Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Investete n oameni!

i ei trebuie s aib o ans! Program de sprijin pentru integrarea social i profesionala persoanelor cu tulburri de spectru autist

Analiza comportamentala aplicata in tulburarile de spectru autistAnca Dumitrescu (Neagu) Consultant BCBA

Definitia analizei comportamentale aplicate ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un proces de aplicare sistematica a interventiilor bazate pe principiile invatari cu scopul de a imbunatatii comportamentele adaptative si achizitiile necesare adaptarii la mediu. Analiza comportamentala aplicata este o tehnica prin care se evaluaza mediul in care traieste o persoana, apoi se fac anumite schimbari cu scopul de a produce imbunatatiri semnificative in comportamentul uman, in sensul adaptarii acestuia la cerintele mediului social. Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre mediu si comportament.

ABA utilizeaza antecedentele si consecintele unui comportament pentru a produce modificari dezirabile ale acestuia.ABA NU ESTE O TERAPIE NUMAI PENTRU AUTISM!!!

Aplicatii ABAIn ultimii 30 de ani, sute de studii au relevat eficienta ABA in mai multe domenii: copiii si adulti cu anumite tulburari mentale; tulburari de dezvoltare; tulburari din spectrul autist; comportament ( social, academic, streotipii, agresivitate, limbaj etc.); se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite grupuri sociale: familie, scoala, institutii, spitale si chiar la birou.

Descrierea principiilor ANALIZEI COMPORTAMENTALE APLICATERelatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de principiile conditionarii operante care are 3 componente: ANTECEDENT situatia in care a aparut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut sa faca, daca a fost interupt din vreo activitate etc); COMPORTAMENT actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent; CONSECINTA ce s-a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului problema (ex. copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o jucarie iar mama ia dat jucaria respectiva).

Principiile invatariiPentru a intelege cat mai bine teoriile din spatele strategiilor terapiei comportamentale trebuie mai intai sa ne familiarizam cu principiile de baza ale teoriei invatarii. INVATARE schimbarile comportamentale rezultate din experienta si practica. Unul dintre principalele scopuri ale terapiei comportamentale este de a ajuta oamenii sau copiii cu probleme de comportament sa invete comportamente dezirabile si sa dispara sau se diminueze comportamentele indezirabile CONDITIONARE procesul de invatare prin care se dezvolta legatura dintre stimuli si raspuns.

CONDITIONARE OPERANTA o forma de invatare in care un comportament devine probabil sa se repete intr-o situatie daca acel comportament a fost recompensat anterior intr-o situatie similara. Daca X va fi recompensat in repetate randuri atunci cand isi strange jucariile dupa ce s-a jucat foarte probabil ca va incepe sa-si stranga singur jucariile. CONDITIONARE CLASICA o forma de invatare in care un stimul neutru conditionat capata puterea de a provoca un raspuns reflexiv sau involuntar ca rezultat al asocierii lui repetate cu un alt stimu neconditionat care in mod natural ar provoca reactia respectiva. Sa luam un exemplu: X a invatat sa inchida ochii atunci cand vede ca cineva este pe cale de a tranti usa in urma lui. Zgomotul brusc provocat de usa care se inchide este stimulul neconditionat care ar provoca reactia de mai sus la majoritatea oamenilor. A vedea o persoana pe cale de a tranti usa este stimulul conditionat. Prima data cand a vazut pe cineva pe cale de a tranti usa X nu a clipit, insa persoana respectiva a continuat prin a tranti usa cu zgomot si atunci a provocat aceasta reactie de a clipi brusc si de a inchide ochii. X a asociat zgomotul produs cu clipitul din ochii.

Comportament stimul raspuns COMPORTAMENT orice actiune intreprinsa de o persoana. Atunci cand zambim, plangem, mergem sau ne jucam manifestam un comportament. STIMUL un obiect, o situatie, un eveniment, orice factor intern sau extern care are o influenta asupra unei persone. Un stimul poate fi soneria de la usa care il determina pe X sa alerge la usa sa vada cine este. Conceptul de stimul se refera la ceva functional care declanseaza un comportament sau raspuns la acel stimul. RASPUNS un raspuns poate fi la fel de simplu ca datul din cap pana sau la fel de complex ca mergem spre telefonul care suna, ridicam receptorul si vorbim la el. Un raspuns complex este format din raspunsuri simple, dar termenul de raspuns se refera la unitati functionale ale comportamentului ca atunci cand X se duce la usa sa vada cine este.

ANTECEDENT Suna telefonul Suna telefonul Copilul vede bomboana Copilul vede Bomboana Sunt in masina si ma grabesc Sunt in masina si ma grabesc

COMPORTAMENT Raspund Raspund Plange si tipa Plange si tipa

CONSECINTA Aud o voce Nu vorbeste nimeni Mama ii da bomboana Nu primeste bomboana

Conduc cu viteza Conduc cu viteza

Primesc amenda Nu ma opreste politia

RECOMPENSA Principiul recompensei se refera la cresterea frecventei unui raspuns cand acel raspuns este urmat imediat de o anumita de o anumita consecinta (Kazdin, 1994). Recompensa pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa ca un eveniment favorabil ori obiect dat imediat dupa un raspuns Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute, pot actiona ca recompense pozitive pentru altii.

Este consecinta pozitiva oferita copilului dupa un raspuns corect. Intotdeauna insoteste raspunsul corect, imediat. Nu trebuie sa existe intarziere in oferirea recompensei in stadiile initiale ale programului. Oferirea recompensei imediat dupa comportament va mari intotdeauna sansele ca acel comportament sa mai apara. Recompensele folosite in sesiuni nu trebuie sa fie valabile in afara lor.

Este foarte important ca intaritorul sa vina imediat dupa raspuns. O intarziere de numai o secunda poate recompensa un alt comportament care poate aparea intre timp. Procesul de recompensare/ intarire creste frecventa cu care se va manifesta un comportament pe viitor insa schimba si valoarea stimulului prezentat/ antecedentului. Un stimul care evoca un anumit comportament pentru ca a fost asociat cu recompensa devine discriminative stimulus (SD). Este posibil ca recompensa sa fie asociata cu o schimbare in valoarea SD-ului datorita unei motivatii. Establishing operation (deprivarea) creste eficienta recompensei. Abolishing operation (AO) (satiation) scade efiecienta recompensei. EO ----- SD ----- R ----- SR SR = stimulus reinforcer

Descoperirea recompenselor!De ce descoperire, cand ABA se lucreaza de zeci de ani?Pentru ca acestea sunt extrem de individualizate.

Avem certitudinea ca acel ceva pe care noi il oferim este recompensa, doar atunci cand probabilitatea ca acel comportament sa apara in viitor creste.Recompensa este o consecinta oferita unui comportament, nu unei persoane.

Recompense sunt: Lucrurile pe care copilul le gaseste recompensatorii variaza in timp.Recompensa trebuie sa fie usor de dat si sa amuze copilul repede. Recompensa verbala trebuie sa sune diferit de SD si de informalul Nu.

Mari cantitati de recompense pot avea un puternic efect dar pot cauza si saturatia. Recompensa variata este esentiala!!! Recompensa trebuie sa fie diferentiata.

Exista mai multe tipuri de recompense: pozitive si negative, primare si secundare.

Sistem de recompensare Programul de recompensare/intarire ne spune cate raspunsuri sau care specific raspuns va fi recompensat (Kazdin, 1994, p148).

Clasificare:

1. Continuu: recompensarea unui raspuns, ori de cate oriacesta apare. 2. Intermitent: Recompensarea unui raspuns dupa un numar fix sau variabil de raspunsuri sau dupa un interval fix sau variabil.

Efectele sistemului de recompensare Comportamentele target (in achizitie) sunt realizate la o mai mare frecventa cand este folosit un sistem de recompensare continuu. Comportamentul intarit de un sistem de recopensare continuu va fi eliminat mult mai repede in cazul in care se decide ca acel sistem de recompensare sa fie eliminat. Comportamentul mentinut de un sistem recompensare intermitent este mult mai rezistent la extinctie.

Recompensa Recompensa este un eveniment prezentat imediat dupa un comportament. Este definita de faptul ca va mari frecventa comportamentului. Daca frecventa comportamentului nu va creste in urma prezentarii a ceea ce se considera a fi recompensa atunci evenimentul sau obiectul NU este recompensa. Recompensa nu se confunda cu premiul, premiul este un eveniment sau obiect care se poate intampla sau oferi in schimbul a ceva facut, dar nu inseamna ca frecventa unui comportament va creste.

Recompensele pozitive si negativeOrice recompensa mareste frecventa unui comportament.

Recompensa pozitiva.se refera la cresterea frecventei unui raspuns urmat de un eveniment favorabil (recompensa pozitiva) (Kazdin, 1994) Recompensa pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa ca un eveniment favorabil ori obiect dat imediat dupa un raspuns Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute, pot actiona ca recompense pozitive pentru altii, de ex. tipand Opreste-te ori constrangerea fizica pot uneori recompensa comportamente

Recompensa negativa se refera la cresterea frecventei unui raspuns prin inlaturarea unui eveniment aversiv imediat dupa raspuns (Kazdin, 1994) Recompensa negativa se refera la acele situatii in care o persoana se simte inconfortabil si in urma unui raspuns, evenimentul este inlaturat De aceea, in aceleasi situatii, copilul va raspunde la fel Inlaturarea evenimentului aversiv trebuie sa mareasca frecventa unui comportment, altfel nu este o recompensa negativa Recompensa negativa nu trebuie confundata cu pedeapsaExemple de recompense negative: - unui copil i se da timp liber numai dupa ce a reusit sa stea 10 minute pe scaun.; - Copilul este lasat sa iasa din camera numai dupa ce a raspuns la 10 intrebari de pe cartonase, iar cartonasele au disparut de pe masa.

Recompensa primara si secundara Recompensa primara - numita si recompense naturale - apa, mancare Recompensa primara nu poate functiona intotdeauna - daca un copil a mancat inainte de sesiune, atunci mancarea nu va actiona ca o Recompensa. Recompensa primara se foloseste foarte mult in primele stadii ale programului, dar este insotita intotdeauna se recompensa secundara.

Recompensa secundara Ex.: recompensa verbala, gadilat, jucarii, alergat etc. Recompensa diferentiata Actiunea cea mai apropiata de raspuns trebuie puternic recompensata Raspunsurile care nu sunt asa de aproape de raspunsul-tinta nu vor fi asa mult recompensate. Criteriile de evaluare a unui raspuns trebuie stabilite de toti membrii echipei si stabilite recompense diferentiate.

Extinctia

Extinctia nu inseamna numai ignor inseamna indepartarea recompensei ce mentine comportamentul.

Ignorarea unui comportament functioneaza numai si numai daca atentia este variabila care mentine comportamentul.

Tipuri de extinctie Ignor controlat extinctia comportamentului mentinut de atentie Cereri extinctia comportamentului de evitare Extinctia senzoriala extinctia stimularii produsa direct de raspuns

Iwata et al. (1994)

Factori ce influenteaza extinctia1. 2. Sistemul de recompensare anterior extinctiei Aparitia recompenselor in timpul extinctiei

Sistemul de recompensare determina daca extinctia va rezulta in o descrestere rapida sau una graduala. Sistem de recompensare continuu vs sistem de recompensare intermitent

Rezistenta la extinctie este construita in sistemul intermitent de recompensare.

Pedeapsa PEDEAPSA cosecinta neplacuta a unui anumit comportament indezirabil, prezentarea unui stimul neplacut sau aversiv cu scopul de a reduce un anumit comportament. Pedeapsa apare cand un raspuns este urmat imediat de o consecinta care conduce in viitor la scaderea in frecventa a acelui raspuns (Azrin&Holtz, 1966)

Pedeapsa pozitiva Pedeapsa negativa FACTORII care influenteaza eficienta pedepsei: - Daca este sau nu oferita imediat, - Continuu sau intermitent, - Intensitatea pedepsei.

Pedeapsa este procesul prin care se prezinta un stimul in urma unui comportament, iar ca urmare a acelui stimul frecventa comportamentul descreste. Pedeapsa nu este reprezentata prin actiunea persoanei care ofera consecinta nici de natura consecintei. Avem de-a face cu o pedeapsa numai daca un comportament scade in intensitate. Vorbim si aici despre pedeapsa pozitiva si pedeapsa negativa. Pedeapsa pozitiva apare atunci cand frecventa comportamentului scade prin prezentarea unui stimul overcorection, Pedeapsa negativa apare atunci cand frecventa comportamentului scade prin indepartarea unui stimul time out, costul raspunsului.

Overcorection i se cere copilului sa indeplineasca o serie de actiuni care lui ii par dificile, drept consecinta imediata a comportamentului problema. De exemplu daca copilul aduna hartii de pe jos si le baga in gura il punem sa faca curat in locul de unde aduna hartiile si sa-si spele mult gura si mainile. Sau daca pune in gura diferite obiecte, iar acest lucru se intampla frecvent, de fiecare data cand pune obiectul in gura ii spunem de mai multe ori (sa zicem de 5 ori) pune-l la loc ia-l, pune-l la loc, ia-letc.

Timeout consta in blocarea fizica si intreruperea pentru cateva minute imediat dupa comportamentul problema a unei situatii recompensatorii pe care subiectul o traieste. Aceasta tehnica trebuia folosita daca incercarile noastre de a schimba comportamentul copilului au esuat. De exemplu putem sa-l punem pe copil pe un scaun cu fata la perete dupa ce a lovit pe cineva. Trebuie folosit un timer pentru a fi clar cat timp este pedepsit.

Nimeni nu vorbeste si nu se uita la copil pana nu expira timpul de pedeapsa.

Trebuie sa fim atenti cand folosim timeout-ul. Uneori copilul se poarta urat tocmai pentru ca vrea sa iasa dintr-o situatie neplacuta pentru el sau nu vrea sa indeplineasca o sarcina; in aceste situatii timeout-ul devine o recompensa si poate intarii comportamentul nedorit.

De exemplu copilul poate sa loveasca atunci cand il punem sa-si stranga jucariile, daca aplicam timeout in aceasta situatie copilul obtine ce vroia, nu si-a mai strans jucariile. Perioada de timeout nu trebuie sa fie lunga pentru copiii mici nu trebuie sa depaseasca 5 minute.

Legi ale comportamentuluiStimul dorit Intarire pozitiva stimuleaza comportamentul Pedeapsa negativa inhiba comportamentul Stimul nedorit Pedeapsa pozitiva inhiba comportamentul Intarire negativa stimuleaza comportamentul Adaugarea unui stimul

Indepartarea unui stimul

.

Selectarea si definirea comportamentului target

Selectarea si definirea comportamentului target 1. 2. 3. 4. Rolul evaluarii in ABA Etapele evaluarii Screening Definirea problemei si/sau a criteriilor de realizare Identificarea comportamentului target Monitorizarea progresului

Metode de evaluare (interviu, checklist, teste, observatie directa) Efectele evaluarii (reactivitate, habituare)

Comportamente semnificative social Comportamente semnificative social (cusp, comportamente pivot) Un comportament poate fi considerat cusp atunci cand ii deschide individului accesul la noi medii, noi recompense, noi raspunsuri. Imitarea, cititul, etcComportamentele pivot sunt acele comportamente care odata invatate, produc imbunatatiri si in alte comportamente daptative neinvatate anterior Initierea in comunicare.

Comportament target = comportamentul specific, selectat pentru a fi modificat. Prioritizarea comportamentelor target Un comportament devine comportament target in terapie: - Cand manifestarea lui poate pune in pericol individul sau pe cei din jur. - Cand comportamentul se manifesta foarte mult / des. Sau atunci cand persoana are nevoie des de acest comportament si inca nu l-a invatat. - Cand comportamentul atrage atentia intr-un sens negativ asupra persoanei. - Cand problema persista de mult timp. - Rata mare de recompensare. - Importanta: nivel de abilitati & independenta. - Recompensa pentru parinti. - Probabilitatea succesului. - Cost .

Analiza comportamentala aplicata in tulburarile de spectru autist .Sesiunea 2

Cercetarile analizei comportamentale aplicate de la sfarsitul anilor 60 pana in prezent Incepand cu sfarsitul anilor 60 interventiile comportamentale pentru persoanele cu autism cresc exponential. Apare Journal of Applied Behavior Analysis. Definitia clara a domeniului si a metodelor terapiei stabilite de Baer, Wolf si Risley in articolul Cateva dimensiuni curente in analiza comportamentala aplicata a condus la aparitia mai multor metode in tratarea persoanelor cu autism. A inceput sa se puna accent pe invatatea unor comportamente mai complexe.

Primele rezultate in tratarea copiilor cu autism au fost publicate de Lovaas, Koegel, Simmons si Long (1973). In acel studiu au prezentat rezultatele programului in progres cu copii cu autism. Acest articol a anuntat primele rezultate promitatoare legate de tratarea deficitelor principale ale copiilor cu autism. In studiul lui Lovaas si a colegilor lui au participat 20 de copii. Acesti copii erau in terapie de 7 ani. Mai mult, datele de generalizare erau oferite pentru analiza.

.

Lovaas a creat un sistem de inregistrare a datelor. Scopul acestui studiu a fost dezvoltarea limbajului.

A observat ca cei mai multi dintre copii demonstrau comportamente autoagresive. A observat ca abordarea psihodinamica in care ii oferi copilului afectiune si atentie neconditionata conducea la cresterea frecventei acestor tipuri de comportamente. El a afirmat ca aceste comportamente s-au dovedit a fi rationale si in ultima instanta comportamente sociale controlate de aceleasi legi ca si comportamentele adecvate. Lovaas a explicat decizia lui de a folosi aversivul ca impuls la observarea unui copil care isi lovea sistematic capul de suprafete tari. A lovit-o la fund si problema de comportament a disparut; mai mult a observat ca devenise mult mai afectuasa cu el si cu ceilalti adulti. Aceasta experienta a condus la multe alte cercelari in care el a folosit aversivul ca procedura de reducere a comportamentelor problema.

Lovaas a fost primul care a demonstrat ca atentia sociala poate fi conditionata ca si intaritor prin asocierea sa cu alimente sau alte tipuri de intaritori (Lovaas, Freitag, Kinder, Rubenstein, Schaeffer & Simmons, 1966). A observat ca valoarea atentiei sociale crestea daca persoana care oferea atentie folosea si pedeapsa (Lovaas et al., 1965). Explicatie: atentia sociala era corelata cu terminarea situatiei aversive. In final, Lovaas a fost primul care a sugerat ca cele mai multe dintre comportamentele stereotipe pot fi rezultatul unor stimulari senzoriale/perceptuale produse de raspuns.

Diseminarea interventiei analitice comportamentale Munca lui Lovaas si a colegilor lui din 60 pana in 90 a condus la acceptarea analizei comportamentale aplicate ca prima optiune in tratarea copiilor cu autism. Munca din 1973 discutata anterior a modelat studiile ulterioare din 1987 si 1993. Lovaas, in 1993, a mentionat lectiile invatate din studiul din 1973: 1.Copiii mici beneficiaza cel mai mult de tratament. 2.Tratamentul in mediul copilului este cel mai eficient. 3.Generalizarea raspunsului nu a aparut si a fost nevoie de training intensiv. 4.Parintii sunt cei mai buni terapeuti. 5.Tratamentul trebuie sa se mentina intreaga zi si sa fie mentinut cel putin 2 ani.

Copiii cu autism au intrat intr-un studiu pe 2 ani. Tratamentul s-a bazat pe principiile ABA si pe metodele demonstrate anterior a fi eficiente. Tratamentul s-a axat pe reducerea problemelor de comportament si dezvoltarea abilitatilor de comunicare, interactiune sociala, abilitati de joaca si abilitati cognitive. Procedurile implementate sunt descrise in cartea lui Lovaas, Me Book, publicata in 1981. Parintii au jucat un rol important in tratamentul copiilor lor. Tratamentul aversiv s-a folosit cu unii copii.

Copii au fost impartiti in trei grupuri; toti copii erau sub 4 ani. A existat un grup experimental si doua grupuri de control. Grupul experimental a primit 40 de ore de tratament, iar grupul de control mai putin de 10 ore si nu s-a folosit stimuli aversivi.

Cel de-al doilea grup de control a primit tot 10 ore de tratament dar serviciul era oferit de o agentie diferita. Rezultatele l-au surprins chiar si pe Lovaas.

Aproape jumatate din grupul experimental au aratat progrese remarcabile indicand o functionare intelectuala si educationala normala, in timp ce numai 2% din grupul de control au avut aceleasi progrese. In 1993, McEachin, Smith si Lovaas au observat ca efectele tratamentului au fost mentinute la 8 din 9 copiii considerati in 1987 recuperati. Mai mult, schimbarile observate in grupurile de control nu erau semnificative (erau rezultatul maturizarii).

Replicile studiului lui Lovaas 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Birnbrauer & Leach, 1993. Smith, Eikeseth, Klevstrand, Lovaas, 1997. Smith, Groen & Wynn, 2000. Eikseth, Smith, Jahr & Eldevik, 2002. Howard, Sparkman, Cohen, Green, Stanislaw, 2005. Sallows & Graupner, 2005. Cohen, Amerine-Dickens & smith, 2006. Eldevik, Eikseth, Jahr & Smith, 2006. Eikeseth, smith, Jahr & Eldevik, 2007. Remington, Hastings, Kovshoff, DegliEspinosa, Jahr, Alsford, Lemaic & Ward, 2007. 11. Zachor, Ben-Itzchak, Rabinovich, lahat, 2007.

Nu toate programele de interventie comportamentala timpurie au produs acelasi efect.

Reguli: Tratamentul sa se faca in mediul copilului (acasa, gradinita, etc.). Parintii sa fie implicati activ. Tratamentul sa fie intensiv si sa acopere toate ariile deficitare. Analistii comportamentali sa fie foarte bine pregatiti. Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine instruita.

Analiza comportamentala aplicata in tulburarile de spectru autist Rezultatele cercetarilor in urma aplicarii ABA arata ca daca terapia este inceputa destul de devreme - inainte de varsta de 4 ani, este destul de intensiva - 20-30 pana la 40 de ore de terapie pe saptamana si este continuata pana la doi ani, pana la 50% dintre copii pot fi recuperati. Copiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvolta abilitatile sociale, anumite abilitati academice si mai important, abilitati de viata. Isi pot imbunatatii abilitatile de autoajutorare necesare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine in casa. Pe scurt, ei pot sa devina, in multe cazuri, relativ independenti.

Cum vede un comportamentalist autismul

Comportamente in EXCES (autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism, comportamente obsesive, comportamente stereotipe). Comportamente DEFICITARE (limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca, abstractizari si autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descreste comportamentele excesive, de a creste comportamentele deficitare si de a modela altele noi. Analiza comportamentala aplicata pune accent pe controlul intaritorilor. Scopul tratamentului este de a preda un numar mare de comportamente adaptive (congnitive, lingvistice, sociale, etc.) prin intarirea aproximarilor comportamentelor tinta si a discriminarilor tot mai complexe intre situatii. Terapia se adreseaza tuturor ariilor de dezvoltare: cognitiv, motric, social, autosevire si comunicare si limbaj. De asemenea terapia vizeaza si principalele probleme legate de comportamentele neadecvate.

Comportamente in exces

Comportamente deficitare

Cum ajuta ABA copilul cu autism creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prin recompensare; invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica si recompensare preda abiliati de autoservire, comunicare, relationare sociala); mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul social; generalizeaza sau transfera comportamentele dintr-o situatie in alta sau de la un anumit mod de raspuns la altul, mai complex ( scopul este de a generaliza si transfera tot ceea ce invata in camera de lucru - la gradinita, scoala, mediu social); reduce comportamentele interferante, care pot ingreuna invatarea si relationarea; modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze cat mai eficient, insa pe termen lung se urmareste ca persoana sa se poata descurca in orice situatie.

Fiecare copil poate face progrese in terapie, pentru ca ABA este un sistem de invatare, un program de invatare prin care isi propune sa modifice comportamentul copilului in mod sistematic si intensiv. Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent. Intarirea comportamentului se face prin recompensare, intreg sistemul functionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie sociali. Obiectivele sunt impartite in pasi mici, pe care fiecare copil sa-i poata atinge, si daca cerinta este prea mare, se da un pas inapoi pana cand copilul poate reusi apoi trecem la pasul urmator

Abilitati

Comportamente neadecvate

SUCCESUL IN TERAPIE DEPINDE DE 4 FACTORI MAJORI Varsta copilului la intrarea in program; Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si autostimularile; Gradul de implicare al familiei; Profesionalismul echipei si coordonatorului.

Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele si cat va recupera copilul vom putea avea dupa 6 luni insa o imagine de ansamblu asupra modului in care evolueaza copilul. Trebuie sa ne bazam pe fapteconcrete, pe achizitii pentru a da un prognostic.Multi copii cu autism au si retard; succesul copilului nu este intotdeauna sub controlul specialistului, depinde foarte mult si de implicarea familiei, varsta copilului la intrarea in program, nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si autostimularile

Discrete Trial Una dintre cele mai frecvente proceduri implementate in tratarea copiilor cu autism. Metoda a fost dezvoltata de Sid Bijou si aplicata pentru prima data de Wolf cu Dicky. Aproape fiecare program intensiv de invatare include discrete trial. Abilitatile invatate folosind discrete trial sunt: limbaj, interactiune sociala, hobby, abilitati cognitive, reducerea comportamentelor inadecvate, imitatie, etc. (Smith, 2001). Smith (2001) sugereaza ca este singura metoda eficienta de invatare a noilor abilitati si de noi discriminari.

Discrete trial are 4 componente: 1. Stimulul antecedent devine un stimul discriminativ 2. Prompt 3. Raspuns 4. Consecinta SD ---------------------- R ----------------------- C Stimul Raspunsul Consecinta Discriminativ copilului comportamentului Uneori intre SD si Raspuns se interpune Promptul (ajutorul oferit copilului), apoi Consecinta. .

De ce se foloseste Discrete Trial?

Clarifica ceea ce are de invatat copilul atat pentru adult cat si pentru copil. Ajuta terapeutul sa fie consecvent Usureaza evaluarea progresului si colectarea datelor. Compartmentele pot fi manipulate si schimbate sistematic Copilului ii este clar ce se va intampla si ce I se cere intr-un sitting Consistenta in randul tutorilor este mentinuta Colectarea datelor este simpla Evaluarea progreselor poate fi facuta obiectiv

Caracteristicile unui SD trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului; este cerinta, fara adaugiri in plus ( numele copilului, uita-te la mine!, fii atent!);

se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului; poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari, sau a unei intrebari; initial se da la fel de catre toti cei implicati in program.

Caracterisitcile unui Raspuns raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul asteptat in 3 - 5 sec. (in colectarea datelor se noteaza cu +); raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din acelasi program sau din altele dar gresit, sau cand se angajeaza in alt fel de comportamente decat cel asteptat in urma SD-ului (se noteaza cu -) ; non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un raspuns corect dar dupa cele max 5 sec., se considera a fi raspuns gresit in colectarea datelor (se noteaza cu 0). promptat copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteaza cu P).

Consecinta Raspunsului Pozitiva = recompensa ( BRAVO + recompensa materiala). Se ofera numai in cazul unui raspuns corect. Se ofera imediat dupa raspunsul corect; Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru a-si mentine valoarea de recompensa. Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau raspunsuri foarte bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate. Cu toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc efecte mai puternice, evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin varierea recompenselor. Negativa = NU!, Ai gresit!, Fii mai atent! Etc. Consecinta negativa trebuie sa fie pur informationala (atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a dat raspunsul asteptat) si se da dupa un raspuns gresit, sau un non-raspuns. Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si pentru a avea intradevar valoare de recompensa nu trebuie sa-i fie copilului la indemana in nici o alta imprejurare, decat in urma unui raspuns corect. Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid. Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata, alunele, kinderul)

Principiile recompensariiPentru ca recompensarea comportamentelor sa fie eficienta trebuie sa respecte urmatoarele principii: IMEDIAT CONTINGENT ADECVAT EVITAREA SATIETATII/ DEPRIVAREA

SP STIMUL PROMPT (P) Este ajutorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un SD

SD ( prompt)------------------>R-------------------->SR

Trebuie sa apara imediat dupa SD. Terapeutul decide daca ofera P sau nu inainte sa dea SD-ul.

Tipuri de prompt Fizicc Ii oferim infrumare fizica pentru a ii arata cum sa faca ceva. Imitare Inainte de a folosi acest prompt copilul trebuie sa stie sa imite. Accelerare Marind ritmul promptului, avand un raspuns corect oferim un alt SD, asta inseamna ca avand o recenta experienta de raspunsuri corecte si a fost recompensat pentru ele, copilul are sanse mai mari sa ofere un alt raspuns corect Pozitionare Obiectul tinta este pus mai aproape de copil Legaturi cu cunostintele anterior Folosind ceva ce copilul deja stie pentru a il ajuta sa achizitioneze un raspuns corect, de ex. SD: Atinge rosu - copilul atinge rosu si este recompensat, immediate dupa asta este intrebat Ce este? (target) - rosu (recompensa).

Indrumare verbala Trebuie sa asezi cubul rosu peste cel verde Inflectiunea vocii Punctand cuvantul important din SD ii putem indica partea din SD la care trebuie sa fie atent, de ex. Arata cana MARE. Alte prompturi Aratat, gest, privire Prompturile involuntare (trebuie evitate)

Cand se foloseste? Cand sarcina este noua copilului, raspunsul este ghidat de mai multe ori, aceasta este cunoscut ca mass prompt In general prompt-ul trebuie oferit cat mai aproape de SD ori in acelasi timp Cand un raspuns a fost ghidat de mai multe ori si copilul incepe sa isi dea seama de ce trebuie sa faca, prompt-ul este retras treptat Cand prompt-ul este retras, raspunsul poate fi ghidat doar la jumatate deoarece copilul este capabil sa faca independent ceva Daca o actiune se considera masterata, deci suntem siguri ca el stie ce are de facut, atunci prompt-ul este oferit dupa doua raspunsiri incorecte. Acesta este cunoscut ca si nu-nu-prompt Copilul nu trebuie sa ofere mai mult de 2 raspunsi incorecte fara a primi prompt Dupa nu-nu-prompt urmeaza un test in care copilul nu este ghidat, pentru a testa daca poate sa faca sarcina singur.

Sugestii Intotdeauna folositi cel mai putin intrusiv prompt. O ierarhie a prompt-ului trebuie stabilita. Eliminati promptul cat mai repede. Intotdeauna prompt dupa doua raspunsuri incorecte Intotdeauna dupa NU_NU_prompt- TEST. Recompensati raspunsurile cu prompt diferentiat. Testati mai tarziu ceea ce a fost inconsistent intr-un sitting.

Criteriile de masterare Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit. Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri gresite.

Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate fi diminuat treptat. Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea Cum diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in oferirea raspunsului?

Motivatia Vorbirea spontana (ex., vocal, semn, imagine) este comportamentul vocal controlat de stimuli si conditiile naturale motivationale - conditii care nu au antecedente verbale. n scopul de a preda spontaneitatea, antecedentele relevante trebuie s fie predate (antecedentele verbale nu sunt intotdeauna relevante; uneori sunt contraproductive). Stabilirea Cererii O cerere (mand) este "un operant verbal n care rspunsul este ntrit de o consecin caracteristic i este, prin urmare, sub controlul funcional al condiiilor relevante deprivare sau stimulare aversiva" (Skinner, 1957, pp.. 3536 ). MO Comportament verbal Copilul vrea sa Spune citeste i se citeasca (deprivarea de povesti) Consecinta I se citeste povestea

REGULI DE INVATARE MT Trial masiv;

DT Trial de discriminare; RR Rotatie aleatoare; INTRETINERE INVATARE INCIDENTALA Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit. Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri gresite. Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate fi diminuat treptat. Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea Cum diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in oferirea raspunsului?

Mass Trial Este repetarea cerintei pentru acelasi obiect, ceea ce inseamna ca vei prezenta acelasi SD. Mass trial trebuie intotdeauna folosit cand targetul este nou Initial toate sarcinile sunt facute cu prompt deoarece copilul nu stie ce anume trebuie sa faca Promptul este retras treptat pana cand copilul este capabil sa faca sarcina in mass trial fara prompt Cand un target este 90-100% corect in mass trial atunci se va trece la pasul urmator de invatare.

Mass trial cu distractori

Cand copilul incepe un nou program, initial el nu va stii ce are de facut Cand incepeti un program primul target este ales si trebuie sa urmati pasii procesului de invatare. Sa presupunem ca ati ales ca target cana.

Mass trial - ex Singur - cana este singurul obiect de pe masa, copilul invata doar sa atinga cana Cu un distractor neutru - asta inseamna: cana este in mass trial (numai cana ii este ceruta) dar pe masa se mai afla un obiect pe care nu intentioned sa il introduceti curand (mass trial cu un distractor) Initial puteti sa faceti prompt pe cana deoarece se afla cu un alt obiect pe masa Cu 2 distractori pe masa Cand prompt-ul este retras si copilul poate identifica cana in orice pozitie, sunteti pregatiti sa mergeti mai departe. Daca sunt 2 obiecte pe masa ele trebuie sa fie mutate permanent ! Pana acum copilul a invatat ca daca atinge cana primeste recompensa; nu stim inca daca a invatat cuvantul. Pentru a fi siguri ca el stie intr-adevat cana trebuie sa introducem un al doilea target (cal).

Random Rotation Pana acum copilul a fost invatat sa atinga calul si cana in sittinguri separate. In random rotation ambele obiecte vor fi pe masa si ii vor fi cerute pentru a vedea daca poate sa le discrimineze.

Expanded trial Aceasta metoda este folosita pentru a mari timpul dintre prezentarile targetului. Pentru aceasta puteti folosi lucruri masterate ca distractori. Expanded trial poate fi folosita daca copilul are dificultati in a discrimina actiunile intrun program.

Exemplu: Program: Receptive instructions SD: fa cu mana Target: Fa cu mana Distractori: (cee ce copilul deja stie): bate din palme, ridica-te, atinge nasul, sari. Target SD: Fa cu mana Distractor SD: Bate din palme Target SD: Fa cu mana Distractor SD: Sari Target SD: Fa cu mana Distractor SD: Atinge nasul

Distractorii trebuie sa fie introdusi gradat, de la cel mai usor la cel mai greu. Daca copilul gaseste o discriminare dificila (Fa cu mana cu bate din palme) aceasta va fi verificata intr-un alt sitting Daca in timpul sittingului copilul nu raspunde corect la unul dintre distractori I se va face prompt imediat, dupa care tutorele se va intoarce la target. Actiunea incorecta va fi verificata intr-un alt sitting.

Modelare O procedur n care este ntrit prin aproximri succesive un comportament int. Este folosit pentru a nva comportamente care nu sunt n repertoriul copilului sau care sunt greu de promptat . Stabilii comportamentul int . Identificai un comportament din repertoriul copilului care este aproximativ cu comportamentul int . Recompensai copilul pentru aceast aproximare , promptnd dac este nevoie . Odat ce copilul se angajeaz consitent n aceast aproximare, mrii criteriul de rspuns la un comportament care este mai apropiat de comportamentul int. Recompensai numai aceast aproximare apropiat Continuai s recompensai fiecare aproximare i s ridicai criteriul dvs . pn cnd vei obine comportamentul int . Avantaje : Permite recompensarea imediat . Conduce copilul spre rspuns corect . Reduce frustrarea copilului . Dezavantaje : Poate necesita timp .

Inlantuire Crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelor simple masterate ntr-o secven de comportamente numit lan . Pai : Stabilii comportamentul int . Efectuai o analiz a sarcinii.mprii comportamentul int n pai distinci mici . Determinai care dintre aceti pai sunt deja dobndii de copil i care au nevoie s fie nvai . Stabilii SD-ul i controlul SR pentru fiecare pas n parte . Legai paii rnd pe rnd unul de altul ntr-o secven nainte sau napoi . Diminuai SD-urile individuale i SR ul pn la existena unui singur SD la nceputul lanului iar recompensa apare numai la finalul nlnuirii .

Tipuri : nlnuirea nainte ncepei cu primul pas din lanul comportamentelor i adugai fiecare pas ntr-o secven ce nainteaz pn la ultimul pas (ncepei prin a-l nva pe copil s-i pun pantalonii peste picioare i s sfreasc prin a-l nva s i trag pn n talie). nlnuirea napoi ncepei cu ultimul pas din lanul comportamentelor i adugai fiecare pas ntr-o secven napoi , pn se ajunge la primul pas (ncepei prin a-l nva pe copil s-i trag panatalonii pn la talie i ncheiai prin a-l nva s i-i pun peste picioare). Not : n timpul nlnuirii putei prompta copilul de-a lungul ntregii secvene a pailor i s diminuai prompt-urile ntr-o manier de avansare sau de napoiere .Putei de asemenea s adugai fiecare pas pe msur ce se mastereaz cel anterior , oferind un prompt dac este necesar pentru includerea pasului adugat n rspunsul copilului .

Task analysisSpalatul pe maini Da drumul la apa Pune sapun pe maini Freaca mainile Pune mainile sub apa Opreste apa Ia prosopul Se sterge pe mainiFiecare element din inlantuire funtioneaza ca recompensa pentru cel anterior si ca SD pentru urmatorul.

Metode de colectare a datelor Exercitiu practicSesiunea 3

Metode de masurare a comportamentului Dimensiunile comportamentului - repetabilitate se refera la aparitia repetata a unui comportament (aparitiile pot fi numarate) - temporal extent fiecare aparitie a comportamentului intr-o anumita perioada de timp (durata poate fi masurata) - temporal locus araritia comportamentului se raporteaza la alte evenimente (se poate specifica in timp, cand anume a avut loc comportamentul). Latenta.

Metode de colectare a datelor Metode de colectare a datelor pe baza dimensiunilor comportamentului: o trials- to-criterion: numarul de trials de care are nevoie o persoana pentru a atinge criteriul de performanta anterior stabilit. Ex. De cate incercari are nevoie un copil pentru a invata sa-si lege sireturile independent. o event recording: detectarea si inregistrarea fiecarei aparitii a unui comportament (cu un clicker, sau pur si simplu cu creionul pe hartie), o time sampling (whole-interval; partial-interval; momentary-interval), recomandari colectari de date (exercitiu practic)

Analiza functionalaDescriere si exercitii practice

In cazul copilului cu autism comportamentele problema pot prezenta formele cele mai variate si ciudate, chiar daca exista unele tipice si repetitive. Pot fi comportamente-problema extreme: tipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, muscatul mainilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum hiperventilatia sau crizele de apnee (tinutul respiratiei). In cadrul comportamentelor problema sunt incluse si autostimularile, stereotipiile, comportamentele obsesive care desi nu sunt periculoase creeaza subiectului un obstacol in dezvoltare, invatare si socializare. Copiii cu autism risca sa fie absorbiti de jocuri autostimulante care ii impiedica sa reactioneze la ceea ce se intampla in jurul lor si la cererile celorlalti, sau se pot angaja intr-o activitate obsesiva din care daca sunt intrerupti pot declansa crize de furie. In categoria comportamentelor problema pot fi incluse si ecolalia (imediata sau intarziata) si respiratia gresita; acestea doua fiind la randul lor destul de dificil de controlat.

Un comportament neadecvat poate avea una dintre urmatoarele functii: Copilul obtine CEVA in urma acelui comportament recompensa materiala sau atentie. Copilul SCAPA de o sarcina/cerinta. Copilul EVITA o sarcina. Efectul obtinut este de autostimulare.

Trebuie sa tinem cont de un lucru foarte important o singura manifestare a comportamentului problema nu ne poate spune totul despre el. Este absolut necesar sa se adune date despre situatiile in care apare si consecintele care au urmat pentru a determina cauzele si functiile comportamentului respectiv, si pentru a putea implementa o procedura de modificare comportamentala eficienta.

Tehnici de modelare a comportamentuluiSesiunea 4

Tehnici de modelare a comportamentului Tehnici de utilizare a recompensei Recompensa diferentiata: Aproximarile cat mai apropiate de raspunsurile asteptate ar trebui recompensate mai puternic. Raspunsurile care nu sunt apropiate de cel tinta vor fi recompensate mai putin. Recompensa pozitiva (Positive reinforcement) = cand se ofera ceva (este o procedura pozitiva) care creste frecventa acelui comportament in viitor. Recompensa negativa (Negative reinforcement) = cand se inlatura ceva, un stimul, iar acest fapt conduce la cresterea unui anumit comportament. De obicei se inceteaza o situatie care este perceputa de catre copil a fi frustranta

Tehnici de utilizare a recompenseiRecompensa diferentiata a altor comportamente / Differential Reinforcement of Other Behaviors (DRO) - Recompensa este oferita atunci cand pe parcursul unui anumit interval de timp nu a intervenit comportamentul problema. Exemple: comportamentul tinta de modificat este agresivitatea asupra copiilor, trasul de par. Daca intr-un anumit interval de timp dat copilul nu trage de par un copil el va fi recompensat, chiar daca in acel interval el a trantit obiecte sau a tipat.

Tehnici de utilizare a pedepsei

Time-out este definit ca retragerea posibilitatii de a castiga o recompensa pentru o perioada specifica de timp, contingent cu aparitia unui anumit comportament. Durata unui time-out ar trebui sa fie scurta, intre 2 si 10 minute. De regula o perioada mai mare de 15 min. este aproape totdeauna ineficienta. time-in situatie recompensatoare comportament time-out situatie recompensatoare.

.

Nonexclusion Time-out persoana nu este scoasa total din mediul anterior, dar isi pierde accesul la recompensa. Exclusion time-out - persoana este scoasa total din mediul anterior pentru o perioada de timp Ignorarea este eficienta doar atunci cand time-in este recompensatoare pentru copil si putem fi siguri ca am eliminat toate sursele de recompense pozitive.

Overcorrection Overcorrection este o tactica de reducere a comportamentelor in care, contingent cu aparitia unui comportament problema, copilului I se cere sa efectueze un comportament care necesita un efort suplimentar, dar care este direct sau logic in legatura cu comportamentul problema. (Foxx and Azrin 1972, 1973).

Overcorrection Restitutional overcorrection: cand copilului I se cere sa repare ce a stricat datorita comportamentului problema, aducand mediul la forma sa originala, si apoi I se cere sa aduca imbunatatiri mediului astfel incat sa arate mult mai bine decta inainte de producerea comportamentului problema. Positive practice overcorrection: atunci cand, contingent cu aparitia unui comportament problema, copilului I se cere sa repete realizarea corecta a comportamentului pentru o anumita perioada de timp sau de un anumit numar de ori.

Extinctie;

.

Aceasta procedura se refera la evitarea oferirii recompensei pentru un raspuns care anterior a fost recompensat. Sistemul de recompensare determina daca extinctia va rezulta in o descrestere rapida sau una treptata (continuu vs intermitent) Rezistenta la extinctie este construita in sistemul intermitent de recompensare.

Interventii pe antecedent.

Evaluarea abilitatilorZiua 2, sesiunea 1

Evaluarea abilitatilor - "The Carolina Curriculum for Infants and Toddlers with Special Needs"

ALCATUIREA PLANULUI DE INTERVENTIE

Exemple de programe pe etape de dezvoltare Analizarea programelor terapeutice in functie de abilitati.

Evaluarea periodica urmarirea progresului utilizand scalele de dezvoltare

Managementul unei ore de lucru 1 1 Sitting; Pauza; Notarea; Evaluarea situatiei de invatare; Vizionarea sesiuni de lucru 1 1.

ORGANIZAREA UNEI SESIUNI DE TERAPIEINAINTE DE SESIUNE Analizarea fiselor, dosarelor anterior completate de catre colegi, Stabilirea prioritatilor / obiectivelor zilei respective, Alegerea si pregatirea recompenselor specifice pentru comportamentele ce vor fi modificate, Pregatirea stimulilor si materialelor necesare desfasurarii sesiunii de lucru.

DESFASURAREA SESIUNII DE LUCRU Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuiesc efectuate. Organizarea corecta a sittingurilor. Parcurgerea unui numar de 8 10 programe intr-o sesiune, altele decat cele deja facute in sesiunea anterioara. Ritmul de lucru potrivit copilului, ce pastreaza un nivel ridicat de concentrare, in sitting si intre sittinguri. Tinerea copilului ocupat cu diferite activitati intre sittinguri. Organizarea materialelor cand copilul este ocupat cu o activitate adecvata (fara autostimulare). Chemarea si eliberarea de la lucru la timpul potrivit.

Notarea corecta la timpul si modul potrivit si cat de precis se poate. Urmarirea comportamentelor interferante. Oferirea de solutii in corectia comportamentala. Stimularea comunicarii verbale adecvate copilului cu frecventa ridicata. Cererea comunicarii cu copilul permanent sub diferite forme creative. Stimularea permanenta a imitatiei si jocului, Incurajarea independentei si efectuarea programelor de autosrvire cand este cazul, Oferirea unei ocupatii bune si creative in timpul liber.

DUPA SESIUNEA DE LUCRU Notarea tuturor observatiilor necesare, conform cu ceea ce s-a stabilit in echipa, Informarea parintilor in mod obiectiv despre evolutia copilului. Ascultarea si implicarea la sedinte. Comunicarea / informarea supervizorului cu privire la problemele si succesele copilului. Participarea cu echipa, oferirea de idei pentru imbunatatirea tratamentului. Receptarea feed-back-ului de la colegi si supervizor, si aplicarea lui in tratament. Anuntarea schimbarilor de program din timp, pentru a se putea gasi solutii.

Evaluarea Situatiei de InvatareSituaia Sunt materialele pentru nvare pregtite ? Au fost ndeprtate elementele ce distrag atenia ? Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?

Sarcina Este sarcina clar ? Este sarcina potrivit nivelului de funcionare a copilului ? Este sarcina mprit n pri componente ? Este specificat criteriul sarcinii ?

Instruciuni Sunt instruciunile concise ? Sunt instruciunile explicite ? Reflect ele nivelul de funcionare al copilului ? Au aceste instruciuni un nceput i un final distinct ? Sunt instruciunile potrivite sarcinii ? Sunt instruciunile consecvente ?. Sunt aceste instruciuni prezentate la momentul optim ? Este intervalul dintre trial-uri optim ? Consecinele Sunt consecinele eficiente (sunt recompensele ntritoare i nu urile informale efective )? Sunt consecinele imediate ? Exist vreun contrast ntre recompense i nu-urile informale ?

Sunt nsoite consecinele primare de o consecin secundar ? Este corect frecvena recompensei ? S-a dat consecina adecvat ? Sunt contingenele oricrei consecine bine specificate?

Distincia Trial-urilor Este fiecare instruciune urmat de o consecin ? Este fiecare trial independent ? Prompt-uri Prompt-ul obine comportametul dorit ? nsoete prompt-ul instruciunea ( i.e., apare simultan sau imediat dup SD) ? Sunt prompt-urile diminuate progresiv i sistematic ? Exist recompens difereniat pentru trial-uri promptate ?

Aspecte ale monitorizarii activitatii terapeutului prezentarea formularului de feedback

Lucru conform Discrete Trial SD= Stimul= Cerinta Include prezentarea unui obiect , a unei instruciuni sau a unei ntrebri. SD-ul trebuie s fie clar , simplu i potrivit nivelului copilului . Prezentarea materialele ntr-un mod consistent . Nu repetai SD-ul (e.g.,Privete-m , privete-m , privete-m .)fr ca rspunsul sau nonrspunsul copilului s fie urmat de o consecin (i.e., ncheiai toate trial-urile). SD-urile trebuie sa fie ferme dar pe un ton normal. R= Rspuns- Comportamentul n care se angajeaz copilul . Exist trei tipuri de rspunsuri: 1.Rspuns Corect copilul se angajeaz n comportamentul dorit n 3 secunde dup prezentarea SD-ului . 2 . Rspuns Greit copilul se angajeaz ntr-un comportament alternant dup ce SD-ul a fost prezentat . 3 .Non-Rspuns- copilul nu rspunde n 3 secunde dup prezentarea SD-ului .n colectarea datelor , un non-rspuns se consider rspuns greit . Asigurai-v de lipsa comportamentelor strine ( e.g.,comportament auto-stimulativ sau rspunsuri multiple ). Limitai timpul dintre SD i rspuns la aproximativ 3 secunde .n unele situaii o cantitate de timp mai mare sau mai mic ntre SD i R poate fi adecvat - imediat sau pn la 5 secunde

SR= Stimul ntritor Consecina ce urmeaz rspunsul copilului care schimb probabilitatea cu care comportamentul va fi reprodus . Oferirea recompensei n urma unui rspuns corect. Folosirea de nu informal( i.e., absena recompensei) atunci cnd copilul demonstreaz un rspuns greit sau non-rspuns dup ce i s-a prezentat SD-ul . Existena unei consecine imediat dup un rspuns .

PUNCTE TARI

PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

Creativitate si initiativa Folosirea de recompense bune si creative in timpul liber. Comunicarea cu copilul sub diverse forme creative. Investirea de energie in autocorestia comportamentala. Observarea copilului si reactionarea corecta la comportamentele nepotrivite

PUNCTE TARI

PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

Responsabilitate si devotament in terapie Interesul in tratament si evolutia copilului. Bun jucator in echipa in paralel cu bunul lucru cu copilul. Ascultarea si implicarea la sedinta. Raport la sedinta al problemelor si succesului. Oferirea de idei pentru imbunatatirea tratamentului. Receptarea fedbackului si aplicarea lui in tratament. PUNCTE TARI

PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

Rezolvarea unor sarcini specifice Capacitatea de a face sittingul cum s-a stabilit si notat in sedinta. Intelegerea obiectivelor. Urmarirea comportamentelor inteferanta. Stimularea comunicarii verbale adecvate copilului, cu frecventa ridicata.

PUNCTE TARI

PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

Organizare si management Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuie efectuate. Organizarea corecta a sittingurilor. Ritmul de lucru potrivit copilului. Pastrarea unui nivel ridicat de concentrare, in sitting si intre sittinguri. Tinerea copilului ocupat cu diferite activitati intre sittinguri. Organizarea cand copilul este ocupat cu o activitate adecvata (fara autostimulare). Notarea corecta la timpul potrivit si cat de prcis se poate. Chemarea si eliberarea de la lucru la timpul potrivit. PUNCTE TARI

PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI

Generalizare si mentinere Generalizarea se refera la schimbare n comportamentul copilului n mod specific drept rezultat a ceea ce a fost nvat. Este aproximativ analog cu transfer . Scopul final al terapiei este independenta de aceea generalizarea este un aspect important care trebuie avut in vedere inca de la inceputul terapiei. Generalizarea SD-ului; Generalizarea stimulilor; Generalizarea mediului; Generalizarea persoanelor.

Generalizarea Stimulului Msura n care un comportament nvat intr-o situaie este dup aceea efectuat ntr-o alt situaie. cu alte persoane abilitatea copilului de a rspunde unor persoane diferite de cele implicate n nvarea original . n alte medii abilitatea copilului de a rspunde n locuri diferite de scaun i mas ( e.g., pe canapea , pe podea ,la coal). alte SD-uri abilitatea copilului de a rspunde la SD uri diferite ( aeaz-te aici , stai jos , ia loc ) . ali stimuli abilitatea copilului de a rspunde la exemple diferite de stimuli fa de cei folosii la lecii . S1 S2 S3 S4

R

Generalizarea Rspunsului Msura n care, prin nvarea \unui comportament, observai schimbri n alte comportamente dei aceste comportamente nu au f ostnvate explicit ( e.g., nvai copilul s i strng jucriile la SD-ul strnge jucriile iar copilul ncepe n acelai timp s arunce gunoiul la coul de gunoi i s-i pun crile pe raft). R1 R2 S1 R3 R4 Meninere Msura n care comportamente care sunt meninute ntimp (un comportament este nvat la momentul 1 iar copilul menine comportamentul la momentele 2, 3,i 4 ). R R R R I-----------------I---------I-----------------I T1 T2 T3 T4

Tehnici generale de promovare a generalizarii: 1. Variai condiiile de stimulare n timp. Avei mai muli profesori/terapeui i mai multe stiluri . Variai stimulii . nvai mai multe exemple de stimuli (mai multe fotografii a diferite pisici ). Variai cuvintele instruciunilor i ale ntrebrilor (stai jos , ia loc , ezi aici ). Variai mediul n care are loc nvarea . Odat ce s-a ajuns la controlarea SD-ului n camera original de nvare , dai drumul la radio , lucrai n camere diferite sau n curte, sau cerei membrilor familiei s i desfoare activitile normale n timpul sesiunilor .

2. La nceput , condiiile pot fi destul de artificiale (SD-urile sunt limitate la cele mai importante cuvinte , se folosesc recompense tip hran , etc. ) Totui , n timp , trecei la condiii ct se poate de naturale : Transformai antecedentele (SD-uri) n antecedente naturale aa cum vor aprea n afara situaiei de nvare ( Poi s ari triunghiul versus atinge triunghi) . Trecei la recompense- laude naturale, mulumesc , abibilduri, stelue , bani ,etc . Transformai trial-urile n mai puin distincte i mai asemntoare cu interaciunile tipice (folosii un limbaj mai natural i diminuai recompensarea evident ) . Folosii stimuli pe care copilul i va ntlni zilnic (n locul stimulilor plasai pe carduri , folosii imagini din cri , obiecte din camer , etc . ). Adugai sesiunilor obinuite , sesiuni de nvare incidentale la alte ore ale zilei (orele mesei , n timpul jocului liber , etc. ). Artai stimuli i prezentai Sd-uri aa cum apar n mod natural .

3 . Modificai recompensele . Folosii recompense secundare . Subiai programul de recompense pentru recompensele primare i recompensele ce consum timp. La nceput recompensai fiecare rspuns corect , apoi reducei rata sau folosii un program aleatoriu (la fiecare al 3- lea sau al 4-lea rspuns). 4.Implementai reinerea informaiei n procedurile dvs de nvare . Extindei durata timpului dintre practicarea sarcinilor (trecei de la practicarea sarcinii n fiecare zi la 3 ori pe sptmn, la 1 pe sptmn , la 2 ori pe lun , etc .) Aceste programri sunt incorporate ntr-un orar de meninere. Folosii orare intermitente de recompensare astfel nct comportamentele s fie mai rezistente extinciei. Facei uz n nvarea copilului de procedura Trial-uri Extinse. 5 . nvai copilul comportamente funcionale astfel nct acestea s fie indicate i ntrite n viaa de zi cu zi, cum ar fi joaca adecvat, comunicarea i sporirea flexibilitii i a toleranei.

Invatare incidentalaDezvoltarea comunicarii spontane/ functionale

Integrarea copiilor cu tulburari de spectru autist in gradinite si scoli normale. Cunostinte necesare "umbrei" in vederea integrarii copilului cu tulburare de spectru autist in gradinita/scoala; Atributiile educatoarei - ce trebuie sa faca educatoarea atunci cand are in clasa un copil cu tulburare de spectru autist? Obiectivele generale de atins in scoli/gradinite si modalitati de interventie pentru atingerea lor;