CURS 1aparat Respirator

as.princ.tamas simona 1


Ingrijirea bolnavilor cuprinde aceleasi verigi generale

- felul imbolnavirilor , caracterul infirmitatiilor pe care le imprima vremelnic sau temporar bolnavului, gradul

suferintelor acestuia ca si particularitatiile psihologice ale fiecarui bolnav aparte , fac ca pe linga sarcinile de

ingrijire comune tuturor bolnavilor sa apara un numar tot

mai mare de alte sarcini care sunt mai mult sau mai putin specifice numai unor grupe de boli sau bolnavi

- prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bolnavului in functie de gradul de urgenta

- durata pentru care se executa planul de ingrijire este foarte diferita, putind varia intre citeva ore pina la citeva

zile sau chiar mai mult - planul complex de ingrijire este specific fiecarui bolnav, el

nu poate fi aplicat la nici un alt bolnav - el se consemneaza in foaia de temperatura a bolnavului

sau in condica de predare si depreluare a serviciului - el cuprinde in esenta urmatoarele probleme

o asigurarea conditiilor de mediu adecvata o ingrijiri generale

o alimentatie

o supravegherea bolnavului o recoltarea produselor biologige pentru analize

o pregatirea explorarilor paraclinice o prevederea si recunoasterea complicatiilor

o masurile de urgenta pina la venirea medicului o regimul de viata in spital

o medicatia si alte forme de tratament o pregatirea bolnavului pentru externare si probleme

de educatie sanitara o probleme de protectia muncii


NGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECIUNI-DEFICIENE ALE APARATULUI RESPIRATOR

Noiuni de anatomia si fiziologia aparatului respirator

Aparatul respirator este format din: -cai extrapulmonare

Cavitatea nazala Faringe

Laringe Trahee

Bronhii -plamni

Sting Drept

Structura plmnului Cai aeriene extrapulmonare (arborele bronsic)

Parenchim pulmonar


Reea sanguina si limfatica Reea nervoasa

Structura aparatului respirator

Plmnul este nvelit cu o membrana seroasa numit pleur. Respiraia este funcia prin care organismul ia din mediu extern oxigenul si elimin bioxidul de carbon. - etapele respiraiei pulmonara

sanguina circulatorie

tisulara - organe care asigura respiraia

scheletul cutiei toracice muchii cutiei toracice diafragmul

- micrile respiratorii inspiraia expiraia

- ventilaia pulmonara reprezint circulaia aerului prin cile respiratorii si plmni depinde de frecventa micrilor respiratorii

- capacitatea vitala o volumul maxim de aer care poate fi eliminat din plmni

printr-o expiraie maxim dup o inspiraie maxim - volumul rezidual reprezint aerul care umple alveolele si care nu

poate fi eliminat nici dup o expiraie forata - capacitatea pulmonara totala reprezint capacitatea vitala

mpreuna cu volumul rezidual

Educaia pacientului pentru prevenirea afeciunilor respiratorii


- meninerea unei bune poziii a corpului (ncovoiat mpiedica ventilatia) - practicarea exercitilor fizice, a sportului (inotul mijloc de

reglare)

-tratamentul deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica (scolioza)

-evitarea fumatului

-evitarea consumului de alcool i droguri -evitarea mediului poluat

-evitarea contactului ci persoane care prezinta afectiuni respiratorii -evitarea aglomeratiilor in epidemiile virale

-tratamentul precoce al afectiunilor CRS -tratamentul altor afectiuni( anemie, IC, infectii)

-combaterea obezitatii

Evaluarea morfo-functionala a aparatului respirator

- examen clinc - inspectie:aspectul toracelui, miscarile hemitoracelui, tipul

respiratiei, culoarea tegumentelor, tiraj, batai ale aripilor nazale

- percutie: sonoritate sau matitate

- auscultatie: murmur vezicular sau raluri, frecaturi pleurale - examinari radiologice sunt explorari clasice , dar de mare valoare obiectiva -r grafie torace

permite inregistrarea imaginii document care poate fi folosita ca element de comparatie cu radiografii ulterioare

poate fi vazuta de mai multi medici pacientul fiind mai putin iradiat

radiografia pulmonara standard expune contrastul intre spatiile aeriene si structura propiuzisa a plaminului

-r-scopie torace


ofera date asupra cimpurilor pulmonare

-angiografie torace -bronhografie

-tomografie - examinari endoscopice

- examinari cu izotopi radioactivi - scintigrafie pulmonara

- explorari functionale -spirometrie

-spirografie -analiza gazelor

- teste cutanate -IDR la PPD

- examinari de laborator

-sputa macroscopic, bacterian, citologic, cantitate pe 24 de ore -lichid pleural

-singe -urina

SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

-DUREREA TORACICA

- difera ca -localizare

-intensitate -mod de aparitie

- difera ca regiune afectata - difera ca intindere a leziunilor

- nu exprima intotdeauna o afectiune la nivelul aparatutlui

respirator - creeaza discomfort

- perturba somnul bolnavului - limiteaza miscarile

-TUSEA -poate fi

-umeda


-uscata

- simptom dominant in unele afectiuni respiratorii - difera ca

-frecventa -mod de aparitie

-matinala -vesperala

-in anumite pozitii - poate duce la

-epuizarea pacientului -perturbarea somnului

-in unele situatii e necesara provocarea pentru facilitarea eliminari secretiilor

-EXPECTORATIA - caracteristici diferite

- poate fi

- mucoasa in inflamatia bronhiilor - purulenta , galben verzuie in supuratiile pulmonare

- seroasa usor rozat i staza si edemul pulmonar - pseudomembranoasa in bronsita difterica

- hemoptizia cind e formata din singe, bine aerat cu multe bule de aer, apare in tuberculoza pulmonara, bronsiectazie,

-muco-purulenta , recoltata in borcan se separa in 4 straturi, cel superior spumos, apoi seros, in care inoata portiuni

muco-purulente urmat de stratul seros fara portuini muco-purulente de culoare verzuie si stratul inferior format din puroi , fiind

caracteristica pentru bronsiectazie si gangrena pulmonara -sangvinolenta cu aspect ruginiu sau caramiziu din

pneumonie, rozata gelatinoasa din cancerul pulmonar, bruna-inchisa din infarctul pulmonar sau bruna fetida din gagrena

pulmonara

-examen macroscopic si de laborator ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie

-este un produs patologic periculos pentru propagarea infectiei


-DISPNEEA

-consecinta - aportului de oxigen

- bioxidului de carbon

- comprimarii organelor mediastinale (trahee, bronhii)

-obstructia cailor respiratorii -difera in functie de

-timpul respirator afectat

-ritmul respiratiei -circumstantele de aparitie

- poate fi insotita de - tiraj

-cornaj -wezing

-batai ale aripilor nazale in special la copii -turgescenta jugularelor

-determina -anxietate

-intoleranta la efort -ortopnee

-VOMICA expulzie brusca a unei cantitati abundente de expectoratie -poate fi

-unica

-fractionata -a nu se confunda cu sputa purulenta

-SUGHITUL - apare prin iritarea nervului frenic (pleurezii, tumori pulmonare)

ATENTIE !!!!! IN AFECTIUNILE RESPIRATORII POT APARE

MANIFESTARI CLINICE o SCADEREA APORTULUI DE OXIGEN

- cianoza - tahicardie

- hipertensiune arteriala - confuzie

- delir - coma

o CRESTEREA BIOXIDULUI DE CARBON

- transpiratii abundente - cefalee

- agitatie - acidoza

o PREZENTA UNUI PROCES INFECTIOS -frison


-febra

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU

AFECTIUNI PULMONARE

ingrijirea bolnavilor din sectia de pneumologie este diversificata deficitul de oxigen al organismului la majoritatea afectiunilor

pulmonare face ca ingrijirile elementare , metodele de explorare paraclinice ca si tehnicile utilizate in tratamentul si ingrijirea

acestora sa prezinte multe asemanari imbolnavirile aparatului respirator genereaza multiple tulburari

psihice fiind cauzate de deficitul de oxigenare a creierului si de sentimentul fricii violente de moarte iminenta

aceste stari si dupa ameliorare pot fi urmate de depresiune, adinamie si astenie pronuntata insotite de stari anxioase

o parte insemnata a bolilor pulmonare au caracter infectios ceea

ce impun sarcini in plus personalului de ingrijire bolile cronice ale plaminilor pot tulbura echilibrul psihic al

pacientului asigurarea conditiilor de mediu

o saloane amplasate cu ferestrele spre nord o incalzite moderat 1-2 grade mai scazute de temperatura

decit cea optima 18-19 grade C o exceptie fac bolnavii cu afectiuni inflamatorii care necesita

o atmosfera calda cu umiditate ridicata o se va avea grija ca saloanele in care se ingrijesc bolnavii

cu expectoratii si exhalatii fetide sistemul de ventilatie sa fie perfect si permanent

amplasarea bolnavilor

o se va avea grija ca cei cu imbolnaviri cu caracter infectios

sa fie internati in saloane separate, daca nu este posibil atunci sa nu fie pusi linga tineri, diabetici si virstnici


o sa fie mobilier cit mai simplu

o patul e bine sa fie deplasabil pe rotile o la curatenia zilnica se va evita ridicarea prafului

o dezinfectia curenta si terminala trebuie respectata ingrijiri generale

o la majoritatea afectiunilor pulmonare pozitia cea mai convenabila a pacientului este semisezinda

o in caz de hemoptizie sau embolie pulmonara bolnavul trebuie mentinut in repaus absolut cu capul si trunchiul

ridicat o in cursul pleureziilor uscate bolnavul se culca pe partea

sanatoasa pentru a putea evita durerile, dupa ce apare exudatul se culca pe partea bolnava pentru a putea respira

mai usor cu partea sanatoasa o in bronsectazie si supuratii pulmonare bolnavul singur isi

va da seama de pozitia optima

o bolnavul va fi asezat in pozitia de drenaj postural, a carui durata va fi stabilita de medic


Drenajul cailor respiratorii 1. segmentul apical

2. segmentul dorsal 3. segmentul ventral anterior

4. lobul mediu si segmentul lingualsting 5. segmentul bazal sting

6. segmentul bazal anterior 7. segmentul baza posterior

8. incheierea drenajului


toaleta se face in functie de starea bolnavului trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi transpira abundent

ceea ce face ca pielea sa fie fragila , care se lezeaza usor si fac mai repede escare de decubit

lenjeria trebuie imediat schimbata, ori de cite ori este nevoie

pielea transpirata va fi spalata cu alcool mentolat care invioreaza circulatia periferica

bolnavii care expectoreaza vor primi scuipatori vor fi invatati sa evite imprastierea sputei, utilizind corect

scuipatorile alimentatia pacientilor cu boli pulmonare

o adaptata perioadei de evolutie a bolii o in perioadele febrile este alcatuita din alimente lichide si

pastoase, bogata in vitamine

o mai tirziu dieta mixta, hipercalorica alcatuita din alimente usor digerabile

o trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide luind in considerare si pierderile prin expectoratie daca e

abundenta o supravegherea bilantului hidric are o importanta deosebita

o bolnavii cu expectoratii fetide si abundente sunt lipsiti de pofta de mincare

o in preajma meselor sa isi faca toaleta cavitatii bucale , sa fie serviti cu alimente hipercalorice

o se va ingriji de tractul intestinal regulat supravegherea pacientilor cu boli pulmonare

o daca nu exista contraindicatii speciale va fi sfatuit sa tuseasca de mai multe ori pe zi

o tusea dureroasa poate fi usurata prin exercitarea unei

presiuni moderate cu palmele pe spatele si sternul bolnavului in timpul efortului de eliminare a sputei

o sputa se aduna , se masoara si se pastreaza pina a fost vazuta de medic

o la nevoie va fi trimisa la laborator pentru examenul morfologic

o pentru examenul citologic va fi trimisa imediat , recoltarea facindu-se de dimineata

o se va urmari respiratia, culoarea tegumentelor, mucoasele, starea psihica a bolnavilor

o este important ca asistenta sa recunoasca semnele promotorii ale complicatiilor ca hemoptizia, tromboembolia


pulmonara, embolia pulmonara, pneumotoraxul pulmonar,

insuficienta respiratorie acuta o in caz de drenaj plaural asistenta trebuie sa supravegheze

atit bolnavul cit si aparatura de drenaj o va indruma bolnavul sa se miste in pat cit mai incet, cu

precautie o la interval de 2 ore sa faca miscari de hiperventilatie

o in caz de tuse sa sprijine cu palma hemitoracele drenat o sa supravegheze volumul si aspectul lichidului drenat

o daca fluxul se oprestese ajuta la drenarea lichidului de comprimare si decomprimare a tuburilor de cauciuc

o se controleaza racordurile tubulaturii administrarea medicamentelor

o in caz de complicatii va interveni cu oxigen inainte de venirea medicului

o trebuie sa sesizeze efectele secundare ale medicamentelor

pregatirea pentru examenele paraclinice o pregateste bolnavul pentru

ex. Radiologic tomografie computerizata bronhoscopie spirometrie spirografie

educatia sanitara

o ca prim obiectiv mijloace de protectie fata de infectii o sa fie instruiti asupra modului de prevenire a imprastierii

sputei in timpul tusei si utilizarii scuipatoarelor o se lamureste bolnavul de efectul daunator al fumatului

protecia muncii pe sectiile de pneumologie o purtarea mastilor in cursul procesului de ingrijire

o hainele de protectie se vor schimba cit mai des

o inainte de parasirea serviciului se va face dus o asistenta care lucreaza in aceste sectii este bine sa

petreaca timpul liber in aer curat o se va prezenta la contoalele sanitare periodice regulat


Pregtirea, asistarea i efectuarea explorrilor specifice ale bolnavilor cu afeciuni ale aparatului respirator.

I. Aspiraia naso-faringian sau oro-faringian II. Aspiraia traheo-bronic. III. Sondajul traheo-bronic. IV. Puncia pleural. V. Explorri paraclinice: 1. radioscopia si radiografia;

2. tomografia, computer-tomografia toracelui; 3. bronhografia;

4. ecografia aparatului respirator; 5. bronhoscopia;

6. pleuroscopia; 7. scintigrafia pulmonara

VI. Probe funcionale respiratorii: 1. spirometria; 2. spirografia;

3. analiza gazelor din snge, 4. determinarea complianei i elastazei pulmonare; 5. spiroergografia

I. Aspiraia naso-faringian sau oro-faringian Materiale necesare

- dispozitiv de aspiratie - sonde sterile (Nelaton)

- manusi sterile - solutie sterila pentru umectarea sondei

- prosop. Interventiile asistentei

- se evalueaza semnele si simptomele care indica prezenta secretiilor

in caile aeriene superioare - se explica pacientului in ce fel acest procedeu va permite degajarea

cailor respiratorii - se asigura intimitatea pacientului printr-un paravan

- se instaleaza pacientul in pozitie adecvata: semisezand, cu capul intr-o parte - pacientii consienti decubit lateral, cu fata la asistenta - pacientii inconstienti - se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop

- spalarea pe maini - imbracarea manusilor sterile

- fixarea sondei la aparatul de aspiratie - masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus

- umectarea capatului liber al sondei


- introducerea sondei:

pentru aspiraxia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii, lasandu-o sa alunece in orofaringe

pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce intr-o narina, dirijand-o spre centru,de-a lungul peretelui despartitor al foselor

nazale - se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda pentru a

extrage secretiile de pe toata suprafata - se extrage sonda

- se clateste in solutie sterila, efectuand o aspiratie - se lasa pacientul sa se odihneasca 20-30 secunde

- daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza in acest interval

- se solicita pacientului sa respire profund si sa tuseasca intre aspiratii - dupa terminarea aspiratiei, se efectueaza igiena bucala; se

indeparteaza prosopul

- materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare.

DE RETINUT: - se vor respecta cu strictete masurile de asepsie

- nu se efectueaza aspiratia in timpul introducerii sondei. II. Aspiraia traheo-bronic. Scop - prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea

secretiilor - prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnarea

secretiilor Materiale necesare

- dispozitiv de aspiratie - sonde sterile

- manusi sterile

- prosop - solutie sterila pentru umectarea sondei

- comprese sterile Interventii

- asigurarea intimitatii - pregatirea psihica a pacientului

- pregatirea fizica a pacientului - pozitie semisezand, daca nu este contraindicata

- asamblarea echipamentului de aspiratie - umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula

- introducerea sondei cu miscari blande prin orificiul canuiei - aspirarea secretiilor timp de cel mult 10 secunde (pentru a nu

produce hipoxie)


- se repeta aspirarea dupa oxigenarea pacientului

- dupa terminarea procedurii se curata canula de traheostomie DE RETINUT:

- necesitatea efectuarii aspiratiei poate accentua starea de anxietate a pacientului si de aceea este necesara o foarte buna pregatire psihica

- secretiile trebuie considerate contaminate si de aceea asistenta va lua masurile ce se impun (masca, ochelari si manusi de protectie in

timpui efectuarii tehnicii) - tehnica se va efectua in condiIii de asepsie

- nu se aspira secretiile in timpul introducerii sondei - in timpul aspiratiei sonda va fi mobilizata prin miscari de rotatie

- sondele pentru aspiratie trebuie sa fie putin traumatizante, rotunjite la capatul care aspira si sterile

- calibrul sondelor sa fie adecvat - sunt de preferat sondele cu orificiu lateral

- sonda va fi curatata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.

III. Sondajul traheo-bronic Definitie

Prin sondaj traheo-bronsic se intelege introducerea unei sonde de cauciuc prin cavitatea bucala si laringe in trahee si bronhii (sondaj

Metras). Scop

*explorator - in caz de bronhografii tintite pentru obtinerea imaginii arborizatiilor

bronsice dintr-un lob sau dintr-un segment pulmonar; in acest caz, substanxa radioopaca se introduce direct prin sonda in ramura

bronsica respectiva *terapeutic

- pentru extragerea exsudatelor din caile respiratorii; continutului abceselor si al ectaziilor bronsice

- pentru mobilizarea dopurilor de secretie intrabronsice care inchid

unele ramuri bronsice - pentru tratamentul local al proceselor pulmonare supurative

(bronsiectazia, abces pulmonar, chist aerian supurat). Pregatiri

*materiale - de protectie

prosoape masti de tifon - sterile: seria sondelor Metras intrumente pentru laringoscopia indireeta: spatula linguala, oglinda laringiana

comprese de tifon


instrumente pentru anestezia laringelui, traheei si bronhiilor, seringa laringiana seringi de diferite dimensiuni pentru extragerea exsudatelor si injectarea medicamentelor - nesterile

tavita renala sursa de lumina - medicamente adrenalina, cafeina, plegomazin, fenobarbital excitante ale centrului respirator solutie medicamentoasa in cantitatea si dilutia prescrisa (solutie de antibiotice) solutie de cocaina 2% pentru anestezia faringelui . *pacient - psihic:

se va linisti bolnavul se va instrui in legatura cu tehnica (de felul cum acesta colaboreaza depinde reusita sondajului)

- fizic: pacientul va fi nemancat in dimineata examenului cu o ora inainte, i se administreaza o fiola de fenobarbital i se ofera un pahar cu solutie cocaina 2% cu care face gargara timp de 5-10 minute (fara sa o inghita) va fi asezat pe un scaun, protejat cu un prosop in jurul gatului i se ofera tavita renala, imobilizandu-i bratele, pentru a nu incurca operatorul

Ingrijirea ulterioara a pacientului

- dupa introducerea medicamentelor si extragerea sondei, pacientul pastreaza pozitia inca o fumatate de ora,


pentru a mentine substanta medicamentoasa pe loc

- se ajuta sa se imbrace si este condus la pat nu ingera nimic timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul anestezicului

- va fi invatat sa coiecteze in scuipatoare substanja de contrast care se elimina prin tuse, sa nu o inghita (produce intoxicatii)

Reorganizare Notarea in foaia de observatie

- numele persoanei care l-a efectuat - aspectul produsului recoltat

Complicatii *imediate:

- tuse: - se intrerupe sondajul si se completeaza anestezia - intoxicatia cu oocaina manifestata prin dispnee, palpitalii, transpiratii

reci, fenomene de colaps, dupa utilizarea unei cantitati mari de cocaina *tardive:

- suprainfectii prin introducerea gemenilor patogeni prin manevre si

materiale nesterile DE STIUT:

- deglutitia si regurgitarea, fara controlui local al sistemului nervos, da nastere la accidente grave, de aspiratie in caile respiratorii

DE EVITAT: - refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac,deoarece

resorbtia produce intoxicatii IV. Puncia pleural. Definitie Punctia pleurala sau taracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi

intre cavitatea pleurala si mediul exterior prin infermediul unui ac. Scop

*explorator - punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural

- recoitarea lichidului pentru examinarea sa oantitativa si calitativa

*therapeutic - evacuarea lichidului

- administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala (antibiotice; citostatice) dupa spalarea cavitatii

Indicaii - boli inflamatorii sau tumari pulmonare, insuficienta cardiaca

- insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala. Se recurge la punctie cand cantitatea revarsatului pleural depaseste ,1,5 l si exercita

o presiune asupra inimii si plamanului, impiedicandu-le functiile. Contraindicatii

- tulburari de coagulare a sangelui hemofilie - tratament cu anticoagulante


Locul punctiei

Locuri de puncie si pozitia pacientului n cazul punciei pleurale

- se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural : - daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiu VII - VIII

intercostal pe linia axilara posterioara - daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, zona

stabilita prin examen clinic - cotectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape

de nivelul lor superior pentru a preintampina fistulizarea lor - punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare,

indiferent de locul punctiei Pregatirea punctiei

*materiale


- de protectie a patului

- pentru dezinfectia tegumentului tip III - instrumente si materiale sterile: 2 - 3 ace de 10 cm lungime, cu

diametrul de 1 mm, 2-3 seringi de 20 - 50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezie, pense, manusi, camp

chirurgical, tampoane, comprese - alte materiale: romplast; eprubete, lampa de spirt, aparate

aspiratoare (Dieulafoy sau Potain), recipiente pentru colectarea lichidului, tavila renala

- medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii anestezice - materiale pentru reactia Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml apa

distilata, solutie de acid acetic glacial, pipete %

*pacient: - pregatirea psihica:

se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei, pozitia in care va sta in timpul punctiei

- pregatirea fizica: se administreaza cu 30 minute inaintea punctiei una fiola atropina pentru a preveni accidentele (atropina scade excitabilitatea generala si a nervului

pneumogastric) se asaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scunel, cu mana de partea bolnav ridicat peste cap pana la urechea opusa sau cu trunchiui usor aplecat in fata, cu antebratele flectate pe

brate, cu mainile la ceafa, coatele inainte

pacientii cu stare buna se asaza calare pe un scaun cu spatar; antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului

pacientii in stare grava se asaza in decubit lateral, pe partea sanatoasa, la marginea patului

Execuia punctiei - se face de catre medic, ajutat de doua asistente medicale

- se desfasoara in salon sau in sala de tratamente


Tehnica punciei pleurale.


V. Explorri paraclinice 1. RADIOSCOPIA si RADIOGRAFIA

Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a organelor toracice

Organele toracice (inima, plamani) sunt explorate radiolagic prin radioscopie, radiografie, branhografie,tomografice, kimografie etc.

Scop: studierea morfalogiei si functionalitatii plamanilor, a modificarilor de volum si de forma ale inimii pentru stabilirea

diagnosticului (tumori pulmonare, atelectazii, modificari topografice si de calibru ale bronhiilor etc.)

Pregatirea psihica a pacientului - se anunta pacientul explicndu-i-se condiiile n care se va face examinarea (camer n semiobscuritate) - pacinetul va fi condus la serviciul de radiologie

- se explic pacientului cum trebuie s se comporte n timpul examinrii (va efectua cteva micri de respiraie, iar radiografia se face n apnee, dup o inspiraie profund). Pregatirea fizic a pacientului - se dezbraca complet regiunea toracica (parul lung al femeilor se

leaga pe orestetul capului); se indeparteaza obiectele radioopace - se asaza pacientul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si

coatele aduse inainte (fara sa ridice umerii) in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul

- cand pozitia verticala este contraindicata se asaza pacientul in pozitie sezand sau in decubit

- in timpul examenului radioiogic se ajuta pacientul sa ia pozitiile cerute de medic. Sugarii si copiii mici se fixeaza prin infasare pe un

suport de scanduri sau se suspenda in hamuri (pentru a nu se iradia persoana care l-ar sustine)

ngrijirea pacientului dupa examen

- pacientul va fi ajutat sa se imbrace; dupa terminarea examenului radiologic, va fi condus la pat

- se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic efectuat, data. 2. TOMOGRAFIA. COMPUTER-TOMOGRAFIA TORACELUI

3. BRONHOGRAFIA Pregatirea pacientului pentru bronhografie

Pregatirea materialelor necesare - medicamentele sedative (fenobarbitai, atropina), anestezice, sonda

Metras sterila, substante de contrast (lipiodol sau iodipin - liposolubile si ioduron B sau diiodonul- hidrosolubile), expectorante si calmante ale

tusei, scuipatoare Pregtirea psihic a pacientului - se anunta pacientul i i se explica necesitatea tehnicii


- se anunti pacientul sa nu manance in dimineata examenului

Pregtirea fizic a pacientului - cu 1-3 zile inainte, se administreaza pacientului medicamente

expectorante - in ajunul examinarii se administreaza o tableta de ,fenobarbital sau

alte medicamenta similare - cu o jumatate de ora naintea examenului, se administreaza atropine

(pentru a reduce secreia salivei si a mucusului din caile respiratorii) si medicamente calmante pentru tuse

- pacientul va fi ajutat sa se dezbrace i va fi aezat in decubit dorsal, putin inclinat spre partea care trebuie injectata

- medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii (reuita examinrii depinde de calitatea anesteziei),duce sonda Metras in arborele bronic i apoi substanta de contrast uor incalzita, incet, cu o presiune moderata

- in timpul injectarii substantei de contrast; pacientul va fi ajutat sa-i schimbe pozitia (decubit ventral,dorsal, lateral drept i stang) - in timpul examinarii radiologice, se asaza pacientul in pozitia

Trendelenburg (pentru a se evidentia i arborele bronic din partile superioare ale plamanilor) apoi se aaza pacientul cu, toracele moderat ridicat, pentru a se evidentia bronhiile mijlocii i inferioare ngrijirea pacientului dupa tehnica

- dupa examen, se ajuta pacientul sa se imbrace si va fi condus la pat - va fi avertizat sa nu manance i sa nu bea timp de 2 ore, pana cand inceteaza efectul anestezicului - va fi atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast

care se elimina prin tuse; nu se inghite, doarece produce intoxicatie cu iod

ATENTIE: - refularea substantei de contrast si patrunderea deoa.rece poate fi

resorbita, producand intoxicatii.

4. ECOGRAFIA APARATULUI RESPIRATOR; 5. BRONHOSCOPIA

Pregtirea pacientului pentru bronhoscopie Bronhoscopia: explorarea arborceui traheo-bronic se face cu ajutorul bronhoscopului rigid sau flexibil (fibrobronhoscopul). Bronhoscopul rigid se compune dintr-o serie de tuburi metalice de 30-

40 cm, lungime i 4-9 cm diametru,prevazute cu un canal central ,de observare i lucru" i laterale de iluminare, administrare de oxigen etc. Bronhoscoapele rigide sunt prevazute cu orificii laterale, au extremitatea distaia taiata oblic i fin polizata, pentru a nu provoca ieziuni; lumina este oondusa prin fibra optica, tubul fiind conectat, ca si opticele de examinare, la o sursa de lumina, printr-un sistem special

de cabluri. Opticele - tuburi rigide ce se introduc prin tubul metalic


descris sunt conectate la aceeai sursa de lumina si permit vizualizari cu ajutorul unor prisme speciale, la 180, 45 i 90. Ca anexe,bronhoscopul rigid are tuburi de aspiratie, pense de biopsie de

diferite modele, porttampoane etc. Fibrobronhoscopul e mai uor acceptat de pacient. Imaginea este transmisa printr-un sistem de fibre optice. Extremitatea lui este flexibila i examinatorul ii poate imprima diferite unghiuri de examinare, astfel incat se poate examina, i conducte aerifere gradul IV sau V (bronii segmentare i subsegmentare. Un fin canal permite introducerea unei fine i flexibile pense de biopsie sau a periei de brosaj, cu ajutorul careia se recolteaza material pentru

examen citologic. Un alt canal, tot atat de fin, este conectat prin intermediul unui

recoltor de sticla sau plastic (de unica folosin) la un aspirator puternic.

Ambele sisteme au avantaje si dezavantaje. Astfel, sistemul rigid

permite o mai larga gama de manevre terapeutice, dar nu vizualizeaza un camp de ramificaii de amploarea sistemului fiexibil. Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare - se face inventarul tuturor instrumentelor necesare:

mti de unica folosinta sau casolete cu masti sterile, - manui sterile, - casolete cu tampoane i comprese de tifon sterile; - pense;

- porttampon; - oglinda frontala;

- seringa laringiana; - tavia renala; - aparatele (bronhoscop sau fibroscop) cu toate anexele

sterilizate.

o Important

- sterilizarea componentelor aparatelor principate i a anexelor se face tinand cont de instruciuni (fiecare component are alt mod de sterilizare, prevazut in instruciuni de ex, ultraviolete; Glutaraldehide) - se verifica sursa de iumina i corecta cuplare a cablurilor - se verifica aspiratorul i etaneitatea legaturilor - vor fi la indemana: flaconul cu anestezie (Xilina 2%, flaconul cu ser

fiziologic, flaconul cu soluie de adrenalina 1%, seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane, comprese de tifon).

- suprafata mesei pe care se afla instrumentarul e incalzita la 40 - 45, pentru a preveni aburirea instrumentarului optic.

Pregtirea psihic i fizic a pacientului


- pacientul trebuie convins de necesitatea examenului, asupra riscului

pe care i-i asuma refuzandu-l, lipsind medicul de o informare diagnostica esentiala

- pacientul trebuie convins ca desi neplacut, examenul nu e dureros in sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar

- se creeaza pacientului un climat de siguranta, pentru a asigura cooperarea lui in toate momentele examinarii,punandu-i in legatura cu

alti pacienti carora li s-a efectuat o bronhoscopie sau fibroscopie - in ziua premergatnare examinarii, se executa o testare la Xilina 2%

pentru a depista o alergie la acest anestezic; la indicatia medicului, pacientul va fi sedat atat in seara premergatoare explorarii, cat i in dimineata zilei respective - pacientul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance dimineata

- pentru anestezie, e aezat pe un scaun, in mana dreapta va ine o tavita renala sau o scuipatoare, iar cu mana stanga, dupa ce isi

deschide larg gura; ii scoate limba, si-o imobilizeaza cu doua degete deasupra i policele dedesupt. - intr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu Xilina 2% i

anesteziaza limba, orofaringele i hipofaringele, urmand sa anestezieze arborele traheobronsic, instiland, picatura cu picatura, anestezicui uor incalzit, cu ajutorui unei seringi laringiene - pacientul este condus in camera de bronhascopie

Participarea la efectuarea tehnicii (sunt necesare doua asistente medicale)

*Bronhoscopia - asistenta I asaza pacientul pe masa de examinare in decubit dorsal,

cu extremitatea cefalica in extensie - sub umerii lui, se ataseaza o perna tare, care, ridicand capul la 12-15

cm ajuta ia extensia acestuia - orienteaza capul in directia indicata de medic permite acestuia o

orientare cat mai completa

- Asistenta II serveste medicui cu instrumentele si materialele soficitate (Daca masa de examinare este prevazuta cu o tetiera, este

nevoie doar de o singura asistenta). ATENIE : ambele asistente, inainte de examinare, se vor spala pe maini i vor purta masca sau caguia Supravegherea pacientului dupa bronhoscopie

Dupa examinarea bronhoscopica, pacientul nu va manca o ora. Asistenta va supraveghea, in acest timp, parametrii vitali (puls, TA

etc.), anuntand imediat pe medic daca survin modificari ale acestora. Asistenta va avea la indemana hemostatice, pe care ie va administra in

cazul unei hemostizii, chiar inainte de a anunta medicui (Adrenostazin, Dicinone, E.A.C., Venostat etc.)


Participarea la efectuarea tehnicii (sunt necesare doua

asistente) *Fibroscopia

- pacientui este a ;ezat pe un scaun; asistenta i conectaaza pacientul la sursa de oxigen, asigurandu-se ca acesta primeste debitui

recomandat de medic - asistenta I se plaseaza in spatele pacientului, ii fixeaza piesa bucata

aflata in trusa fibroscopului, pe care o va avea sub control tot timpul examinarii, imobili-zand-o din lateral cu indexul i degetul mijlociu, de la ambele maini. - asistantei II ii revine atribuia de a servi medicul cu instrumentarul necesar. Supravegherea pacientului dupa fibroscopie

Regulile sunt aceieai ca i pentru bronhoscopie. Incidente si accidente (de bronhoscopie si/sau ale

fibroscopului)

- hemoragii, diseminri tuberculoase sau suprainfecii cu diferii germeni, dureri n gur, disfagie sau orofagie, dureri retrosternale, cefalee, insomnie, tuse, expectoraie, stare subfebril. 6. PLEUROSCOPIA

Pregatirea pacientului pentru pleuroscopie Pleuroscopia (toracoscopia): endoscopia cavitaii pleurale si a suprafeei unui plaman, dupa insuflarea prealabila de aer in marea cavitate pleurala (constituirea unui pneumotorax).

Scop: stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale a fistulelor, in cazul pneumotoraxului spontan idiopatic, inspectia unei cavitai restante postoperatorii, diagnosticul unei tumori, liza nervilor simpatic, vag si frenic.

Pleuroscop (toracoscop): instrument ce se compune dintr-un trocar cu mandrin cu diametrul de 1 cm; dupa retragerea mandrinului, se

introduce sistemul optic alimentat prin fibre de sticla de la o sursa de

lumina adecvata; imaginea din cavitatea pleurala este transmisa tot prin fibre de sticla in ocularul examinatorului; ca si la bronhoscopul

rigid, opticele permite vizualizari de 180, 45 i 90, fiind prevazute i cu sisteme de biopsie (pense diferite) i de hemostaza locala. Creterea pneumotoraxului se obtine cu ajutorul acului si a aparatului Kuss. Sunt necesare urmatoarele materiale: porttampon i tampoane de vata, casoleta cu campuri sterile, ace i seringi de unica folosinta pentru anestezie, tavita renala, solutie novocaina 1% pentru

anestezie, tinctura de iod, trusa antisoc. Pregatirea psihica i fizica a pacientului - pacientul va fi incurajat, explicandu-i-se pe ineles manevra la care va fi supus


- cu o ora inainte de instituirea pneumotoraxului, se administreaza, la

indicaia medicului, un tranchilizant usor (mepro-bamat, medazepam, diazepam)

- e culcat pe canapeaua de consultalie in decubit lateral, pe partea sanatoasa; bratul de pe partea in care urmeaza sa se instituie

pneumotraraxui este adus in abducie iar antebraul flectat astfel incat palma si" atinga urechea

- dupa spalarea bine mainilor, se dezinfecteaza regiunea indicat; prin badijonare cu iod

- asistenta ofera medicului seringa incarcat, cu solutie de novocaina" 1%, pentru efectuarea anesteziei

- medicul introduce intercostal acul Muss, pe care-l conecteaza la aparat

- aparatul Kuss este prevazut cu o serie de cai (tuburi de cauciuc); ce permit introducerea a 300-400 ml aer in cavitatea pleurala, sub control

continuu al presiunii din spaiul astfel creat. Supravegherea pacientului dupa crearea pneumo-toraxului - asistenta va ajuta pacientul sa se reaseze in decubit dorsal - dupa

10-15 minute il va ajuta sa ia pozitie sezand - va supraveghea tot timpul rsspiraia pacientului, care trebuie sa fie ritmica i linitita - pacientui va acuza o discreta apasare in partea unde s-a creat

pneumotoraxui - asistenta va anunta imediat medicul daca pacientul respira greu,

acuza durere intensa, devine cianotic (pneumotoraxul terapeutic s-a transformat in pneumotorax sufocant i e necesara exuflaia) sau daca acuza stare de rau general, TA scade, pulsul e rapid i filiform (pericol de oc pleural) - daca totul a decurs fara complicaii, asistenta insotepte pacientul in serviciul de radiologie pentru o radioscopie sau o radiografie

Pregatirea fizica i psihica a pacientului Pleuroscopia (toracoscopia): - la recamandarsa medicului, pacientul e sedat atat in preziua i examinarii, cat i naintea de aceasta - examinarea se face inainte ca pacientul sa manance - asistenta il

conduce in sala de operatie - pacientul este pus in poziie semiezand, rezemat pe partea sanatoasa Participarea la efectuarea tehnicii pleuroscopiei (sunt necesare

doua asistente) - asistenta I tot timpul examinarii va susine in abductie braul pacientului, care ii va sprijii antebratul flectat pe ceafa


- asistentei II ii revin; sarcina de a servi medicul cu instrumentei i materialele necesare fiind vorba de o intervenie chirurgicala, se vor lua toate masurile de asepsie si antisepsie

Supravegherea pacientului dupa pleuroscopie - se urmaresc parametri vitali (temperatura, puls, TA, respiratie), ca

dupa orice interventie - pentru a preintampina deschiderea micii plgi, inchisa de agrafe sau fir de catre medic - plaga operatorie va fi pansata destul de strns cu fei de tifon, ce vor inconjura cutia toracica - la recomandarea medicului,pacientului i se administreaz sedative i calmante ale tusei - in primele doua zile de la interventie, se administreaza regim dietetic

usor de digerat, bogat in hidrati de carbon INCIDENTE I ACCIDENTE: - accese de tuse sau hematoame in peretele thoracic

- lipotimie, colaps sau soc pleural (se intrerupe interventia i se aplica masurile de reanimare).

7. SCINTIGRAFIA PULMONAR.

Spirometria

- se executa cu spirometrul se poate determina volumul aerului circulant, aerul complementar, aerul de rezerva si

capacitatea vitala a plaminului - alcatuit dintr-un cilindru gradat care comunica cu exteriorul

printr-un tub de cauciuc prin care sufla pacientul - cilindrul gradat este scufundat intr-un cilindru mai mare plin

cu apa

- aerul expirat de pacient face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei, putindu-se citi direct pe el volumul de aer expirat

- scop o diagnosticul tipului de disfunctie ventilatorie

o urmarirea evolutiei naturale sub tratament a afectiunii o evaluarea pacientilor cu risc crescut pentru afectiuni

pulmonare cronice o evaluare preoperatorie , ca indicator al riscului anumitor

proceduri - tehnica de determinare

o dimineata o dupa intreruperea terapiei medicamentoase 8-12 ore si

a fumatului cel putin 1 ora


o valorile obtinute se raporteaza la valorile ideale

calculate in functie de talie, greutate, virsta , sex o pacientul cu nasul pensat si buzele strinse in jurul piesei

bucale , efectueaza un inspir maximal, urmat de un expir maximal si un inspir maximal repetat de mai

multe ori o manevra de expir a capacitatii vitale fortate este

completa in 3-4 secunde, dar se recomanda prelungirea sa la 6 secunde

Spirografia

- permite urmarirea dinamicii ventilatorii si astfel cu ajutorul ei

se pot executa toate masuratorile ventilatorii statice si dinamice

- cu ajutorul ei se poate determina capacitatea de adaptare a

functiilor respiratorii la nevoile energetice ale organismului atit in stare de repaus cit si in timpul eforturilor

Materiale necesare - aparat

- piesa bucala - pensa pentru pensat nasul

- pensa de servit - recipient cu solutie dezinfectanta pentru piesele folosite

- scaun - se verifica aparatul

- se pregatesc piesele sterile - pregatirea bolnavului

o se executa dimineata pe nemincate sau la 3-4 ore de la masa

o bolnavii nu vor folosi nici un fel de medicatie excitanta

sau depresiva a centrilor respiratori cel putin cu 24 ore inainte

o asistenta care executa proba asigura repausul fizic si psihic fiecarui bolnav circa 30 min inainte de proba

o bolnavul va fi asezat in pozitie comoda pe un scaun o i se explica proba si va fi linistit pentru a se obtine

cooperarea lui - executarea probei

o asistenta valua piesa bucala cu pensa si o va adapta la captul liber al burdufului

o bolnavul asezat comod preia cu mina tubul burdufului cu piesa bucala adaptata


o asistenta va pensa nasul bolnavului, sfatuindu-l sa-i

asculte comenzile o la comanda asistentei bolnavul va inspira adinc din

aerul atmosferic, si tot la comanda , va introduce piesa bucala in gura, buzele se vor stringe in asa fel sa nu

iasa aer pe linga piesa bucala, apoi se expira maxim si profund

o se scoate piesa bucala din gura bolnavului, care este lasat sa se odihneasca

o proba se repeta de mai multe ori pina se obtin 2-3 curbe egale sau cvasiegale

o rezultatul se citeste de pe hirtia pe care a fost inregitrata proba ea se numeste epirograma

ATENTIE!!!!! piesa bucala se schimba dupa fiecare bolnav

Spiroergografia

- test de efort care furnizeaza o serie de informatii asupra reactiilor fiziologice ale organismului in conditii de

suprasolicitare determinate de un efort muscular - se analizeaza capacitatea de adaptare a respiratiei la solicitari

suplimentare

Test de bronhoconstrictie

- urmareste declansarea spsmului bronsic utilizind substante inhalatorii nespecifice sau substante specifice

Analiza gazelor din singe

- cantitatea de oxigen si dioxid de carbon din singele arterial, ca si presiunea partiala a acestor gaze in singe

- furnizeaza relatii privind eficienta functiei globale pulmonare - se face prin metode

o chimice recoltarea singelui se face evitind contactul cu

aerul atmosferic procedeul Van Slyke determinarea se poate face si cu

microechipamentul Astrup in care se recolteaza singe capilar in tuburi heparinizate livrate odata

cu aparatul cu acesta se poate determina si presiunea acestor

gaze


o fizice

pe cale nesingerinda cu ajutorul oximetrului care se aplica pe pavilionul

urechii - presiunea O2 este mai mare in aerul atmosferic decit in aerul

alveolar, venos si arterial - presiunea CO2 este mai mica in aerul atmosferic decit in aerul

alveolar, singele venos

Pregtirea, asistarea, efectuarea ngrijirilor i supravegherii specifice a bolnavilor cu afeciuni ale aparatului respirator

I. Msurarea i notarea grafic a frecvenei respiratorii n foaia de temperatur II. Oxigenoterapia

III. Recoltarea: secreiei i exudatului faringian; secreiei nazale; sputei

I. Msurarea i notarea grafic a frecvenei respiratorii n foaia de temperatur

Observarea si masurarea respiratiei

Scop Evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei

bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului Elemente de apreciat

Tipul respiratiei Amplitudinea miscarilor respiratorii

Ritmul Frecventa

Materiale necesare

ceas cu secundar creion de culoare verde sau pix cu pasta verde

foaia de temperatura Interventiile asistentei

asezarea pacientuluji in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata

se prefera perioada de somn a bolnavului plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui

numararea inspiratiilor timp de un minut consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura

unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei

ptr fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 resp / min


in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat

si caracteristicile respiratiei aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin

simpla observare a miscarilor respiratorii

II. Oxigenoterapia

Scop - asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin

combaterea hipoxiei determinata de: scaderea oxigenului alveolar diminuarea hemoglobinei tulburari in sistemul circulator probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara Surse de oxigen

- statie centrala de oxigen

- microstatie - butelie cu oxigen

Precauii n utilizarea surselor de oxigen - deoarece oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie

atentionata - pacientii si vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fumatului

sau al unei flacari in preajma sursei de oxigen - se vor verifica echipamentele electrice din incaperea respective

- se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate statica (materiale sintetice) i a materialelor inflamabile (uleiuri,alcool) - aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de oxigen

- transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor in timpul transportului

- buteliile cu oxigen vor fi asezate in pozi;ie verticala, pe un suport si

fixate de perete cu inele metalice, departe de calorifer sau soba - cunoasterea de catre personalul care manevreaza oxigenul a locului

de amplasare a extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora. Metode de administrare a oxigenului

a. prin sonda nazala - este metoda cea mai frecvent utilizata

- permite administrarea oxigenului in concentratie de 25%-45% - poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung

- nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale


b. prin masca (cu sau fara reinhalarea aerului expirat)

- permite administrarea oxigenului in concentratie de 40%-60% - este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare

- accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii - poate cauza iritaxia tegumentelor fetei

- nu se va utiliza la pacien;ii cu arsuri la nivelul fetei

c. ochelari pentru oxigen

- sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari

- se utilizeaza la copii si pacienti agitati - sunt mai bine tolerati de pacienti

d. cortul de oxigen

- frecvent utilizat la copii - concentratia oxigenului nu poate depasi 50%

- are dezavantajul ca atmosfera de sub cort se incalzeste $i sesupraincarca cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira si


expira in acelasi mediu

- oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prininstalatii de racire

- in cort se pot monta instalatii de racire - copiii vor fi supravegheati permanent, pentru a nu disloca cortul

Echipament necesar administrarii oxigenului

- sursa de oxigen - umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului conzinand apa

sterila) - sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie de

metoda aleasa - material adeziv (leucoplast), pentru fixarea sondei

Interventiile asistentei - pregatirea psihica a pacientului asiguraridu-i de luarea tututor

masurilor de precautie si asezarea pacientului in pozitie

corespunzatoare (daca este posibil: pozitie semisezand, care favorizeaza expansiunea pulmonara)

- asamblarea echipamentului - dezobstruarea cailor respiratorii

- masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus - umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si

prevenirea lezarii mucoasei - introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de

leucoplast - daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va aseza acoperind

nasul si gura pacientuiui si se va fixa cu o curea in jurul capului

- fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de prescriptia medicului


- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului

(observarea culorii tegumenteior, masurarea respiraiiei si pulsului) - supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate

sau de aparitie a unor complicatii - supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului

(presiune, debit etc) - acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul administrarii

oxigenului si combaterea oricarei cauze de disconfort - mobilizarea periodica a sondei

- scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara - curatirea echipamentului la terminarea tehnicii

Incidente i accidente - daca recipientul pentru barbotarea oxigenuiui se rastoarna, lichidui

poate fi impins de oxigen in caile respiratorii ale pacientului,asfixiindu-l - in cazul utilizarii prelungite a oxigenuiui, in concentralii mari sau la

presiuni ridicate, pot aparea:

iritare locala a mucoasei congestie si edemui alveolar hemoragie intraalveolara atelectazie - patrunderea gazului in esofag duce la distensie abdominala DE RETINUT:

- administrarea oxigenului se va face dupa permeabilizarea cailor respiratorii

- inainte de efectuarea tehnicii se vor lua toate masurile de precautie - pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul si

echipamentul de administrare (manometrul de presiune si indicatorul de debit)

INTERVENTII PENTRU MENTINEREA CAILOR RESPIRATORII LIBERE

Intubatia

- intubatie orofaringiana o se realizeaza cu ajutorul pipei Guedel

o introducerea pipei Guedelsa face in 2 timpi se intredeschide gura introducind pipa cu virful spre

bolta palatina, concavitatea inversa fata de convexitatea limbii, apoi se introduce treptata spre

faringe, pe masura ce inainteaza, virful pipei se mentine tot timpul in contact strins cu bolta palatina,

respectiv cu cerul gurii, pina ce atinge peretele posterior al faringelui


aplicarea pipei Guedel este obligatorie la toti

comatosii care sunt tramsportati in decubit dorsal

Timpul 1 al intubatiei orofaringiene

apoi se roteaza pipa, astfel ca virful sa alunece spre faringe , iar concavitatea ei sa se mulze pe

convexitatea limbii in acest fel incarcam corpul si baza limbii in

concavitatea , fixind extremitatea sondei intre arcadele dentare ale bolnavului

in caz de trismus si alte conditii ce impiedica deschiderea gurii, se introduce o sonda

nazofaringiana din cauciuc , care are acelasi rol de a impiedica obstructia prin limba

Timpul 2 al intubatiei orofaringiene

pipele se introduc numai la persoanele inconstiente altfel declanseaza reflexe de tuse , varsaturi

o important este ca lungime canulei sa fie corespunzatoare

daca este prea lunga ar putea impinge limba spre epiglota si astfel ar obstrua caile aeriene

daca este prea scurta limba nu poate fi mentinuta in partea anterioara a gurii

- intubatie traheala

o este efectuata de medic o sonda de intubatie poate fi introdusa nasotraheal sau

orotraheal o se efectueaza sub anestezie generala

o pozitia pacientului este de decubit dorsal


Pozitia capului pentru intubatie traheala

o capul se extinde mult pe spate o se introduce lama laringoscopului in cavitatea bucala, cu

blindete o se incarca limba pe lama laringoscopului

Intubatia orotraheala

o cu virful lamei prin miscari succesive de inainte inapoi, se agata epiglota care se ridica in sus, descoperind orificiul

glotic

o in cazul folosirii laringoscopului cu lama curba nu este necesara incarcarea epiglotei

o se introduce sonda traheala in orificiul glotei, fara a forta o se verifica prezenta sondei in trahee

prin apasari ritmice pe torace trebuie sa se perceapa suflu de aer prin sonda

o accidentele intubatiei traheale ruperea corzilor vocale prin utilizarea unor sonde

groase sau manevre brutale rupturi ale traheei prin utilizarea sondelor de calibru

mare sau prin destinderea exagerata di mentinerea timp indelungat a balonului de etansare

edemul de glota dupa detubare

Aspiratia orofaringiana sau nazofaringiana

- materiale necesare

o dispozitiv de aspiratie o sonde sterile Nelaton

o manusi sterile o solutie sterila pentru umectarea sondei


o prosop

- interventiile asistentei o se evalueaza semnele si simptomele care indica prezenta

secretiilor in caile aeriene superioare o se explica pacientului in ce fel acest procedeu va permite

degajarea cailor respiratorii o se asigura intimitatea pacientului cu un paravan

o se instaleaza pacientul in pozitie comoda semisezind cu capul intr-o parte pacientii constienti decubit lateral cu fata la asistenta pacienti

inconstienti

o se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop o spalarea pe miini

o imbracarea manusilor sterile o fixarea sondei la aparatul de aspiratie

o masurarea lungimii sondei, pe obraz , de la nara la tragus

o umectarea capatului liber al sondei o introducerea sondei

pentru aspiratia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii, lasind-o sa alunece in orofaringe

pentru aspiratia nasofaringiana sonda se introduce intr-o narina dirijind-o spre centru de-a lungul

peretelui despartitor al foselor nazale o se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda

pentru a extrage secretiile de pe toata suprafata o se extrage sonda

o se clateste in solutie sterila, efectuind o aspiratie o se lasa pacientul sa se odihneasca 20-30 de secunde

o daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza in acest interval

o se solicita pacientului sa respire profund si sa tuseasca

intre aspiratii o dua terminarea aspiratiei se efectueaza igiena bucala, se

indeparteaza prosopul o materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza si se

pregatesc pentru sterilizare

!!!!!!!!!! de retinut - se vor pastra cu strictete masurile de asepsie

- nu se efectueaza aspiratia in timpul introducerii sondei


Traheostomia

- traheostomia

o consta in realizarea unui orificiu la nivelul traheei prin incizie chirurgicala si introducerea unei canule prin acest orificiu in scopul asigurarii respiratiei pe aceasta cale

o canula corect introdusa in trahee va avea ca efect

Pozitia canulei traheale

aparitia fluxului aerian zgomotos pe canula afonie aparitia de cele mai multe ori a tusei ameliorarea insuficientei respiratorii

- rolul asistentei in efectuarea traheostomiei o pregatirea materialelor si instrumentarului necesar

canule pentru traheostomie

Canule pentru taheostomie

trusa pentru traheostomie casoleta cu cimpuri sterile casoleta cu comprese sterie manusi sterile seringi si ace sterile solutii pentru anestezie locala solutii antiseptice

o pregatirea psihica a bolnavului explicarea procedurii

o pregatirea fizica a bolnavului asezare in pozitie de decubit dorsal cu capul in

hiperextensie

o realizarea cimpului operator dezinfectia cu alcool iodat sau betadina a regiunii

cervicale, anterior si lateral


o servirea medicului cu instrumentar necesar efectuarii

anesteziei locare si inciziei o dupa introducerea canulei fixarea acesteia in jurul gitului

cu ajutorul unei mese

Fixarea canulei

- ingrijiri dupa traheostomie o supraveghere atenta a permeabilitatii canulei

o observarea plagii eventuale singerari o toaleta plagii daca apar cruste, acestea se inmoaie fara i

introduce solutii antiseptice in orificiu o umidificarea aerului inspirat

o schimbarea canulei la intervale stabilita de medic

o efectuarea toaletei cavitatii bucale de 3 ori/zi o piesa interioara a canulei va fi curatata frecvent cu solutii

o instruirea pacientului si familiei privind ingrijirile la domiciliu

- decanularea o dureaza aproximativ o saptamina

o scoaterea canulei se face progresiv, timp de citeva ore pe zi, pacientul fiind supravegheat atent

o daca apar semne de hipoventilatie se reintroduce, urmind ca in zilele urmatoare sa se prelungeasca progresiv

perioadele fara canula o trebuie precedata de o buna pregatire psihica a pacientului

care s-a dezobisnuit sa respire pe nas si are teama de asfixie, mai ales in timpul noptii


III. Recoltarea: secreiei i exudatului faringian; secreiei nazale; sputei

1. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Definitie

Exsudatul este un liehid rezultat in urma unui inflamator faringian procesfaringian.

Scop Explorator

- depistarea germeniior patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului

- depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni Pregatirea

Materiale - de protectie

masca de tifon - sterile spatula linguala eprubeta-cu tampon faringian: sau ansa de platina

eprubete medii de cultura ser fiziologic sau glicerina 15% - nesterile tavita renala stativ pentru eprubete lampa de spirt chibrituri Pacient

- pregatire psihica: se anunta si i se explica tehnica - pregatire fizica:

se anunta sa nu manance, sa nu bea apa sa nu i se instileze soluitii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara se asaza pacientui pe un scaun Executie


- se recoiteaza inainte de administrarea - antibioticelor sau

sulfamidelor - asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool

- isi pune masca de protectie - invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat

- deschide eprubeta cu tamponul faririgian - flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril

- apasa limba cu spatula linguala - cu tamponul faringian sterge depozitui de pe faringe si amigdalele,

dezlipeste o portiune din falsele membrane (cand este cazul) - flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul farihgian in eprubeta

care se inchide cu dopul flambat - la indicajia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla

pentru frotiuri colorate sau insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv doua eprubete din aceeasi recoltare

- se spala pe maini cu apa si sapun.

Pregatirea produsului pentru laborator - se transporta produsul !a laborator evitand suprainfectarea

- daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavului, tamponul se umezete in prealabil cu ser fiziologic sau glicerina 15 % Reorganizarea Notarea n foaia de observaie - se noteaza data recoltarii, numele persoanei careia i s-a efectuat recoltarea

- daca s-au facut insamantari sau nu DE TIUT : - timpul scurs de la recoltare la insamanlare sa nu depaseasca 5-6 ore - inainte de recoltare se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se

recolteze - recoltarea se face nu numai in angine ci si in alte boli care pot fi

declansate de o infectie faringiana (nefrite, RAA).

DE EVITAT: - mbibarea tamponuiui cu saliva

- atingerea dintilor 2. RECOLTAREA SECRETIEI NAZALE

- recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma usor indoita, cu care se poate patrunde in nazofaringe

- pentru examinari virusologice recoltarea se face fie prin suflarea puternica a nasuiui intr-o cutie Petri sterila, fie prin spalare

nazo-faringiana Execuie - recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului - pacientul este asezat in pozii:ie gezand, cu capul in extensie fortata


- se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de NaCI sterila, cu

ajutorul unei seringi ce se prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4 cm - capatul liber al tubului taiat oblic se introduce in una din fosele

nazale si se injecteaza soluia de spalatura - pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichidul

intr-o cutie Petri sterila - se trece imediat lichidul in eprubete etichetate si se trimite la

laborator - daca se intarzie trimiterea la laborator; atunci produsul va fi asezat

la gheata 3. RECOLTAREA SPUTEI

a) recoltarea sputei Definiie: Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.

Scop :

Explorator - pentru examinari macroscopice, cifolagice, bacteriologice,

parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului. Materiale

- sterile cutie Petri, pahar conic

scuipatoare speciala (sterilizata fara substanxa dezinfectanta) - nesterile


pahar cu apa servetele sau batiste de unica intrebuintare Pacient

- psihic se anunla si i se explica necesitatea executarii examinarii se instruieste sa nu inghita sputa sa nu o imprastie sa expectoreze numai in vasul dat sa nu introduca in vas si saliva Execuie : - i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura i faringele - i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut - se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse

- se colecteaza sputa matinaia sau adunata din 24 h. b) Recoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian - se umezeste tamponul de vata cu apa distilata sterila

- se apasa limba cu spatula - se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca

- sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce imediat in eprubeta sterile

- frotiul laringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponul in laringe sub control laringoscopic

c) Recoltarea sputei prin spltur gastric - se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), in stomac, dimineata, pe

nemancate - se introduc prin sonda 200 ml apa distilata, bicarbonatata calduta,

care este evacuata imediat sau extrasa cu saringa lichidul recoltat se trimite imediat ia laborator deoarece germenii cauta si pot fi distrusi

daca stau mai mult timp in contact cu mediul acid al sucului gastric - daca recoltarea se face pentru insamantare si lichidul trebuie trimis

la alt laborator, sucul obtinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na.

d) Recoltarea sputei prin spltur bronic - se utilizeaza la pacienIii cu TBC cavitara, care nu expectoreaza

- se pun in evidenta baciii incapsulali in submucoasa, care nu apar in mod obisnuit in sputa

- se introducin recipientui de aerosoii 5 ml ser fizioiogic sau 4 ml solutie teofilina 3% cu un ml solutie de stricnina 1 - pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci repetate; urmate de expiratii scurte

- se face o scurta pauza de 4-5 sec. si se repeta pana la aerosolizarea intregii cantitaiii de lichid

- dupa aspiratii, pacientul incepe sa tuseasca chiar daca nu a tusit niciodata sputa expectorata se recolteaza intr-un vas sterii, recoitarea

se repeta ziihic, in urmatoarele 4 zile, in vase separate.


Pregtirea produselor pentru laborator - se acopera recipientele - se eticheteaza

- se trimit la laborator

INGRIJIREA PACIENTULUI CU IRA

- insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin imposibilitatea plaminilor de a asigura oxigenarea singelui si

eliminarea CO2in conditii de repaus sau de efort Cauze favorizante

- obstructia cailor respiratorii superioare - bronhoalveolite de deglutitie

- alterarea functiei centrului respirator - procese pulmonare si pleurale

Semne si simptome - manifestari de dependenta - dispnee

- cianoza - modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii

- tahicardie - durere toracica

- transpiratii abundente - anxietate

- confuzie - delir

Problemele pacientului - alterarea respiratiei

- diminuarea schimburilor gazoase - diminuarea perfuziei tisulare

- potential de complicatii

Obiective - vizeaza - permeabilizarea cailor respiratorii

- favorizarea ventilatiei pulmonare - combaterea starii de hipoxie

- prevenirea complicatiilor Interventii

- dezobstruarea cailor respiratorii in functie de locul obstructiei o supraglotic

ostructiile supraglotice se controleaza visual si se combat prin

asezarea bolnavului in DD cu capul in hiperextensie


impingerea anterioara a mandibulei si

sustinerea ei curatirea orofaringelui de secretii sau de

varsaturi cu ajutorul degetelor infasurate in tifon , cu tampoane sau aspirarea secretiilor

faringiene daca asistenta isi da seama ca nu se

permeabilizeaza caile respiratorii se aplica lovituri in regiunea interscapulovertebrala a

bolnavului si se continua incercarile de scoatere a corpilor straini prin introducerea

degetelor in cavitatea buco-faringeana a bolnavului

tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau pensa adecvata

se efectueaza intubatie orofaringiana

o subglotic se aseaza bolnavul inpozitie de drenaj postural

- respiratie artificiala - administrare de ffort

- administrarea medicatiei prescrise o bronhodilatatoare

o mucolitice o expectorante

o corticoizi o antibiotice

- asigurarea pozitiei care faciliteaza expansiunea pulmonara - aerisirea salonului

- asigurarea unui microclimat corespunzator o ffort c c

o umiditate

- masurarea functiilor vitale - observarea semnelor simptomelor unor complicatii

- linistirea pacientului in timpul crizelor de dispnee - ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor

fundamentale - educarea pacientului

o necesitatea eliminarii secretiilor o exercitii respiratorii

o reluarea treptata a activitatii cotidiene in functie de toleranta la efort


INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC

Se caracterizeaza printr-o dispnee expiratorie , zgomotoasa ,

aparuta in accese , determinate de spasmul bronhiilor mici si a bronsiolelor, la care se adauga congestia si exudatia mucoasa ,

viscoasa a mucoaselor bronsice - reprezinta boala cauzata de o inflamatie cronica la nivelul

cailor aeriene ale arborelui bronsic ce determina o limitare a debitului de aer si care are ca expresie clinica astmul bronsic

- clinic sindromul se caracterizeaza prin criza de dispnee paroxistica cu caracter expirator , iar fiziopatologic prin

hipertonie si stenoza bronsilara cauzate de spasm , edem, hipersecretie bronsica

etiologie - factorii etiologici sunt determinanti si favorizanti

- in functie de factorii determinanti astmul bronsic se pate

clasifica in o astm bronsic alergic

o astm bronsic non alergic - dintre factorii determinanti si predispozanti care pot declansa

afectiunea cei mai importanti sunt o terenul

o localizarea respiratorie o cauza declansanta

- terenul o virsta

o sexul mai mult la barbati o genetic

o profesiunea o dezechilibru neurovegetativ

o factori neuropsihici

o factori hormonali o suprasolicitarea la efort

- localizarea prin leziunile aparatului respirator o factori infectiosi

polipi nazali sinuzite deviatii de sept

o infectii pulmonare virotice

o sclerozele pulmonare o alergenul

vegetal polen

praf de casa


alimentar lapte albus de ou

peste crustacee

capsuni animal

fulgi pene

lina par

insecte prin substante medicamentoase

penicilina analgezici

aspirina

produse sintetice detergenti

coloranti Semne si simptome manifestari de dependenta - criza de astm bronsic

o uneori stare prodromala ; rinoree, stranut, tuse uscata

o apar in special in orele de dupa masa, spre seara sau in cursul noptii si dureaza de obicei 1-3 ore

o crizele se pot repeta la intervale scurte de timp sau sa dureze citeva zile stare de rau astmatic

o dispnee cu caracter expirator o anxietate

o tuse cu expectoratie o transpiratii

o bradicardie

o pozitia pacientului ortopnee - starea de rau astmatic

o polipnee cu expiratie prelungita o tiraj

o cianoza o transpiratii abundente

o imposibilitatea de a vorbi o HTA

o tahicardie Examene paraclinice

- eozinofilie in sputa si in singe - teste cutanate pozitive

- capacitate pulmonara totala crescuta


- volum rezidual crescut

- VEMS scazut Problemele pacientului

- alterarea respiratiei - anxietate

- deficit de autoingrijire - alterarea somnului

- discomfort - alterarea comunicarii

Obiective - combaterea crizei de astm bronsic

- ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice - prevenirea complicatiilor

- ameliorarea tolerantei la efort Interventii

- asistenta medicala trebuie sa cunoasca si sa diferentieze

elementele de baza care formeaza diagnosticul de astm bronsic

- anamneza trebuie sa cuprinda date despre istoricul bolii astmatice si manifestarile recente

- diagnosticul diferential este bazat pe o dispnee laringiana

o obstructia cailor respiratorii datorate de corpi straini o episod infectios viral

o bronhopneumonia la copilnevroze respiratorii o afectiuni cardiovasculare

- conduita terapeutica in cazul crizei de astm bronsic MASURI GENERALE

- aplicarea masurilor de urgenta pentru combaterea crizei de astm

- bolnavul in criza de astm bronsic va fi adus in pozitie de

ortopnee, luind in considerare si preferinta bolnavului - va fi sprijinit in aceasta pozitie, pentru ai ameliora eforturile

de respiratie - asistenta va instiinta medicul,

- va schimba lenjeria transpirata a bolnavului, ii usuca pielea cu prosoape

- pregateste Miofilina injectabila pina la sosirea medicului - in functie de indicatia medicului va administra Miofilina foarte

lent pe cale intravenoasa, eventual in perfuzie - la nevoie sa aibe pregatit si HSH (hemisuccinat de

hidrocortizon) - conduita de urgenta in criza de astm bronsic

o se mentine in stare sezinda


o se poate trata si ambulatoriu

o se anunta medicul o se administreaza oxigen daca exista

o se administreaza medicatia miofilin, HSH pina la 8 fiole de 25 mg iv lent simpaticomimetice inhalatorii salbutamol,

ventolin, alupent cite 2-6 pufuri, se pot administra prin nebulizare

o ! la astmul drogat cu simpaticomimetice administrate

in exces, sunt contraindicate la pacientii hipertensivi, coronarieni si hipertiroidieni

o Alte medicamente care se pot utiliza sunt bronhodilatin sublingual, sulfat de magneziu 10 -20 ml

iv lent, efedrina sc, adrenalina sc - internarea pacientului cu stare de rau astmatic

o spitalizare in sectii de ATI unde la nevoie se poate

intuba, aspira si ventila mecanic o in situatii mai putin severe in sectii de boli interne

o se explica pacientului necesitatea de a tusi si expectora o de a ramine treaz pina la ameliorarea respiratorie

o supravegherea functiilor vitale la 15 min, a saturatiei de oxigen si Ph sanguin la 1 ora, ionograma la 8 ore

o oxigenoterapie o linie venoasa pentru hidratare parenterala si pentru

administrare iv a medicamentrlor o medicatia de urgenta miofilin 2 fiole, HSH 100 1000

mg + ser glucozat 5% 500 ml o asistenta va pregati diuretice si tonicardiace injectabile ,

pentru a le pune la nevoie la dispozitia medicului - mentinerea pacientului in pozitie care sa faciliteza respiratia

- identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea

manifestarilor clinice - ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor

fundamentale - administrarea medicatiei prescrise de medic

- masurarea functiilor vitale - pentru evitarea suprainfectiilor , tratamentul se completeaza

cu antibiotice la indicatia medicului - se ingrijeste de hidratarea corespunzatoare a bolnavului pe

cale orala sau parenterala - bolnavul trebuie incurajat pentru eliberarea cailor respiratorii

prin eforturi de tuse si expectoratie, mecanisme naturale de eliberarea cailor respiratorii


- daca acesta nu reuseste sub tratamentul aplicat ,

dezobstructia si asigurarea ventilatiei pulmonare se fac prin intubatie , traheostomie cu aspiratie mecanica si respiratie

artificiala asistata - complicatii posibile

o hipoxia o epuizarea musculara brutala marcata prin respiratie

paroxistica o sedarea exagerata constituie cauza cea mai frecventa

de deces o tahicardia nu se combate cu betablocanti accentueaza

obstructia o administrarea de Digoxin in caz de hipertensiune

pulmonara poate fi mortala - educatia pacientului

o modul de administrare al tratamentului la domiciliu,

efectele secundare ale acestora si regimul alimentar o masurile de prevenire a crizelor evitarea eforturilor

fizice o importanta consumului de lichide

o modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli la domiciliu

o necesitatea curelor climaterice, saline o regim de viata echilibrat

o toaleta cavitatii bucale dupa expectoratie

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMONIE BACTERIANA ACUTA

- este un proces inflamator de natura infectioasa , la nivelul parenchimului pulmonar

- germenii incriminati pneumococ, stafilococ, streptococ Cauze - contaminare hematogena cu punct de plecare infectii in

organism - complicatii in cursul unei boli septicemie - secundare unei interventii chirurgicale traheostomie - infectii nosocomiale

Factori favorizanti - virsta copii si virstnicii sut mai receptivi - frigul, umezeala, factorii poluanti - afectiuni care scad rezistenta la infectii diabet, alcoolism,

SIDA Semne si simptome manifestari de dependenta - pneumonia pneumococica


o debut brusc

o frison o febra in platou

o polipnee o junghi toracic

o tuse la inceput uscata, apoi cu expectorarie galben- ruginie, viscoasa

o tahicardie o frecvent herpes labial

- pneumonia streptococica o debut insidios

o frisoane o febra

o dispnee cu cianoza o stare generala alterata

- pneumonia stafilococica

o debut insidios o frisoane

o febra remitenta o dispnee cu cianoza

o stare generala alterata Examinari paraclinice

- ASLO crescut pneumonia streptococica - Radiografie toracica

- Leucocotoza cu neutrofilie - VSH crescut in pneumonia pneumococica

- Examen sputa pneumococo, streptococi Problemele pacientului

- alterarea respiratiei - obstructia cailor respiratorii

- potential de deshidtratare

- discomfort - potential de complicatii

Obiective - combaterea infectiei

- eliberarea cailor respiratorii - imbunatatirea respiratiei

- prevenirea complicatiilor Interventii

- in perioadele febrile asigurarea repausului la pat, pozitie sezinda

- aerisirea saloanelor - administrare de oxigen

- umidificarea aerului


- alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile

- asigurarea unei cantitati suplimentare de lichide avind in vedere pierderile

- aport caloric corespunzator - treptat se trece la alimentatie normala

- igiena tegumentelor si mucoaselor, in special a cavitatii bucale

- ajutarea pacientului sa adopte pozitii care sa faciliteze respiratia si expectoratia

- incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului muscular

- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale - masurarea functiilor vitale

- recoltarea de produse biologice si patologice pentru laborator - administrarea tratamentului medicamentos prescris

o tratament

etiologic simptomatic al complicatiilor

Educatia pacientului

- semnele de recunoastere a eventualelor complicatii o febra dupa administrare de antibiotic

o scaderea tolerantei la efort o intensificarea durerii toracice

o modificari ale sputei - necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea

secretiilor - alterarea perioadelor de activitate cu cele de repaus

- efectuarea exercitiilor respiratorii - toaleta cavitatii bucale dupa expectoratie

INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSECTAZIE

- este o afectiune caracterizata prin dilatarea si deformarea bronhiilor, manifestata clinic prin hemoptizii si tuse cu

expectoratie purulenta - evolutia este cronica cu perioade de acutizare si remisie

Cauze - infectii pulmonare repetate

- obstructii bronsice - congenitala

Factori favorizanti - frig

- umezeala


- expunere la pulberi si substante iritante

Semne si simptome manifestari de dependenta - tuse la inceput uscata, apoi cu expectoratie, frecvent

dimineata - hemoptizie

- dispnee - dureri toacice

- febra moderata - anorexie in cazurile cind pacientii inghit sputa purulenta

Examinari paraclinice - bronhoscopie

- radiografie toracica - tomografie

- bronhografia cu lipidol examen de certitudine - examenul sputei

Problemele pacientului

- obstructia cailor respiratorii - diminuarea schimburilor gazoase

- potential de alterare a nutritiei Obiective

- combaterea infectiei - dezobstructia cailor respiratorii

- imbunatatirea ventilatiei pulmonare - prevenirea complicatiilor

Interventii - asigurarea repausului la pat in peritada de acutizare

- administrarea de lichide pentru fluidificarea secretiilor - aplicarea masurilor de mobilizare a secretiilor

o drenaj postural Metoda de kineziterapie care utilizeaza pozitia

corpului pentru a facilita drenarea bronhiilor.

Drenajul postural cste indicat in anumite boli in care are loc o crestere a secretiei bronhiilor mari.

Aceste afectiuni sunt adesea acute, de origine infectioasa, dar cel mai des cronice (bronsita

cronica, dilatatia bronhiilor, mucoviscidoza). Tehnica necesita ca bolnavul sa fie alungit pe un

pat, cu picioarele suprainaltate. Secretiile sunt drenate in mod natural, prin

actiunea gravitatiei, catre trahee, de unde sunt eliminate apoi prin tuse.

Fiecare regiune a plamanilor este drenata in mod preferential dupa pozitia exacta a corpului (culcat


pe partea dreapta sau pe partea stanga, cu perne

puse in diferite parti etc.).

Pozitii pentru realizarea drenajului postural

o tapotament

consta in lovirea peretelui ffort c cu mina ritmic pe toata suprafata timp de 1-2 min

incheietura miini trebuie sa fie relaxata, iar cotul in flexie

pacientul este rugat sa respire lent si adinc toracele pacientului trebuie sa fie acoperit este contraindicat la pacientii cu osteoporoza sau

coaste fracturate si la cei cu probleme de

singerare

- masuri de combatere a hemotiziei - invatarea pacientului sa expectoreze in scuipator

- educatia pacientului o evitarea factorilor favorizanti acutizarii

o sa expectoreze in scuipator o sa nu fumeze

o efectul benefic al curelor balneo-climaterice Pucioasa, Govora.

o Importanta asanarii focarelor de infectie din organism


HEMOPTIZIA

- reprezinta hemoragia survenita in caile respiratorii care este

eliminata prin tuse si expectoratie pe gura - singele eliminat in cantitati variabile de la sputa colorata in

rosu pina la varsaturia sanguina in cantitate mare ce pune in pericol viata pacientului provine din vasele cailor respiratorii

sau ale alveolelor si in cazuri foarte rare din vasele organelor vecine care s-au revarsat brusc in caile respiratorii

- expectorarea unei cantitati variabile de singe din caile respiratorii

- apare in cancerul bronhopulmonar, brosiectazie, infarctul pulmonar, stenoza mitrala, tuberculoza pulmonara

Manifestari clinice - senzatie de gidilare in faringe

- caldura retrosternala

- gust de singe in gura - tuse iritativa cu expectorarea de singe rosu aprins aerat,

spumos, amestecat cu mucus si puroi - in hemoptiziile mari poate apare scaderea TA, tahicardie,

tahipnee, paloare - ! IMPORTANT - a se diferentia singerarile din sfera ORL,

hematemeza Complicatii posibile

- este interzis transportul pacientului cu hemoptizie prin manevre brutale

- lipsa de supraveghere a pacientului de catre asistenta medicala pentru

o evaluarea functiilor vitale o evaluarea cantitatii de singe eliminat , culoare si

consistenta singelui eliminat

o obstructia bronsica prin lipsa toaletei de eliminare a cheagurilor

o asfixia pacientului prin singerare abundenta in lipsa varsaturilor de prevenire

o accentuarea hemoptiziei prin administrare de anticoagulante de catre asistenta medicala cu

cunostinte si pregatire profesionala deficitara Interventii

- necunoscind initial localizarea zonei pulmonare de unde provine singerarea , bolnavul va fi asezat in pozitie

semisezinda, asigurindu-i repaus absolut indiferent de cantitatea de singe expectorat

- pe torace se va aplica o punga cu gheata


- asigurarea repausului absolut in camere bine aerisite

- temperatura camerei sa fie cu 1-2 , eventual 3 grade mai scazuta decit cea optima

- repaus vocal vibratiile vocale pot provoca o noua hemoragie - se recomanda respiratie pe nas si profunda

- se dau lichide reci, in cantitati mici si repetate - se poate da apa cu sare 1 lingura de sare la un pahar de

apa - ajutarea bolnavului in satisfacerea nevoilor fundamentale

- igiena corporala, schimbarea lenjeriei de corp si de pat se vor face numai in limita necesitatilor absolute, reducind la minim

mobilizarea bolnavului - va fi servit la pat

- masurarea functiilor vitale - combaterea tusei cu Codenal 2-3 tb odata sau Calmotusin 10

pic la 2 ore interval la indicatia medicului, dionina

- penntru reducerea tensiunii intratoracice se vor administra cu scop deletiv perfuzii hipertone de glucoza 5% sau ser

fiziologic 0,9% pe cale intravenoasa sau se va reduce circulatia de reintoarcere din membre prin stringerea lor

moderata cu garouri de cauciuc pe o durata de 20-30 minute, alternind de mai multe ori pe zi

- in acelasi scop in hemoptiziile persistente din cursul stenozelor mitrale se face venopunctie

- in hemoptizii grave medicul indica adesea administrarea de glanduitrina (extract de lob posterior hipofizar) care reduce

substantial tensiunea din circulatia pulmonara - pregatirea medicatiei care se administreaza la indicatia

medicului o clorura de calciu 10%

o vitamina C

o adrenostazin o vitamina K

o vasopresina 20 ui in200 ml glucoza 5% lent in 20 min sub controlul TA

o extract de hipofiza posterioara im in cazurile rebele la tratament

- transfuzie de singe proaspat la nevoie

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PLEUREZIE

- afectiuni caracterizate prin existenta lichidului intrapleural, cu de exudat, secundare unui effort inflamator la nivelul foitelor

pleurale


Cauze

- in cursul unor afectiuni o pneumopatii bacteriene sau virale

o reumatism articular acut o infectie TBC

o cancer pulmonar - posttraumatice

- secundare unor abcese din vecinatate Semne si simptome manifestari de dependenta - pleurezia serofibrinoasa TBC

o frison

o febra o transpiratii, noapte in special

o inapetenta o slabiciune, oboseala

o durere toracica accentuata la miscarea toracelui

o scadere ponderala o dispnee apare cind exudatul este masiv si comprima

plaminul o tuse

o la examenul fizic se observa bombarea toracelui limitarea miscarilor in timpul respiratiei la nivelul

hemitoracelui

- pleurezii purulente o frisoane repetate

o febra remitenta o durere toracica

o tahicardie o paloare

o HTA

o Alterarea starii generale o Semne locale la nivelul toracelui

Examinari paraclinice - examenul lichidului pleural

- biopsie pleurala - radiografie toracica

- IDR la PPD - Examen de laborator

o Singe hiperleucocitoza cu neutrofilie in pleurezia purulenta

Problemele pacientului - discomfort

- alterarea respiratiei


- potential de alterare a nutritiei

- intoleranta la efort Obiective

- imbunatatirea respiratiei, a schimburilor gazoase - favorizarea expansiunii toracice

- combater

Date post:	23-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	gabrielmomir
View:	133 times
Download:	10 times

CURS 1aparat Respirator

Documents