+ All Categories
Home > Documents > Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Date post: 22-Oct-2015
Category:
Upload: ciopraga-iulia
View: 50 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
n
65
INFECŢIILE NOSOCOMIALE BOLI PRODUSE DE PRIONI
Transcript
Page 1: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

INFECŢIILE NOSOCOMIALE

BOLI PRODUSE DE PRIONI

Page 2: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

INFECŢIILE NOSOCOMIALE

Page 3: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

INFECŢIILE NOSOCOMIALE

Introducere

• Apariţie îngrijirea omului

• Capitol vast de MOB şi MOS

• IN reflectă schimbările din ecosistemul uman: abuz de antibiotice, neglijarea igienei, perturbarea raporturilor dintre agenţii patogeni, grupuri mari de imunosuprasaţi

• IN reflectă şi influenţează situaţia populaţiei

• Incidenţa în creştere mondial, diferenţe zonale

• PE compex, polimorf, dificil de prevenit şi combătut

Page 4: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

DEFINIŢIE: Infecţii dobândite în cursul

spitalizării/ingrijirilor medicale

acordate bolnavului şi care,

la admiterea sa în serviciul medical

nu se afla în perioada de incubaţie

a bolii/ la debut

Page 5: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Clasificarea infecţiilor

INFECŢII COMUNITARE INFECŢII NOSOCOMIALE

INFECŢII COMUNITARE INFECŢII

ASOCIATE

ASISTENŢEI

MEDICALE

INFECŢII NOSOCOMIALE

Germeni

cu sensibilitate

la AB

posisbil păstrată

G-neg/poz

posibil

MDR

ESBL

MRSA

G-neg MDR:

+

non-fermentativi:

-piocianic

-acinetobacter

Page 6: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Evoluţia cazurilor de infecţie nosocomială

raportate în anii 2004 şi 2005

11986

10827

4323 3963

1724 18331661

1233

1110

7831124

949

199246

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

To

tal

Re

sp

irato

rii

Pla

ga

Urin

are

Cu

tan

ate

Dig

estiv

e

Se

psis

2004

2005

Page 7: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Numărul infecţiilor nosocomiale în România

în primele 9 luni ale anului 2006

8821

2385

1473976 868 820 783

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

Total Respiratorii Plaga Urinare Cutanate Sepsis Digestive

….dupa forma clinica

2006

Page 8: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Numărul infecţiilor nosocomiale în România

în primele 9 luni ale anului 2006

8821

1441 1436 1417

1083545

21134

2650

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

Tota

l

AT

I

Pedia

trie

Chiru

gie

Nou n

ascuti

Obste

trica

Gin

ecolo

gie

Dia

liza

Alte

sectii

….dupa profilul sectiei

2006

Page 9: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Soluţii…

Supraveghere

Ghiduri

Management

Colaborare

Pacient

1.Identificarea

problemei

4. Evaluare 3. Interventie

2. Analiza problemei

Page 10: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

EPIDEMIOLOGIE

PREVALENŢA GLOBALĂ: 7% PREVALENŢA/ SECTOARE

MEDICALE CU RISC

I. SECŢII DE TERAPIE INTENSIVĂ II. SECŢII DE CHIRURGIE/ ARSURI III. SECŢII HEMATOLOGIE -ONCOLOGIE

Page 11: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

• PREVALENŢA DUPĂ FORMA CLINICĂ:

INFECŢII URINARE - 40%

INFECŢII PRIN CATETER - 25%

PNEUMONII - 20%

INFECŢIILE PLĂGII OPERATORII - 15%

• PREVALENŢA AGENŢILOR PATOGENI

BGN - 60% (E. coli = 25%; Pseudomonas = 15%)

Coci GP - 30% (S. aureus = 15%)

Agenţi patogeni multirezistenţi (Staphilooccus, Klebsiella,Enterobacter,Acinetobacter; Pseudomonas, fungi)

Page 12: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

INCIDENŢA

Spitale (la 1000 externări)

Chir. Int. Ginec. Obst. Neonat. Pediatrie

* neuniversitare 30,8 23,3 8,6 5,6 8,6 1,2

* univ. < 500 p. 47,3 38,1 35,2 14,9 14,7 14,6

* univ. > 500 p. 59,3 46,9 31,7 20,3 17,3 16,6

Total 46,7 36,5 28,1 15,3 14,4 13,3

Spitale (la 1000 externări)

IU Plăgi chir.

IRespirat Septicemie primară

Inf. cutan.

Alte inf.

* neuniversitare 9,9 3,3 4,2 1,3 1,1 2,0

* univ. < 500 p. 13,9 6,0 5,4 1,9 1,8 4,7

* univ. > 500 p. 14,2 6,6 7,7 3,9 2,6 6,4

Total 12,9 5,6 6,0 2,5 1,9 4,6

SUA: 51 spitale raportare CDC (la 1000 externaţi)

Page 13: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Infecţiile nosocomiale înregistrate într-un studiu S.U.A.la nivelul unor aparate şi sisteme (% din total IN)

Tipul infecţiei Infecţii contractate în:

Populaţia generală IN

- Tractul urinar 15 30

-Căile respiratorii sup. 6 3

- Plăgi minore majore

1 1

11 8

- Tegumente 18 14

- Aparatul genital feminin 4 4

- Aparatul gastro-intestinal 3 1

Page 14: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Incidenţa infecţiilor nosocomiale pe zone anatomice (meta-analiza a 50 de studii)

Zona anatomică % din total IN

Tractul urinar 40

Plăgi 25

Tractul respirator 15

Altele 10

Bacteriemii 5

Tegumente, ţesut subcutanat

5

Page 15: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Distribuţia pe categorii a deceselor prin IN, în

S.U.A. (după White M.C.)

0.3 %

55.1 %

16.9 %

27.7 %

Pneumonia

Infecţii ale plăgilorchirurgicale

Implanturi, grefe,proteze

Infecţii după transfuzii,injecţii, seruri, vaccinuri

Page 16: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Escherichia coli: rezistentă la cefalosporine de gen. III, 2009

Sursa: Raport ECDC - 2012

Page 17: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Staphylococcus aureus: rezistent la meticilină (MRSA), 2009

Sursa: Raport ECDC - 2012

Page 18: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Klebsiella pneumoniae: rezistentă la cefalosporine de gen. III, 2009

Sursa: Raport ECDC - 2012

Page 19: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Pseudomonas aeruginosa: rezistent la carbapenem, 2009

Sursa: Raport ECDC - 2012

Page 20: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

INFECŢII URINARE NOSOCOMIALE (IUN)

DEFINIŢIE:

BACTERIURIE ASIMPTOMATICĂ

urocultură cantitativ pozitivă (> 10 colonii/ml) + sondaj vezical (sau la care s-a retras sonda de 1 săptămână)

2 uroculturi cantitativ, cu acelaşi agent patogen în absenţa sondei

BACTERIURIE SIMPTOMATICĂ

febră > 38oC, fără alte localizări ale unor focare infecţioase

polakiurie, disurie, tenesme vezicale

urocultură cantitativ pozitivă + leucociturie > 104 / ml

Page 21: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

IUN - 40% din IN

INCIDENŢA - 2,5% SPITALIZAŢI

PRELUNGEŞTE SPITALIZAREA > 1 zi

Page 22: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

ETIOLOGIE: E. coli, enterococi, P. aeruginosa, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Candida multirezistente

FACTORI DE RISC:

EXTRINSECI

sondaj vezical (80%) = creşte riscul proporţional cu durata menţinerii sondei – 5-10% pentru fiecare zi

endoscopie, citoscopie/ chirurgie urologică

INTRINSECI

sex feminin (riscul X 2) antibioterapie prelungită

vârsta > 50 ani traumatizări

diabet diaree nosocomială + sondă

Page 23: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

PREVENŢIA

1. Limitarea indicaţiilor pentru cateterizare urinară

2. Respectarea regulilor generale de igienă

3. Aplicarea sondei în condiţii de asepsie

4. Sistem închis de drenaj

5. Menţinerea sistemului închis de drenaj

6. Reguli de întreţinere a sondei

7. Examen clinic periodic (febră, secreţie purulentă, inflamaţia meatului)

8. Consum crescut de lichid

9. Schimbarea sistemului de cateterizare (inf. urinară, distrugere, obstruare)

Page 24: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

PNEUMONII NOSOCOMIALE (PN)

DEFINIŢIE:

Opacităţi parenchimatoase recente şi evolutive diagnosticate radiologic la un bolnav de la care:

o s-a izolat un agent patogen din: spută, secreţii traheo-bronşice prin bronhoscopie sau lavaj bronho-alveolar, produs extras prin puncţie pleurală/ abces

o la care examenul serologic = Ac specifici la titru ridicat

o semne clinice relevante (expectoraţie, febră > 38oC recentă, hemoculturi pozitive în absenţa altor focare de infecţie)

Page 25: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

PN - 20% din IN

INCIDENŢA - 0,5 – 1% SPITALIZAŢI

(Reanimare: 9-60%, Asistaţi respirator 20-40%)

MORTALITATE - 30-60%

Page 26: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

• ETIOLOGIE:

BGN – 60% (Pseudomonas – 30%, Acinetobacter – 10%, Klebsiella – 8 %)

Staphylococcus aureus – 30%; S. epidermidis – 10%;

Candida – 10%; S. pneumoniae; H. influenzae = rar;

Legionella, virusuri – epidemie;

Aspergillus, Pneumocystis – imunodepresie

Floră multimicrobiană – 30-40%

Page 27: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Cele mai frecvent izolate microorganisme în pneumoniile nosocomiale,

pe ţări, în Europa, în anul 2007 (Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe - 2009)

Page 28: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

FACTORI DE RISC:

EXTRINSECI

manevre de intubare după diverse tehnici (orală/ nazală)

durata ventilaţiei asistate

prevenţia anti-ulceroasă (modificarea pH. acid)

INTRINSECI

vârsta > 70 ani stare de şoc, sedare

anergie intervenţie chir. recentă

detresă respiratorie, insuf. resp. cr.traheotomie, reintubări

Page 29: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

PREVENŢIA

A. SERVICII ATI - PACIENŢI CU RISC EXOGEN 1. Spălarea mâinilor după fiecare contact cu pacientul

2. Purtarea de mănuşi după îngrijirea pacienţilor asistaţi respirator + aspiraţie

3. Utilizarea sist. umidificare cu apă sterilă (oxigenoterapie, aerosoli, umidif.)

4. Sterilizarea circuitelor de ventilaţie după utilizare la fiecare bolnav

B. SERVICII ATI – PACIENŢI CU RISC ENDOGEN

PREVENIREA INHALĂRII DE SECREŢII GASTRICE

1. Poziţia semişezândă (< refluxul gastro-esofagian)

2. Evitarea sedării profunde (< starea gastrică)

3. Utilizarea sondei gastrice de calibru redus

PREVENIREA INHALĂRII SECREŢIILOR ORO-FARINGIENE

1. Decontaminarea oro-faringiană înainte de intubaţie

2. Umectarea cu antiseptice/ ser fiziologic a oro-faringelui, narinelor, aspirare

Page 30: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

PREVENIREA COLONIZĂRII CĂILOR AERIENE INFERIOARE

1. Păstrarea reflexului de tuse prin evitarea unei sedări energice

2. Aspirare bronşică la ancombraţi/ respectarea asepsiei 3. Schimbarea canulei de traheotomie/ respectarea asepsiei MĂSURI GENERALE 1. Alimentatie enterală 2. Antibioterapie cu spectru restrâns (evitarea rezistenţei) C. SERVICII DE CHIRURGIE 1. Etapa pre-operatorie: Kinesiterapie la cei cu BPOC 2. Etapa post-operatorie: Kinesiterapie pentru evitarea

ancombrării, mobilizare

Page 31: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

INFECŢII ALE PLĂGILOR OPERATORII (IPO)

DEFINIŢIE:

1. Infecţii superficiale: apărute în 30 de zile de la intervenţie; cuprind pielea, ţesutul subcutanat, deasupra aponevrozelor

2. Infecţii profunde: apărute în 30 de zile de la intervenţie 1 an; la nivelul ţes. sau spaţiilor subaponevrotice + febră > 38oC, durere localizată, sensibilitate la palpare, dehiscenţă

3. Infecţii de organ sau ale unei zone anatomice: apărute în 30 de zile după intervenţie 1 an, afectând un organ sau o zonă deschisă în timpul intervenţiei

Page 32: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

IPO - 15% DIN IN

INCIDENŢA

- 5% SPITALIZAŢI (CHIRURGIE)

- 9% SPITALIZAŢI (REANIMARE)

MORTALITATE - 0,6 – 4,6%

PRELUNGIREA DURATEI DE SPITALIZARE > 7zile

Page 33: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

ETIOLOGIE: * coci GP – 75% din IPO

* polimorfism microbian = frecvent

* depinde de: tipul intervenţiei, localizare, antibioticoprofilaxie, epidemie de spital, condiţii ecologice locale

FACTORI DE RISC:

EXTRINSECI tipul intervenţiei chirurgicale durata spitalizării pre-operatorii pregătirea pre-operatorie caracteristicile intervenţiei (tipul câmpurilor, experienţa echipei, hemostaza, durata, hematoame, drenajul plăgii, cronologia timpilor operatori, mărimea echipei din sala de intervenţie, rezolvarea în urgenţă)

Page 34: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

INTRINSECI

vârste extreme , malnutriţie, DZ, imunosupresie

şoc, anergie

antibioterapie prelungită

infecţii anterioare/ concomitente

RISCUL IPO = EVALUAT PRIN SCOR NNISS

(NATIONAL NOSOCOMIAL INFECTIONS SURVEILLANCE SYSTEM)

Page 35: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

CALCULAREA RISCULUI NNISS (National Nosocomial Infection Survey System)

la bolnavii cu risc de infecţie nosocomială post-operatorie

SCORURI PRELIMINARE

CLASA ASA (American Society of Anesthesiologists)

ASA 1: Pacient fără alte afecţiuni decât cele care au impus actul

chirurgical

ASA 2: Pacient cu perturbarea moderată a unei funcţii

importante (cardiacă, respiratorie, hepatică, renală)

ASA 3: Pacient cu perturbarea gravă a unei funcţii importante

ASA 4: Pacient cu risc vital iminent

ASA 5: Pacient muribund

Page 36: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

CLASA ALTEMEIER

CLASA I CHIRURGIE CURATĂ

Absenţa traumatismelor, inflamaţiei, deschiderii unui organ cavitar, fără periclitarea asepsiei (Risc de infecţie: 1-2%)

CLASA II CHIRURGIE CURAT - CONTAMINATA

Deschiderea unui organ cavitar cu risc de contaminare minimă (orofaringe, etaj superior abdominal, căi biliare, căi respiratorii, aparat genito-urinar); periclitarea asepsiei (Risc de infecţie: 10-20%)

CLASA III CHIRURGIE CONTAMINATĂ

Traumatism deschis de < 4 h; chirurgia căilor urinare/ biliare infectate; contaminare importantă prin conţinut digestiv (Risc de infecţie: 20-35%)

CLASA IV CHIRURGIE “MURDARĂ”

Traumatism deschis de > 4h cu prezenţa de corpi străini, ţesuturi devitalizate; contaminare fecală; infecţie bacteriană (Risc de infecţie: 20-50%)

Page 37: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

SCOR NNISS (NATIONAL NOSOCOMIAL INFECTIONS SURVEILLANCE

SYSTEM)

SCOR RISC IPO (%)

0 1,5

1 2,6

2 6,8

3 13,0

1 PUNCT = CLASA – ASA 3, 4, 5

(ASA – American Society of Anesthesiologists)

1 PUNCT = durata intervenţiei > timpul “T”

Page 38: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

PREVENŢIA

PRE-OPERATORIE

1. Scăderea duratei (explorare în ambulator)

2. Depistarea şi tratarea infecţiilor preexistente

3. Pregătirea tegumentelor

BLOC OPERATOR

1. PACIENT: decontaminarea zonei de tegument, antiseptice

2. OPERATOR: decontaminarea mâinilor

3. SALA ŞI MATERIALELE: întreţinere (fişa tehnică, verificarea contaminării aerului, circuite

4. ANTIBIOPREVENŢIE: diferenţiat după tipul de intervenţie = curată, curată contaminată, contaminată, intens contaminată

POST-OPERATORIE

1. Asepsia drenurilor, pansamentelor

Page 39: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

INFECŢII PRIN CATETER (IC)

DEFINIŢIE:

1. Infecţii produse prin contaminarea cateterului (cultură nesemnificativă, absenţa semnelor locale/generale)

2. Infecţii produse prin colonizarea cateterului

(cultură pozitivă în absenţa semnelor locale/generale = colonizarea de la un focar septic la distanţă)

3. Infecţii clinice prin cateter (cultură pozitivă,

semne locale/generale remise după îndepărtarea cateterului)

4. Bacteriemie prin cateter (cultură pozitivă şi

bacteriemie cu acelaşi ag. patogen în absenţa unui alt focar septic la distanţă)

Page 40: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

IC - 18-25% DIN IN

INCIDENŢA - 30% DIN BACTERIEMIILE

NOSOCOMIALE

MORTALITATE - 6% (20% ÎN SECŢIA ATI)

Page 41: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

ETIOLOGIE:

o Stafilococ – 30-50%

o BGN

o Acinetobacter, Micrococcus, Bacillus, Corynebacterium (imunosupr.)

FACTORI DE RISC:

EXTRINSECI

mediu:

modificarea florei cutanate

absenţa măsurilor de igienă

manipularea sistemelor de perfuzie

alimentaţia parenterală

Page 42: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

cateter:

tehnică defectuoasă

structura materialului (PVC > poliuretan)

catetere multiluminale

localizare (femurală risc >)

INTRINSECI

vârste extreme tratament cu imunosupresoare

neutropenie leziuni cutanate

chimioterapie prelungită

infecţii la distanţă

Page 43: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Cele mai frecvent izolate microorganisme în infecţiile prin cateter, pe

ţări, în Europa, în anul 2007 (Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe - 2009)

Page 44: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

PREVENŢIA

A. CATETER PERIFERIC

1. Protocol stabilit cu timpi de funcţionare şi pauze

2. Preferabil material metalic/teflon

3. Asepsia riguroasă în perioada de pauză

4. Pansament ocluziv steril

5. Schimbarea abordului venos la fiecare 72 de ore

B. CATETER VENOS CENTRAL

1. Limitarea indicaţiilor

2. Protocol stabilit cu timpi de funcţionare şi pauze

3. Perioadă de pauză programată de operator experimentat

4. Asepsia timpilor operatori

5. Abord sub-clavicular faţă de cel jugular

6. Decontaminare cu polividone-iodat 10%, clorhexidină 2%

7. Fixarea eficientă a cateterului

8. Pansament ocluziv

9. Preparate aseptice de perfuzie

10. Schimbarea totală a tubulaturii de perfuzie la fiecare 48-72 h în caz de alimentaţie parenterală

Page 45: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

IN – PERSONALUL MEDICAL

ORD.MS nr. 984/23.06.94

Infecţia contractată în spital sau alte unităţi sanitare, care se referă la orice boală datorată microorganismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic sau microbiologic, care afectează fie bolnavul, datorită internării lui în spital sau îngrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorită activităţilor sale

Page 46: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

CATEGORII

• Principalele infecţii care pot fi considerate profesionale la personalul medical :

– virusurile: herpetice, rubeolei, hepatitelor virale B, C, D, G, HIV, gripal, Sindromului Respirator Acut Sever (SARS)

– Mycobacterium tuberculosis, Neisseria meningitidis

– oricare agent patogen care provine din mediul de spital şi contaminează personalul în timpul activităţii profesionale

Page 47: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

BOLI PRODUSE DE PRIONI

DEFINIŢIE

Prioni = agenţi transmisibili neconvenţionali (ATNC)

care produc:

boli ce afectează omul şi animalul, caracterizate:

clinic: prin incubaţie lungă, demenţă progresivă, afectarea selectivă a SNC

anatomo-patologic: prin modificări de spongioză, pierdere neuronală, glioză şi hiperastrocitoză

Page 48: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

ISTORIC Semnalările privind bolile prionice la om şi animale

(după Câmpeanu, 2001)

Anul Boala Specia/ Ţara Autori

1732 Scrapie Oaie (Germania) -

1772 Scrapie Oaie (Marea Britanie) Comber

1821 Scrapie Oaie (Franţa) Girard

1842 Scrapie Oaie (SUA) -

1907 Boala Alzheimer Om (Germania) Alzheimer

1920 Boala Creutzfeldt-Jakob Om (Germania) Creutzfeldt

1928 Sindromul Gerstmann-Straussler Om (Austria) Gerstmann

1957 Boala Kuru Om (Noua Guinee) Gajdusek, Zigas

1964 EST a nurcilor Nurca (SUA) Burger, Hartsough

1979 Boala cronică casectizantă a cervideelor Cervidee (SUA) Williams, Young

1985 Encefalopatia Spongiformă Bovină (BSE) Bovine (Marea Britanie) Wells

1986 Scrapie-like Nyala (Marea Britanie) Jeffrey, Wells

Page 49: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Anul Boala Specia/Ţara Autori

1987 Scrapie-like Gemsbok (Marea Britanie)

Jeffrey, Wells

1989 Scrapie-like Eland (M. Britanie) Jeffrey, Wells

1990 Scrapie-like Oryx arab, kudu mare

Jeffrey, Wells

1990 Encefalopatia Spongiformă Felină Pisica (M. Britanie) Wyatt

1991 Hemoragia cerebrală ereditară cu amiloidoza Om Hardy

1991 EST la struţul african Struţ (Germania) Schoon

1992 EST la ghepard Ghepard (Australia)

Peet, Curan

1992 EST la puma Puma Willoughby

1993 Scleroza multiplă Om Woytowicz

1994 Insomnia fatală familială Om (Italia, Franţa, M. Britanie, SUA)

Israil

1995 Boala Alper Om Paul

1996 Noua variantă de BCJ (v-BCJ) Om (M. Britanie) Will

1997 EST la lemurieni Lemurieni (Franţa) Bons

Page 50: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

CARACTERISTICILE PRIONILOR Prionii # virusuri, bacterii sau alte tipuri de ag. patogeni convenţionali

# structuri ADN sau ARN

Ipoteze privind etiologia Encefalopatiilor Spongiforme Transmisibile

Ipoteza Anul apariţiei Autori

Virus filtrabil

Virus “lent”

Mic virus ADN

Proteină autoreplicantă

Polizaharide membranare anormale

Ultravirus ADN

Provirus din gene recesive

Acid nucleic “nud” (viroizi de la plante)

Virus “neconvenţional”

1939

1950

1963

1954

1967

1967

1972

1967

1968

1969

1972

1965

1967

1972

1977-1978

Cuille şi Chelle

Wilson, Anderson, Smith

Eklund, Hadlow, Kennedy

Sigurdson

Kimberlin, Hunter

Griffith, Pattison, Jones

Lewin

Gibbson, Hunter

Adams, Field

Whity, Hugnes, Mac Colum

Diner

Pattison

Stamp

Hunter

Gajdusek, Gibbs

Page 51: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Ipoteza Anul apariţiei Autori

Polizaharide autoreplicante

Complexe nucleoproteice

Acid nucleic înconjurat de membrană polizaharidică

ADN legat de membrană

“Virino”

“Prioni”

Bacterie saprofită (Acinetobacter calcoaceticus)

1967

1970

1967

1974

1979

1973

1976

1978

1979

1982

1999

Field

Lotarget, Muel, Clarke, Alper

Adams, Caspary

Narang

Siakatos, Roveed

Hunter, Kimberlin, Collins

Somerville, Millson, Hunter

Marsk, Malone, Semancik

Dickinson

Prusiner

Ebringer, Pirt

Page 52: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

1. Caracteristici fizico-chimice:

- dimensiuni mici, invizibile la ME; < 100 ori decât virusurile;

- hidrofobicitate, agregare

- rezistenţi la: căldură (> 1360C); UV; ultrasunete; radiaţii

ionizante; agenţi chimici (cu excepţia clorurii de Na, Javel)

2. Caracteristici biologice:

- infectivitate diferită (OMS):

Categoria Infectivitate

I

II

III A

III B

IV

înaltă: creier, măduva spinării

medie: splină, ggl. limfatici, amigdale, ileon, colon proximal, placentă

slabă: nerv sciatic, colon distal, suprarenale, mucoasa nazală, hipofiza

f. slabă: LCR, timus, măduva osoasă, ficat, pulmon, pancreas

nedetectabilă: cheag de sânge, ser, lapte, colostru, gl. mamare, muşchi scheletici, inimă, rinichi, tiroidă, ggl. salivare, salivă, ovare, uter, testicule, vezicule seminale, fecale

Page 53: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

imunologie : nu induce răspuns specific (absenţa testelor serologice de depistare a infecţiei)

anatomie patologică = leziuni specifice:

proprietăţi:

• mai multe tulpini patogene

• se replică indiferent de starea sist. imun al gazdei

• specificitatea dependentă de gazdă

• nu induc sinteza de interferon

• nu participă la fenomenele de interferenţă virală

• nu produc efect citopatogen

• nu se modifică in vivo

• infectivitate datorată unei glicoproteine

• proteina PrP = constituent major al fracţiunilor infecţioase = denumirea de prioni (Prusiner – 1982) “proteina PrPc – rol de transmitere sinaptică, fiziologia somnului; PrPsc – reglarea mişcărilor

Page 54: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Virus convenţional?

absenţa evidenţierii la ME

absenţa reacţiilor imune

Retrovirus?

Asemănare cu retrovirusurile neurotrope (modif. membranare fără răspuns inflamator

Proteină străină autoreplicabilă?

Viroizi?

Particule infecţioase care se pot replica activ/pasiv

(= holoprioni, apoprioni, coprioni)

Page 55: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

CLINICA

A. ENCEFALOPATIA SUBACUTĂ SPONGIFORMĂ UMANĂ (ESST)

1. Boala KURU (BK)

• Papua Noua-Guinee (Fores) = consanguinitate + canibalism

• Boală cu determinism genetic (autosomal dominant) şi infecţioasă

o debut: ataxie tronculară

tremurături fine cefalice, extremităţi

o stare: strabism convergent; dizartrie; rigiditate tip parkinsonian;

exagerarea reflexelor; labilitate emoţională; mişcări coreiforme

o vegetativă: deces < 1 an

Page 56: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

2. Boala CREUTZFELDT-JAKOB (BCJ)

• determinism genetic (boala familială) – 10-15%

• determinsim infecţios cu transmitere nosocomială (extract de hormon somatotrop hipofizar/ neurochirurgical)

o incubaţia: variabilă (18-22 luni – nosocomial; 54 luni transplant; 13 ani – gonadotrofina)

- pierderea memoriei; alterarea comportamentului

- tulburări vizuale; parestezii

o stare:

- sindr. demenţial; semne neurologice bilateralizate

- rigiditate/ spasm, secuse musculare

- dizartrie; demenţă

o deces: săpt. - 6 luni

Page 57: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

3. Sindr. GERSTMANN-STRAUSSLER-SHEINKER (SGSS)

• ataxie cerebeloasă; tulburări de deglutiţie şi fonaţie; demenţă

• deces – 50 luni de la debut (absenţa modificărilor biochimice şi paraclinice)

4. INSOMNIA FATALĂ FAMILIALĂ

• boală recentă

• insomnie rebelă; modificări EEG; mioclonii, dizartrie, ataxie; halucinaţii; stupoare comă deces : 13 luni

5. Boala ALPERS

• manifestă la copil; etiologia neconfirmată

B. ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ LA ANIMALE

• manifestări asemănătoare bolii umane

• vizon (1965); bovine (1986); feline

Page 58: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

ASPECTE COMUNE EST UMANĂ/ ANIMALĂ

- transmisibilă în cadrul aceleaşi specii, rar inter-specii

- nu sunt contagioase în mod caracteristic

- evoluţie lentă, asimptomatică

- leziuni SNC

- modificări “spongiforme”

- moarte neuronală prin apoptoză

- nu produce reacţie imună

EXAMENE DIAGNOSTICE COMPLEMENTARE = INCERTE

- MO, ME din ţes. nervos (biopsie)

- Western-Blot

- markeri sanguini – creşterea serotoninei; markeri astrocitari (proteina GFAP, GS)

IPOTEZA ACUMULĂRII ÎN SNC A UNOR PROTEINE

- similitudini cu: Alzheimer, Parkinson, Scleroza laterală amiotrofică

Page 59: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

EPIDEMIOLOGIE

1. Scrapia: rumegătoare mici; incidenţa 1-5%

2. EST – vizon: 1963 – prin consum de carcase de rumegătoare

3. EST – feline şi bovine (ESB în M. Britanie, 1987 = 446 cazuri; 1992 = 37.280 cazuri; 2000 = 1537 cazuri)

uriaşa epizootie alimentară = consum de făină de carne şi oase = afectarea a 52,3% din efectivul de turme din Anglia

4. Boala Creutzfeldt-Jakob – 1 caz/ 1 mil. loc.

• forme de manifestare:

– sporadică (90%);

– familială dominantă autosomală (5-10%)

– iatrogenă (< 1%)

• incidenţa anuală: 0,86-1,07 cazuri/mil. loc.

5. Boala Kuru – 2600 cazuri până în 1958 (momentul întreruperii manifestării)

6. Boala Gerstmann-Straussler – 5 familii

7. Insomnia fatală familială – 3 familii

Page 60: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Centrul Naţional de Supraveghere a Prionozelor - SUA

(cazuri raportate)

Anul Nr. cazuri

suspecti

Nr. cazuri diagnosticate

cu prionoze Sporadice Familiale Nosocomiale BCJ variante

< 1996 51 33 28 5 0 0

1997 114 68 59 9 0 0

1998 88 52 44 7 1 0

1999 120 72 64 8 0 0

2000 146 103 89 14 0 0

2001 209 119 109 10 0 0

2002 248 149 125 22 2 0

2003 274 176 137 39 0 0

2004 325 186 164 21 0 1

2005 344 194 157 36 1 0

2006 383 197 166 29 0 2

2007 377 214 187 27 0 0

2008 394 231 204 25 0 0

2009 423 256 213 43 0 0

2010 403 251 208 40 0 0

2011 216 134 205 21 0 0

2012 184 127 161 23 0 0

TOTAL 4126 2441 2068 356 5 3

Page 61: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

Situaţia cazurilor înregistrate în Anglia prin Sistemul Naţional de Supraveghere a Prionozelor

1990 – 2012

– Total cazuri – 2865

– Total decese - 1660 din care:

• Sporadice - 1282

• Nosocomiale - 68

• Familiale - 90

• GSS - 45

• vCJ - 175

Page 62: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

TRANSMITEREA

Depinde de:

- tipul de ţes. infectat (rol de inoculum)

- tipul de organ şi stadiul infecţiei

- calea de pătrundere

- tulpina

- specia receptorului; caracteristici (sex, vârsta, SRE)

transmiterea în formele animale:

- transmiterea alimentară intra/ interspecie făină de carne, oase, carcase

- transmiterea verticală 1-10% (ultimele 6 luni de gestaţie)

- date incerte: genetic, in utero, perinatal, postnatal, lapte

Page 63: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

transmitere orizontală directă – contact (incertă)

transmitere orizontală indirectă – acarieni (sursă/cale)

transmitere iatrogenă prin contaminarea cu ţes. cerebral ce conţine prioni (instr. neurochir., electrozi profunzi, grefe, hormoni de creştere)

transmitere prin sânge şi derivate

(WER, 2000, 47, 377-379 – măsuri de precauţie faţă de riscul transmiterii prin transfuzii) = risc teoretic dar excluderea prod. sânge de la donatori care au staţionat > 6 luni în Anglia şi Franţa, în perioada 1980-1996.

Page 64: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

risc profesional

risc alimentar

risc iatrogen

PREVENŢIA REGLEMENTĂRI 1989, MODIFICATE 1996 (măsuri suplimentare) 1. risc profesional: crearea lab. veterinare departamentale (51 Franţa)

2. risc alimentar: 1988 - distrugerea carcaselor de animale cu BSE, interzicerea

consumului de lapte 1989 – Anglia – interzicerea consumului alimentelor de origine

animală > 6 luni vârstă 1994 – interzicerea utilizării intestinului şi timusului; restricţii de

export 1995 – precauţii pentru produse clasa OMS I, II, III = excluse din

alimentaţia copiilor

Page 65: Curs 6.Infectii Nosocomiale 2013 2014

3. risc iatrogen:

- animale donatoare de ţesuturi

- restricţii pentru tipul de ţesut utilizat

- condiţii de colectare

- precauţii în cursul fabricării unor preparate medicamentoase

- calea de administrare

- retragerea unor produse farmaceutice de origine animală

- Canada (1985): Registrul pentru cazurile cu BCJ şi care au primit hormoni de creştere

- Raportul departamentelor de neurologie

- Modalităţi de decontaminare:

• inactivare semicantitativă (hipoclorit, hidroxid de Na)

• inactivare variabilă (permanganat de K, eter, glutaraldehida, ac. formic, formol)

• nici un efect (alcool, detergent, cloroform, formaldehida)

NB. Contaminare accidentală: apa de Javel


Recommended