Curs 7 Sindroame Psihiatrice

7/22/2019 Curs 7 Sindroame Psihiatrice

1/22

CURS 7

SINDROAME CLINICE PSIHIATRICE

n timp ce semiologia se refer la tulburarea unei laturi a psihicului, sindromologia se

refer la tulburarea psihicului ca ntreg. Acest ntreg semiologic, natural, poate fi studiat att

prin seciunea transversal (sindroame acute), la un moment dat a psihicului, cat i prin

seciune longitudinal a psihicului, obinnduse sindroamele de personalitate (sindroame

cronice).

!indromologia acut se mai numete i reactiv. "ea cronic se mai numete

sindromologie de de#voltare sau procesual. "aracteristica reaciilor este durata lor scurt,

fiind fugace i reversibile. "elelalte sunt durabile i adesea parial reversibile, coeficientul de

ireversibilitate purtnd numele de defect.

Sindromul psihopaticse caracteri#ea# prin aptitudini intelectuale suficiente, integrate

ns ntrun caracter di#armonic. $i#armonia este dat n fiecare tip de psihopatie de o anumit

trstur de caracter% de pild, n psihopatia paranoiac supraevaluarea propriului eu cu

subevaluarea celorlali, dificultatea de comunicare la schi#oi#i, aderena i impulsivitatea la

epileptoid, demonstrativitatea la isteric, agresiunea la antisocial, instabilitatea la borderline,

dependena de alii la dependent, insuportabilitatea implicrii la evitant, frica de anumite situaii la

evitant i duplicitatea la pasivagresiv. Aceste trsturi dominante nu pot fi stpnite, nu pot fi

moderate. Aceste trsturi, pe lng suferina pe care o impun, fac ru celorlali (&.!chneider). '

parte se pot decompensa psihotic cum ar fi schi#oi#ii, personalitatile borderline, schi#otipalii,

paranoi#ii.

Sindromul n!rotic se caracteri#ea# printrun conflict interior nere#olvat care

determin suferin psihic i corporal. ste adesea mascat i suport toate eplorrile inutile.

*epre#int peste + - din consultaiile de interne, de endocrinologie etc. rec prin toate iposta#ele

neurologice i chiar neurochirurgicale. !e cronici#ea#, se invalidea#, se pot decompensa psihotic.

n esen este o slbire a eului, o nencredere n propriile fore, o descura/are, o umilire, o sforare,

un fel de agare de eisten, de meninere a situaiei sociale, a familiei, o implorare a

compasiunii, adesea o victimi#are de ctre partenerii psihopai. Au o semiologie polimorf i labil

i de ndat ce este combtut un simptom, fondul anios gsete alt ieire. 0urni#ea# false

diagnostice de interne, chiar operaii inutile i determin reacia paradoal cnd autoritatea se

easperea# ii consider simulani.

1


2/22

!indromul nevrotic se poate ntlni i n debutul psiho#elor i n debutul demenelor.

2oate constitui o masc neltoare n evoluia psiho#elor i demenelor i poate de asemenea s

continuie procesul psihotic remis, fiind una din posibilitile de sindrom re#idual postprocesual.

Sindromul dprsi!este sindromul n care diminuarea forelor psihicului este resimit

ca o durere moral, ca o pierdere a sensului, a puterii de a merge mai departe. ste cel mai neplcut

autosentiment care duce la autonvinovire i la conclu#ia i svrirea suicidului. 3 se descriu dou

niveluri4 unul mai uor, cu contiina fenomenului nevrotic i un sindrom depresiv delirant,

psihotic, melancolic, cu mare pericol de suicid.

Sindromul maniacalaparine ecitaiei maniacale, dar n forme mai uoare hipomaniei

i chiar euberanei hipertime sau afectrii pitiatice. ste o stare de bine interior. !e produce o

accelerare a tririlor i o superficiali#are, o ealtare a vieii, a libidoului. !e ntlnete n prima fa#

din beia acut, din toicomanii uoare, eufori#ante, dup succese deosebite sau in cadrul tulburarii

bipolare.

Sindromul d a"ita#i psiho$motori ste un conglomerat de comportamente

de#ordonate, #gomotoase, variabile ca intensitate n cadrul aceluiai pacient, ct i de la o

afeciune psihic la alta. !e poate ntlni n toat patologia psihiatric, cu precadere in

episodul epansiv maniacal, schi#ofrenia, delirium tremens, unele demene.

"aracteristicile clinice4 hiperactivitate n toate sectoarele psihismului (motor, ideativ,

verbal, afectiv), cu vivacitate crescut, nerbdare, ton ridicat al vocii, locvacitate, logoree,

surescitare ideativ, eacerbarea memoriei i a ideaiei, mobilitatea afectelor, micri, mimic,

gesturi brute, necontrolate, de intensitatea variabil, care poate atinge paroisme coleroase,

incoercibile, cu potenial hetero5 autoagresiv.

2olimorfismul simptomatologic face dificil, n ma/oritatea ca#urilor, diagnosticul

diferenial al agitaiei psihomotorii. ist o variabilitate a perturbrii contiinei, care poate

fi clar n agitaia dintro psihopatie, schi#ofrenie paranoid, manie, reacia acut de stres, sau

6 dimpotriv confu#, cu de#orientare auto i allopsihic, halucinaii i ilu#ii patologice

vi#uale, alterri calitative de tip oneiroid n ca#ul unei meningoencefalite, deliriumului

tremens sau alte cau#e organice5 toicoinfecioase n care se manifest sindromul psiho

organic acut.

Apare n4 intoicaii cu monoid de carbon, eter, beladon, droguri, medicamentoase

7


3/22

(amfetamine, antidepresive triciclice, hidra#id) sau n delirium tremens, infecii (onirismul

din strile toico 8 infecioase, n encefalite, meningoencefalite, abces cerebral,

tromboflebita sinusului cavernos), oc chirurgical (prin reacie emoional sau organic

nespecific, prin impregnarea etilic brusc decompensat de sevra/), epilepsie prodromal

sau postcritic ca i#bucniri disforice declanate de incitaii, accesul maniacal, stri demeniale

6 agitaie monoton, eacerbat vesperal, cri#e coleroase nemotivate, de anulare i de panic,

292, schi#ofrenie, deliruri cronice.

Atacul d panic%. ste un episod neateptat, de anietate intens, acut i copleitoare,

care apare brusc si care se nsoete de sen#aia subiectiv de catastrof5 moarte iminent,

precum i de cel puin patru din urmtoarele simptome4 palpitaii, bti puternice ale inimii,

sau puls accelerat, transpiraii intense, tremurturi5 tremor generali#at, respiraie precipitat,cu sen#aie de lips de aer sau de sufocare, disconfort5 dureri n regiunea toracic, sen#aia de

a se nbui, sen#aie de :piele de gin; (frisoane)5 bufeuri, sen#aia de amoreal sau

nepturi n tot corpul, greuri5 disconfort i greutate abdominal, sen#aie de :cap greu;5

:cap gol;, teama de a nui pierde controlul5 de a nnebuni, dereali#are (perceperea ireal a

ambianei) sau de depersonali#are (sen#aia de autodetaare sau chiar de nstrinare de

propria persoan), teama de moarte iminent.

$urata atacului de panic este de obicei de +


4/22

pregtit si fac fa. n felul acesta subiectul :fuge; de aceast confruntare sau o amn,

amnnd i :metaboli#area; ei, pn la urm inevitabil i necesar pentru echilibrul su

psihologic. >anifestarea clinic a acestui fenomen este segregarea unor procese psihice i

comportamentale de restul psihismului, astfel c se reali#ea# dou sau chiar mai multe nivele

separate de funcionare paralele sau consecutive la acelai individ. !pre eemplu, se poate

separa coninutul unei idei de corolarul ei afectiv, un coninut inconvenabil de memorie de

restul amintirilor (amne#ia disociativa), pn la separarea identitii n dou sau mai multe

identiti ale aceleiai persoane, funcionnd consecutiv i autonom (tulburarea de

personalitate multipl, sau tulburarea disociativ de identitate, cum este denumit n $!> 6

3? *). $isocierea poate aprea i n condiii normale de sugestibilitate crescut la subiecii

hipnoti#ai (cnd apare ca o consecin a induciei hipnotice).

Sindromul con!rsi!. !indromul conversiv este consecina reprimrii unor nevoi

afective, urmat de de#voltarea unor simptome somatice sau de distorsiuni n funcionarea

unor grupe de muchi aflate sub control voluntar, care mimea# de obicei afeciuni

neurologice, dar care nu pot fi eplicate prin nicio tulburare organic.

emple4

anestezia isteric este o pierdere a diferitelor modaliti sen#oriale ca urmare a unor

conflicte emoionale reprimate, neeprimate%

alte alterri/ perturbri senzoriale (cecitate, anosmie, cofo#, aneste#ii 5 analge#ii

segmentare segmentare, diplopie, aneste#ii n mnu 5 ciorap, fr corespondent metameric%

perturbri motorii(pare#e, parali#ii, vrsturi, afonie isterice)%

macropsii/ micropsiiale unor obiecte, simptome care pot ns s apar ca atare i n afeciuni

organice, ca de eemplu epilepsia cu cri#e pariale complee.

"aracteristica principal a acestor simptome de conversie este relaia temporal dintre

momentul apariiei simptomului (dar i particularitile sale clinice) i o psihotraum sau

emoie intens. $e asemenea, simptomele care afectea# hemicorpul stng sunt mai frecvente

dect cele care afectea# hemicorpul drept datorit faptului ca cel din urma este mai puin

investit prin mecanismele gndirii magice cu vitalitate dect hemicorpul stng, sediu al inimii,

simbolic acceptat ca locus vital princeps.

@


5/22

!imptomele conversive nu sunt sub control voluntar, ceea ce le deosebete de simulaie

si nu constituie un tip de rspuns sancionat cultural (inacceptabil, ruinos, nedemn).

Sindromul hipocondriac. ipocondria este preocuparea ecesiv pentru sntatea

proprie ba#at pe interpretarea nerealist ca anormala a unor semne sau sen#aii fi#ice i nu pe

semne 5 sen#aii datorate unor suferine reale.

ipocondria poate constitui un sindrom de tip nevrotic, perceput critic i contient de

individ, dar se poate de#volta i ca delir de tip hipocondriac (denumit n manualele moderne

de taonomie psihiatric :tulburare delirant de tip somatic;), situaie n care pacientul este

convins delirant c sufer de afeciuni grave (neoplasme, !3$A etc.). !e nsoete de

simptome depresive i anioase. $urata poate fi mai mult sau mai puin tran#itorie n anumitestri dup stresori ma/ori, de obicei moartea cau#at de o boal sever a unei persoane

semnificative pacientului n cau# sau suferinei reale datorat unei afeciuni redutabile, dar

care sa vindecat i pe care persoana n cau#a continu s o perceap ca o ameninare

epifenomenal.

Sindromul psihotic autentic este repre#entat de psiho#ele endogene (schi#ofrenia, psiho#a

maniacodepresiv, paranoia, parafrenia). l presupune delirul sau delirul i halucinaia, adic o

deformare grav calitativ a realitii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii. $e aici

alienarea, nstrinarea, ndeprtarea de gndirea comun. "olaborarea i dialogul devin

distorsionate, eistena social devine adesea dificil, dependent, conflictual, periculoas,

agresiv i chiar antisocial. >otivaiile actelor fiind patologice, discernmntul e compromis i se

a/unge la iresponsabilitate i i#olare cvasidefinitiv.

Sindromul catatonic. !indromul catatonic const din comportamente motorii anormale

i poate fi ntlnit n schi#ofrenie, forma catatonic, in depresia severa, dar i ntro marevarietate de tulburri organice, de unde re#ult importana diagnosticului diferenial.

"omponentele simptomatice pot fi sistemati#ate n dou categorii4

simptome negative care implic absena 5 reducerea activitii motorii% stuporul catatonic

(absena oricrei sau aproape oricrei activiti motorii, cu pstrarea claritii contiinei)%

1.n"ati!ismul(re#istena la solicitarea de a eecuta anumite comen#i, de a rspunde la

ntrebri)%

+


6/22

7.mutism(absena complet a oricrei emisiuni verbale)%


7/22

cuvinte, sentimente, aciuni 6 acte violente, ticuri, impulsuri absurde, are impresia c i se ghicesc

sau i se fur gndurile, actele sale sunt enunate, comentate, criticate% gndirea devine auditiv i

este perceput ca o realitate eterioar, obiectiv). ist deci un triplu automatism 6 mintal

(ideativ), sen#itiv, motor.

Sindromul dtriorati! se caracteri#ea# printrun declin intelectual, cu scderea

performanelor de atenie, percepie, memorie, imaginaie, /udecat, scade capacitatea de control

afectiv, crete impulsivitatea, irascibilitatea, scade n general nivelul social, capacitatea de lupt i

prefigurea# sindromul demenial. 2rocesul de deteriorare este n general lung, de #eci de ani.

!ubstratul este organic, deci este un sindrom psihoorganic cronic (posttraumatic, alcoolic,

involutiv).

C


8/22

TUL.URARI DE PERSONALITATE

3ncadrate si clasificate in manualele de diagnostic psihiatric moderne ($!> 3? *5 $!>

?, 3"$1), tulburarile de personalitate au fost considerate multa vreme ca entitati situate la

granita dintre normal si patologic, aceasta deoarece ele nu se incadrau in modelul medical de

boala, in sensul ca nu au un debut care sa poata fi delimitat in timp, nu au o perioada de stare

si nic remisiune sau vindecare. ulburarile de personalitate par a fi din punct de vedere al

simptomatologiei repre#entarea estompata a unor boli psihice, pier#and din amploarea

manifestarilor in favoarea duratei de evolutie (9. 3onescu, ulburarile personalitatii, 1EEC).

ulburarea de personalitate este un pattern maladaptativ de eperiente interne si de

comportament (modalitate de a gandi, simti si actiona) care devia#a in mod semnificativ de la

epectatiile culturii individului, este perva#iva (se manifesta intro multitudine de situatii

personale si sociale) si infleibila, are debut in adolescenta sau timpuriu la adultul tanar, este

stabila in timp si conduce la distress semnificativ clinic sau la alterari in aria sociala,

ocupationala sau in alte arii ma/ore de functionare. Acest pattern se manifesta in cel putin 7din urmatoarele arii4

1. cognitie4 de e. modalitatea de percepere sau interpretare a selfului, a altor persoane si

a evenimentelor

7. afectivitate4 e. intensitatea, labilitatea, intinderea si adecvarea raspunsului emotional


9/22

trsturile sunt "osintonic (acceptabile pentru ego) i nu egodistonice (strine

egoului)

trsturile sunt alloplastici nu autoplastice (individul caut s schimbe mediul, nu s

se schimbe pe el nsui)

trsturile sunt mn#inut cu ri"iditat

prote/area ca printro armur mpotriva impulsurilor interne i a stresului etern implic

pattrnuri idiosincratic al d/nslor, n spatele crora se afl anietatea

individul manifest /i(ati 0n d'!oltar 1i imaturitat

relaiile obiectuale interne sunt perturbate. 3ndividul manifest di/icult%#i

intrprsonaln relaiile afective i de munc i, n mod caracteristic, nu aprecia# impactul

pe care l are asupra altora.

individul nu con1tinti'a'% 1i nu tind s% solicit a2utor

frecvent,0n situa#iil mdical apar pro&lm, iar pacienii pot s tre#easc rspunsuri

negative intense din partea personalului de asisten

tolran#a /a#% d strs par s% /i d/icitar%

"lasificarea $!>3? *5 $!> ?4

"luster A4 paranoida, schi#oida, schi#otipala 6 clusterul ciudat, ecentric

"luster F4 antisociala, borderline, histrionica, narcisica cluster dramatic, emotional

"luster "4 evitanta, dependenta, obsesivcompulsiva cluster anios, temator

"luster A

3- TUL.URAREA DE PERSONALITATE PARANOIDA

"*3*33 $ $3A9G'!3"

DSM I4 TR) DSM 4

E


10/22

A.Geincredere si suspiciune perva#iva in ceilalti astfel ca motivele lor sunt interpretate ca

rauvoitoare, incepand devreme in perioada de adult si pre#inta intro varianta de contete, asa

cum este indicata de @ sau mai multe din urmatoarele4

1. !uspectea#a, fara o ba#a suficienta, ca ceilalti il eploatea#a, il ranesc sau isi bat

/oc de el

7. 2reocupare cu indoieli ne/ustificate in legatura cu loialitatea sau increderea

partenerilor sau asociatiilor


11/22

ratment4 rar solicita tratament (devin si mai paranoi#i)% do#e mici de antipsihotice

(pentru agitatie, anietate)% se tratea#a anietatea (aniolitice), depresia (antidepresive)%

frecvent psihoterapie suportiva, cu accent pe deschidere (sinceritate), consistenta

(constanta si coerenta) si evitarea umorului de catre terapeut

$ebut4 solitari, putini prieteni, anietate sociala, performante sub asteptari la scoala,

hipersensibiltate, limba/ si ganduri neobisnuite, fante#ii idiosincratice

=lterior4 rigi#i, critici, incapabili de colaborare, subestimarea celorlalti cu supraestimarea

de sine, de#volta stereotipuri negative in special asupra celor din alte grupuri sociale5

minoritati (sunt perceputi, asadar, ca fanatici)

6- TUL.URAREA DE PERSONALITATE SCHI;OIDA

"*3*33 $ $3A9G'!3"4

A.=n pattern perva#iv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de eprimare a

emotiilor in contete interpersonale, pattern care incepe in perioada de adult tanar si care este

pre#ent intro varietate de contete, indicata de @ sau mai multe din urmatoarele4

1. Gici nu doreste, nici nu se bucura de relatii apropiate inclu#and si faptul ca

face parte dintro familie

7. Aproape intotdeauna alege activitati solitare

anifesta raceala sau detasare emotionala sau afectivitate aplati#ata.

F.Gu apare eclusiv in cursul schi#ofreniei, al unei tulburari de dispo#itie cu elemente

psihotice, al unei alte tulburari psihotice sau al unei tulburari perva#ive a de#voltarii si nu

se datorea#a efectelor fi#iologice directe ale unei conditii medicale generale.

CARACTERISICI

2revalenta4 C,+- din populatia generala

3ncidenta crescuta in familiile proban#ilor cu schi#ofrenie3ncidenta FH0 (apro. 741)

11


12/22

tiologie4 probabil factori genetici% istoric de relatii familiale perturbate precoce

2sihodinamica4 nevoile sociale sunt reprimate pentru a indeparta agresivitatea% inhibitia

sociala este perva#iva

volutie4 variabila

"omplicatii4 tulburarea deliranta, schi#ofrenie, alte psiho#e, depresie

ratament4 psihoterapie suportiva (cu accent pe relationare, frica de apropiere, si

identificare a emotiilor) si de grup

$ebut4 solitari, putini prieteni, performante sub asteptari la scoala, usor de tachinat

=lterior4 dificultati in eprimarea maniei, parand lipsiti de emotii, rectionea#a pasiv la

circumstante adverse si inadecvat la evenimente de viata importante% abilitati sociale

sarace, lipsa de atractie pentru eperiente seuale% frecvent necsatoriti, dificultati

profesionale cand sunt necesare relationari interpersonale, dar eficienti in /oburi care

implica i#olare sociala.

8- TUL.URAREA DE PERSONALITATE SCHI;OTIPALA

"*3*33 $ $3A9G'!3"

DSM I4 TR

A. =n pattern perva#iv de deficit social si interpersonal marcat de discomfort acut si

capacitate redusa pentru relatii apropiate ca si distorsiuni perceptuale sau cognitive siecentricitati comportamentale, incepand in perioada de adult tanar si pre#ent intro

varietate de contete, asa cum este indicat de + sau mai multe din urmatoarele4

1. 3dei de referinta eclu#and delirul

7. 9anduri ciudate, sau gandire magica care influentea#a comportamentul si nu sunt

potrivite cu normele culturale (clarvi#iune, al saselea simt, superstitii, telepatie,

preocupari sau fante#ii bi#are)


13/22

D. Iipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat rudele de gradul 3

E. Anietate sociala ecesiva care nu diminua cu familiaritatea si tinde sa fie asociata cu

frici paranoide decat cu /udecati negative despre sine.

B. Gu apare eclusiv in cursul schi#ofreniei, a unei tulburari de dispo#itie cu trasaturi

psihotice sau altei tulburari psihotice sau al unei tulburari perva#ive a de#voltarii

Nota:daca criteriile sunt anterioare schi#ofreniei, adauga Jpremorbid;

"A*A"*3!3"3

2revalenta4


14/22

7. 3nselatorie indicata de minciuni repetate, folosirea de nume false sau escrocarea

altora pentru profitul sau placerea personala

: la &ar&atii cu

pro&lm l"at d alcool si) sau dro"uri ori pri'oniri)

3ncidenta crescuta in familii cu schi#ofrenie, alcoolism, tulburare de somati#are, factori socio

economici deficitari (saracie, migratie)

"onditii predispo#ante4 A$$, tulburarea de conduita

tiologie4 implicare factori genetici% le#iuni5 disfunctii cerebrale perinatale, post"" sau post

encefalitice% frecvent istoric de abandon sau abu# parental

2sihodinamica4 elemente agresive proeminente% incapacitate de empatie, iubire si incredere

ba#ala% elemente asociate4 depresie, sadomasochismul, naecisismul

volutie4 ameliorare dupa varsta mi/locie a perioadei adulte

"omplicatii4 moarte violenta, abu# de substante, sinucidere, le#area fi#ica, dificultati legale si

financiare, tulburari depresive.

1@


15/22

ratament4 foarte dificil 6 in mediul medical este cuceritor la suprafata, dar manipulativ sau

sfidator si poate sa refu#e asistenta medicala% se tratea#a abu#ul de substante% ""

6- TUL.URAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICA

"*3*33 $ $3A9G'!3"

=n pattern perva#iv de emotionalitate ecesiva si nevoia de a fi in atentie, incepand devreme

in perioada de adult si pre#ent intro varietate de contete, asa cum este indicat de + sau mai

multe din urmatoarele4

1. Gu se simte comfortabil in situatii in care nu este in centrul atentiei

7. 3nteractiunea cu altii se caracteri#ea#a adesea prin comportament nepotrivit deseductiv sau de provocator din punct de vedere

anifesta epresii emotionale rapid schimbatoare si superficiale

@. 0olosirea aspectului fi#ic pentru a atrage atentia

+. ipul de comunicare este ecesiv de impresionabil si lipsit de detalii

B. >anifesta dramati#are de sine, teatralitate si epresie eagerata a emotiilor

C. !ugestibilitate (usor influentabil de catre altii sau de catre circumstante)

D. "onsidera relatiile pe care le are drept mult mai intime decat sunt.

"A*A"*3!3"3

2revalenta4 7


16/22

"omplicatii4 tulburari de somati#are% conversive, seuale, de dispo#itie, disociative,

abu# de substante

ratament4 psihoterapie individuala, psihoterapie suportiva si cea orientata spre

constienti#are% psihoterapie de grup

$in nevoia de a fi in centrul atentiei pre#inte relatii inconstante de prietenie. Au

dificultati in obtinerea intimitatii intro relatie romantica sau seuala, in care,

inconstient /oaca rolul de victima sau de printesa% cauta sa controle#e partenerul prin

manipulare emotionala sau seductie, dar la un alt nivel se dovedesc dependente de

acesta. Gu tolerea#a amanarea gratificarii, cauta noutatea si se plictisesc repede de

rutina obisnuita. !e implica deseori cu entu#iasm in /ob sau intrun proiect, insa au

tendinta de a renunta repede.

8- TUL.URAREA DE PERSONALITATE NARCISICA

"*3*33 $ $3A9G'!3"

2attern perva#iv de grandio#itate (in imaginatie sau in comportament), nevoia de admiratie si

lipsa de empatie, care incepe in peroada de adult tanar si care este pre#ent intro varietate de

contete, asa cum este indicat de + sau mai multe din urmatoarele4

1. Are o sen#atie grandioasa de importanta de sine (e4 isi eagerea#a reali#arile sau

talentele, se asteapta sa fie recunoscut ca superior fara reali#ari pe masura etc.)

7. 2reocuparea cu fante#ii despre succes nelimitat, putere, stralucire, frumusete sau

iubire ideala


17/22

C. Iipsa empatiei% nu vrea sa recunoasca sau sa se identifice cu simtamintele si nevoile

altora

D. ste invidios fata de altii sau crede altii il invidia#a pe el

E. >anifesta atitudini arogante sau superioare

"A*A"*3!3"3

2revalenta4 K1- in populatia generala (d la > la @6: con/orm DSM 4)% +C+- sunt

barbati

tiologie4 absenta empatiei materne cu re/ectie sau pierdere precoce% grandio#itatea si lipsa de

empatie apara impotriva agresivitatii primitive% grandoarea este privita frecvent ca o

compensare a unui sentiment de inferioritatevolutie4 cronica% imbatrinirii 3 se face fata prost, ea fiind privita ca o le#iune narcisica

"omplicatii4 tulburari de dispo#itie, somatoforme, tulburari prin u# de substante

ratament4 psihoterapie individuala, suportiva sau orientata spre constienti#are% interventiile

medicale sunt traite drept critici.

9- TUL.URAREA DE PERSONALITATE DE TIP .ORDERLINE

"*3*33 $ $3A9G'!3"

=n pattern perva#iv de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor

insotita de impulsivitate marcata, pattern incepand in perioada de adult tanar si care este

present in contet diverse, indicat de + (sau mai multe) din urmatoarele4

1. forturi frenetice de a evita abandonul real sau imaginar

7. =n pattern de relatii interpersonale instabile si intense, caracteri#ate prin alternarea

intre etrema ideali#are si devalori#are


18/22

+. "omportament, gesture sau amenintari suicidare recurente sau comportament de

automutilare

B. 3nstabilitate afectiva datorata reactivitatii marcate a dispo#itiei (de e. $isforie,

iritabilitate sau anietate episodice intense, cu durata de ore pana la #ile)

C. !entimente cronice de Jgol; interior (emptiness)

D. >nie inadecvata, intensa sau incapacitatea de asi controla mania (de e.

>anifestari frecvente de nervo#itate, manie constanta, lupte fi#ice repetate)

E. ran#itoriu, in legatura cu stresul, ideatie paranoida sau simptome disociative

severe

"A*A"*3!3"3

2revalenta4 7- (3@$B: con/orm DSM 4)% 7 - la pacientii psihiatrici spitali#ati.

0HF

E- au inca un diagnostic psihiatric si @- au inca 7 diagnostice psihiatrice

2revalenta crescuta familiala pentru tulburari afective si tulburari legate de substante

2revalenta crescuta a tulburarii borderline la mamele pacientilor cu tulburare de personalitate

borderline

tiologie4 le#iuni cerebrale (perinatale, encefatita, "") frontale (alterea#a /udecata) sau

temporale (pot da trasaturi &luverFucM)% istoric de abu# fi#ic si seual, de abandon sau

supraimplicare parentala

volutie4 catre @ ani poate surveni o anumita ameliorare (o mai mare stabilitate a relatiilor si

in functionarea vocationala.

"omplicatii4 suicid, autole#are, tulburari afective, somatoforme, psihotice, seuale, abu#ul de

substante

ratament4 psihoterapie suportiva, comportamentala dialectica, psihotrope pentru stabili#area

dispo#itiei si controlul pulsiunilor (antidepresive, timostabili#aoare, do#e mici de

antipsihotice)

Clustr C

3- TUL.URAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTA

"*3*33 $ $3A9G'!3"

1D


19/22

Gevoie perva#iva si ecesiva de a fi in gri/a altuia, care duce la comportament submisiv si

ade#iv si la frica de separare, nevoie care incepe in perioada de adult tanar si este pre#enta

intro varietate de contete, asa cum este indicat de + (sau mai multe) din urmatoarele4

1. Are dificultati in deci#iile de fiecare #i in absenta unei cantitati ecesive de sfaturi

si reasigurari din partea altora

7. Au nevoia ca ceilalti sasi asume responsabilitatea in ma/oritatea domeniilor

importante ale vietii lui

?)

0HF

tiologie4 factori predispo#anti pot fi4 boala fi#ica cronica, anietatea de separare, pierderea

parental in copilarie

2sihodinamica4 po#itia dependent este o defense impotriva agresivitatii

volutie4 variabila

"omplicatii4 depresia (daca relatia este pierduta)% poate sa nu fie capabil sa iasa dintro relatieabu#iva

1E


20/22

ratament4 psihoterapie suportiva, comportamentala antrenarea asertivitatii, terapie familial,

terapie de grup

2esimisti, autocritici, se refera deseori la propria persoana prin caracteristaica de Jprost;% iau

critica si de#aprobarea ca pe o dovada a lipsei de valoare sisi pier increderea in sine

6-TUL.URAREA DE PERSONALITATE E4ITANTA

"*3*33 $ $3A9G'!3"

2attern perva#iv de inhibitie sociala, sentimente de inadecvare si de hipersen#itivitate la

evaluarea negativa, pattern care incepe in perioada de adult tanar si care este pre#ent in

contete diverse, indicat de @ (sau mai multe) din urmatoarele4

1. vita activitatile ocupationale care implica contact interpersonal semnificativ, din

cau#a temerilor de critica, de#aprobare sau re/ectie

7. Gu doreste sa se implice cu oamenii daca nu este sigur ca este placut5 agreat de catre

acestia

anifesta retinere in cadrul relatiilor intime din cau#a fricii de a nu fi facut de rusine

sau ridiculi#at

@. ste preocupat de posibilitatea de a fi criticat sau re/ectat in situatii sociale

+. ste inhibat in relatiile interpersonale noi din cau#a simtamintelor de inadecvare

B. !e priveste ca inapt5 inadecvat din punct de vedere social, neatragator din punct de

vedere personal sau inferior altora

C. ste neobisnuit de retinut in asumarea de riscuri personale sau in anga/area in orice

noi activitati, pentru ca acestea ar putea sa il puna intro situatie stan/enitoare5 penibila

CARACTERISTICI

2revalenta4 ,11- (69: con/orm DSM 4)

0actori predispo#anti4 tulburarea evitanta din copilarie sau adolescenta sau o boala fi#ica

deformanta

tilogie4 deprecierea5de#aprobarea parentala manifesta, hiperprotectia sau elemente fobice ale

parintilor

volutie4 functionea#a cel mai bine intrun mediu prote/at, cu toate ca aspira la mai mult

"omplicatii4 fobia sociala, tulburari afective

7


21/22

ratament4 psihoterapie individuala, suportiva, de grup% farmacoterapie pentru anietate,

depresie

$ebut4 singuratici,timiditate, i#olare, frica de straini si de situatii noi, hipersensibilitate la

re/ectie

$oresc afectiune si acceptare si pot fanta#a despre relatii ideali#ate cu altii.

8-TUL.URAREA DE PERSONALITATE O.SESI4$COMPULSI4A

"*3*33 $ $3A9G'!3"

=n pattern perva#iv de preocupare cu ordinea, perfectionismul si controlul mental si

interpersonal in detrimentul fleibilitatii, deschiderii si eficientei, pattern incepand devreme in

perioada de adult tanar si care este pre#ent in contete diverse, indicat de @ (sau mai multe)

din urmatoarele4

1. ste preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine, organi#are sau programe, intrun

asemenea grad incat scopul ma/or al activitatii este pierdut

7. >anifesta perfectionism care interfera cu efectuarea sarcinilor (de e. nu poate sa

termine un proiect pentru ca propriile sale standarde ecesiv de stricte nu sunt

indeplinite)

anifesta rigiditate si incapatanare

"A*A"*3!3"3

71


22/22

2revalenta4 63$7B: con/orm DSM 4

F40 741

2robabila transmiterea familiala

"oncordanta la gemenii mono#igoti

ulburarea se diagnostighea#a mai frecvent la copiii mai mari din fratrie

tiologie4 antecedente de disciplina severa% nneincredere in emotii

volutie4 se poate simti foarte bine in circumstante in care se cere o munca metodica sau

meticuloasa% este probabil ca viata personala sa ramana stearpa, de#olanta

"omplicatii4 tulburari anioase, depresive, somatoforme

ratament4 psihoterapie suportiva, individuala, de grup problemele terapeutice presupun

controlul, submisiune si intelectuali#area% farmacoterapie pentru obsesii, anietate, depresie

Iuare deci#iilor este cronofaga, dificultati in a decide cu ce sa inceapa o anumita activitate% se

supara in situatii in care pierd controlul asupra mediului lor incon/urator sau a relatiilor

interpersonale (e se poate supara de servirea proasta la restaurant, insa in loc sa se planga

managerului, ei dubitea#a asupra a cat bacsis sa lase).

77

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	mitrancorina917880
View:	260 times
Download:	1 times

Curs 7 Sindroame Psihiatrice

Documents