DOCTRINELE ECONOMICE N EVUL MEDIU

1) MERCANTILISMUL Bani, bani i iar bani?

CURS 4

Contex istoric, condiii premergatoare si cauzeMarile descoperiri geografice

Renaterea

Reforma

Apusul feudalismului si stabilitatea politica

Aparitia statelor moderne

Consecine

Renaterea i Reforma au provocat o zdruncinare a spiritelor care tindeau spre amoralizarea economiei i spre abandonul progresiv al regulii medievale de moderare a ctigului. Pentru prima dat n istoria gndirii economice se face abstracie de considerentele etice.Toate aceste fapte au permis apariia mercantilismului care va domina Europa de la mijlocul secolului al XIV-lea pn la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Caracteristici generale ale mercantilismuluiCredina n superioritatea bogiei monetare Achiziionarea aurului i argintului, prin edict regal, constituia, n acelai timp, calea de mbogire a statului i scopul esenial al activitii economice; Mijoacele de aciune erau adecvate celor dou situaii posibile: conservarea, atunci cnd ara avea metale preioase, achiziionarea, atunci cnd ara nu dispunea de metale preioase. Pentru a mpiedica ieirea i pentru a ncuraja intrarea aurului i argintului trebuia s se acioneze n sens invers circulaiei mrfurilor, adic reducerea importurilor i creterea exporturilor, altfel spus, o balan comercial excedentar.

Caracteristici generale ale mercantilismuluiRealizarea elului mercantilist presupunea organizarea industriei i comerului: reglementarea industriei, astfel nct, s asigure produse ieftine (msuri populare, salarii legale mari, regim de munc obligatorie, crearea de manufacturi regale, ncurajarea capitalismului etc.); reglementarea comerului trebuia s restrng importurile i s favorizeze exporturile de mrfuri i s favorizeze importurile i s restrng exporturile de materii prime; att pentru industrie, ct i pentru comer se impunea cucerirea pieelor celor mai avantajoase, prin colonizarea de noi ri; Generalizarea politicii mercantiliste a agravat opoziia dintre interesele rilor aflate n plin expansiune economic.

Dei au existat unele diferene ntre ri, totui politicile economice inspirate de mercantilism s-au caracterizat prin:

Tipuri de politici mercantiliste

A) Merantilismul metalistforma iniial i primitiv a mercantilismului (Spania si Italia) impunea prohibirea exportului de metale preioase i favoriza importul prin sistemul balanei comercialeexportatorii spanioli erau obligai s exporte mrfuri spaniole i s repatrieze sumele ncasate din vnzri, iar importatorii de produse strine erau obligai s le plteasc cu produse spaniolentre secolele al XVI-lea i al XVII-lea s-a format o doctrin specific spaniol cunoscut sub numele de bullionism i caracterizat de ideea aprrii directe (prin procedee autoritare de reglementare) a metalelor preioase descoperite n minele din Indiile Occidentale Reprezentani: analistul politic Juan de Mariana (1536-1623), Antonio Serra

Mariana (1536-1623) Scrierile sale despre bani i preuri conin idei economice liberale. Enun principiul dup care regele nu avea nici un drept s modifice valoarea banilor fr consimmntul supuilor. Moneda are o dubl valoare: natural sau intrinsec i legal sau extrinsec Rolul banilor ca instrument de schimbPropune un plan de reform financiar care s revigoreze bugetul, asigurndu-i resursele necesare prin:reducerea cheltuielilor casei regale, verificarea averilor de funcionari,restrngerea generozitii regelui, impozite asupra luxului i consumului clasei bogate.

Antonio Serra susine cu trie abundena monetar cile atingerii acestui scop sunt: naturaleaccidentale dezvoltarea industriei este o surs mai sigur de mbogire dect agricultura - profitul industrial este mai puin ntmpltor i mai extensibil dect profitul agricol. circulaia comercial apare ca o surs destul de sigur de mbogire, dar pentru a fi cu adevrat profitabil trebuia cucerit supremaia maritim. condamn procedeele bullioniste i se pronun pentru abundena metalelor preioase i pentru conservarea monedei la un pre ridicat. critic fixarea cursului de schimb de autoriti, argumentnd c, de fapt, cursul de schimb este un efect al comerului, iar intervenia asupra sa este inutil.

B) Mercantilismul industrialistPerfecioneaz sistemul acionnd indirect asupra stocului de metale preioase prin intermediul industriei.Statul trebuia s ncurajeze sistematic manufacturile, cu scopul dezvoltrii vnzrilor n strintate ale cror ncasri n aur s creasc stocul de metale preioase. Cei mai de seam reprezentanti: Jean-Baptiste Colbert, Jean Bodin (bazele teoriei cantitative a monedei), Antoine de Montchretien

Jean-Baptiste Colbert (1619-1683)Principalul initiator al ideilor mercantiliste in Franta; s-a implicat activ in economieSistem economic ce ii poarta numele: colbertismIn ansamblu, politicile sale au fost eficiente, ducnd la cresterea semnificativa a industriei si economiei francezeConsidera drept sursa de bogatie comertul international: o tara se imbogateste cand vinde in strainatate mai mult decat cumpara

Pe plan internPrivilegii fiscale si subventii pentru manufacturile susceptibile de a alimenta exportul bine cotat (articole de lux, postav, otel)Interventia sistematica a statului in fixarea generala a preturilor si salariilor, dar si privind reglementarea stricta a calitatii produselorDezvoltarea industriilor, inclusiv prin aducerea celor mai buni ingineri si muncitori in FrantaDezvoltarea transporturilor ca premisa a dezvoltarii comertului; dezvoltarea unei retele vaste de drumuri si canale, Reducerea tarifelor nationale pentru constructii

Pe plan externProtectionism riguros: edictul din 1667 preciza tarifele vamale corespunzatoarePentru import, drepturile prohibitive erau stabilite pentru produsele fabricate n strintate care concurau produsele naionale, n timp ce materiile prime erau scutite de taxe pentru a alimenta industria francezPentru export, vnzarea mrfurilor naionale era ncurajat de primele acordate armatorilor i companiilor de comer. De asemenea, exportul cerealelor era interzis, pentru a evita foametea i pentru a permite meninerea salariilor sczute, ceea ce nsemna i pstrarea anselor n comerul internaional.Pentru import, drepturile prohibitive erau stabilite pentru produsele din strainatate care concurau produsele nationaleMateriile prime erau scutite de taxe vamale de import, pentru a alimenta industria.

C) Mercantilismul comercial Orientat prioritar spre dezvoltarea comerului i navigaiei Se fora asigurarea unei balane de pli externe pozitive al crei sold era reglat n aur i n argint, nu numai pentru importul i exportul de mrfuri, ci i pentru toate obligaiile angajate cu strintatea Oliver Cromwell, Navy Act, 1651 rezerva marinei britanice monopolul comertului Angliei cu toate continenteleReprezentani: Thomas Mun, Josiah Child, William Petty, Thomas Gresham

Thomas Mun (1571 1641)Adept al interventiei indirecte a statuluiPreocupat de probleme comercialeO balanta de plati favorabila implic:Cresterea productiei industriale, fara a neglija agriculturaExportul trebuie sa cuprinda numai materii prime abundenteImportul trebuie sa cuprinda numai produse absolut necesare consumului nationalAbtinerea de la luxCucerirea transporturilor maritime, a depozitelor de marfuri si a pescuitului in larg

Thomas MunRespinge viziunea simplista bullionista (prohibirea totala), sustine accesul liber al marfurilor Pentru import, accesul era liber - fara interdictii, dar nu gratuit in schimbul unei taxePentru export libertate totalaAdmite ca exista si alte surse de bogatie in afara metalelor pretioaseComertul singura cale de a imbogati Anglia prin: Practicarea unui consum intern cumpatatUtilizarea mai multor suprafete de teren in agricultura si a altor resurse naturaleReducerea taxelor vamale asupra bunurilor produse cu materiale straine si care erau exportateExportul bunurilor cu preturi mari si cu cerere inelastica la pret

William Petty (1623-1687)Autor de tranzitie, precursor al lui David Ricardo in teoria salariului si rentei si initiator al teoriei factorilor de productieBogatia unei tari rezulta dintr-un proces complex de cooperare si specializare a activitatilor; cuprinde si metalele pretioaseOrice stat are nevoie de bani, pe care ii poate procura si in alt fel decat recurgand la procedee bullioniste. La producerea bogatiei coopereaza munca si pamantul: Munca este tatal si principiul activ al bogatiei, iar pamantul este mama

Munca isi creste efectul multiplicator datorita diviziunii muncii; conditia: legea trebuie sa intervina pentru limitarea salariilor un nivel la care sa nu moara de foame lucratoriiMunca putea fi prezenta si trecuta; munca trecuta se materializa in stocul de capital.Pamantul:Asigura hrana si bunurile pentru schimbProducea renta: ceea ce producea pamantul fara interventia muncii; Chiar daca renta ramane un mister, Petty o identifica drept remuneratia proprietarului de pamant

Rata dobnzii si comertul

De-a lungul timpului mercantilismul a fost criticat de ctre economiti fie pentru fondul teoretic care propovaduia bogatia monetar, fie pentru sustinerea nverunat a liberalismului; alti economisti au preluat ideile convenabile unei filiatiuni interventioniste.n concluzie, mercantilismul reprezint un amalgam ntre teoria i practic economic.Mercantilismul s-a impus ca o doctrin economic etatist, reglementatoare i protecionist.Mercantilitii defineau economia ca o ramur a artei de a guverna, avnd ca obiectiv gsirea mijloacelor cele mai eficiente de a mbogi statul.

*