DEMOGRAFIEDEMOGRAFIE

STATICA POPULAŢIEI STATICA POPULAŢIEI

DINAMICA POPULAŢIEIDINAMICA POPULAŢIEI

OBIECTIVE EDUCAŢIONALEOBIECTIVE EDUCAŢIONALE

Să definească evenimentul demografic de născut viu, Să definească evenimentul demografic de născut viu, născut mort, avortnăscut mort, avort

Să diferenţieze tipurile de indicatori utilizaţi în Să diferenţieze tipurile de indicatori utilizaţi în măsurarea fenomenelor demografice (indicator de măsurarea fenomenelor demografice (indicator de intensitate şi de structurăintensitate şi de structură

Să precizeze datele necesare în măsurarea Să precizeze datele necesare în măsurarea fenomenelor cu influenţă pozitivă asupra reproducerii fenomenelor cu influenţă pozitivă asupra reproducerii populaţieipopulaţiei

Să prezinte avantajele şi limitele acestor indicatori Să prezinte avantajele şi limitele acestor indicatori pentru aprecierea stării de sănătate a populaţieipentru aprecierea stării de sănătate a populaţiei

STATICA POPULAŢIEISTATICA POPULAŢIEI 1.1. Numărul de locuitori poate fi cunoscut prin:Numărul de locuitori poate fi cunoscut prin:

metoda recensământului;metoda recensământului; biroul de evidenţă a populaţiei;biroul de evidenţă a populaţiei; anchete demografice;anchete demografice; estimarea numărului de locuitori prin interpretarea rezultatelor dintre două recensăminte.estimarea numărului de locuitori prin interpretarea rezultatelor dintre două recensăminte.

2. 2. Densitatea populaţiei, numărul de locuitori/km2Densitatea populaţiei, numărul de locuitori/km2 3. 3. Structura populaţiei depinde de:Structura populaţiei depinde de:

dezvoltarea economică şi politicile de dezvoltare;dezvoltarea economică şi politicile de dezvoltare; mediul de viaţă ce influenţează modelul de mortalitate şi morbiditate precum şi asupra mediul de viaţă ce influenţează modelul de mortalitate şi morbiditate precum şi asupra

structurii serviciilor de sănătate;structurii serviciilor de sănătate; 4. 4. Structura populaţiei pe sexeStructura populaţiei pe sexe

supramortalitate masculină la vârsta de 1 an;supramortalitate masculină la vârsta de 1 an; egalizarea proporţiilor între sexe la 40 ani;egalizarea proporţiilor între sexe la 40 ani; la vârsta a treia supra mortalitate masculină şi supramorbiditate feminină.la vârsta a treia supra mortalitate masculină şi supramorbiditate feminină.

Piramida vârstelorPiramida vârstelor reprezentarea grafică a structurii populaţiei în funcţie de grupa de vârstă şi distribuţia pe reprezentarea grafică a structurii populaţiei în funcţie de grupa de vârstă şi distribuţia pe

sexe;sexe; piramida vârstelor diferă în funcţie de raportul între piramida vârstelor diferă în funcţie de raportul între natalitate natalitate şi şi mortalitatemortalitate

Există patru tipuri de piramida vârstelor:Există patru tipuri de piramida vârstelor:

1. In formă de triunghi 1. In formă de triunghi specifică ţărilor în curs de specifică ţărilor în curs de dezvoltare în care natalitatea este crescută; dezvoltare în care natalitatea este crescută; populaţie tânărăpopulaţie tânără

2. In formă de clopot (stog), 2. In formă de clopot (stog), baza relativ lărgită, baza relativ lărgită, natalitatea crescută, D.M.V. crescută (din cauza natalitatea crescută, D.M.V. crescută (din cauza creşterii nivelului de trai), creşte ponderea creşterii nivelului de trai), creşte ponderea populaţiei vârstnice. Este un model de populaţiei vârstnice. Este un model de piramidă de piramidă de tranziţie tranziţie specifică ţărilor rapid industrializate; specifică ţărilor rapid industrializate; proces de îmbătrânire mediuproces de îmbătrânire mediu

3. In formă de urnă 3. In formă de urnă specifică ţărilor dezvoltate, cu specifică ţărilor dezvoltate, cu baza îngustată din cauza natalităţii scăzute. baza îngustată din cauza natalităţii scăzute. Vârful rotunjit din cauza creşterii ponderii Vârful rotunjit din cauza creşterii ponderii populaţiei vârstnice; populaţiei vârstnice; proces de îmbătrânire proces de îmbătrânire accentuat accentuat

4. In forma de treflă 4. In forma de treflă specifică unor ţări dezvoltate specifică unor ţări dezvoltate în care există populaţie îmbătrânită,în care există populaţie îmbătrânită, şi politici şi politici pronataliste înregistrându-se natalitate crescută; pronataliste înregistrându-se natalitate crescută; populaţie îmbătrânită cu o puternică populaţie îmbătrânită cu o puternică întinerire în ultima perioadăîntinerire în ultima perioadă

PIRAMIDA VÂRSTELORPIRAMIDA VÂRSTELOR- modele -- modele -

Urnă Treflă

6. Structura populaţiei după starea civilă6. Structura populaţiei după starea civilă - conform legislaţiei României starea civilă:- conform legislaţiei României starea civilă:

necăsătorit(ă)necăsătorit(ă) căsătorit(ă)căsătorit(ă) văduv(ă)văduv(ă) divorţat(ă)divorţat(ă) Populaţia activă = nu fac parte - femeile casnice, studenţi, Populaţia activă = nu fac parte - femeile casnice, studenţi,

elevielevi Populaţia inactivă = alcătuită - copii, vârstniciPopulaţia inactivă = alcătuită - copii, vârstnici

Raportul de dependenţă = Raportul de dependenţă = 1005915

60140x

aniP

aniPaniP

77.. Implicaţiile staticii populaţiei Implicaţiile staticii populaţiei a) Implicaţii demograficea) Implicaţii demografice

fenomene demografice - natalitatea, fertilitatea, nupţialitatea, fenomene demografice - natalitatea, fertilitatea, nupţialitatea, divorţialitatea sunt influenţate de structura pe grupe de vârstă a divorţialitatea sunt influenţate de structura pe grupe de vârstă a populaţieipopulaţiei

creşterea creşterea ponderii populaţiei vârstnice ponderii populaţiei vârstnice arată îmbătrânirea demograficăarată îmbătrânirea demografică■ ■ populaţie tânără —► vârstnici < 4 %populaţie tânără —► vârstnici < 4 %■ ■ populaţie adultă —► ponderea vârstnicilor: 4 - 7 %populaţie adultă —► ponderea vârstnicilor: 4 - 7 %■ ■ populaţie îmbătrânită —► vârstnici > 7 %populaţie îmbătrânită —► vârstnici > 7 %

Îmbătrânirea populaţiei este specifică ţărilor dezvoltate din Îmbătrânirea populaţiei este specifică ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic care au natalitate, fertilitate mică, punct de vedere economic care au natalitate, fertilitate mică, mortalitate generală mare, mortalitate specifică pe grupe de mortalitate generală mare, mortalitate specifică pe grupe de vârsta constantă, populaţia activă scăzutăvârsta constantă, populaţia activă scăzută

b) Implicaţii economice:b) Implicaţii economice: densitatea populaţiei în raport cu resurseledensitatea populaţiei în raport cu resursele indicele de dependenţăindicele de dependenţă ponderea populaţiei activeponderea populaţiei active

c) Implicaţii pentru serviciile de sănătatec) Implicaţii pentru serviciile de sănătate::

■■ numărul de locuitori numărul de locuitori este corelat cu serviciile de sănătate, este corelat cu serviciile de sănătate, numărul de medici, de personal auxiliar, număr paturi de spitalnumărul de medici, de personal auxiliar, număr paturi de spital

■ ■ densitatea populaţiei: densitatea populaţiei: dotarea unităţilor medico-sanitare se dotarea unităţilor medico-sanitare se realizează în raport cu densitatea populaţieirealizează în raport cu densitatea populaţiei

■■ amplasarea unităţilor medicale amplasarea unităţilor medicale se realizează în funcţie de se realizează în funcţie de densitatea populaţiei (mărind accesibilitatea populaţiei la densitatea populaţiei (mărind accesibilitatea populaţiei la serviciile de sănătate)serviciile de sănătate)

■ ■ structura populaţiei în funcţie de caracteristici: structura populaţiei în funcţie de caracteristici: grupe de grupe de vârstă, medii de reşedinţă, sexe, stare civilă - vârstă, medii de reşedinţă, sexe, stare civilă - este responsabilă de este responsabilă de particularităţile morbidităţii pe sexe şi grupe de vârstăparticularităţile morbidităţii pe sexe şi grupe de vârstă

■ ■ dotarea unităţilor medico-sanitare dotarea unităţilor medico-sanitare variază după grupa de vârstăvariază după grupa de vârstă■ ■ anumite grupe de vârstă au prioritate anumite grupe de vârstă au prioritate în asistenţa medicală: în asistenţa medicală:

copii 0 - 1 an, 1 - 4 ani, elevi, femei de vârstă fertilăcopii 0 - 1 an, 1 - 4 ani, elevi, femei de vârstă fertilă■■ predominanţa persoanelor de sex feminin predominanţa persoanelor de sex feminin în anumite ramuri de în anumite ramuri de

producţie pune probleme de patologie specifică şi de asistenţă producţie pune probleme de patologie specifică şi de asistenţă medicală la locul de muncămedicală la locul de muncă

Fenomene pozitive asupra Fenomene pozitive asupra reproducerii populaţieireproducerii populaţiei

NatalitateNatalitate FertilitateFertilitate FecunditateFecunditate NupţialitateNupţialitate Indice brut de reproducereIndice brut de reproducere Indice net de reproducereIndice net de reproducere Descendenţă finalăDescendenţă finală Descendenţă medie finalăDescendenţă medie finală

Rată fertilitate specifică 15 – 49 aniRată fertilitate specifică 15 – 49 ani 20 – 24 ani – rată de fertilitate precoce20 – 24 ani – rată de fertilitate precoce 25 – 29 ani – rată de fertilitate tardivă25 – 29 ani – rată de fertilitate tardivă Rată de fertilitate intermediarăRată de fertilitate intermediară RTF sau ICF – indice conjunctural al fertilităţiiRTF sau ICF – indice conjunctural al fertilităţii - arată nivelul fertilităţii la un moment dat fără a - arată nivelul fertilităţii la un moment dat fără a

mai aştepta sfârşitul perioadei fertilemai aştepta sfârşitul perioadei fertile - nr. mediu de copiii pe care l-ar naşte o - nr. mediu de copiii pe care l-ar naşte o

generaţie fictivă de femei de vârstă fertilă în generaţie fictivă de femei de vârstă fertilă în absenţa mortalităţii specifice pe grupe de vârstă absenţa mortalităţii specifice pe grupe de vârstă

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ FERTILITATEAFERTILITATEA/NATALITATEA/NATALITATEA

1. Factori demografici:1. Factori demografici: structura populaţiei pe sexe;structura populaţiei pe sexe; structura populaţiei feminine pe grupe de vârstă;structura populaţiei feminine pe grupe de vârstă; intensitatea nupţialităţii şi divorţialităţii.intensitatea nupţialităţii şi divorţialităţii.

2. Factori medico-biologici:2. Factori medico-biologici: sterilitatea feminină (primară şi secundară);sterilitatea feminină (primară şi secundară); sterilitatea masculină;sterilitatea masculină; patologie genitală;patologie genitală; igiena sexuală.igiena sexuală.

3. Factori sociali:3. Factori sociali: prelungirea şcolarizării;prelungirea şcolarizării; gradul de angajare a femeilor în activităţi socio-economice;gradul de angajare a femeilor în activităţi socio-economice; apartenenţa la o anumită categorie socială şi mobilitatea între aceste apartenenţa la o anumită categorie socială şi mobilitatea între aceste

categorii.categorii.

4. Migraţia populaţiei4. Migraţia populaţiei ca fenomen de masă determinat de factori ca fenomen de masă determinat de factori politici, economici, sociali sau culturali.politici, economici, sociali sau culturali.

5. Factori legislativi:5. Factori legislativi: prevederile Codului muncii şi Codului familieiprevederile Codului muncii şi Codului familiei sistemul de alocaţii pentru copii;sistemul de alocaţii pentru copii; programe de protecţie materno-infantilă;programe de protecţie materno-infantilă; politica de planificare familială, inclusiv legislaţia privind politica de planificare familială, inclusiv legislaţia privind

avorturile.avorturile. 6. Factori subiectivi 6. Factori subiectivi care pot fi înglobaţi în noţiunea de planificare care pot fi înglobaţi în noţiunea de planificare

familială: familială: atitudinea faţă de copii, existenţa sau lipsa unei atitudini atitudinea faţă de copii, existenţa sau lipsa unei atitudini

conştiente faţă de numărul copiilor doriţi şi realizaţi şi faţă de conştiente faţă de numărul copiilor doriţi şi realizaţi şi faţă de creşterea copiilor realizaţi;creşterea copiilor realizaţi;

numărul de copii doriţi;numărul de copii doriţi; numărul de copii realizaţi;numărul de copii realizaţi; metodele şi mijloacele contraceptive;metodele şi mijloacele contraceptive; motivaţiile subiective ale comportamentului demografic.motivaţiile subiective ale comportamentului demografic.

7. Factori locali-tradiţionali7. Factori locali-tradiţionali legaţi de specificul dezvoltării istorice a legaţi de specificul dezvoltării istorice a zonei, nivelul cultural, obiceiuri locale, religie.zonei, nivelul cultural, obiceiuri locale, religie.

OBIECTIVE EDUCAŢIONALEOBIECTIVE EDUCAŢIONALE

Măsurarea mortalităţii cu indicatorii obişnuiţiMăsurarea mortalităţii cu indicatorii obişnuiţi Descrierea şi analiza comparativă a mortalităţiiDescrierea şi analiza comparativă a mortalităţii Identificarea principalelor caracteristici ale Identificarea principalelor caracteristici ale

mortalităţii şi posibilităţile de controlmortalităţii şi posibilităţile de control

MORTALITATEA POPULAŢIEIMORTALITATEA POPULAŢIEI- - suport curs –suport curs –

1. Definiţie 1. Definiţie 2. Unitatea de observare2. Unitatea de observare3. Importanţa studiului mortalităţii3. Importanţa studiului mortalităţii4. Documente purtătoare de informaţii utilizate în studiile mortalităţii4. Documente purtătoare de informaţii utilizate în studiile mortalităţii

certificatul constatator al decesuluicertificatul constatator al decesului buletinul statistic de deces buletinul statistic de deces certificatul de decescertificatul de deces

5. Indicatori de măsurare5. Indicatori de măsurare 1. mortalitatea generală1. mortalitatea generală 2. mortalitatea specifică 2. mortalitatea specifică

- pe sexe- pe sexe - pe grupe de vârstă - pe grupe de vârstă - pe medii de reşedinţă- pe medii de reşedinţă - pe cauze medicale de deces- pe cauze medicale de deces

3. mortalitatea proporţională – 3. mortalitatea proporţională – letalitatealetalitatea 4. fatalitatea – riscul de deces printr-o anumită boală4. fatalitatea – riscul de deces printr-o anumită boală 5. mortalitatea standardizată5. mortalitatea standardizată 6. raportul standardizat al mortalităţii 6. raportul standardizat al mortalităţii 7. tabela de mortalitate7. tabela de mortalitate 8. DMV – SVN8. DMV – SVN

Factorii care influenţează mortalitatea exprimată prin SVD-DMVFactorii care influenţează mortalitatea exprimată prin SVD-DMV Factorii care au limitat scăderea mortalităţii pe plan mondialFactorii care au limitat scăderea mortalităţii pe plan mondial

100xDA

DO

Factorii care influenţează mortalitatea exprimată prinFactorii care influenţează mortalitatea exprimată prin speranţa de viaţă la naştere sunt:speranţa de viaţă la naştere sunt: factorii economici;factorii economici; distribuţia venitului naţional;distribuţia venitului naţional; alţi factori;alţi factori; structura pe grupe de vârsta a populaţiei;structura pe grupe de vârsta a populaţiei; factori ce ţin de calitatea mediului;factori ce ţin de calitatea mediului;

Experienţa mondială arată că impactul cel mai mare asupra societăţii o au educaţia, bugetul alocat Experienţa mondială arată că impactul cel mai mare asupra societăţii o au educaţia, bugetul alocat pentru alimentaţie, bugetul alocat pentru asistenţa primară, bugetul alocat pentru mediul pentru alimentaţie, bugetul alocat pentru asistenţa primară, bugetul alocat pentru mediul ambiant.ambiant.

Factorii care au limitat scăderea mortalităţii pe plan mondial.Factorii care au limitat scăderea mortalităţii pe plan mondial.1. 1. Strategii de dezvoltare care nu au avut în vedere sănătatea.Strategii de dezvoltare care nu au avut în vedere sănătatea.2. 2. Ponderea redusă acordată ocrotirii sănătăţii în structura bugetului, prin necorelarea sa cu Ponderea redusă acordată ocrotirii sănătăţii în structura bugetului, prin necorelarea sa cu

interesele sănătăţii, cu nevoile stării de sănătate şi creşterea calităţii asistenţei medicale.interesele sănătăţii, cu nevoile stării de sănătate şi creşterea calităţii asistenţei medicale.3. Structuri neadecvate ale sistemului de sănătate, cu dezvoltarea dezechilibrată a îngrijirilor de 3. Structuri neadecvate ale sistemului de sănătate, cu dezvoltarea dezechilibrată a îngrijirilor de

specialitate şi spitaliceşti faţă de cele primare şi extraspitaliceşti neadaptate nevoilor şi specialitate şi spitaliceşti faţă de cele primare şi extraspitaliceşti neadaptate nevoilor şi particularităţilor naţionale şi locale, o folosire neraţională a resurselor. Au fost preluate particularităţilor naţionale şi locale, o folosire neraţională a resurselor. Au fost preluate modele din ţările dezvoltate şi translatate în ţările în curs de dezvoltare.modele din ţările dezvoltate şi translatate în ţările în curs de dezvoltare.

4. Tehnologii de sănătate neadecvate problemelor specifice.4. Tehnologii de sănătate neadecvate problemelor specifice.In ultimii 10 ani s-a observat:In ultimii 10 ani s-a observat:

❖❖o scădere a mortalităţii prin boli cardiovasculare, scădere care nu a fost anticipata;o scădere a mortalităţii prin boli cardiovasculare, scădere care nu a fost anticipata;❖❖o scădere a mortalităţii infantile sub nivelul aşteptat în ţările dezvoltate (niveluri subo scădere a mortalităţii infantile sub nivelul aşteptat în ţările dezvoltate (niveluri sub 88%%o);o);

❖ ❖ creşterea riscului de deces la bărbaţi datorită unui stil de viaţă specific;creşterea riscului de deces la bărbaţi datorită unui stil de viaţă specific; ❖ ❖ inechităţi în distribuţia mortalităţii pe zone geografice sat pe categorii socio-profesionale.inechităţi în distribuţia mortalităţii pe zone geografice sat pe categorii socio-profesionale.

MORTALITATEA INFANTILĂMORTALITATEA INFANTILĂ- suport curs -- suport curs -

1. 1. DefiniţieDefiniţie2. 2. Unitatea de observareUnitatea de observare3.3.Documente purtătoare de informaţii utilizate înDocumente purtătoare de informaţii utilizate în studiul mortalităţii infantilestudiul mortalităţii infantile

- c- ceertificat constatator ale decesului 0 - 1 anrtificat constatator ale decesului 0 - 1 an- fişele decesului 0 - 1 an- fişele decesului 0 - 1 an

44. . Indicatori de măsurareIndicatori de măsurare- abordare transversală (an calendaristic) - cea mai utilizată- abordare transversală (an calendaristic) - cea mai utilizată- abordare longitudinală (pe o generaţie de născuţi vii)- abordare longitudinală (pe o generaţie de născuţi vii)1. rata de mortalitate infantilă1. rata de mortalitate infantilă2. rată specifică de mortalitate infantilă:2. rată specifică de mortalitate infantilă: pe sexepe sexe pe medii de reşedinţăpe medii de reşedinţă grupe de vârstă (în funcţie de vârsta la deces)grupe de vârstă (în funcţie de vârsta la deces) cauze medicale de decescauze medicale de deces grafic LEXISgrafic LEXIS

5.5. Factori de risc ai mortalităţii infantileFactori de risc ai mortalităţii infantile1.Factori endogeni (care ţin de mamă)1.Factori endogeni (care ţin de mamă)2. Factori endogeni (care ţin de copil)2. Factori endogeni (care ţin de copil)3. Factori exogeni3. Factori exogeni4. Factori care tin de familie4. Factori care tin de familie5. Factori demografici5. Factori demografici6. Factori economico-sociali şi de mediu6. Factori economico-sociali şi de mediu

6. Mortinatalitatea6. Mortinatalitatea7. Mortalitatea juvenilă 1 - 4 ani7. Mortalitatea juvenilă 1 - 4 ani

PRINCIPALII INDICATORI DE MĂSURARE A PRINCIPALII INDICATORI DE MĂSURARE A MORTALITĂŢII INFANTILEMORTALITĂŢII INFANTILE

l. Rata de mortalitate infantila:l. Rata de mortalitate infantila:

unde: Dunde: D00 – 1– 1 - decedaţii 0-1 an dintr-un an calendaristic şi un teritoriu dat - decedaţii 0-1 an dintr-un an calendaristic şi un teritoriu dat

N - născuţii vii din acelaşi teritoriu si an calendaristic N - născuţii vii din acelaşi teritoriu si an calendaristic

2. Rata de mortalitate infantila pe medii:2. Rata de mortalitate infantila pe medii:

1000,.

,10, x

RUdinviinascutiNr

RUdinanDeceseRMI RU

3. Rata de mortalitate infantila pe sexe:

1000,.

,10, x

FMdinviinascutiNr

FMdinanDeceseRMI FM

1000.

60x

viinascutiNr

zileDeceseRM precoceneonatala

4. Ratele de mortalitate infantila in funcţie de vârsta la deces:

1000.

270x

viinascutiNr

zileDeceseRM neonatala

1000.

36428x

viinascutiNr

zileDeceseRM alapostneonat

1000.

60x

nascutiNr

ziledecesemortiNascutiRM perinatala

1000.

277x

viinascutiNr

zileDeceseRM tardivaneonatala

5.Rata de mortalitate infantilă pe cauze:

1000.

10.10 x

perioadaaceainviinascutiNr

cauzeuneidatorateandeceseNrMRsp

STRATEGII DE INTERVENŢIE ÎN COMBATEREA STRATEGII DE INTERVENŢIE ÎN COMBATEREA MORTALITĂŢII INFANTILEMORTALITĂŢII INFANTILE

- Ţin cont de modelele de mortalitate, morbiditate factorii care le condiţionează;- Ţin cont de modelele de mortalitate, morbiditate factorii care le condiţionează;- Principala problemă de sănătate pentru grupa de vârstă 0 - 1 an o reprezintă - Principala problemă de sănătate pentru grupa de vârstă 0 - 1 an o reprezintă

mortalitate post-neonatală.mortalitate post-neonatală. A nu se confunda:A nu se confunda:

risc de deces neonatal care este mai mare decât cel postneonatal;risc de deces neonatal care este mai mare decât cel postneonatal; rata mortalităţii postneonatale care este mai mare decât rata mortalităţii neonatale.rata mortalităţii postneonatale care este mai mare decât rata mortalităţii neonatale.

Influenţarea nivelului mortalităţii postneonatale se poate realiza prin:Influenţarea nivelului mortalităţii postneonatale se poate realiza prin: dezvoltarea de programe de planificare familială, pentru a reduce numărul de copii dezvoltarea de programe de planificare familială, pentru a reduce numărul de copii

nedoriţi;nedoriţi; îngrijiri selective acordate femeii gravide;îngrijiri selective acordate femeii gravide; promovare alimentaţiei naturale a sugarului;promovare alimentaţiei naturale a sugarului; îngrijiri pre şi postnatale acordate copiilor 0 - 1 an cu risc crescut;îngrijiri pre şi postnatale acordate copiilor 0 - 1 an cu risc crescut; asigurare cu produse dietetice pentru sugarul normal şi distrofici asigurare cu produse dietetice pentru sugarul normal şi distrofici program naţional de imunizări;program naţional de imunizări; dotarea corespunzătoare a secţiilor de terapie intensivă.dotarea corespunzătoare a secţiilor de terapie intensivă.

Mama şi copilul grupuri populaţionale periclitate - au nevoie de servicii medicale mai Mama şi copilul grupuri populaţionale periclitate - au nevoie de servicii medicale mai numeroase.numeroase.

Din metodele de intervenţie care permit utilizarea cât mai eficientă a resurselor Din metodele de intervenţie care permit utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, strategiile de intervenţie bazate pe noţiunea de risc reprezintă tipul de disponibile, strategiile de intervenţie bazate pe noţiunea de risc reprezintă tipul de strategii utilizat în domeniul ocrotirii materno - infantile.strategii utilizat în domeniul ocrotirii materno - infantile.

METODA ÎNGRIJIRILOR DE SĂNĂTATE MATERNO-METODA ÎNGRIJIRILOR DE SĂNĂTATE MATERNO-INFANTILĂ FONDATĂ PE NOŢIUNEA DE RISCINFANTILĂ FONDATĂ PE NOŢIUNEA DE RISC

-- STRATEGIA RISCURILOR ÎNALTE -STRATEGIA RISCURILOR ÎNALTE -

Scop:Scop: ameliorarea serviciilor de sănătate materno-infantilă. Este o metodă ameliorarea serviciilor de sănătate materno-infantilă. Este o metodă de identificare a grupurilor (gravide, nou-născuţi) expuse la risc înalt de de identificare a grupurilor (gravide, nou-născuţi) expuse la risc înalt de boală/deces în vederea luării de decizii privind alocarea de resurse boală/deces în vederea luării de decizii privind alocarea de resurse disponibile.disponibile.

Principiu general:Principiu general: a asigura pentru toţi cele mai bune servicii, dar a asigura pentru toţi cele mai bune servicii, dar favorizând pe cei care au mai multă nevoie. favorizând pe cei care au mai multă nevoie.

Metoda strategia riscurilor înalteMetoda strategia riscurilor înalte Intervine rar în favoarea întregii populaţii vulnerabile; Intervine rar în favoarea întregii populaţii vulnerabile; Se adresează grupurilor la risc care necesită îngrijiri particulare. Se adresează grupurilor la risc care necesită îngrijiri particulare.

Obiective generale:Obiective generale: punerea la punct a unei metode practice de evaluare a riscurilor la care punerea la punct a unei metode practice de evaluare a riscurilor la care

sunt supuşi indivizii (mame, copii) şi grupele de indivizi;.sunt supuşi indivizii (mame, copii) şi grupele de indivizi;. lansarea unei strategii locale de intervenţie;lansarea unei strategii locale de intervenţie; verificarea eficacităţii (evaluarea) acestor strategii.verificarea eficacităţii (evaluarea) acestor strategii.

Etapele metodei:Etapele metodei: 1. Definirea efectului 1. Definirea efectului (efectelor)(efectelor) care necesită intervenţii (boală, care necesită intervenţii (boală,

deces, invaliditate):deces, invaliditate): - în stabilirea priorităţilor se ţine cont de o serie de criterii:- în stabilirea priorităţilor se ţine cont de o serie de criterii:

frecvenţă;frecvenţă; gravitate;gravitate; importanţa pentru societate;importanţa pentru societate; posibilităţi de intervenţie (prevenire şi tratament);posibilităţi de intervenţie (prevenire şi tratament); cost;cost; avantaje prevăzute;avantaje prevăzute; stabilirea factorului de risc (două modalităţi):stabilirea factorului de risc (două modalităţi):

1.1. FR asociat mai multor variabile epidemiologice;FR asociat mai multor variabile epidemiologice;2.2. întocmirea unei liste de FR care influenţează sănătatea mamei şi copilului;întocmirea unei liste de FR care influenţează sănătatea mamei şi copilului;

sunt necesare informaţii privind:sunt necesare informaţii privind: statistica demografică;statistica demografică; tradiţii culturale, obiceiuri;tradiţii culturale, obiceiuri; nivel de cultură şi educaţie în populaţie;nivel de cultură şi educaţie în populaţie; igiena mediului;igiena mediului; servicii de sănătate.servicii de sănătate.

2. Identificarea FR2. Identificarea FR se reţin FR care au o prevalentă crescută în populaţie;se reţin FR care au o prevalentă crescută în populaţie; RA crescut în populaţie pentru care există mijloace de intervenţie;RA crescut în populaţie pentru care există mijloace de intervenţie;

3. Elaborarea unui sistem de notaţie care va permite clasarea 3. Elaborarea unui sistem de notaţie care va permite clasarea indivizilor în categorii de risc.indivizilor în categorii de risc.

Notele cele mai mari corespund riscului cel mai crescut:Notele cele mai mari corespund riscului cel mai crescut: atribuirea empirică a unui număr de puncte pentru fiecare caracteristică;atribuirea empirică a unui număr de puncte pentru fiecare caracteristică; atribuirea unui număr de puncte pentru fiecare FR prin măsurarea riscurilor atribuirea unui număr de puncte pentru fiecare FR prin măsurarea riscurilor

reale în populaţie;reale în populaţie; metoda cea mai precisă - atribuirea de note în funcţie de combinarea FR metoda cea mai precisă - atribuirea de note în funcţie de combinarea FR

care joacă un rol în apariţia efectului (analiza de variantă).care joacă un rol în apariţia efectului (analiza de variantă). Metoda trebuie să aibă:Metoda trebuie să aibă:

sensibilitate - indivizii reţinuţi ca expuşi la risc sunt într-adevăr expuşi;sensibilitate - indivizii reţinuţi ca expuşi la risc sunt într-adevăr expuşi; specificitate - indivizii excluşi de la risc după sistemul de notaţie sunt într-specificitate - indivizii excluşi de la risc după sistemul de notaţie sunt într-

adevăr excluşi;adevăr excluşi; valoare predictivă pozitivă - proporţia deceselor în rândul subiecţilor expuşi valoare predictivă pozitivă - proporţia deceselor în rândul subiecţilor expuşi

la risc;la risc; valoare predictivă negativă - proporţia supravieţuitorilor în rândul non-valoare predictivă negativă - proporţia supravieţuitorilor în rândul non-

expuşilor.expuşilor.

Avantajele metodei:Avantajele metodei: permite investigarea corectă individuală prin anamneză, permite investigarea corectă individuală prin anamneză,

examen clinic, paraclinic;examen clinic, paraclinic; selecţionează cu un înalt grad de precizie subiecţii la risc selecţionează cu un înalt grad de precizie subiecţii la risc

înalt care au cel mai mult nevoie de protecţie şi asistenţă înalt care au cel mai mult nevoie de protecţie şi asistenţă medicală diferenţiată;medicală diferenţiată;

stabileşte prevalenta FR în populaţie şi populaţia la risc;stabileşte prevalenta FR în populaţie şi populaţia la risc; se stabileşte tendinţa FR;se stabileşte tendinţa FR; permite extinderea cercetării asupra mortalităţii 1-4 ani; permite extinderea cercetării asupra mortalităţii 1-4 ani;

Dezavantajele metodei:Dezavantajele metodei: evaluarea riscului prin scor se realizează cu pierdere de evaluarea riscului prin scor se realizează cu pierdere de

informaţie medicală;informaţie medicală; metoda implică o bună formare profesională;metoda implică o bună formare profesională; volum crescut de muncă pentru prelucrarea datelor;volum crescut de muncă pentru prelucrarea datelor; eficacitatea metodei depinde de interesul personalului.eficacitatea metodei depinde de interesul personalului.

MORTALITATEA 1 - 4 ani MORTALITATEA 1 - 4 ani - mortalitatea primei copilării -- mortalitatea primei copilării -

În ţările cu mortalitate scăzută a primei copilării predomină printre În ţările cu mortalitate scăzută a primei copilării predomină printre principalele cauze de deces:principalele cauze de deces:

accidenteaccidente anomalii congenitaleanomalii congenitale tumoritumori

Pentru ţările cu mortalitate crescută a primei copilării ca şi cauze de deces Pentru ţările cu mortalitate crescută a primei copilării ca şi cauze de deces sunt:sunt:

afecţiuni respiratoriiafecţiuni respiratorii accidenteaccidente

România - 2007România - 2007- accidente- accidente - anomalii congenitale - anomalii congenitale- leziuni traumatice- leziuni traumatice - boli ale sistemului nervos - boli ale sistemului nervos- boli ale aparatului respirator- boli ale aparatului respirator - tumori - tumori

Repartiţia pe sexe: mortalitate masculină crescutăRepartiţia pe sexe: mortalitate masculină crescută Repartiţia pe medii de reşedinţă: mortalitate crescută în mediul ruralRepartiţia pe medii de reşedinţă: mortalitate crescută în mediul rural În 44,0 % din cazuri în unităţile sanitare.În 44,0 % din cazuri în unităţile sanitare.Nu lipsa de timp este cauza nesupravegherii copiilor ci mai ales slaba pregătire Nu lipsa de timp este cauza nesupravegherii copiilor ci mai ales slaba pregătire

pentru „meseria" de părinte, lipsa de preocupare serioasă a familiilor pentru „meseria" de părinte, lipsa de preocupare serioasă a familiilor pentru sănătatea propriilor copii.pentru sănătatea propriilor copii.

CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL DECESULUIDECESULUI

Reglementările M.S. cu privire la completarea corectă a cauzei de deces şi Reglementările M.S. cu privire la completarea corectă a cauzei de deces şi codificarea cauzei iniţialecodificarea cauzei iniţiale

Termenul de declarare la Oficiul Stării Civile al primăriei Termenul de declarare la Oficiul Stării Civile al primăriei pe teritoriul căruia s-a produs decesul este în termen de 3 pe teritoriul căruia s-a produs decesul este în termen de 3 zile de la data încetării din viaţa a persoanei respective, zile de la data încetării din viaţa a persoanei respective, termen ce cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul termen ce cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul cât şi ziua în care se face declarareacât şi ziua în care se face declararea Actul de deces se completează în dublu exemplarActul de deces se completează în dublu exemplar declararea se face în termen de 3 zile, inclusiv cea a decesuluideclararea se face în termen de 3 zile, inclusiv cea a decesului în cazul morţii violente, decesul se declară în termen de 24 de în cazul morţii violente, decesul se declară în termen de 24 de

ore de la eveniment (anunţarea poliţiei + procuratură + ore de la eveniment (anunţarea poliţiei + procuratură + medicină legalămedicină legală

nu este permis să se completeze certificatul numai pe baza nu este permis să se completeze certificatul numai pe baza informaţiilor primite de la aparţinătorii persoanei decedateinformaţiilor primite de la aparţinătorii persoanei decedate

certificatul se înmânează numai rudelor apropiate (copii majori)certificatul se înmânează numai rudelor apropiate (copii majori)

act medico-legal; este singurul document utilizat act medico-legal; este singurul document utilizat pentru obţinerea de date privitoare la cauza morţii:pentru obţinerea de date privitoare la cauza morţii:

orice greşeală voită sau involuntară a medicului care orice greşeală voită sau involuntară a medicului care completează cauza morţii este pasibilă de sancţiuni completează cauza morţii este pasibilă de sancţiuni administrative şi/sau penale:administrative şi/sau penale:

nu se trec mai multe cauze de deces în nici o rubrică nu se trec mai multe cauze de deces în nici o rubrică a,b,c din partea I a certificatului: chiar dacă există mai a,b,c din partea I a certificatului: chiar dacă există mai multe cauze de deces, totuşi medicul trebuie să aleagă multe cauze de deces, totuşi medicul trebuie să aleagă o singură cauză (sau o singură înlănţuire de cauze) o singură cauză (sau o singură înlănţuire de cauze) care a determinat decesul, sau o pondere mai mare, care a determinat decesul, sau o pondere mai mare, ţinând cont de următoarele indicaţii :ţinând cont de următoarele indicaţii :

1.1. Atunci când cauza decesului este unică şi nu există o Atunci când cauza decesului este unică şi nu există o înlănţuire deînlănţuire defenomene morbide, se va trece această cauză la fenomene morbide, se va trece această cauză la punctul punctul cc c c = starea morbidă iniţială iar punctele a şi b rămân = starea morbidă iniţială iar punctele a şi b rămân

necompletatenecompletate c c - exemple: sinucideri, înec, omucidere, traumatisme - exemple: sinucideri, înec, omucidere, traumatisme

imediat mortaleimediat mortale

2. 2. În cazul în care există două sau mai multe cauze de În cazul în care există două sau mai multe cauze de deces şi când medicul care a tratat bolnavul nu poate deces şi când medicul care a tratat bolnavul nu poate decide care din ele a provocat decesul cu prioritate, el decide care din ele a provocat decesul cu prioritate, el se va ghida după următoarea se va ghida după următoarea regulă.:regulă.:

3.3.* Se va da prioritate accidentelor grave imediat * Se va da prioritate accidentelor grave imediat mortale (fractură bază craniu, otrăviri, sinucideri, mortale (fractură bază craniu, otrăviri, sinucideri, omucideri), chiar şi în cazul în care acestea au fost omucideri), chiar şi în cazul în care acestea au fost însoţite de o boală gravă ( HTA,cardiopatie însoţite de o boală gravă ( HTA,cardiopatie ischemică,TBC)ischemică,TBC)

4. * Se va da prioritate: - 4. * Se va da prioritate: - accidentelor grave cardiace accidentelor grave cardiace (infarct (infarct de miocard)de miocard)- boli cerebro-vasculare (hemoragie cerebrală, embolii, tromboze)- boli cerebro-vasculare (hemoragie cerebrală, embolii, tromboze)- abdomen acut- abdomen acut

5.5. * Se vor alege, ca şi cauze de deces, în ordinea gravităţii, * Se vor alege, ca şi cauze de deces, în ordinea gravităţii, exceptândexceptândcauzele amintite:cauzele amintite:- tumorile maligne;- tumorile maligne;- bolile transmisibile cu evoluţie gravă; - bolile transmisibile cu evoluţie gravă; - TBC evolutivă în formă gravă- TBC evolutivă în formă gravă- malformaţii grave ale aparatului circulator, digestiv, renal- malformaţii grave ale aparatului circulator, digestiv, renal

6. Dacă decesul a survenit după o intervenţie chirurgicală, 6. Dacă decesul a survenit după o intervenţie chirurgicală, ca de ca de exemplu după abdomen acul exemplu după abdomen acul sau tumoră malignă, ca urmare a sau tumoră malignă, ca urmare a gravităţii bolii, se va trece drept cauză iniţială la punctul gravităţii bolii, se va trece drept cauză iniţială la punctul c. c. starea morbidă iniţială - starea morbidă iniţială - boala care a provocat abdomenul boala care a provocat abdomenul acut sau tumoarea malignă.acut sau tumoarea malignă.

7. În situaţia în care se ştie că decesul a survenit din 7. În situaţia în care se ştie că decesul a survenit din cauza intervenţiei chirurgicale, se va trece la cauza intervenţiei chirurgicale, se va trece la punctul c, drept cauză de deces accidentul punctul c, drept cauză de deces accidentul chirurgical (din cauza hemoragiei intraoperatorii chirurgical (din cauza hemoragiei intraoperatorii sau a anesteziei)sau a anesteziei)

8. Nu pot fi cauze de deces: guşa, avitaminoze, TBC 8. Nu pot fi cauze de deces: guşa, avitaminoze, TBC stabilizată, sifilisul, cu excepţia celui congenital, stabilizată, sifilisul, cu excepţia celui congenital, ruptura de anevrism de origine sifilitică, reumatism ruptura de anevrism de origine sifilitică, reumatism nearticular sau fără precizare;nearticular sau fără precizare;

9. Senilitatea, prematuritatea, 9. Senilitatea, prematuritatea, nu sunt cauze de deces, nu sunt cauze de deces, ci se trec la partea a 11-a a certificatului şi se caută ci se trec la partea a 11-a a certificatului şi se caută să se precizeze cauza reală;să se precizeze cauza reală;

10. Simptomele nu sunt cauze de deces; insuficienţa 10. Simptomele nu sunt cauze de deces; insuficienţa respiratorie sau circulatorie, comă;respiratorie sau circulatorie, comă;

11. Pentru - accidente, otrăviri, traumatisme, trebuie să se 11. Pentru - accidente, otrăviri, traumatisme, trebuie să se specifice în mod clar cauza şi natura lor: de exemplu specifice în mod clar cauza şi natura lor: de exemplu "fractură bază craniu" "fractură bază craniu" prin cădere de pe scară;prin cădere de pe scară;

12. În cazul în care medicul nu poate preciza cauza reală 12. În cazul în care medicul nu poate preciza cauza reală a decesului, se va specifica pe certificatul constatator al a decesului, se va specifica pe certificatul constatator al decesului, partea I-a: decesului, partea I-a: "cauza decesului este "cauza decesului este necunoscută "necunoscută "

13. În anumite situaţii (înec, asfixie, otrăviri) trebuie 13. În anumite situaţii (înec, asfixie, otrăviri) trebuie specificat neapărat dacă fenomenul s-a petrecut specificat neapărat dacă fenomenul s-a petrecut accidental sau dacă este vorba de accidental sau dacă este vorba de sinucidere sinucidere sau sau omucidere;omucidere;

14. Trebuie să existe concordanţă între - 14. Trebuie să existe concordanţă între - cauza decesuluicauza decesului- sex - sex - vârstă- vârstă

Se caută astăzi strategii destinate creşterii Se caută astăzi strategii destinate creşterii eficienţei serviciilor destinate populaţiei eficienţei serviciilor destinate populaţiei vârstnice. în opinia OMS, principalele vârstnice. în opinia OMS, principalele întrebări la care trebuie să răspundă întrebări la care trebuie să răspundă decidenţii sistemului sanitar sunt decidenţii sistemului sanitar sunt următoarele:următoarele:

Cum va fi în stare un procent tot mai redus al Cum va fi în stare un procent tot mai redus al populaţiei active să susţină nevoile în creştere populaţiei active să susţină nevoile în creştere ale populaţiei vârstnice?ale populaţiei vârstnice?

Numărul tot mai mare de vârstnici nu va Numărul tot mai mare de vârstnici nu va determina în cele din urmă falimentul sistemelor determina în cele din urmă falimentul sistemelor de îngrijiri de sănătate şi sociale?de îngrijiri de sănătate şi sociale?

Cum ajutăm persoanele vârstnice să Cum ajutăm persoanele vârstnice să rămână active şi independente?rămână active şi independente?

Cum îmbinăm responsabilităţile statului Cum îmbinăm responsabilităţile statului şi ale familiei în îngrijirea persoanelor şi ale familiei în îngrijirea persoanelor dependente?dependente?

Cum putem folosi experienţa, talentele şi Cum putem folosi experienţa, talentele şi abilităţile vârstnicilor?abilităţile vârstnicilor?

Odată cu creşterea duratei medii a vieţii, Odată cu creşterea duratei medii a vieţii, cum putem îmbunătăţii calitatea vieţii cum putem îmbunătăţii calitatea vieţii persoanelor vârstnice?persoanelor vârstnice?

Obiectivele strategiilor de îmbătrânire Obiectivele strategiilor de îmbătrânire activă sunt următoarele: activă sunt următoarele:

reducerea numărului deceselor premature; reducerea numărului deceselor premature; limitarea disabilităţilor şi bolilor cronice la limitarea disabilităţilor şi bolilor cronice la

vârstnici; vârstnici; creşterea calităţii vieţii vârstnicilor;creşterea calităţii vieţii vârstnicilor;

reducerea costurilor îngrijirilor medicale;reducerea costurilor îngrijirilor medicale; dezvoltarea continuă de servicii sociale şi dezvoltarea continuă de servicii sociale şi

de sănătate, accesibile, permisive, de sănătate, accesibile, permisive, calitative;calitative;

asigurarea educaţiei şi învăţământului asigurarea educaţiei şi învăţământului continuu pentru personalul implicat în continuu pentru personalul implicat în îngrijirile sociale şi de sănătate.îngrijirile sociale şi de sănătate.