+ All Categories
Home > Documents > Curs 2 Infarctul Hemoragia Edemul

Curs 2 Infarctul Hemoragia Edemul

Date post: 29-Sep-2015
Category:
Upload: lumma-loredana
View: 67 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
Anatomie Patologica
60
INFARCTUL INFARCTUL
Transcript
  • INFARCTUL

  • Este o zona de necroza ischemicaCauzele cele mai frecvente sunt tromboza si embolia cu obliterarea acuta si completa a unei artereMai rar poate fi produs de alte leziuni obstructive ale arterelor cum ar fi:Ateroscleroza, panarterita nodoasaModificarile morfologice care determina necroza ischemica sunt determinate de anoxie si acumularea de cataboliti locali.Procesele degenerativ necrotice sunt comune pentru toate tipurile de infarct

  • Localizarile infarctuluiCele mai frecvente: cord, splina, rinichi, creier, plaman, imtestinMult mai rare: ficat, retina etc.

  • Tipuri de infarctInfarct albInfarct rosuInfarct recentInfarct vechiInfarct septicInfarct asepticCauzele lor sunt asemanatoare, iar mecanismele de producere cu particularitatiDupa varstaDupa continutul microbian

  • Infarctul alb (anemic)Se produce in organele cu circulatie terminalaMecanism de formare:Dupa cateva minute de anoxie celulele afectate prezinta tumefiere mitocondriala, cu permeabilizarea si ruperea membranelor celulare, pierderea compartimentarii intercelulare si difuziunea enzimelor mitocondriale si lizozomaleIntre 12-48 ore necroza devine completa, apare distensie vasculara si permeabilizarea peretilor vasculari cu extravazare de plasma si hematii

  • Infarctul rosu (hemoragic)Apare in organele cu circulatie dublaMecanism de formare:Scaderea brusca a presiunii sangvine locale, dupa obstructia arteriala, duce la patrunderea brutala de sange in teritoriul ischemiat din circulatia dubla sau din cea colaterala fara restabilirea unei circulatii localeSangele patruns in vasele destinse inunda in final zona de infarct determinand caracterul hemoragic

  • INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

  • DEFINIIE. Infarctul miocardic reprezint necroza ischemic a unui teritoriu al miocardului, determinat de scderea brusc a fluxului sangvin n artera coronar care deservete teritoriul respectiv. n majoritatea cazurilor, afeciunea de fond este reprezentat de ateroscleroza coronarian. Diagnosticul IMA se bazeaza pe;Manifestarile cliniceModificarile EKGTeste paracliniceConfirmarea diagnosticului, in caz de deces, este anatomo-patologica.

  • Incidena infarctului miocardic este n continu cretere, mai ales n rile puternic industrializate dar i n cele n curs de industrializare.

    Conform statisticilor AHA (American Heart Association, 2004), n SUA infarctul miocardic ocup locul doi dup accidentele cerebro-vasculare, iar n fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 500.000 cazuri noi de cardiopatie ischemic dureroas, din care mai mult de jumtate prezint IMA.

    La noi n ar, nivelul mortalitii prin infarct miocardic este de 45/100.000, cu o rat de cretere anual de 0,1.

  • Aspecte anatomo-patologiceLocalizarea favorita a IMA este la nivelul ventriculului stang si mai putin frecvent la nivelul ventriculului drept. Localizarile atriale sunt exceptionale.

    Cauzele cele mai frecvente sunt: tromboza arterelor coronare, hemoragii la nivelul placilor de aterom, spasme persistente ale coronarelor.

    Morfologic, IMA este un infarct alb (anemic) reprezentat de o zona de coagulare consecutiva anoxiei, dar poate fi si un infarct rosu (hemoragic) prin patrunderea brusca a sangelui din circulatia colaterala in teritoriul de necroza, ca urmare a scaderii presiunii sangvine locale prin obstructia arteriala.

    Complicatii: ruptura de perete liber, tromboza parietala, anevrism parietal, ruptura de sept interventricular, embolii, infarcte in circulatia sistemica.

  • Cauze IMAAspect macroscopic al aterosclerozei coronariene; se observa reducerea marcat a lumenului arterial i ngrosarea peretelui. Plac de aterom constituit; se observ interesarea intimei i mediei cu prezena spaiilor aciculare de colesterol i zonele de calcificare n plac (HEX40).

  • Artere coronare obstruate de prezena de trombi roii, cu suprafa rugoas, puternic adereni la suprafaa intern a vasului. Aspectul microscopic al trombozei coronariene; reeaua coraliform face corp comun cu endoteliul vascular; n ochiurile ei i la suprafa exista reea fin de fibrin ocupat de elementele figurate ale sngelui, dintre care predomin hematiile tromb recent (HEX40).

  • Tromb coronarian organizat conjunctiv, cu depozite aciculare de colesterol (HEx40). Tromb coronarian organizat conjunctiv, recanalizat (van GiesonX40).

  • Aspecte macroscopiceInfarctul recent prezinta pe suprafata viscerala pericardica o zona mata, albicioasa, constituita din depozite de fibrina (placa laptoasa).Zona de necroza apare pe sectiune ca o leziune palida, cenusie-bruna, de contur si forma neregulate, relativ bine delimitata, proeminenta pe suprafata datorita edemului fibrelor miocardice, de consistenta ferma.Aria de necroza este inconjurata de un chenar alb-cenusiu reprezentat de lizereul leucocitar, la periferia caruia se gaseste o zona de hiperemie-hemoragie.Infarctul sechelar apare ca o zona cicatriceala, deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta, bine delimitata de tesutul din jur.

  • Leziune ischemic transmural cu localizare antero-lateral la nivelul ventriculului stng.

  • Leziune subendocardic circumferenial care mbin aspectul de infarct vechi cicatriceal cu infarctul recent; este vorba practic despre o extindere a procesului de necroz.

  • Infarct miocardic recent mai puin de 4 ore de la instalare; esutul miocardic necrozat nu se coloreaz la tratarea cu albastru de nitro-tetrazolin; este o metod util n identificarea acestei leziuni.

  • Aspecte microscopiceInfarctul alb se constituie microscopic din urmatoarele zone:Zona de necroza de coagulare (fibrele miocardice sunt balonizate, intens acidofile, striatiile transversale devin indistincte, cu omogenizarea citoplasmei si disparitia nucleilor)Zona de infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile ce inconjoara aria de necroza (corespunde lizereului leucocitar)Zona de hiperemie-hemoragieIn timp hiperemia scade, polimorfonuclearele neutrofile sunt inlocuite de macrofage, lichidul de edem se resoarbe, iar suprafata infarctului se deprima. In jurul infarctului apare un tesut de granulatie cu proliferare de fibroblasti, capilare de neoformatie si infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite si macrofage. Tesutul de granulatie trimite prelungiri in interiorul zonei de necroza, pe care o inlocuieste cu tesut conjunctiv.

  • Infarct miocardic recent. Se observ aspectul vlurit al fibrelor miocardice necrozate; pe alocuri exist nuclei (HEX40).

  • Infarct miocardic recent cu necroza benzilor de contracie, dispariia pe alocuri a nucleului i zone de omogenizare a citoplasmei (HEX200). Necroz de coagulare evident la 12 ore de la instalarea accidentului coronarian (HEX40).

  • Aspectul clasic al IMA la 72 ore; se evideniaz necroza de coagulare delimitat de infiltrat cu PMN i zona de hiperemie-hemoragie (HEX40). Aspect microscopic tipic de IMA n intervalul 5-12 zile, cu necroz acidofil, prezena unui amestec de PMN i macrofagencarcate cu hemosiderin; se observ foarte bine dispariia edemului precum i a nucleilor (HEX200).

  • Aspectul microscopic al infarctului miocardic la 14 zile; se observ vasele de neoformaie i fibroblatii (HEX100). Evidentierea esutului conjunctiv fibros albastru cu ajutorul coloraiei Masson - (X40).

  • Diagnostic diferentialInfarctul rosu de miocardExistenta unui mare numar de hematii printre fibrele miocardice pe care le disociaza, fibrele musculare sufera in timp modificarile caracteristice necrozeiLa periferie sunt prezente macrofage incarcate cu hemosiderina provenita din degradarea hematiilor

    Infarctul miocardic vechiZona deprimata, alb-sidefie, de consistenta crescuta, reprezentata microscopic de existenta unei cicatrici din fibre de colagen

  • Complicatiile IMASoluii de continuitate la nivelul muchilor papilariRuptura septului interventricular, interatrial sau atrioventricularTamponada cardiacaRuptura de cordTrombembolism pulmonarEdem pulmonar acut

  • Complicatiile IMAAspect macroscopic ce prezint soluie de continuitate la nivelul muchiului papilar anterior ntr-un infarct antero-lateral. Aspect macroscopic de ruptur de sept interventricular soluie de continuitate la nivelul 1/3 medii i inferioare a septului, cu stabilirea untului ntre cei doi ventriculi.

  • Aspect macroscopic de tamponad cardiac; se obsev prezena sngelui la nivelul sacului pericardic. Se observ soluie de continuitate la nivelul 1/3 inferioare a peretelui anterior al ventriculului stng.

  • Aspect microsopic de necroz hemoragic ntr-un infarct miocardic supraacut complicat cu ruptura de perete liber(HEX200).

  • Aspect macroscopic de trombembolism pulmonar; la secionarea plmnului se observ vase obstruate de trombi roii, aderenti la pereii vasculari. Aspectul microscopic al edemului pulmonar acut; se observ hiperemie vascular precum i prezena unui material eozinofil care ocup n totalitate spaiile alveolare (lichid de edem) (HEX40).

  • Diagnosticul de infarct miocardic se bazeaz n primul rand pe date clinice i paraclinice. Rolul anatomo-patologului este de a certifica prezena leziunii, a complicaiilor i de a corela rezultatele obinute n urma examenului morfologic cu datele clinice i paraclinice.

  • INFARCTUL PULMONAR

  • Alveole pline cu hematii, inconjurate de zone de necroza de coagulare

  • Infarct pulmonar - arii de necroza de coagulare si zone cu hemoragie

  • INFARCTUL RENAL

  • Zona de necroza este bine delimitata, de forma piramidala, cu baza spre capsula si varful spre hil

  • Vase hiperemiate, dilatatePMN neutrofileNecroza de coagulare

  • INFARCTUL CEREBRAL(RAMOLISMENTUL CEREBRAL)

  • Ramolisment galben coloratia galbuie a substantei cerebrale si extinderea pigmentului in jur si in meninge

  • Ramolisment rosu datorat invaziei cu sange

  • Ramolisment cerebral sechelar transformare pseudochistica organizarea unei cicatrici la perifeia zonei ramolite, acumulare de lichid cefalorahidian intracavitar si resorbtia lui

  • Edem perineuronalTumefactia perikarionului

  • INFARCTIZAREA Este un proces patologic asemanator infarctului, dar produs prin obliterarea venoasa cu staza brutala in teritoriul retrograd, insotita de hemoragieEste favorizata de staza sanguinaLocalizari frecvente: splina, intestin, plamanZona de infarctizare are o delimitare mai putin neta, si, de, de obicei, o intindere mai mare decat infarctulIntotdeauna prezinta caracter hemoragicConsecintele sunt asemanatoare cu cele ale infarctului.

  • HEMORAGIA

  • HEMORAGIADefinitie: iesirea sangelui din sistemul cardiovascularClasificare: - exogena sau endogena- de natura traumatica, chimica sau biologica.Cauze in functie de intinderea hemoragiei, deosebim doua categorii mari de cauze: 1) cauze care produc hemoragie prin leziuni limitate 2) cauze cu rasunet general, care produc hemoragie prin tulburari generalizate

  • Hemoragia prin leziuni limitateCAUZE

  • Hemoragie renala prin traumatismTamponada cardiaca

  • CLASIFICAREA HEMORAGIILOR1) Dupa tipul vasului:- capilara: eritrodiapeteza (extravazarea hematiilor prin peretele capilar)- venoasa- arteriala2) Dupa patogeneza:- spontana- apare in absenta oricarui traumatism- provocata 3) Dupa sediu si accesibilitatea la examenul clinic:- externa - vizibila la examenul direct- interna sediul este inaccesibil la examenul direct (sangele extravazat se acumuleaza si ramane in interiorul corpului)

  • CLASIFICAREA HEMORAGIILORHemoragii cu originea la nivelul unor mucoase sau organe, iar sangele este eliminat pe cai naturale:Epistaxisul hemoragie de origine nazalaHemoptizia hemoragii de origine bronho-pulmonara, cu eliminarea sangelui pe cale respiratorie; sangele este aerat, de culoare rosie.Hematemeza hemoragie de origine gastrica sau esofagiana, cu eliminarea sangelui pe caile digestive superioare; sangele este de culoare rosie daca provine din esofag sau este eliminat dupa extravazare; daca a stagnat in stomac, sangele este de culoare negricioasa, in zat de cafea, datorita clorhidratului de hematina, care se produce in acest caz.Melena hemoragie digestivacu eliminarea sangelui prin scaun; sangele este de culoare negricioasa, fiind mai mult sau mai putin digerat iar hemoglobina transformata in clorhidrat de hematina, methemoglobina.Hematuria hemoragie a tractului urinar cu eliminarea sangelui prin urinaMenoragia hemoragia genitala feminina sub forma de menstre mai abundente si prelungite.Metroragia hemoragie genitala intermenstruala

  • HEMORAGIILE CAVITATILOR SEROASESunt denumite dupa cavitatea in care se acumuleaza sangele.Hemopericardul hemoragie cu acumalare de sange in cavitatea pericardica.Hemotoraxul hemoragie cu acumulare de sange in cavitatea pleurala.Hemoperitoneul acumularea de sange in cavitatea peritonealaHematocelul acumularea de sange in cavitatea vaginalei testiculareHemartoza acumularea de sange intr-o cavitate articulara.

    In aceste cazuri sangele acumulat este coagulat sau lichid, in functie de cauza si vechimea hemoragiei.In hemoragiile vechi se produc procese de organizare conjunctiva cu formare de aderente sau simfize ale seroaselor.

  • HEMORAGIILE DIN ORGANELE CAVITARE Sunt urmate de acumularea de sange in lumenul organelor cavitare Sunt denumite dupa organul in care se produc.

    Hematosalpinx colectie sanguina in lumenul trompelor uterine.Hematometra colectie sanguina in cavitate uterina.Hemocolecist colectie sanguina in cavitatea veziculei biliare.

  • HEMORAGIILE INTERSTITIALE Pot fi localizate in partile moi, viscere, mucoase, seroase, oase.Clasificare in functie de cantitatea de sange extravazat:Petesia hemoragie redusa, punctiforma, de origine capilara, intalnita indeosebi la nivelul pielii, mucoaselor, seroaselor, meninge.Echimoza hemoragie mai mare, aparand ca o arie infiltrata de sangele extravazat, fara a proemina la suprafata pielii sau mucoaselor; originea este capilara sau la nivelul vaselor mici.Hematomul hemoragie mai importanta, sub forma unei colectii de sange, localizata, de dimensiuni variabile, care produce tumefiere locala si compresie a tesuturilor inconjuratoare. Sangele este de obicei coagulat.Purpura hemoragie care se produce spontan in cursul diatezelor hemoragice (sindroamelor hemoragipare). Variaza ca marime intre petesie si echimoza. Poate apare in diferite tesuturi si organe ca pielea, mucoase, seroase, articulatii, sistem nervos central.Hemoragiile oculte hemoragii foarte reduse cantitativ, astfel incat exmenul macroscopic poate sa nu le deceleze (Ex. hemoragii oculte digestive sau ale tractului urinar)Apoplexia forma particulara de hemoragie in focare multiple, eventual confluente. Termenul se intrebuinteaza, in special, pentru hemoragiile cerebrale.

  • Purpura -Testicul Mucoasa gastrica- Petesie Petesie - pericardPurpura Henoch Schoenlein

  • MetroragiaEchimoza

  • HEMORAGIILE CARE APAR IN CADRUL SINDROAMELOR HEMORAGIPARE (diatezele hemoragice)Prezinta o serie de particularitati si de forme imprimate de caracterul general al tulburarilor care le genereaza si de factorul principal afectatIn general sunt multiple si adesea simultane.Clasificare:SpontaneProvocateaccidentalde acte medicale, uneori minore. In functie de tulburarea predominanta: Prin tulburari ale factorilor de coagulare plasmaticaPrin deficiente numerice si calitative ale plachetelor sanguinePrin alterari ale vaselor mici

  • CONSECINTELE HEMORAGIILORConsecinte locale- constau in fenomene de compresiune ce apar in hemoragiile mai importante- se resfrang asupra tesuturilor inconjuratoare, provocand eventual leziuni distrofice sau atrofice ale acestora.Exemple:- Hemoragiile cerebrale produc pe langa fenomene de compresiune si leziuni degenerative in substanta nervoasa. Apar tulburari functionale care ajung pana la suprimarea unora din functii.- Hemoragiile din cavitatile seroase produc compresiuni asupra organelor invecinate precum si tulburari functionale, uneori deosebit de grave, de natura neurorefloxa (Ex: hemopericard)

  • CONSECINTELE HEMORAGIILOR Consecintele generale- depind in cea mai mare parte de cantitatea de sange pierdut, de viteza sangerarii si durata acesteia.Hemoragiile mari si acute- se insotesc de stare de soc cu colaps;- tegumentele, mucoasele si viscerele sunt palide si mai uscate decat in mod normal- hemoragiile ce intereseaza 40-50% din masa sanguina sau mai mult pot produce moartea bolnavuluiMecanisme compensatorii- refacerea initiala a volumului sanguina pe seama lichidelor tisulare este insotita de hemodilutie; apoi, prin regenerarea de hematii intr-un ritm care depaseste pe acela al formarii de hemoglobina este urmat de aparitia unei anemii hipocrome, care este corectata progresiv. In conditiile unei maduve normale, volumul eritrocitar poate fi facut in aproximativ 33 de zile.Hemoragiile mici, repetate, inclusiv anemiile oculte sunt adesea urmate de anemie feripriva, hipocroma, datorita pierderilor de fier din organism.

  • LimfedemulMacroscopic - edemul limfatic congenital:apare ca o tulburare progresiva si permanenta, localizata, indeosebi, la extremitatile inferioare (elefantiazis);poate fi uni sau bilateral cuprinde membrul inferior in intregime sau numai partial. membrul afectat este mult tumefiat, deformat, de culoare aIbicioasa, indurat.intre fascia musculara profunda si grasimea subcutanata se gaseste un strat gros de tesut moale, buretos, in "fagure". Pielea este aspra si hiperpigmentata.Limfangiografic si microscopicmalformatia vaselor limfatice subcutanate si profunde, prezenta de vase hipoplazice dar cu predominanta vaselor dilatate, varicoase, asa incit realizeaza aspecte de limfangiomatoza. Se vorbeste chiar de un hamartom limfatic. tesutul conjunctivo-adipos este mult redus fiind inlocuit de vasele limfatice ectaziate. fibrele elastice sunt fragmentate, reduse; se gasesc si zone de fibroza.epiteliul cutanat prezinta zone de atrofie si zone de hipertrofie

  • LIMFORAGIADefinitie - revarsarea de limfa in: cavitatea peritoneala (ascita chiloasa sau chiloperitoneu) sau cavitatea toracica (chilotorax). Se produce prin lezarea vaselor limfatice in neoplaziile cu invazie limfatica sau prin traumatisme. Diagnosticul diferential - extravazarea de limfa, produsa prin staza limfatica si cu care se poate confunda cu usurinta. Se mai descrie chilotoraxul spontan congenital si ascita chiloasa idiopatica cu etiologie inca neelucidata MacroscopicLichidul revarsat prin limforagie si acumulat in, cavitatile seroase are un aspect caracteristic alb-laptos. Ajunge, de obicei, la cantitati importante si se reface rapid dupa evacuare. Examenul microscopic, pe frotiuri, arata numeroase picaturi si rare leucocite, cu predominanta elementelor mononucleare

  • TULBURARILE CIRCULATIEI INTERSTITIALE (LACUNARE)

  • TULBURARILE CIRCULATIEI INTERSTITIALE (LACUNARE)Echilibrul dinamic dintre volumul si constitutia lichidului interstitial, in raport cu celelalte sectoare si compartimente ale mediului lichid din organism, este realizat de urmatorii factori: permeabilitatea capilara, presiunea hidrostatica sanguina si tisulara, presiunea coloid-osmotica sanguina si tisulara, factori renali permeabilitatea glomerulara si functia de reabsorbtie de la nivelul tubilor renali, factori hormonali - in special hormonul antidiuretic si aldosteronul, drenajul limfatic. Eliminarile hidrice pe cale transcutanata (secretie sudorala), pulmonara si digestiva pot influenta volumul si constitutia lichidului interstitial. Dereglarea mecanismelor dependente de acesti factori se va repercuta asupra circulatiei interstitiale, asupra cantitatii si compozitiei lichidului interstitial.


Recommended