Home >Documents >Curs 4 Explorarea Radiologica a Aparatului Digestiv

Curs 4 Explorarea Radiologica a Aparatului Digestiv

Date post:09-Aug-2015
Category:
View:217 times
Download:11 times
Share this document with a friend
Transcript:

EXPLORAREA RADIOLOGICA A TUBULUI DIGESTIV

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SUUB

Indicatii: Orice suferinta clinica sugestiva pentru o afectare a tubului digestiv

Tehnici de examinare Radioscopia sau radiografia pulmonara Radioscopia si radiografia abdominala simpla/ pe gol - Pneumoperitoneu - Nivele hidroaerice - Ansa santinela - Aerobilie - Calcificari pancreatice - Chisturi hidatice calcificate Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroral Irigoscopia si irigografia

Examenele cu dublu contrast Investigatia cu substante farmacodinamice

Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroral permite evidentierea:modificarilor functionale; modificarilor morfologice; sediul si natura leziunii; evolutia in timp a leziunii.

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTAREModificari elementare functionalede tonus -hipotonia: marirea calibrului, evacuare intirziata -atonia: dilatare si suprimarea peristaltismului -spasmul: local / segmentar = contractia prelungita a unui grup de fibre musculare circulare, cu suprimarea totala a tranzitului -hipertonia: ingustarea calibrului, evacuare rapida a continutului de peristaltica - hiperkinezia: unde cu amplitudine mare, frecvente,propagate rapid - hipokinezia: unde cu amplitudine redusa, rare, propagate lent - akinezia: absenta totala a peristaltismului prin epuizarea fibrelor secundar: - unei stenoze - infiltrarii peretelui (inflamator sau tumoral) - medicamentelor - dischinezia: determina depresiuni ale conturului de tranzit - accelerare= hipertonie+hiperkinezie - staza: cu dilatarea segmentului

de secretie- hipersecretie

Timpi normali de evacuare: Esofag 5-7 sec Stomac 2,5-3 ore Dd. 60-90 sec la valva Bauhin in 3-4 ore in flexura hepatica in 8 ore in sigmoid in 12-18 ore

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE Modificari elementare morfologice 1. Modificari de pozitie Ptoza deplasare caudala permanenta prin alungirea ligamentelor suspensoare Deplasari (impingere / tractiune) Torsiuni mecanism complex, imagini bizare

2. Modificari dimensionale Cresterea / reducerea lungimii calibrului brahiesofag, megaesofag, megacolon, dolicocolon cauze congenitale, disfunctii neuro-vegetative, procese stenozante Stenoze: = regiuni limitate de ingustare pronuntata a lumenului, produse de cauze organice axiale / excentrice cu contur regulat / neregulat lungime: inelare / tubulare uniformitatea calibrului: tubular / moniliform / neregulat benigne / maligne

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE Modificari elementare morfologice3. Modificari de forma bilocularea gastrica deformarea polilobata a bulbului ulceros

4. Modificari de contur Amprente

= denivelari limitate ale contururilor produse de organele / formatiunile vecine conturul nu este intrerupt pliurile sunt impinse dar continue Neregularitati = alterari parietale grave intrinseci (fibroza retractila, procese tumorale) extrinseci (periviscerite) Denivelari Intreruperera contururilor = consecinta proceselor tumorale vegetante ! lizereul de siguranta examen cu dublu contrast colon Rigiditatea = produsa de procese infiltrative de natura inflamatorie sau neoplazica, cu absenta peristalticii benigna maligna

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE Modificari elementare morfologice

5. Modificari de mobilitate diminuata / disparuta consecinta fixarii de vecinatate prin procese aderentiale (periviscerite) sau tumorale mobilitate anormala (a unor segmente normal fixe) anomalii ale sistemului de fixare (duoden mobil) 6. Modificarile reliefului mucoasei pliuri hipertrofice pliuri atrofice convergenta pliurilor aspectul neregulat al pliurilor intreruperea pliurilor disparitia totala a reliefului

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE Modificari elementare morfologice 7. Imagini aditionale (plus de umplere) Ulceratiile superficiale mici neregularitati de contur Nisa pierdere de substanta in peretele unui organ Rx: de fata opacitate persistenta de profil: Maligna Benigna forma neregulata relativ regulata baza larga de implantare baza mica de implantare retrasa din contur iese din contur (incastrata) Imaginile diverticulare plus de umplere + colet

8. Defectele de umplere (lacune) edem inflamator tumori benigne rotund ovalar contur regulat, net nu intrerup pliurile tumori maligne crestere rapida contur sters, neregulat cu zone de semiton pliuri intrerupte

ESOFAGUL

Imaginea radiologica normala pozitia de examinare: OAD la 45 esofagul incepe la faringe (gura lui Killian), in spatele cartilajului cricoid (C6) si tine pana la cardia (T12); deasupra diafragmului formeaza ampula epifrenica care se realizeaza mai frecvent in inspir profund; lungime de 25 cm, calibru de 2-3 cm si prezinta 3 portiuni: cervicala, toracica, abdominala si 4 stramtori fiziologice: cricoidiana, aortica, bronsica si diafragmatica; substanta baritata traverseaza esofagul in 1-7 sec; reintoarcerea bariului din stomac in esofag este impiedicata mecanic de valvula lui Gubarov, un repliu al mucoasei gastrice si de catre unghiul lui Hiss (>90) pliuri longitudinale paralele care ajung la cardia si care se pot continua cu pliurile micii curburi gastrice.

Diverticuli esofagieni= Dilatatii circumscrise ale peretelui esofagian Diverticuli de pulsiune slabirea musculaturii esofagiene localizati oriunde deasupra stramtorilor fiziologice RADIOLOGIC - contur net, pot reveni la normal dupa trecerea bariului sau evacuarea are loc dupa un oarecare timp Diverticuli de tractiune situati pe peretele anterior sau lateral, mai frecvent la nivelul bifurcatiei traheei in 85% din cazuri sunt provocati de aderentele produse de un ganglion tuberculos ratatinat RADIOLOGIC - forma de palnie, con sau deget de manusa Diverticul Zenker ia nastere la granita dintre faringe si esofag hernierea mucoasei printr-un hiatus in peretele posterior, poate ajunge la dimensiuni mari

Varicele esofagieneLargirea lumenului elementelor retelei venoase in jumatatea inferioara a esofagului Modalitate de circulatie colaterala intre vena porta si vena cava superioara (ciroza hepatica) RADIOLOGIC - benzi transparente, intrerupte, sinuoase; - formatiuni transparente, rotunde sau ovoidale ca un sirag de margele; - varicele pot sa se stearga la trecerea contractiilor peristaltice; - pereti supli, lumen usor largit

Diskineziile esofagului toracic= intereseaz tonusul i peristaltica Clinic- disfagie intermitent influenat de stri afective, tuse, pirozis, eructaii. Contractii primare - simetrice Contraciile secundare - n 1/3 medie - imagine de clepsidr Contraciile teriare 2/3 inf. - mici dilataii cu incizuri spasmodice, fr simetrie, pe ambele contururi ale esofagului. Spasmele etajate (pseudodiverticulii) - 2/3 inf. (colier de perle, tirbuon sau irag de mtnii) Hipotonia i hipochinezia - calibru mare al esofagului - aer n esofag - s.c. Cade sub aciunea gravitaiei - pliuri terse, contururi netede - n decubit dorsal suspensia stagneaz - curirea mucoasei: insuficient i tardiv - cu timpul esofagit n 1/3 inferioar Diagnostic diferential: achalazia sau cardiospasmul

Diskinezie primara, secundara, tertiara

Dilatatiile esofagiene1. atonia esofagului- tulburare functionala ce se traduce prin progresia lenta si continua a bolului opac intr-un esofag dilatat si lipsit de miscari peristaltice; - mult aer in esofag

2. sclerodermie - tub dilatat si rigid in 75% din cazuri 3. megaesofag prin cardiospasm = contracie total dar intermitent, ntrerupe complet tranzitul i cedeaz la spasmolitice. Rx - segment terminal efilat axial (rdcina de ridiche), cu stop complet prin cardie timp de ore - segment suprajacent dilatat n totalitate, se umple de jos n sus, contururi netede peristaltic vie Precede achalazia (ischemie degenerarea celulelor ganglionare)! 4. mega-dolicoesofag achalazie

Sclerodermie, examen dublu contrast => stenoza= afectarea esutului conjunctiv din submucoas i dispariia epiteliului care este nlocuit cu esut de granulaie Rx. 1.modificri morfologice: calibru crescut, pliuri terse brahiesofag (prin caracterul retractil al esutului conjunctiv) 2.modificri funcionale: hipotonie, chiar atonie n segmentul interaortobronic prin periesofagit absena peristalticii evacuare doar n poziie ortostatic aciune de curire a mucoasei mult ncetinit aer persistent n esofag, meninndu-l destins esofag de sticl Tardiv: megaesofag, cu strmtare la 3-4 cm deasupra diafragmului Tehnic - past baritat urmat de deglutiii de suspensie lichid ce scot in eviden aspectul dilatat i aton al esofagului

Achalazie=lipsa de relaxare a segmentului distal esofagian cnd crete tonusul n segmentele proximale suprajacente, datorit alterrii plexurilor nervoase mienterice, cu hipertrofia fibrelor musculare din segmentului distal mai ales la 20-40 de ani Rx. Rgr. toracic de fa i de profil normale la dilataii mici / megaesofag Ex baritat hipertonia segmentului distal, 1-3 cm ngustat axial dilatarea i chiar alungirea segmentului suprajacent mult dilatat i sinuos, cu aspect de megaesofag sau megadolicoesofag, cu pliurile terse, se umple de sus n jos, neomogen datorit stazei i resturilor alimentare evacuarea cnd presiunea intraluminal atinge o anumita valoare

Refluxul gastroesofagian (chalazia)

trecerea involuntar n esofag a unei cantiti de suc gastric n absena vrsturilor, greurilor i fr participarea musculaturii gastrice sau abdominale. Rx. tranzit anticurent ce poate ajunge pn la gura esofagului, de obicei pn n 1/3 medie n ortostatism, dar mai ales n decubit sau Trendelenburg. poziia BrombartHillemand (a iretului) refluxul postoperator este relativ frecvent, dup gastrectomii 2/3 sau chiar gastroenteroanastomoze

Stenoza postcaustica

Stenoza datorata unui ulcer peptic

Stenoza dupa scleroterapie/ varice

Stenoza-ulcer peptic

Tumori esofagiene benigne

rare 1.t

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended