+ All Categories
Home > Documents > Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Date post: 30-Apr-2017
Category:
Upload: dr-diana-enachescu
View: 295 times
Download: 10 times
Share this document with a friend
40
Boli infectioase digestive Dr. Enăchescu Diana
Transcript
Page 1: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Boli infectioase digestiveDr. Enăchescu Diana

Page 2: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Boala diareică acută infecţioasă

Definitie: • Diareea – reprezinta o tulburare temporara a

mecanismelor de secretie si/sau absorbtie intestinala a apei si electrolitilor manifestata clinic prin evacuarea accelerata a continutului intestinal cu aparitia de scaune frecvente, abundente, pastoase.

Page 3: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Boala diareică acută infecţioasă

• expresia clinică a unei infecţii intestinale, rezultanta interacţiunii dintre :

- mecanismele de apărare ale gazdei- proprietăţile de virulenţă şi patogenitate ale

agenţilor etiologici

Page 4: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Boala diareică acută infecţioasă

• Cresterea brusca a numarului de scaune• Consistenta scazuta a scaunelor pana la lichid• Modificare brusca in interval de 1-2 zile• Greata, varsaturi, inapetenta, meteorism

abdominal• Semne de deshidratare variabile pana la

severe – acidoza, coma, colaps

Page 5: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

MECANISME DE APĂRARE NATURALĂ ALE TRACTULUI

GASTRO-INTESTINAL

Page 6: Curs 7 Boli Infectioase Digestive
Page 7: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Etape:

1. Ingestia

2. Traversare bariere naturale

aciditate gastricămotilitatea intestinalămucus gastricfloră saprofităapărare umorală (IgA, IgM, IgG)apărare celulară (macrofage)

3. Aderenţă factori de agresivitate microbiană

4. Multiplicare În lumenul intestinalmecanism secretor (toxic)

În celula intestinalămecanism citotoxic (inflamator)

În membrana bazalămecanism invaziv

5. +/- Toxigeneză/ Invazivitate + mecanism mixt

Page 8: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Patogenia

Page 9: Curs 7 Boli Infectioase Digestive
Page 10: Curs 7 Boli Infectioase Digestive
Page 11: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Mecanismul secretorGermene toxină

AC

cAMPNa, apă

Cl

Scaun apos, voluminosVărsăturiFără febră

deshidratare

VibrioTiA – stafilococ Salmonella E coli etc.Tratament: rehidratare, dietă, AINS?

Page 12: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

I. Diaree de tip enterotoxinic, neinflamatorie şi neinvazivăProducţia de enterotoxine => afectează intestinul subţire proximal => diaree « secretorie »Etiologie :

- E.coli enterotoxigen (ETEC)- V. cholerae- Clostridium perfringens- Bacillus cereus- S.aureus ! (enterotoxine preformate în alimente)- Rotavirusuri -> 6 luni -> 3 luni- V. Norwalk, entero-, corono-,astrovirusuri, calicivirusuri- Giardia lamblia- Criptosporidium

Page 13: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Mecanism citotoxic

multiplicare distrugere celulă

Diaree cu mucus şi sângeVolum micFebrăDureri abdominale

Risc sepsis

Shigella,

alte enterobacterii

Tratament antibiotic, fără antidiareice, dietă

Page 14: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

II. Producere de citotoxine (fără invazie)↓↓ lezarea mucoasei intestinale: eroziuni, necroze

Clostridium difficile => - forme pseudomembranoase

- forme necrotice

Page 15: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Mecanism invaziv

MultiplicareScaun volum micFebrăSemne de impregnareVirusuri

Salmonella typhi/paratyphi

Tratament: în funcţie de etiologie

Page 16: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

III. Diaree inflamatorie şi invazivă↓↓ Diaree de tip invaziv local (enteroinvazivă) => ileon

distal şi colon => pătrund în celulele epiteliale şi lamina propria şi se multiplică, cu eliberare de citotoxine => leziuni ulcerative la nivelul mucoasei şi lamina propria

Etiologie: - Shigella spp- Enteroinvaziv E.Coli- Salmonella spp- Campylobacter jejuni- Yersinia enterocolitica- E. histolytica- virusuri

Page 17: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Etiologie

1. Infectioasa2. Indusa de medicamente3. Alergii alimentare – IPLV4. Tulburari ale procesului de digestie si

absorbtie - intoleranta la sucroza-isomaltaza, lactoza

5. Ingestie de metale grele

Page 18: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

ETIOLOGIE

Virusuri

RotavirusuriEnterovirusuriParvovirusuriCoronavirusuriReovirusuriAdenovirusuri

Bacterii

EnterobacteriiStafilococBacillusClostridiiAeromonasvibrio

Fungi

CandidaCriptosporidium

Protozoare

Izospora Giardia Entamoeba

Metazoare

TrichinellaStrongiloides

Patogenia diareilor

Page 19: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

MANIFESTARI CLINICE ALE GASTROENTERITELOR

INFECTIOASE

Manifestari clinice

Localizarea infecţiei

Intestin subţire Intestin gros

Agenţi patogeni Vibrionul holeric E. coli (ETEC, EPEC)Rotavirus, Virus Norwalk, Giardia

Shigella, E. coli (EIEC, EHLC) Entamoeba histolytica

Localizarea durerii Zona mijlocie a abdomenului Abdomenul inferior, rect

Volumul scaunului Mare Mic

Tipul scaunului Apos Mucos

Sânge în scaun Rar Obişnuit

Leucocite în scaun Rar Obişnuit (cu exceptia amoebiazei)

Rectocolonoscopia Normal Mucoasa friabila cu aspect hemoragic

Page 20: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Diaree, greţuri sau vărsături2-15 episoade/persoană/an

Terapie simptomaticăRehidratare orală

Evaluare:- Durată (>1 zi)

- Severitate

Se cercetează prezenţa: Ex coprocitologic-febrei, - călătorii (pentru prezenţa leucocitelor )-tenesme, - focare-sânge - expunere sexuală PLUS-consum de fructe - dureri abdominalede mare, - imunosupresie şi, dacă > 10 zile, -AB, Ex. coproparazitologic -scădere ponderală

continuă

Page 21: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Ne-inflamatorii Inflamatorii Diaree cu sânge

(fără Leucocitoza ) (cu Leucocitoza) evident macroscopic

Ex. Vibrio (cholerae şi al) Ex. Shigella E.coli (EHEC) E.Coli (ETEC) Salmonella Shigella Cl. perfringens C. jejuni C. jejuni S. aureus E.coli (EIEC) E. histolytica B. cereus C. difficile citotoxic Rotavirusuri E. histolytica V. Norwalk V. parahaemolyticus MAC Yersinia enterocolitica Aeromonas Listeria monocytogenes Plesiomonas CMV Adenovirusuri Calicivirus CMVContinuă terapia

simptomatică

Culturi , toxină

AB- terapia empirică

Page 22: Curs 7 Boli Infectioase Digestive
Page 23: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

DeshidratareaFORMA USOARA

< 5%FORMA MEDIE

5-10%FORMA GRAVA

>10%

-↓ in greutate - fara semne clinice de deshidratare-Stare generala buna (agitat,iritabil)- ochii normal umectati, lacrimi prezente- gura, limba umede- bea normal/ fara sete-Elasticitate normal

-Cu semne clinice insa fara colaps- stare generala influentata- ochi infundati in orbite, lacrimi absente- gura, limba uscate- sete vie, bea cu aviditate- pliu cutanat abdominal lenes

-Cu colaps cardiovascular : extremitati reci, timp de recolorare capilara >2 sec-Status neurologic alteral-Letargic, incostient, moale- ochii infundati in oribite, absenta lacrimilor- gura, limba foarte uscate-Bea cu dificultate, nu poate- elasticitate – PCA foarte lenes

Deficit de 50ml/kg Deficit 50-100 ml/kgRespiratie acidotica

Deficit > 100ml/kgcRespiratie acidotica

Page 24: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

DIZENTERIA

Page 25: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Dizenteria bacterianăEtiologie:

Shigella spp – 4 grupe A – Disenteriae B – Flexneri C – Boydii D - Sonnei

În funcţie de fermentarea manitei şi a lactozei

NUMLM/L

Epidemiologie:-transmitere fecal – orală -receptivitate generală-fără imunitate

- germene ubicuitar, rezistent în mediu

Page 26: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

• Rezistenţa în mediu extern este foarte mare, mai ales la temperaturi scăzute, întuneric şi relativă umiditate (2-17 zile la temperatura camerei). Sunt sensibili la căldură: 550- 1 oră şi la clorinarea apei.

• Răspândită pe tot globul sub formă endemo-epidemică; se descrie un ciclu epidemic la 20-25 ani.

• Incidenţa reală a bolii nu este cunoscută din cauza numeroaselor forme uşoare sau atipice.

• Boala apare mai frecvent în sezonul cald (vara-toamna).

Page 27: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

• Rezervorul este omul bolnav, purtătorul asimptomatic.

• Calea de transmitere: fecal-orală, realizându-se fie direct, fie indirect (obiecte şi alimente contaminate).

• Rol important în transmitere revine muştelor.• Apa potabilă contaminată epidemii hidrice. • Aglomeraţiile umane, inundaţiile, calamităţile

favorizează apariţia bolii.• Receptivitatea este generală.

Page 28: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Perioada de stare:• Scaune tipice: afecaloide (prin spasm, cu

întârzierea tranzitului), conţine produse inflamatorii locale (mucus, sânge, puroi)- spută rectală, au miros fad-acrişor, sunt în cantitate redusă (10-40 ml), sunt frecvente şi însoţite de tenesme rectale.

• Numărul scaunelor variază de la 5-50/24 ore. • Colicile abdominale, febră (38-390C), alterarea

stării generale, cefalee, astenie fizică. • Apar grade variate de deshidratare.• În fosa iliacă stângă se palpează coarda colică-

sigmoid contractat şi intolerant.

Page 29: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Patogenie:*mecanism citotoxic (vezi patogenia)*mecanism mixt: citotoxic + toxină (Sh disenteriae, toxina Shiga, neuro şi enterotoxică sindrom hemolitic- uremic

Leziuni în special în sigmoid şi rect: - inflamaţia mucoasei - necroze şi ulceraţii de acoperire - scădere sinteză de mucus

Clinic:Incubaţie: 2-5 zile Febră, frison

Dureri abdominaleGreaţă, vărsături

Scaune afecaloide – iniţialScaune tipice – mucus, sange, puroi Stagnează în cec coardă colonică toxinele paralizeaza plexul mienteric Excitarea terminaţiilor nn ruşinoşi senzaţie de defecaţietenesme/colici

Page 30: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Diagnostic: *epidemiologic*clinic*paraclinic: - coprocitogramă cu leucocite coprocultură – pe mediu Istrati Meitert sau Albastru de brom timol sindrom inflamator eventual semne de deshidratare (retenţie azotată, creştere hematocrit)

Diagnostic diferenţial:1. Alte boli diareice2. Alte colite hemoragice3. Tuberculoză intestinală4. Neoplasm de colon5. Hemoroizi, rectite, corpi străini6. Infarct mezenteric7. La copii – invaginaţia intestinală

colonoscopie

irigografie în dublu strat

Page 31: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Complicaţii:1. Risc de portaj cronic2. Deshidratare3. Carenţe la copii4. Colite cronice5. Sindrom Reiter

Tratament:1. Etiologic: Negram – 2-3g/zi FQ Colimicină – 3MU/zi la adult, 50 000u/kg/zi la copii CTX2. Suportiv: simptomatice, rehidratare3. Dietă

Profilaxie:nespecifică există vaccin (bacterie vie – atenuată ) previne doar boala nu şi starea de purtător

Page 32: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

TRATAMENT:• Dietă: hidrică în primele 24 ore, apoi orez, brânză

de vaci, telemea, supă de zarzavat pasată, mere rase, pâine prăjită.

• AB:- CTX,- Tetra, - Furazolidona,- Ampi,- negram, cipro, norfloxacina, - cef gen. 2-3

Page 33: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

• T. patogenic: reechilibrare hidro-electrolitică• T. simptomatic• Nu se recomandă preparate care scad

motilitatea.PROFILAXIE• Externarea după 3 coproculturi negative• Contacţii supravegheaţi+coprocultură• Purtătorii: trataţi• Măsuri generale.

Page 34: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Toxiinfecţii alimentareEpidemiologie:

*sezonalitate*forme sporadice/epidemice*sursa: - omul excretor fecal excretor din focare cutanate/orofaringiene - animalul – ouă, carne* Vehicul – alimentul (pasiv sau activ)* Receptivitate – aparent generală

Etiologie:1. Salmonella (typhimurium, eneteritidis) – 60-70%2. Stafilococ – tipuri fagice I, III, IV – 28-30% infecţii cutanate3. E coli – ET, EA – mecanism toxic pur EH – mecanism mixt – (secretor şi citotoxic)4. Alte etiologii: Bacillus, Campylobacter, Yersinia, Clostridium

Page 35: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Alimente incriminate şi agenţi contaminaţi:• Carne (pasăre, porc, bovine, ovine) şi preparate din

carne (carne tocată, pateuri, cârnaţi, tobă): salmonele, stafilococ, Cl. perfringens,

• Lapte şi derivate: stafilococ, Salmonella, streptococi;

• Peşte, produse din peşte, crustacee: stafilococ, Salmonella, V. parahaemolyticus;

• Produse de cofetărie: stafilococ, Salmonella• Preparate din vegetale (orez, fasole, cartofi): B.

cereus, Salmonella, Cl. botulimun.

Page 36: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Contaminarea alimentelor se poate produce pe tot circuitul, de la organismul sursă până la consum.

• Pot fi infectate de la origine carnea, ouăle, laptele, peştele, produsele vegetale.

• În continuare, sursele de infecţie pot fi: personalul (care pregăteşte, manipulează sau serveşte); echipamentul de protecţie; ustensile; ingrediente şi apa; ambalaje, vesela; vectori (muşte, gîndaci, rozătoare etc.).

Page 37: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Patogenie:

Toxină preformată Toxină eliberată în organism

-stafilococ-Bacillus cereus forma emetizantă-Cl botulinum

Salmonella Cl perfringensBacillus cereus forma diareicăE coli ET, EAVibrio Yersinia Campylobacter

Loc de eliberare toxină

* Mecanism secretor (vezi patogenia)

* Mecanism mixt – citotoxic şi secretorSalmonellaE coliYersiniaSh disenteriae

Page 38: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Clinic:* semne digestive – greaţă, vărsături diaree apoasă, voluminoasă

* semne generale: +/- febră - deshidratare – uşoară < 5% medie – 5-10% severă > 10%

* semne neurolgice: datorate toxinei, deshidratării sau hiperhidratării

puls carotidianpuls perifericturgorochimuşchifaciesdiurezăhematocrit

ANALIZĂM

Page 39: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

Particularităţi etiologice:

1. Toxiinfecţia cu Salmonella: - mecanism mixt - incubaţie 12-36h - forme hipertoxice, severe - metastaze septice (osteoarticulare, în părţi moi) - tratament antibiotic la : ID, purtător de proteză (vascular, valvular, osos

2. Toxiinfecţia cu stafilococ: - mecanism secretor - incubaţie 1-6h - deshidratare importantă - tratament: fără antibiotic, rehidratare şi reechilibrare electrolitică

3. Toxiinfecţia cu E coli: - mecanism mixt – EH tablou de colită hemoragică - mecanism secretor – ET, EA tablou de TiA - tratament antibiotic în infecţia cu EH

Page 40: Curs 7 Boli Infectioase Digestive

4. Toxiinfecţia alimentară cu Bacillus cereus: * forma emetizantă: - direct toxina incubaţie scurtă – 1-4h tablou clinic dominat de vărsături * forma diareică: - ingestie bacil incubaţie mai lungă – 10-12h tablou clinic dominat de diareeTratament: rehidratare, simptomatice, fără antibiotic

5. Toxiinfecţia alimentară cu Campylobacter: - mecanism mixt - diaree apoasă +/- sânge - complicaţii: Guillain Barre Reiter

6. Toxiinfecţia alimentară cu Yersinia: - mecanism mixt - diaree apoasă +/- sânge - complicaţii: eritem nodos Reiter


Recommended