+ All Categories
Home > Documents > CURS 2 STUD MG

CURS 2 STUD MG

Date post: 15-Jan-2016
Category:
Upload: colleen-sims
View: 247 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
Pui
96
NOUL N NOUL N ĂSCUT ĂSCUT
Transcript
Page 1: CURS 2 STUD MG

NOUL NNOUL NĂSCUTĂSCUT

Page 2: CURS 2 STUD MG

DefiniţieDefiniţie:: Noul născut (n.n.)Noul născut (n.n.) este copilul din este copilul din prima lună de viaţă (primele 28 zile).prima lună de viaţă (primele 28 zile).

NaştereNaştere → → N.n. traumatizat N.n. traumatizat →→ mortalitatemortalitate mare: mare: în prima lună în prima lună == ½ din mortalitatea infantilă ½ din mortalitatea infantilă în prima săptămână în prima săptămână == 2/3 din mortalitatea 2/3 din mortalitatea primei luniprimei luni

Page 3: CURS 2 STUD MG

1. 1. Criteriul temporal Criteriul temporal

2. Criterii morfofuncţionale2. Criterii morfofuncţionale

3. 3. Criterii neurologiceCriterii neurologice

4. 4. Criterii antropometriceCriterii antropometrice

Criterii de apreciere a gradului de maturitateCriterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n. al n.n.

Page 4: CURS 2 STUD MG

Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

1. Criteriul temporal:1. Criteriul temporal: aprecierea VG începând calculul aprecierea VG începând calculul din prima zi a ultimului ciclu menstrual din prima zi a ultimului ciclu menstrual n.n la termenn.n la termen:: VG = 37 - 42 săptămâni VG = 37 - 42 săptămâni

n.n. prematurn.n. prematur:: VG < 37 săptămâni VG < 37 săptămâni limita inferioară a viabilităţii (criterii OMS):limita inferioară a viabilităţii (criterii OMS):- VG - VG == 22 săptămâni 22 săptămâni - G peste 500g- G peste 500g

n.n. postmaturn.n. postmatur:: VG > 42 săptămâni. VG > 42 săptămâni.

Page 5: CURS 2 STUD MG

Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

2. Criterii morfofuncţionale:2. Criterii morfofuncţionale: VG poate fi apreciată VG poate fi apreciată prin evaluarea caracteristicilor: prin evaluarea caracteristicilor: pielii, pielii, pavilioanelor urechii, pavilioanelor urechii, organelor genitale,organelor genitale, glandelor mamare.glandelor mamare.

Cel mai utilizat este Cel mai utilizat este scorul Ballardscorul Ballard, care trebuie efectuat , care trebuie efectuat la 3 – 42 ore de la naştere. la 3 – 42 ore de la naştere.

Page 6: CURS 2 STUD MG

Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

c) Criterii neurologicec) Criterii neurologice

Aprecierea posturii şi tonusului pasiv:Aprecierea posturii şi tonusului pasiv:

Tonusul muscular creşte cu VG şi are un sens de Tonusul muscular creşte cu VG şi are un sens de dezvoltare caudo-cefalic:dezvoltare caudo-cefalic: la la 28 săptămâni28 săptămâni de gestaţie de gestaţie →→ complet hipoton; complet hipoton; la la 32 săptămâni32 săptămâni → → cele 4 membre sunt în extensie;cele 4 membre sunt în extensie; la la 34 săptămâni34 săptămâni →→ poziţia de batracian; poziţia de batracian; la la 40 săptămâni40 săptămâni → → toate cele 4 membre se află în toate cele 4 membre se află în flexie.flexie.

Page 7: CURS 2 STUD MG

Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

d) Criterii antropometriced) Criterii antropometrice (interpretarea G, T funcţie (interpretarea G, T funcţie de VG)de VG)

După greutatea la naştere (Gn):După greutatea la naştere (Gn): N.n. cu Gn normalăN.n. cu Gn normală: 2500 – 4000 g (medie de 3000 g): 2500 – 4000 g (medie de 3000 g) N.n. macrosomN.n. macrosom: Gn mai mare de 4000 g: Gn mai mare de 4000 g N.n. cu Gn micăN.n. cu Gn mică: sub 2500 g : sub 2500 g

Page 8: CURS 2 STUD MG

Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

N.n. cu Gn N.n. cu Gn << 2500 g:2500 g: N.n. N.n. LBWLBW (Low Birth Weight): Gn = 2500 – 1500 g (Low Birth Weight): Gn = 2500 – 1500 g N.n. N.n. VLBWVLBW (Very Low Birth Weight): Gn = 1499 – (Very Low Birth Weight): Gn = 1499 –

1000 g1000 g N.n. N.n. ELBW ELBW (Extremly Low Birth Weight): Gn sub (Extremly Low Birth Weight): Gn sub

1000 g.1000 g.

Talia la naştere (Tn):Talia la naştere (Tn): 47-55 cm, în medie 50 cm. 47-55 cm, în medie 50 cm.

Page 9: CURS 2 STUD MG

După valoarea indicelui ponderal (IP):După valoarea indicelui ponderal (IP):IP = G (g) ∕ TIP = G (g) ∕ T (cm(cm33) rezultatul rap.X 100) rezultatul rap.X 100

NOU-NASCUT NOU-NASCUT MATURMATUR

AGAAGA IP = 2,3 - 3IP = 2,3 - 3

SGASGA IP < 2,3IP < 2,3

LGALGA IP > 3IP > 3

NOU-NASCUT NOU-NASCUT PREMATURPREMATUR

AGAAGA IP = 2 – 2,3IP = 2 – 2,3

SGASGA IP < 2IP < 2

LGALGA IP > 2,3IP > 2,3

NOU-NASCUT NOU-NASCUT POSTMATURPOSTMATUR

AGAAGA IP = 2,3 - 3IP = 2,3 - 3

SGASGA IP < 2,3IP < 2,3

LGALGA IP > 3IP > 3

Page 10: CURS 2 STUD MG

PARTICULARITĂŢILE ANATOMO-PARTICULARITĂŢILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE NOU FIZIOLOGICE ALE NOU

NĂSCUTULUI LA TERMENNĂSCUTULUI LA TERMEN

Page 11: CURS 2 STUD MG
Page 12: CURS 2 STUD MG

CapulCapul:: Faţa Faţa este mică. este mică.

Fontanela anterioară (FA, bregmaticăFontanela anterioară (FA, bregmatică):): FA = 3cm/4cm, FA = 3cm/4cm, se închide progresiv până la vârsta de 18 luni.se închide progresiv până la vârsta de 18 luni.

Fontanela posterioară (FP, lambdoidă):Fontanela posterioară (FP, lambdoidă): la naştere la naştere → → închisă / deschisă (6-8 mm), închisă / deschisă (6-8 mm), se închide la 6-8 săptămâni.se închide la 6-8 săptămâni.

Page 13: CURS 2 STUD MG
Page 14: CURS 2 STUD MG

Sutura sagitalăSutura sagitală uneori este desfăcută – craniu moale uneori este desfăcută – craniu moale congenital.congenital.

Nasul:Nasul: scurt, concav, nările privesc înainte.scurt, concav, nările privesc înainte.

Pavilioanele urechilorPavilioanele urechilor:: normal conformate şi normal conformate şi implantate.implantate.

GâtulGâtul:: scurt. scurt.

Toracele: Toracele: aproape cilindric. aproape cilindric.

Page 15: CURS 2 STUD MG

Abdomenul: Abdomenul: mare, depăşeşte rebordul costal, mare, depăşeşte rebordul costal, peretele abdominal are tonus muscular scăzut.peretele abdominal are tonus muscular scăzut.

Cordonul ombilical (CO): Cordonul ombilical (CO): mumificare mumificare → → formarea şanţului formarea şanţului de eliminare de eliminare →→ cădere între a-6-a şi a-10-a zi, cădere între a-6-a şi a-10-a zi, plaga ombilicală se epidermizează treptat de la periferie plaga ombilicală se epidermizează treptat de la periferie spre centru, spre centru, cicatrizarea se termină către a-3-a săptămână, cicatrizarea se termină către a-3-a săptămână, cicatricea ombilicală se înfundă datorită retracţiei vaselor.cicatricea ombilicală se înfundă datorită retracţiei vaselor.

Page 16: CURS 2 STUD MG
Page 17: CURS 2 STUD MG

Membrele inferioareMembrele inferioare:: scurte scurte condilii interni sunt mai puţin dezvoltaţi condilii interni sunt mai puţin dezvoltaţi →→ încurbarea încurbarea membrelor în axul longitudinal.membrelor în axul longitudinal.

Coloana vertebralăColoana vertebrală: aproape rectilinie la naştere.: aproape rectilinie la naştere.

PieleaPielea:: culoare roşie intensă (culoare roşie intensă (eritemul noului născuteritemul noului născut) ) palmele şi plantele sunt albăstrui.palmele şi plantele sunt albăstrui.

Page 18: CURS 2 STUD MG
Page 19: CURS 2 STUD MG

Eritemul n.n.Eritemul n.n. este consecinţa: este consecinţa: abundenţei de vase capilare largi şi scurte, abundenţei de vase capilare largi şi scurte, imperfecţiunii funcţiei vasomotorii, imperfecţiunii funcţiei vasomotorii, subţirimii epidermului (lipsesc pătura cornoasă şi subţirimii epidermului (lipsesc pătura cornoasă şi

pigmentul melanic). pigmentul melanic).

Page 20: CURS 2 STUD MG

Vernix caseosa:Vernix caseosa: pătură grăsoasă, gălbuie, acoperă pielea mai ales în pătură grăsoasă, gălbuie, acoperă pielea mai ales în regiunea dorsală, piept, gât şi la pliurile de flexie;regiunea dorsală, piept, gât şi la pliurile de flexie; secretată de glandele sebacee şi de celule speciale ale secretată de glandele sebacee şi de celule speciale ale amniosului;amniosului; bogată în glicogen, acizi graşi, colesterol şi proteine.bogată în glicogen, acizi graşi, colesterol şi proteine.

Page 21: CURS 2 STUD MG
Page 22: CURS 2 STUD MG

Vernix caseosa:Vernix caseosa:

Funcţii:Funcţii: protecţie a fătului contra frigului;protecţie a fătului contra frigului; protecţie împotriva maceraţiei pielii de către lichidul protecţie împotriva maceraţiei pielii de către lichidul

amniotic;amniotic; aport alimentar; aport alimentar; acţiune bactericidă şi antihemolitică. acţiune bactericidă şi antihemolitică.

Dacă o îndepărtăm Dacă o îndepărtăm → → hipotrombinemie accentuată.hipotrombinemie accentuată.

Page 23: CURS 2 STUD MG

Descuamarea fiziologică:Descuamarea fiziologică: apare după câteva zile de la naştere; apare după câteva zile de la naştere; furfuracee / în lambouri mici.furfuracee / în lambouri mici.

Eritemul toxic al n.n.(Erythema Toxicum Neonatorum):Eritemul toxic al n.n.(Erythema Toxicum Neonatorum):

== sensibilizare la proteinele materne / antigen trecut prin sensibilizare la proteinele materne / antigen trecut prin mucoasa intestinală faţă de care copilul are un anticorp mucoasa intestinală faţă de care copilul are un anticorp format;format; microscopic microscopic →→ infiltraţii de eozinofile; infiltraţii de eozinofile; culturile sunt negative;culturile sunt negative;

Page 24: CURS 2 STUD MG
Page 25: CURS 2 STUD MG

Eritemul toxic al n.n.(Erythema Toxicum Neonatorum):Eritemul toxic al n.n.(Erythema Toxicum Neonatorum): debut la 24-48 ore după naştere; debut la 24-48 ore după naştere; arii mici eritematoase, centrate de o papulă gălbuie;arii mici eritematoase, centrate de o papulă gălbuie; localizat pe faţă, spate, fese, extremităţi;localizat pe faţă, spate, fese, extremităţi; respectă plantele şi palmele; respectă plantele şi palmele; ±± alte manifestări alergice: coriză, edem palpebral;alte manifestări alergice: coriză, edem palpebral; se remite spontan, fără cicatrici; se remite spontan, fără cicatrici; se recomandă o igienă riguroasă;se recomandă o igienă riguroasă; nu se administrează nici un tratament. nu se administrează nici un tratament.

Page 26: CURS 2 STUD MG

Nevii materni:Nevii materni: pete de culoare roşie, rău delimitate;pete de culoare roşie, rău delimitate; pleoapa superioară, rădăcina nasului, ceafă; pleoapa superioară, rădăcina nasului, ceafă; dispar după câteva luni dispar după câteva luni ±± pete brune. pete brune.

Pata mongolă:Pata mongolă: pată albăstruie; pată albăstruie; mărime variabilă; mărime variabilă; regiunea lombo – sacrată; regiunea lombo – sacrată; fără semnificaţie patologică.fără semnificaţie patologică.

Page 27: CURS 2 STUD MG

Nevi materniNevi materni Pata mongolaPata mongola

Page 28: CURS 2 STUD MG

Lanugo:Lanugo: păr fin care acoperă pielea fătului; păr fin care acoperă pielea fătului; după naştere după naştere →→ umeri, spate, frunte, membre; umeri, spate, frunte, membre; mai abundent la prematur.mai abundent la prematur.

Unghiile:Unghiile: nu prezintă striaţiuni longitudinale; nu prezintă striaţiuni longitudinale; întrec pulpa degetelor la mâini, iar la picioare abia o întrec pulpa degetelor la mâini, iar la picioare abia o ating.ating.

Glandele sudoripareGlandele sudoripare sunt puţin dezvoltate. sunt puţin dezvoltate.

Page 29: CURS 2 STUD MG

LanugoLanugo

Page 30: CURS 2 STUD MG

Glandele sebacee:Glandele sebacee: sunt bine dezvoltate; sunt bine dezvoltate; la 3-6 zile după naştere la ambele sexe aparla 3-6 zile după naştere la ambele sexe apar la nivelul la nivelul aripilor nasului, obrajilor, frunţii şi bărbiei elemente aripilor nasului, obrajilor, frunţii şi bărbiei elemente punctiforme, alb- gălbuipunctiforme, alb- gălbui mici chisturi ale glandelor mici chisturi ale glandelor sebacee ce dispar spontan = sebacee ce dispar spontan = milium faciale milium faciale

Paniculul adiposPaniculul adipos este dezvoltat pe faţă, mai puţin pe este dezvoltat pe faţă, mai puţin pe membre şi deloc pe abdomen. membre şi deloc pe abdomen.

Page 31: CURS 2 STUD MG
Page 32: CURS 2 STUD MG

Sistemul muscularSistemul muscular:: incompletă dezvoltare a centrilor corticali şi a căilor incompletă dezvoltare a centrilor corticali şi a căilor

nervoase nervoase →→ hipertonie musculară fiziologică cu hipertonie musculară fiziologică cu predominenţa flexiei;predominenţa flexiei;

musculatura cefei musculatura cefei == hipotonă hipotonă →→ nu permite nu permite susţinerea capului.susţinerea capului.

Page 33: CURS 2 STUD MG

Aparatul respirator:Aparatul respirator: toracele toracele → → cilindric, cilindric, coastele coastele → → orizontale, orizontale, diametrul ant.-post. diametrul ant.-post. >> transversal,transversal, respiraţia respiraţia →→ de tip de tip abdominal.abdominal.

Frecvenţa respiratorie Frecvenţa respiratorie (FR): (FR): 60 resp/min la n.n., 60 resp/min la n.n., 45 resp/min la 1 lună, 45 resp/min la 1 lună, 35 resp/min la 1 an.35 resp/min la 1 an.

Page 34: CURS 2 STUD MG

Ritmul Ritmul →→ uneori neregulat cu crize de apnee, uneori neregulat cu crize de apnee, ritm Cheyneritm Cheyne -- StokesStokes

AmplitudineaAmplitudinea → → uneori inegală.uneori inegală.

Page 35: CURS 2 STUD MG

Mecanismul primei respiraţii:Mecanismul primei respiraţii: factori chimici şi umorali factori chimici şi umorali == acumulare de COacumulare de CO22 lipsa lipsa de Ode O22 prin întreruperea circulaţiei feto-placentare; prin întreruperea circulaţiei feto-placentare;

excitaţiile mediului ambiant asupra terminaţiunilor excitaţiile mediului ambiant asupra terminaţiunilor nervoase libere din piele;nervoase libere din piele;

toracele se destinde, mb. sup. trec în abducţie toracele se destinde, mb. sup. trec în abducţie → → mărirea de volum a cutiei toracice mărirea de volum a cutiei toracice →→ vid pleural vid pleural →→ aspiraţie de aer în CRI aspiraţie de aer în CRI →→ stimularea terminaţiilor stimularea terminaţiilor nervului vag.nervului vag.

Page 36: CURS 2 STUD MG

Aparatul cardiovascular:Aparatul cardiovascular:

InimaInima →→ globuloasă, situată transversal; globuloasă, situată transversal; şocul apexian şocul apexian →→ sp. IV i.c., la 1-2 cm în afara l.m.c.; sp. IV i.c., la 1-2 cm în afara l.m.c.; miocardul miocardul → → ţesut elastic şi conjunctiv puţin ţesut elastic şi conjunctiv puţin dezvoltat;dezvoltat; epicardul epicardul → → foarte subţire;foarte subţire; zgomotele cardiace zgomotele cardiace → → se percep mai puternic. se percep mai puternic.

Arterele Arterele → → conţinut crescut de fibre elastice conţinut crescut de fibre elastice ++ calibru calibru larg larg →→ hipotensiune fiziologică. hipotensiune fiziologică.

Page 37: CURS 2 STUD MG

Circulaţia periferică:Circulaţia periferică: lentă lentă → → extremităţi reci, cianotice (SaOextremităţi reci, cianotice (SaO2 2 == normală) normală)

fragilitate capilară şi permeabilitate vasculară fragilitate capilară şi permeabilitate vasculară ↑↑..

Frecvenţa cardiacă:Frecvenţa cardiacă: 160 bătăi/min. la n.n., 160 bătăi/min. la n.n., 120 bătăi/min la sfârşitul primei luni.120 bătăi/min la sfârşitul primei luni.

Tensiunea arterială:Tensiunea arterială: TAS TAS ~~ 70-80 mm Hg 70-80 mm Hg TAD TAD ~~ 40-50 mm Hg40-50 mm Hg

Page 38: CURS 2 STUD MG
Page 39: CURS 2 STUD MG

Hemoglobina (Hb) şi hematocritul (Ht):Hemoglobina (Hb) şi hematocritul (Ht): valori mai crescute dacă pensarea cordonului valori mai crescute dacă pensarea cordonului

ombilical se face “tardiv” (după încetarea pulsaţiilor); ombilical se face “tardiv” (după încetarea pulsaţiilor); prezintă modificări fiziologice funcţie de Gn şi de prezintă modificări fiziologice funcţie de Gn şi de

vârsta copilului.vârsta copilului.

Page 40: CURS 2 STUD MG

Valorile hemoglobinei, hematocritului şi Valorile hemoglobinei, hematocritului şi reticulocitelor în prima săptămână de viaţăreticulocitelor în prima săptămână de viaţă

Cordon Cordon ombilicalombilical

Primele Primele 24 ore24 ore

24 – 72 24 – 72 oreore

Prima Prima săptămânăsăptămână

Hb (g%)Hb (g%) 17 - 1817 - 18 18 - 1918 - 19 17 - 1817 - 18 1717

Ht (%)Ht (%) 50 - 5550 - 55 55 - 6055 - 60 50 - 5550 - 55 5050

ReticRetic. . (%)(%) 3 - 53 - 5 3 - 53 - 5 1 - 31 - 3 0 - 10 - 1

Page 41: CURS 2 STUD MG

Eritrocitele:Eritrocitele: la naştere la naştere == 5 – 6 mil/mm5 – 6 mil/mm33

după 24 – 48 ore după 24 – 48 ore → → hemolizăhemoliză → → 4 – 5 mil/mm4 – 5 mil/mm33

fragilitate mecanică crescutăfragilitate mecanică crescută activitate metabolică crescutăactivitate metabolică crescută durata vieţii scurtată.durata vieţii scurtată.

Leucocitele:Leucocitele: numărul şi formula leucocitară se modifică rapid în numărul şi formula leucocitară se modifică rapid în primele zile de viaţăprimele zile de viaţă PMN PMN →→ imaturitate structurală şi funcţională. imaturitate structurală şi funcţională.

Page 42: CURS 2 STUD MG

Valorile leucocitelor şi formula leucocitară la n.n.Valorile leucocitelor şi formula leucocitară la n.n.

Prima ziPrima zi Prima săptămânăPrima săptămână

Leucocite /mm3Leucocite /mm3 18 000 – 20 00018 000 – 20 000 12 00012 000

PMN (%) PMN (%) 55 – 6055 – 60 45 – 5045 – 50

Ly (%) Ly (%) 3030 40 40

Mo (%)Mo (%) 1010 5 – 105 – 10

Eo (%)Eo (%) 22 22

Page 43: CURS 2 STUD MG

Hemostaza:Hemostaza: deficitară în primele 6 luni de viaţă; deficitară în primele 6 luni de viaţă; trombocitele trombocitele == 150 000 – 300 000/mm 150 000 – 300 000/mm33;; factorii de coagulare vitamino-K dependenţi factorii de coagulare vitamino-K dependenţi == scăzuţi;scăzuţi; timpul de coagulare timpul de coagulare == prelungit (hipoprotrombinemie prelungit (hipoprotrombinemie cauzată de insuficienţa vitaminei K).cauzată de insuficienţa vitaminei K).

Page 44: CURS 2 STUD MG
Page 45: CURS 2 STUD MG

Aparatul digestivAparatul digestiv →→ particularităţi:particularităţi: adaptări ale cavităţii bucale în vederea suptului;adaptări ale cavităţii bucale în vederea suptului; flora microbiană intestinală;flora microbiană intestinală; meconiul.meconiul.

Flora microbiană intestinală:Flora microbiană intestinală: tractul intestinal tractul intestinal == steril la făt. steril la făt. în timpul naşterii cavitatea bucală se colonizează cu în timpul naşterii cavitatea bucală se colonizează cu stafilococi, colibacili, streptococi, etc. stafilococi, colibacili, streptococi, etc. după după ~~ 2 săptămâni: 2 săptămâni: la n.n. alimentat natural la n.n. alimentat natural →→ bacil bifidus, bacil bifidus, la n.n. alimentat artificial la n.n. alimentat artificial → → bacil coli.bacil coli.

Page 46: CURS 2 STUD MG

Meconiul:Meconiul: scaunul n.n. în primele 2-3 zile;scaunul n.n. în primele 2-3 zile; culoare verde închis şi consistenţă vâscoasă;culoare verde închis şi consistenţă vâscoasă; format din:format din: elemente biliareelemente biliare:: colesterol, grăsimi, săruri minerale, colesterol, grăsimi, săruri minerale,

pigmenţi biliari, pigmenţi biliari, elemente amnioticeelemente amniotice:: lanugo, celule cutanate lanugo, celule cutanate

pavimentoase, celule plate, pavimentoase, celule plate, elemente ale tractusului digestivelemente ale tractusului digestiv:: celule de celule de

descuamaţie intestinală, suc gastric, intestinal, descuamaţie intestinală, suc gastric, intestinal, pancreatic, cu fermenţii lor. pancreatic, cu fermenţii lor.

Page 47: CURS 2 STUD MG

Este urmat de un Este urmat de un scaun de tranziţiescaun de tranziţie, brun, cu lapte , brun, cu lapte coagulat.coagulat.

Scaunele tipice de lapte uman sunt galben portocalii, Scaunele tipice de lapte uman sunt galben portocalii, aderente de scutec, miros acrişor:aderente de scutec, miros acrişor: apar la 2-3 zile apar la 2-3 zile sunt 4-6 în 24 ore.sunt 4-6 în 24 ore.

Page 48: CURS 2 STUD MG

MeconiuMeconiu Scaun de tranzitieScaun de tranzitie

Page 49: CURS 2 STUD MG

Amilaza salivarăAmilaza salivară:: prezentă de la naştere;prezentă de la naştere; acţionează şi la nivel intestinal acţionează şi la nivel intestinal → → compensează deficitul compensează deficitul amilazei pancreatice.amilazei pancreatice.

Lipaza lingualăLipaza linguală → → activitate normală la naştere.activitate normală la naştere.

Lipaza gastrică:Lipaza gastrică: activitate crescută la n.n. activitate crescută la n.n. hidrolizează preferenţial TG hidrolizează preferenţial TG →→ compensează activitatea compensează activitatea scăzută a lipazei pancreatice.scăzută a lipazei pancreatice.

Page 50: CURS 2 STUD MG

Secreţia enzimatică pancreatică:Secreţia enzimatică pancreatică: proteaza proteaza → → activitate normală;activitate normală; lipaza lipaza → → activitateactivitate scăzută; scăzută; amilaza amilaza → → absentă.absentă.

Secreţia enzimatică intestinală Secreţia enzimatică intestinală →→ completă completă

Page 51: CURS 2 STUD MG

Ficatul:Ficatul: la 2 cm sub rebordul costal;la 2 cm sub rebordul costal; sunt deficiente la naştere:sunt deficiente la naştere: activitatea de detoxifiere hepatică (glicuronoconjugarea), activitatea de detoxifiere hepatică (glicuronoconjugarea), sinteza factorilor de coagulare, a lipoproteinelor şi a sinteza factorilor de coagulare, a lipoproteinelor şi a colesterolului.colesterolului.

SplinaSplina → → până la 1 cm sub rebordul costal. până la 1 cm sub rebordul costal.

Page 52: CURS 2 STUD MG

Aparatul uro-genital:Aparatul uro-genital:

Rinichiul Rinichiul → → deficitar funcţional: deficitar funcţional: filtrarea glomerulară filtrarea glomerulară →→ redusă (creşte ulterior); redusă (creşte ulterior); capacitatea de diluţie capacitatea de diluţie →→ normală; normală; capacitatea de concentrare capacitatea de concentrare →→ limitată; limitată; capacitate redusă de a excreta electroliţii;capacitate redusă de a excreta electroliţii; hemoliza postnatală hemoliza postnatală →→ hiperuricemie tranzitorie hiperuricemie tranzitorie → → infarcte uratice infarcte uratice →→ depozit roşu-cărămiziu pe scutece. depozit roşu-cărămiziu pe scutece.

Page 53: CURS 2 STUD MG

DiurezaDiureza == 75-100 ml/kg 75-100 ml/kg corp corp

Micţiunile:Micţiunile: apar reflex la atingerea apar reflex la atingerea

capacităţii vezicale;capacităţii vezicale; în număr de 10 - 20/zi.în număr de 10 - 20/zi.

Page 54: CURS 2 STUD MG

Organele genitale externe:Organele genitale externe:

♂♂:: penisul este scurt penisul este scurt pielea scrotului pielea scrotului → → pliuri pliuri transversale transversale testiculele sunt coborâte testiculele sunt coborâte în scrot / se palpează pe în scrot / se palpează pe canalele inghino-scrotale canalele inghino-scrotale hidrocelul hidrocelul →→ frecvent frecvent întâlnit întâlnit fimoza fimoza →→ considerată considerată fiziologică fiziologică

♀♀:: regiunea vulvară regiunea vulvară → → complet închisăcomplet închisă labiile mari acoperă labiile mari acoperă labiile mici şi clitorisullabiile mici şi clitorisul

Page 55: CURS 2 STUD MG

Sistemul nervosSistemul nervosmielinizarea axonilor mielinizarea axonilor → → maturizarea SNCmaturizarea SNC Expresia imaturităţii sistemului nervos:Expresia imaturităţii sistemului nervos: reflexe exagerate;reflexe exagerate; reflexul cutanat plantar Babinski reflexul cutanat plantar Babinski == pozitiv; pozitiv; activitatea motorie spontană activitatea motorie spontană == contracţie generalizată, contracţie generalizată, anarhică; anarhică;

Page 56: CURS 2 STUD MG

RReflexul cutanat plantar Babinskieflexul cutanat plantar Babinski

Page 57: CURS 2 STUD MG

catatonie catatonie ((persistenţa atitudinilor imprimate);persistenţa atitudinilor imprimate);

fenomenele subcorticale (suptul şi deglutiţia, ţipătul fenomenele subcorticale (suptul şi deglutiţia, ţipătul şi plânsul) sunt prezente de la naştereşi plânsul) sunt prezente de la naştere (s (segmentele egmentele filogenetic mai vechi sunt mai dezvoltate decât filogenetic mai vechi sunt mai dezvoltate decât scoarţascoarţa).).

Page 58: CURS 2 STUD MG

Reflexele arhaice:Reflexele arhaice: semnifică integritatea centrilor subcorticali, lipsiţi de semnifică integritatea centrilor subcorticali, lipsiţi de controlul scoarţei;controlul scoarţei; dispar după 4-5 luni (apare inhibiţia corticală);dispar după 4-5 luni (apare inhibiţia corticală); asimetria lor indică leziuni ale SN (hemoragii intracra-asimetria lor indică leziuni ale SN (hemoragii intracra-

niene, paralizii de plex brahial)niene, paralizii de plex brahial)..

Page 59: CURS 2 STUD MG

Organele de simţ:Organele de simţ:

Văzul:Văzul: n.n. nu are vedere cromatică, dar ochii reacţionează la n.n. nu are vedere cromatică, dar ochii reacţionează la lumină;lumină; mişcările globilor oculari sunt necoordonate mişcările globilor oculari sunt necoordonate (strabismul convergent tranzitor este aproape (strabismul convergent tranzitor este aproape fiziologic);fiziologic); glandele lacrimale sunt mici şi secretă lacrimi după glandele lacrimale sunt mici şi secretă lacrimi după vârsta de 3săptămâni.vârsta de 3săptămâni.

Page 60: CURS 2 STUD MG
Page 61: CURS 2 STUD MG

Auzul:Auzul: prezent la naştere;prezent la naştere; n.n. reacţionează la stimulii auditivi puternici;n.n. reacţionează la stimulii auditivi puternici; urechea urechea →→ particularităţi anatomice: particularităţi anatomice: conductul auditiv extern conductul auditiv extern == îngust, orientat oblic; îngust, orientat oblic; trompa trompa == largă, scurtă, orientată orizontal;largă, scurtă, orientată orizontal; mastoida mastoida == mică şi compactă; mică şi compactă; pneumatizarea urechii medii are loc cu primele pneumatizarea urechii medii are loc cu primele inspiraţii şi cu deglutiţia.inspiraţii şi cu deglutiţia.

Page 62: CURS 2 STUD MG

Gustul:Gustul: n.n. diferenţiază gustul amar de cel dulce.n.n. diferenţiază gustul amar de cel dulce.

Simţul olfactiv:Simţul olfactiv: prezent la naştere (centrii olfactivi prezent la naştere (centrii olfactivi → → printre primii printre primii care se mielinizează).care se mielinizează).

Simţul tactil:Simţul tactil: bine dezvoltat de la naştere; bine dezvoltat de la naştere; se evidenţiază la unele reflexe arhaice (al punctelor se evidenţiază la unele reflexe arhaice (al punctelor cardinale, de agăţare).cardinale, de agăţare).

Page 63: CURS 2 STUD MG

Adaptarea termică:Adaptarea termică:

n.n. n.n. →→ instabilitate termică instabilitate termică

Termogeneza:Termogeneza: este limitată;este limitată; rol major rol major →→ grăsimea brună (interscapular, la gât, grăsimea brună (interscapular, la gât, axilar, mediastinal, între esofag şi trahee, în jurul axilar, mediastinal, între esofag şi trahee, în jurul pancreasului, rinichilor şi glandelor suprarenale); pancreasului, rinichilor şi glandelor suprarenale);

Page 64: CURS 2 STUD MG

Termogeneza:Termogeneza: temperatură ambiantă joasă temperatură ambiantă joasă →→ receptorii cutanaţi receptorii cutanaţi →→

catecolamine catecolamine → → eliberarea şi oxidarea acizilor graşi eliberarea şi oxidarea acizilor graşi din grăsimile brunedin grăsimile brune→→ căldură; căldură;

imaturitatea centrilor nervoşi imaturitatea centrilor nervoşi → adesea → adesea n.n. nu n.n. nu reacţionează prin febră la infecţii.reacţionează prin febră la infecţii.

Termoliza Termoliza → → apreciabilă:apreciabilă: suprafaţă cutanată mare;suprafaţă cutanată mare; cu vascularizaţie abundentă;cu vascularizaţie abundentă; ţesut adipos subcutanat redus. ţesut adipos subcutanat redus.

Page 65: CURS 2 STUD MG

Nou născutul îşi poate menţine temperatura constantă Nou născutul îşi poate menţine temperatura constantă (36,5°C la nivelul tegumentelor abdominale şi 37°C (36,5°C la nivelul tegumentelor abdominale şi 37°C temperatura centrală) în condiţiile unui comfort termic temperatura centrală) în condiţiile unui comfort termic ambiant de 21-26°C. ambiant de 21-26°C.

Page 66: CURS 2 STUD MG
Page 67: CURS 2 STUD MG

Apărarea antiinfecţioasă:Apărarea antiinfecţioasă:Imunitatea nespecifică:Imunitatea nespecifică: bariera mecanică (tegumente şi mucoase)bariera mecanică (tegumente şi mucoase) →→ redusă: redusă: subţirime extremă a stratului cornos; subţirime extremă a stratului cornos; secreţie sudorală extrem de redusă secreţie sudorală extrem de redusă →→ pH pH == 6,5-7,5;6,5-7,5; mucoasele mucoasele →→ important grad de permeabilitate. important grad de permeabilitate.

imunitatea nespecifică celularăimunitatea nespecifică celulară →→ rol redus la n.n.: rol redus la n.n.: reducere a răspunsului leucocitar la o infecţie; reducere a răspunsului leucocitar la o infecţie; capacitate fagocitară scăzută capacitate fagocitară scăzută → → lipsa de limitare a procesului infecţios lipsa de limitare a procesului infecţios → → tendinţa de generalizare a infecţiilortendinţa de generalizare a infecţiilor

Page 68: CURS 2 STUD MG

imunitatea nespecifică umorală: imunitatea nespecifică umorală: lizozimul inhibă unele bacterii lizozimul inhibă unele bacterii → → colonizarea cavităţii colonizarea cavităţii bucale cu floră saprofită normală;bucale cu floră saprofită normală; sistemul complement seric, opsoninelele şi properdina sistemul complement seric, opsoninelele şi properdina →→ deficitare; deficitare; sinteza interferonului sinteza interferonului →→ în limite normale. în limite normale.

Imunitatea specifică: Imunitatea specifică: celulară:celulară: Limfocitele TLimfocitele T şi şi B B →→ maturate funcţional. maturate funcţional.

Page 69: CURS 2 STUD MG

umorală:umorală: Ig G:Ig G:• valori egale cu cele din sângele matern;valori egale cu cele din sângele matern;• singurele care traversează placenta (trim. III de singurele care traversează placenta (trim. III de sarcină); sarcină); • conţin majoritatea Ac antibacterieni, antivirali, conţin majoritatea Ac antibacterieni, antivirali, antitoxici funcţie de gradul de stimulare al mamei;antitoxici funcţie de gradul de stimulare al mamei;• scad în jurul vârstei de 3 luni, apoi cresc (imunogeneză scad în jurul vârstei de 3 luni, apoi cresc (imunogeneză proprie). proprie).

Ig M:Ig M:• nu traversează placenta;nu traversează placenta;• sinteza proprie începe la 5-6 zile după naştere. sinteza proprie începe la 5-6 zile după naştere.

Page 70: CURS 2 STUD MG

Ig A serice:Ig A serice: • nu trec bariera placentară, nu trec bariera placentară, • apar în sângele n.n. la vârsta de 2 săptămâni.apar în sângele n.n. la vârsta de 2 săptămâni.

Ig A secretorii (IgAs):Ig A secretorii (IgAs):• între nivelul Ig A serice şi secretorii nu există corelaţii;între nivelul Ig A serice şi secretorii nu există corelaţii;• sinteza IgAs este prioritară în mucoasa respiratorie şi sinteza IgAs este prioritară în mucoasa respiratorie şi digestivă; digestivă; • la vârsta de 2 săptămâni ele se găsesc în cantitate la vârsta de 2 săptămâni ele se găsesc în cantitate apreciabilă la nivelul tuturor mucoaselor.apreciabilă la nivelul tuturor mucoaselor.

Page 71: CURS 2 STUD MG

Ig E:Ig E:• nu traversează placenta;nu traversează placenta;• se sintetizează în mucoase, amigdalele palatine şi se sintetizează în mucoase, amigdalele palatine şi ganglionii limfatici.ganglionii limfatici.

Ig D:Ig D:• sunt produse în celule din amigdalele palatine şi sunt produse în celule din amigdalele palatine şi ganglionii limfatici;ganglionii limfatici;• se găsesc în cantitate mică în ser.se găsesc în cantitate mică în ser.

Page 72: CURS 2 STUD MG
Page 73: CURS 2 STUD MG

Fenomene caracteristice vieţii de nou născutFenomene caracteristice vieţii de nou născut1. Scăderea fiziologică în greutate:1. Scăderea fiziologică în greutate: în primele 3-4 zile n.n. pierde 6-10% din Gn (150 -în primele 3-4 zile n.n. pierde 6-10% din Gn (150 -200g); 200g); după 8-10 zile revine la greutatea iniţială.după 8-10 zile revine la greutatea iniţială. Determinată de: Determinată de: pierderile de lichide (urină, meconiu, perspiraţie, pierderile de lichide (urină, meconiu, perspiraţie, respiraţie, evaporare la nivelul tegumentelor); respiraţie, evaporare la nivelul tegumentelor); regimul de foame şi sete din primele zile (secreţie regimul de foame şi sete din primele zile (secreţie lactată insuficientă a mamei) lactată insuficientă a mamei) →→ ardere a ţesuturilor de ardere a ţesuturilor de rezervă rezervă ±± a unor ţesuturi proprii; a unor ţesuturi proprii; distrugerea masivă de leucocite şi hematii.distrugerea masivă de leucocite şi hematii.

Page 74: CURS 2 STUD MG

Fenomene caracteristice vieţii de nou născutFenomene caracteristice vieţii de nou născut

2.2. Icterul fiziologic:Icterul fiziologic: apare la 70-80% din n.n. între a 2-a şi a 4-a zi de apare la 70-80% din n.n. între a 2-a şi a 4-a zi de viaţă;viaţă; maximum de intensitate în ziua 4-5;maximum de intensitate în ziua 4-5; dispare în decurs de 2 săptămâni (uneori 3-4 săpt.);dispare în decurs de 2 săptămâni (uneori 3-4 săpt.); manifest clinic la valori ale BT manifest clinic la valori ale BT >> 40 mg/l; 40 mg/l; pentru a-l putea numi fiziologic pentru a-l putea numi fiziologic → BT → BT << 120 mg/l;120 mg/l; fără hepato/splenomegalie;fără hepato/splenomegalie; urini şi scaune normal colorate; urini şi scaune normal colorate; somnolenţă, hipotonie musculară (nu perturbă suptul).somnolenţă, hipotonie musculară (nu perturbă suptul).

Page 75: CURS 2 STUD MG

Fenomene caracteristice vieţii de nou născutFenomene caracteristice vieţii de nou născut

2.2. Icterul fiziologic:Icterul fiziologic:

Cauze extrahepatice:Cauze extrahepatice: absenţa placentei drept cale de eliminare a bilirubinei;absenţa placentei drept cale de eliminare a bilirubinei; criza eritrocitară criza eritrocitară == distrugerea masivă a eritrocitelor distrugerea masivă a eritrocitelor →→ formarea în exces de bilirubină; formarea în exces de bilirubină; permeabilitatea capilarelor permeabilitatea capilarelor →→ icter mai evident la icter mai evident la piele.piele.

Cauze hepatice:Cauze hepatice: deficienţa de uridindifosfatglucuroniltransferază deficienţa de uridindifosfatglucuroniltransferază (UDPGT);(UDPGT); deficienţa de acid glucuronic.deficienţa de acid glucuronic.

Page 76: CURS 2 STUD MG

Fenomene caracteristice vieţii de nou născutFenomene caracteristice vieţii de nou născut

2.2. Icterul fiziologic:Icterul fiziologic:Factori favorizanţi:Factori favorizanţi: eliminarea tardivă de meconiu (eliminarea tardivă de meconiu (↑ BT)↑ BT);; alimentaţia tardivă (alimentaţia tardivă (↑ BT)↑ BT);; pensarea tardivă a CO pensarea tardivă a CO → ↑ → ↑ volumul sanguin volumul sanguin →→ poliglobuliepoliglobulie→ ↑→ ↑ hemoliza hemoliza → ↑BT→ ↑BT;; Gn sub 3kg şi peste 4,5 kg Gn sub 3kg şi peste 4,5 kg →→ icter mai intens. icter mai intens.TTratamentratament:: de obicei nu este necesarde obicei nu este necesar. . ExcepţieExcepţie:: fototerapiefototerapie la la unii unii n.n.n.n. prematur prematur ((prevenirea prevenirea icterului nuclearicterului nuclear).).

Page 77: CURS 2 STUD MG
Page 78: CURS 2 STUD MG

Fenomene caracteristice vieţii de nou născutFenomene caracteristice vieţii de nou născut

3.3. Criza genitală (hormonală):Criza genitală (hormonală): apare la 3-6 zile după naştere la ambele sexe;apare la 3-6 zile după naştere la ambele sexe; durează durează ~~ 2 săptămâni; 2 săptămâni; determinată de hormonii materni care trec în determinată de hormonii materni care trec în circulaţia n.n. în cursul contracţiilor uterului la naştere.circulaţia n.n. în cursul contracţiilor uterului la naştere.

Clinic la ambele sexe:Clinic la ambele sexe: mmilium facialilium facial tumefierea glandelor mamare (la presiune tumefierea glandelor mamare (la presiune →→ secreţie secreţie ~~ colostrul; stoarcerea favorizează infecţia). colostrul; stoarcerea favorizează infecţia).

Page 79: CURS 2 STUD MG

Fenomene caracteristice vieţii de nou născutFenomene caracteristice vieţii de nou născut3. Criza genitală (hormonală):3. Criza genitală (hormonală):

♀♀ vulva şi vaginul:vulva şi vaginul: edemaţiate edemaţiate mucoasa congestivă mucoasa congestivă ±± scurgere vaginală scurgere vaginală albicioasă, uneori cu albicioasă, uneori cu striuri sanguinolentestriuri sanguinolente

♂♂ testicule tumefiatetesticule tumefiate hidrocel uni/bilateral hidrocel uni/bilateral edem al penisuluiedem al penisului

Page 80: CURS 2 STUD MG

Fenomene caracteristice vieţii de nou născutFenomene caracteristice vieţii de nou născut

4. Albuminuria fiziologică:4. Albuminuria fiziologică: dispare după o săptămână;dispare după o săptămână; se datorează permeabilităţii glomerulare crescutese datorează permeabilităţii glomerulare crescute ..

5. Infarctele uratice5. Infarctele uratice:: distrugere tisulară şi leucocitară în primele zile distrugere tisulară şi leucocitară în primele zile →→ eliminare crescută de acid uric şi uraţi în urină;eliminare crescută de acid uric şi uraţi în urină; urina urina == tulbure tulbure →→ depozit roşu cărămiziu pe scutec depozit roşu cărămiziu pe scutec (uraţi şi săruri amorfe de acid uric)(uraţi şi săruri amorfe de acid uric)..

Page 81: CURS 2 STUD MG

Fenomene caracteristice vieţii de nou născutFenomene caracteristice vieţii de nou născut

6. Febra tranzitorie:6. Febra tranzitorie: apare uneori în a 3-a, a 4-a zi; apare uneori în a 3-a, a 4-a zi; durează între 12 - 48 ore;durează între 12 - 48 ore; poate atinge 39 - 40poate atinge 39 - 40C.C.

Cauza Cauza == deshidratarea:deshidratarea: aport insuficient de lichide aport insuficient de lichide pierderea lichidelor din primele zile de viaţă. pierderea lichidelor din primele zile de viaţă.

Dispare după hidratareDispare după hidratare..

7. Meconiul 7. Meconiul == scaunul din primele 2-3 zilescaunul din primele 2-3 zile..

Page 82: CURS 2 STUD MG

Evaluarea stării de sănătate a nou născutuluiEvaluarea stării de sănătate a nou născutului

Scorul APGARScorul APGAR evaluează: evaluează: AAspectul (culoarea tegumentelor) spectul (culoarea tegumentelor) PPulsul (frecvenţa bătăilor cordului)ulsul (frecvenţa bătăilor cordului) GGrimasa rimasa (răspunsul reflex la stimuli)(răspunsul reflex la stimuli) AActivitatea muscularctivitatea musculară (tonusul muscular)ă (tonusul muscular) RRespiraţia (frecvenţa respiraţiei) espiraţia (frecvenţa respiraţiei)

Aceşti parametri: Aceşti parametri: - se cercetează la 1, 5, 10 şi 20 min de la naştere;- se cercetează la 1, 5, 10 şi 20 min de la naştere;- se notează cu 0 ; 1 sau 2.- se notează cu 0 ; 1 sau 2.

Page 83: CURS 2 STUD MG

Semn clinicSemn clinic 00 11 22

AAspectul spectul tegumentelortegumentelor

albastră sau albastră sau palidăpalidă

extremităţi extremităţi albastre, albastre, trunchi roztrunchi roz

complet rozcomplet roz

PPulsuls AbsentAbsent sub 100/minsub 100/min peste 100/minpeste 100/min

GGrimasrimasee AbsentAbsent grimasăgrimasă ţipăt, tuse, ţipăt, tuse, strănutstrănut

AActivitatea ctivitatea muscularămusculară

flascflasc uşoară flexie a uşoară flexie a membrelormembrelor

mişcări activemişcări active

RRespiraţiaespiraţia absentăabsentă rară, rară, neregulatăneregulată

bună, ţipătbună, ţipăt

Page 84: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului

Page 85: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului Sala de naştere:Sala de naştere:→ → aseptică;aseptică;→ → temperatura de 24 - 26ºC. temperatura de 24 - 26ºC. Aplicarea unei cleme pe cordonul ombilical, la 3 cm Aplicarea unei cleme pe cordonul ombilical, la 3 cm de inserţia sa (după încetarea pulsaţiilor), apoi de inserţia sa (după încetarea pulsaţiilor), apoi secţionarea sa.secţionarea sa. Nou născutul este primit în câmpuri / scutece sterile Nou născutul este primit în câmpuri / scutece sterile pe masă cu căldură radiantă. pe masă cu căldură radiantă. Aspirarea secreţiilor nazofaringiene imediat după Aspirarea secreţiilor nazofaringiene imediat după expulzie, cu o sondă de aspiraţie / pară de cauciuc.expulzie, cu o sondă de aspiraţie / pară de cauciuc. Evaluarea stării de sănătate a n.n. prin efectuarea Evaluarea stării de sănătate a n.n. prin efectuarea scorului Apgar.scorului Apgar.

Page 86: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului

Page 87: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului

Page 88: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului

Page 89: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului

Profilaxia oftalmiei gonococice:Profilaxia oftalmiei gonococice:

- soluţie de nitrat de Ag 1% (1 picătură în fiecare fund - soluţie de nitrat de Ag 1% (1 picătură în fiecare fund de sac conjunctival);de sac conjunctival);

- unguent oftalmic cu eritromicină / tetraciclină.- unguent oftalmic cu eritromicină / tetraciclină.

Profilaxia bolii hemoragice Profilaxia bolii hemoragice → → 1 mg vit. K1 mg vit. K11 i.m., faţa i.m., faţa

antero-externă a coapsei, la toţi n.n.antero-externă a coapsei, la toţi n.n.

Page 90: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului

Vaccinarea antihepatitică B Vaccinarea antihepatitică B → → 0,5 ml, i.m., faţa 0,5 ml, i.m., faţa antero-externă a coapsei.antero-externă a coapsei.

Gn, Tn, PCn, PTnGn, Tn, PCn, PTn

Se vor controla malformaţiile vizibile.Se vor controla malformaţiile vizibile.

În secţia de nou născuţi În secţia de nou născuţi → → medicul neonatolog:medicul neonatolog:→→ încadrare corectă;încadrare corectă;→ → depistarea unei eventuale patologii.depistarea unei eventuale patologii.

Page 91: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului

Page 92: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului

Screening-ul neonatal Screening-ul neonatal →→ depistarea unei patologii depistarea unei patologii genetice, metabolice, hematologice şi endocrine.genetice, metabolice, hematologice şi endocrine. Spălarea n.n. imediat după naştere nu se indică pentru Spălarea n.n. imediat după naştere nu se indică pentru a nu îndepărta vernix caseosa. a nu îndepărta vernix caseosa.

După căderea cordonului ombilical, plaga se pansează După căderea cordonului ombilical, plaga se pansează zilnic până la completa epidermizare.zilnic până la completa epidermizare.

Prima baie generală se face după cicatrizarea plăgii Prima baie generală se face după cicatrizarea plăgii ombilicale (până atunci ombilicale (până atunci →→ toaleta parţială). toaleta parţială).

Page 93: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului

Sistemul rooming-in: Sistemul rooming-in:

→ → legătură afectivă între legătură afectivă între mamă şi copil;mamă şi copil;

→ → însuşirea unor însuşirea unor deprinderi corecte de deprinderi corecte de îngrijire şi alimentaţie.îngrijire şi alimentaţie.

Page 94: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului

Imunizările Imunizările → → vaccinul vaccinul BCG BCG ((la vârsta de 4-7 la vârsta de 4-7 zilezile):):

- - toţi n.n. cu G toţi n.n. cu G >> 2500g; 2500g;

- - fără semne de infecţii fără semne de infecţii acute febrileacute febrile // afecţiuni afecţiuni dermatologice. dermatologice.

Page 95: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului

Profilaxia rahitismului: Profilaxia rahitismului:

- se iniţiază din a 7 - 10 zi de viaţă, - se iniţiază din a 7 - 10 zi de viaţă,

- vitamina D - vitamina D ~~ 500 U.I. zilnic (Vigantol 2 pic/zi p.o.). 500 U.I. zilnic (Vigantol 2 pic/zi p.o.).

Alimentaţia:Alimentaţia:

- ideală - ideală → → naturală; naturală;

- în cazuri speciale - în cazuri speciale →→ alimentaţia mixtă / artificială. alimentaţia mixtă / artificială.

Page 96: CURS 2 STUD MG

Îngrijirile nou născutuluiÎngrijirile nou născutului


Recommended