7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 1/14

ÎNCERCĂRI DISTRUCTIVE ASUPRA

EPRUVETELOR SAU ELEMENTELOR

DIN BETON

Metode experimentale în ingineria structurală

Curs 4.2

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 2/14

STABILIREA REZISTENTEI LA COMPRESIUNEPE EPRUVETE DE BETON

2

Princ ip iu l m etode i

O epruvetă din beton este solicitată la compresiune, până la rupere, într-o

presă de încercări;

Se înregistrează forţa şi deformaţia de compresiune a epruvetei;

Se poate reprezenta o diagramă caracteristică (efort unitar – deformaţie

specifică, s-e);

Pentru stabilirea rezistenţei la compresiune se reţine forţa maximă de

compresiune ce s-a obţinut prin solicitarea epruvetei

Conform STAS 1275- 88 şi SR EN 12390

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 3/14

3

Aparatura pentru determinările experimentale• Prese pentru încercări de compresiune

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 4/14

Verificarea dimensiunilor şi formei epruvetelor Înainte de testare epruvetele ce urmează a fi testate vor fi supuse unor

verificări dimensionale:

verificarea planeităţii şi paralelismului feţelor epruvetelor ce vin în contact

cu platanele presei:

planeitatea se verifică cu o riglă metalică sau cu o sondă gradată (spion) –

toleranta la planeitate ≤ 0.5% din latura cea mai mică a epruvetei

4

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 5/14

5

Paralelismul feţelor de încercare se verifică prin măsurarea muchiilor

perpendiculare pe acestea (pentru fiecare muchie, înălţimea se stabileşte ca media

a două măsurători la distanţa de 10 mm de muchia respectivă) - toleranta ≤ 1% din

latura epruvetei

Paralelismul se mai poate verifica şi prin măsurarea unghiurilor formate de feţele

adiacente ale cubului sau prismei sau măsurarea unghiului format de generatoare şibazele cilindrului (abaterea ≤ ±0.5° )

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 6/14

Rectificarea dimensiunilor şi formei epruvetelor

6

Planeitate sau paralelism necorespunzătoare

Rectificare

Planeitatea

Se rectifica prin polizare sau prin

aplicarea unui strat de îndreptare(pasta de ciment RIM [ pasta de ciment

cu întărire rapidă şi rezistenţe iniţiale

mari ] sau pastă de sulf) (grosimea

stratului ≤ 2% din latura/diametrul feţeide încercare

Paralelismul

Se rectifica exclusiv prin polizare

tăiere, fără a se influenţa structuraepruvetelor

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 7/147

Pregătirea şi poziţionarea epruvetei Ştergerea umidităţii în exces de pe suprafaţa epruvetei înainte de amplasarea în

presă

Curăţarea platanelor presei , curăţarea şi îndepărtarea prafului şi/sau impurităţilor de pe suprafeţele epruvetei ce intră în contact cu platanele

NU se vor utiliza pachete suplimentare, cu excepţia platanelor auxiliare sau

elementelor de spaţiere, între platanele presei şi epruvetă

Poziţionarea epruvetei în aşa fel încât încărcarea să fie aplicată pe direcţie

perpendiculară pe direcţia de turnare

Centrarea epruvetei, raportată la platanul inferior, cu o abatere de până la ± 1 %

în raport cu latura cubului sau diametrul epruvetei cilindrice

Dacă se utilizează platane auxiliare, acestea trebuie aliniate cu faţa superioară şi

inferioară a epruvetei.1 – platan superior

2 – dispozitiv cu rotulă (permite centrarea axului platanelor în

vederea transmiterii centrice şi uniforme a forţei de

compresiune)

3 – platan inferior 4 – platane auxiliare

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 8/148

Cedarea epr u vetei Înainte de înregistrarea forţei maxime şi determinarea rezistenţei la compresiune se

verifică modul de cedare al epruvetei

Încărcarea Încărcarea se face constant cu o viteză cuprinsă între 0.2 MPa/s şi 1.0 MPa/s

Încărcarea se face fără şocuri sau creşteri continue (cu un raport ± 10%) pânăse

atinge forţa maximă

Cedări acceptabile pentru epruvetele

cubice

Cedare explozivă

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 9/149

Cedări inacceptabile pentru

epruvetele cubice

T – fisură/crăpătură din

eforturi de întindere

Exemple de cedări acceptabile

pentru epruvetele cubice

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 10/14

Cedări acceptabile pentru epruvetele

cilindrice

Cedări inacceptabile pentru

epruvetele cilindrice

10

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 11/1411

Stabilirea rezistenţei la compresiune

c

c A F

f

f c = rezistenţa la compresiune (MPa sau N/mm2)

F = Forţa maximă de compresiune (N)

Ac = Aria secţiunii transversale a epruvetei (mm 2)

Valoarea rezistenţei la compresiune se rotunjeşte, în plus sau în minus, la

un modul de 0.5 MPa

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 12/14

Clase beton cf.

SR EN 206-1

C12/

15

C16/

20

C20/

25

C25/

30

C30/

37

C35/

45

C40/

45

C45/

55

C50/

60

C a r a c t r i s t i c i

m i n i m e

Cub(15 cm)

15 20 25 30 37 45 50 55 60

Cilindru(15x30cm)

12 16 20 25 30 35 40 45 50

Cub

(20cm) 15 20 25 30 35 40 45 50 55

Clase beton cf.STAS 10107-0-90

Bc15 Bc20 Bc25 Bc30 Bc35 Bc40 Bc45 Bc50 Bc55

Stabilirea rezistenţei la compresiune

12

Exemplu de clasă de rezistenţă

C 30 / 37 - Beton (eng.: concrete)C

- Beton a cărui rezistenţă are o probabilitate de a fi depăşită de 95%, după

cum urmează : 30 MPa pe cilindri cu înălţimea de 30 cm şi diametrul de 15

cm şi 37 MPa pe cuburi cu latura de 15 cm.

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 13/14

Stabilirea rezistenţei la întindereSe determină pe baza încercării la despicare pe epruvete cilindrice (se pot

folosi şi epruvete cubice sau prismatice)

13

1 – element metalic pentru încărcare2 – ghidaj metalic rigid

1 – element metalic pentru încărcare

2 – ghidaj metalic rigid

3 – elementul metalic poate avea

marginile teşite

7/23/2019 Curs-4.2-Incercari-distructive-beton.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/curs-42-incercari-distructive-betonpdf 14/14

Stabilirea rezistenţei la întindere

d L F

f ct

2

f ct = rezistenţa la întindere prin despicare (MPa sau N/mm2)

F = Forţa maximă de compresiune (N)

L = lungimea liniei de contact în mm

Valoarea rezistenţei la intindere se rotunjeşte, în plus sau în minus, la un

modul de 0.05 MPa

14

d = dimensiunea secţiunii transversale, în mm