple:
- cre$terea regulat[ in indllime a arborilor pe m[sura apropierii de centrul compozitional,modifi carea intensitllii coloritului florilor qi frunzelor arborilor,
- mlrirea numdrului de arbori cu frunziq persistent, pe mdsura apropierii de un edificiuoafecare,
- aleile cu arbori de aceeagi indllime qi egal depdrtali unul de altul, sugereazd, un ritmelementar, simplu, clar vizibrl qi uniform repetat.
Ritmul favorizeazd actul de percepere al unei opere artistice deoarece repetarea la intervaleegale devine obignuitl gi in consecinl[, se percepe uqor. Dar valoarea esenlialb i ritmului const6 infaptul c5 el favorizeazl" crearea unei opere de art6" armonios conceputl. in compo"iliile peisajuluieste necesar ca obiectele s[ fie artistic consonante, ceea ce se realizeazd fie prin repetarea unuimotiv principal, caracteristic, fie prin imp[rfirea intregului in elemente constitutive. Se creeazbastfel posibilitatea de a grupa aceste elemente in jurul centrului compoziliei, de a subordona uneii dei princip ale, care sd sintetize ze intr eaga comp oziti e.
Consecvenla constd in a compune elementele compozitionale, astfel incdt trecerea de la oparte
la alta a compoziliei, s[ se fac[ uqor qi pl6cut. Consecvenla se manifestl cel mai adesea ca omelodie plastico-coloristicd, exprimdnd un anumit conlinut. Ritmul progresiv este o melodie.Utilizarea ritmului concomitent cu inillimea gi forma plantaliilor qi construcliilor, cu lumina qi
coloritul (pentru exprimarea conlinutului unui parc), formeazd, o ,,melodie" ritmico-plasticl.Conceperea unui spaliu verde intr-un ritm melodios este posibild sub forma miqc6rii care poate fi:descendentd, ascendenti qi ondulatorie.
Centralizarea compoziliei consti in crearea unui centru compozilional de o anumitd formd,de preferat impun[toare.
Peisajul ca vegnic izvor al esteticului, constituie o sintezd a fo4elor naturii cu expresivitateaartei. Contopirea naturii cu arta - cel mai amplu realizatd, in peisagisticd, - constituie un foarteputernic potenlial al vielii, acumulat in peisajele artistice. Acest potenlial se manifest[ printr-un
numdr nelimitat de factori.Cele mai importante componente ale factorilor mediului natural plantat sunt:- factorii sintezei artelor cu natura'. sporirea acliunii utile a peisajului perfeclionat artistic,
datoritd complet[rii fo4elor naturii cu fo4ele artei;-factorii plastici. prezentarea geometrizatd sau liber trasatd.a formei in spaliu;- factorii tnviordrii'. predominarea sobriet[fii sau pitorescului in scopul trezirii sau crelrii
unor nuante variate de dispozilie sufleteascd a privitorilor; realizarea unitefli intre general qi
particular in estetica peisajului;- factorii legapi de creativitatea in estetica peisajului'. necesitatea inlelegerii qi aprecierii
fiecdrui micro-peisaj ca element al intregului macro-peisaj;- factorii geografici. fiecare sistem de macro-peisaj trebuie s5 fie specific individualitdlii
peisagistice a intregii 1[ri.Gnamnv, unul dintre cei mai cunosculi peisagiqti, a stabilit anumite reguli pentru crearea
peisajelor gi anume:
- sd se imite natura
- s[ se foloseascl localitatea pentru arearea fundalului;- sI se indepdrteze orizontul crednd cdt mai multe planuri;- si se creeze mase verzi dense in prim plan, dar mai departe, in spatele lor, plantele sd fie
situate la distanle mai mari intre ele;
- intr-un masiv trebuie deschise luminiguri care pot concentra privirea spre efecte deosebite(de exemplu cascade);
- sd se planteze pe culmile dealurilor masive cu arbori piramidali (conici), care intdresc
impresia de avdnt, inillare.
7/27/2019 Curs Analiza Compozitiei
http://slidepdf.com/reader/full/curs-analiza-compozitiei 37/37
SrmxsroN a suslinut in lucrlrile sale teoretice, cd artistul nu poate schimba natura, ci poatedoar s[ o innobileze, in sensul finelei, elimin0nd din peisaje ...u r. stricd efectul compoziliei qimenlindnd ceea ce este caracteristic qi expresiv pentru mediul supus estetizbrii.
Cea mai grea problemd pentru specialigtii peisagiqti este s[ pdstreze unitatea fiecdrui peisajatat din punct de vedere sistematic cit qi compozilionale. Importinga acestei probleme reieie, depild6, din operele unor specialiqti ca. Mandes, Studnidka, Hubbard, Lazurschi gi Laurian.
Profesorul Meulps distinge in artd"trei categorii de unitate:l. substanliald, cdnd integritatea compozilionalb este format6 de subiect'2. personald, cdnd tota]itatea compozilional[ este atinsd datoritd interpret6rii noastre
personale, evident manifestat[;3. formald, cdnd integritatea compozilional[ este realizatl, dupi forma mai multor
componente asemdnltoare.
Peisagistul Sruoucra distinge urmdtoarele categorii de unitate: perspectivei, proporliilor,grupdrilor,formelorfrumoase, surselor de lumind, coloritului, ornamentaliei.
Profesorul HIBBARD distinge in compoziliile peisajelor, intre alte feluri de unitdli qi unitateaeconomicd qi cea esteticd.
Psihologul LazuRscru a suslinut cd unitatea esteticd conduce spre armonia artisticd El a
caractenzat-o drept unitate in diversitate.Urbanistul LauzuaN vorbeqte despre necesitatea unitefi in crearea oraqelor. Dup[ pdrereasa, compozilia oraqelor trebuie sd se manifeste in realizarea interdependenlei qi unitdlii dintrefuncliune, mod de construc{ie, economie qi expresia plasticd, toate acestea avdnd un rol important inexprimarea conlinutului in forme vrzsale concrete. El insistl asupra unitdlii dintre oraq qi mediulinconjurdtor, asupra evidenlierii elementului principal cdruia i se subordoneazd elementelesecundare, precum qi asupra unitdlii dintre diversele pdrli ale ansamblului. El considerd" c6,vegetaliaeste un mijloc de exprimare a artei construcliei oraqelor. Prin varietatea formei, a strllucirii gi a
coloritului vegetaliei, se realizeazd, efecte care contribuie la conturarea personalit[1ii oraqelor.Vegetalia leagd diferitele construclii qi lucrlri de artdo valorific[ efectele de perspectivd; dispoziliavegetafiei in raport cu dispozilia construcliilor inlStur[ monotonia, aduce varietate, dezs,oltd spaliul
in addncime, defineqte scara. Astfel, spaliile plantate din orage reprezintd un mijloc eficient pentrur eahzar ea unitdtii arti stice.
Compoziliile peisagistice trebuie sd dezvolte principiul general al armoniei estetice,
formulat pe scurt in expresia: unitate tn diversitate. in acesl context trebuie respectate urmdtoarelecerinle:
- unitate intre trecut qi viitor;- unitate intre naturd qi artS;
- unitate intre spaliu qi plastic[;- unitate intre sever qi pitoresc;
- unitate ?ntre intreg qi pi(i;- unitate intre micro- qi macro-peisaje;
- unitate intre sistemul macro-peisajelor gi intreaga ard;- unitate intre confinut qi forml.in afard" de metodele prezentate, pentru asigurarea unit[tii peisajului este necesarl
respectarea stilului, caracterului qi genului specific peisajului.