CURS 1+2 Bacteriologie

04/19/23 1

MICROBIOLOGIECURS 1

Dr. Gabriela GURAU

04/19/23 2

Obiectul microbiologiei. Definitie. Principalele etape ale

dezvoltarii cunostintelor despre microbi. Morfologia bacteriana.

Principalele modelestructurale ale microorganismelor.

Incadrare taxonomica.

04/19/23 3

OBIECTUL MICROBIOLOGIEI

1. DEFINITIE

2. PRINCIPALELE ETAPE ALE DEZVOLTARII CUNOSTINTELOR DESPRE MICROBI

04/19/23 4

Microbiologia

Microbiologie (micro = mic; bios = viată)

• Bacteriologie (bakterion = bastonas)

• Micologie (mykes = ciupercă)

• Virusologie

• Parazitologie

• Ramuri: microbiologia solului, marină,

industrială, agricolă, medicală etc

04/19/23 5

Microbiologie Reprezinta studiul microorganismelor, a celor mai micivietuitoare, vizibile doar cu microscopul.

Microorganismele studiate: alge, fungi, bacterii, virusuri si paraziti

Microorganismele:• cele mai vechi, numeroase si diversificate forme de

viată pe pământ• se află în mediul înconjurător• au rol în descompunerea materiei organice si mentin

fertilitatea solului• majoritatea sunt utile si numai o parte sunt implicate,

în diferite grade, în patologie.

04/19/23 6

Microbiologie

Scop: studierea proceselor fizice, chimice,

biologice legate de activitatea microorganismelor.

– pentru:– a păstra si folosi pe cele utile– a anihila pe cele dăunătoare

–Microorganismele – rol important pe planetă nu ar exista viată fără ele

04/19/23 7

Rolul pozitiv al microorganismelor

Circulatia biologică a materiei în natură• ciclul unor elemente: C, N, S, P, Fe• CO2 atmosferic + apă + s. minerale din sol • sinteza subst. organice→ hrană animale, om • Descompunerea subst. organice în sol → descompunere în

produsi simpli de către microorganismeActivitate geologică• – formarea de zăcăminte petroliere, cărbuni, salpetru, sulf,

minereuri de fier etc.Activitate în mediul marin• – asigură circuitul elementelor biogene

04/19/23 8


În industrie– fabricarea alcoolului etilic– vinificatia– industria berii– panificatie– produse lactate: iaurt, lapte acru, brânzeturi– murături– prelucrarea inului, cânepii

04/19/23 9


În industria medicamentului:

- biosinteza microbiană a vitaminelor B1, B2, B12, C, A, D2

- substantelor antibiotice

În agricultură

- îngrăsăminte

04/19/23 10

Rolul negativ al microorganismelor

• pagube economice– degradare microbiană a documentelor de piatră– actiune corozivă a metalelor– descompunerea alimentelor– biodeteriorarea:

– cauciucului,– a maselor plastice– a textilelor– a hârtiei– a operelor de artă etc

04/19/23 11

Rolul negativ al microorganismelor

Producerea de boli ale

• – plantelor

• – pestilor

• – animalelor

• – omului

04/19/23 12

Importanta studiului microbiologiei

Fără cunostinte de microbiologie nu se poate concepe si realiza:

1. dg. etiologic al bolilor infectioase2. terapia antiinfectioasă

- seruri imune- imunoglobuline- antibiotice

3. profilaxia bolilor infectioase- seroprofilaxie, vaccinare-sterilizare- dezinfectie, asepsie- antisepsie

04/19/23 13

Principalele etape aledezvoltarii cunostintelor despre

microbi

04/19/23 14

Izvoare istorice vechi (China, India, Egiptetc.) – practici casnice care utilizeazămicroorganisme

– VERGILIUS – “Georgicele”

- laptele muls ziua → brânză

- laptele muls noaptea → oras → vânzare– Vechii egipteni

- inventează cuptorul de pâine- utilizează “aluatul” (drojdia de bere) pentru pâine

04/19/23 15

I. Antichitate si Evul Mediu*curentul idealist:– epidemiile cauzate de fiinte supranaturale, ca pedeapsa pentru greseli;

– ritualuri religioase → spălări rituale, uleiuri esentiale, arderea de sulf si răsini etc.– Serratia marcescens: înrosirea pâinii,alimentelor, sudoare rosie*curentul materialist:– caută cauze materiale ale epidemiilor

04/19/23 16

I. Antichitate si Evul Mediu

HIPOCRAT (460 – 375 î.e.n.)– părintele medicinei– teoria miasmelor: bolile cauzate de aerul „stricat”

THUCIDIDE (460 – 395 î.e.n.)– istoric grec– teoria contagiunii: epidemiile cauzate de„contagium animatum” = particule foarte mici

04/19/23 17

I. Antichitate si Evul Mediu

• MARCUS TERENTIUS VARRO (116 – 26 î.e.n.)– filozof roman– „animalia minuta” = mici animale invizibile din aerulzonelor palustre– “Rerum rusticarum de agricultura”–formulează naturamicrobiologică a epidemiilor“Dacă în acele locuri vor fi mlastini, acolo sedezvoltă fiinte vii, care desi mici, încât nu pot fiobservate cu ochii, pătrund din aer în corp prin gură si nări determinând boli grele”

04/19/23 18

I. Antichitate si Evul Mediu• TITUS LUCRETIUS CARUS (98 – 55 î.e.n.)

– poetul materialist al Romei– “De rerum natura” - explică pesta prin “germenii bolii si ai mortii” si nu prin “mânia zeilor”

• HIERONIMUS FRACASTOR (1478 – 1553)– medic, astronom, poet italian– “De contagionae et contagiosis morbis et curatione” - sustine teoria contagiunii în epidemii de ciumă, variolă, sifilis– crede în existenta unor germeni vii care se înmultesc (1546)– “De morbus Gallicus” – eroul “Syphilis”

04/19/23 19

II. Descoperirea microscopului

• nu coincide cu descoperirea microorganismelor

Zaccharias si Hans Jansen (Middeburg)

• – primul microscop compus (1590)

• – nu pentru studiul microorganismelor

04/19/23 20


• ANTOINE van LEEUWENHOEK

• (1632 – 1723)

• irlandez

• postăvar, portar de meserie,

• vânzător de măruntisuri

• pasiune – slefuirea lentilelor

• a vrut să observe tesătura hainelor fine

04/19/23 21


• Microscopul: l-a

construit singur• a constat din:

– o lentilă biconvexă într-un cadru metalic,

cu o mărire de până la 270 x.

04/19/23 22


• Examinează:• – infuzia de piper,• – apa de ploaie stătută,• – raclatul de pe dinti,• – urina,• –materii fecale provenite de la un pacient cudizenterie etc.• descrie hematii, structura osului, a lemnului,

anatomia insectelor

04/19/23 23


• primul care a văzut si a descris microorganisme• organisme foarte mici =“animalicula”• “Arcana naturae ope microscopiorum detecta”(Tainele naturii descoperite cu ajutorul

microscoapelor)• 1675• desene si descrierea microorganismelor

04/19/23 24


• descoperirea microorganismelor →

redesteaptă teoria “generatiei spontane”

“în diferite substante minerale sau organice lipsite de orice urme de viată pot lua nastere microorganisme sau chiar vietuitoare mai dezvoltate”

04/19/23 25


• în 40 de ani:

– a scris 125 de scrisori traduse în engleză si

predate Societătii Regale din Londra

– 27 lucrări au fost publicate în Memoriile

Academiei Franceze de Stiinte

– Universitatea din Utrecht pretinde că detine în

muzeu unele dintre microscoapele originale ale lui Leeuwenhoek.

04/19/23 26


Teoria “generatiei spontane”combătută de:• – Redi• – Spallanzani• – PasteurLAZZARO SPALLANZANI (1729 – 1799)• călugăr, matematician, naturalist italian, profesor• la universitatea din Pavia• combate teoria “generatiei spontane” – în lichidul fiertsi mentinut în vas ermetic închis nu reapar microbii• descoperă existenta bacteriilor sporogene si anaerobe

04/19/23 27

III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ

LOUIS PASTEUR (1822 – 1895)• – părintele microbiologiei; chimist si medic• Demonstrează că bacteriile si ciupercile nu

se nasc spontan ci din părinti, se înmultesc

si pot fi omorâte.• Pune bazele sterilizării• Introduce conceptul si metodica lucrului aseptic

04/19/23 28


• Fundamentează teoria biologică a fermentatiilor• fermentatia se datorează unor microbi• fiecare tip de fermentatie - cauzat de o specie de

microbi (specificitatea proceselor fermentative)• stabileste natura biologică a bolilor băuturilor

fermentate• utilizează pasteurizarea – metoda încălzirii

diferentiate (bazele microbiologiei industriale)

04/19/23 29


• Creează termenii de “aerobioză” si

“anaerobioză”• Demonstrează legătura cauzală dintre microb

si boală:• Studiază bolile viermilor de mătase• Studiază bolile vitei de vie• arată că sunt produse de microbi• indică măsuri de prevenire a acestor infectii

04/19/23 30


Referitor la bolile oamenilor• a insistat ca bandajele să fie curătate si instrumentele din spital să fie fierte.• Joseph Lister (1827-1912) chirurg englez• a aplicat descoperirile lui Pasteur în chirurgie (1867) chiar înainte ca bacteriile care

determină infectiile chirurgicale să fi fost descoperite.

• lucrările lui Lister reprezintă baza tehnicii chirurgicale aseptice din ziua de azi.

04/19/23 31


• Pune bazele stiintifice ale profilaxiei bolilorinfectioase:• prin studiul “holerei găinilor”• agentul patogen devine “avirulent” prin învechireaculturii• agentul “avirulent” inoculat la găina sănătoasă→conferă rezistentă fată de holeră• realizează vaccinul anticărbunos• realizează vaccinul anticărbunos• realizează vaccinul antirabic

Pasteur

04/19/23 32


• ROBERT KOCH (1843 – 1910)

• Părintele scolii germane de microbiologie; medic de tară• Studiază boala cărbunoasă• Descoperă metodele de cultivare pe medii solide• Metoda de colorare a preparatelor microscopice• Descoperă vibrionul holeric, bacilul tuberculozei si

alergia în tuberculoză• 1905 – premiul Nobel pentru fiziologie si medicină Koch

04/19/23 33

III. BACTERIOLOGIA STIINłIFICĂ

Postulatele lui Koch:• Microorganismul cauzal trebuie să fie găsit cu regularitate

în leziunile cazurilor de boală;• Microorganismul cauzal să poată fi izolat si cultivat în

cultură pură• Cultura pură inoculată la animalul sensibil poate să

reproducă boala specifică• microorganismul să fie găsit în leziunile produse la animal

Koch

04/19/23 34


ALPHONSE LAVERAN (1845 – 1922)• Microbiolog; Studiază paludismul• 1878 descoperă hematozoarul palustru; 1907 premiul

NobelEMIL A. BEHRING• studiază toxinele bacteriene, imunitatea umorală,

seroterapia• 1901 premiul NobelEMILE ROUX (1853 – 1933)• demonstrează existenta bacteriilor toxigene (1888-1889) PAUL EHRLICH (1854 – 1915)• fondatorul chimioterapiei infectiilor• Creatorul teoriei moderne a dezinfectiei

04/19/23 35


ILIA ILICI METCHINIKOFF (1845 – 1916)• biolog rus; emite teoria fagocitară a imunitătiiRONALD ROSS (1857 – 1932)• introduce metode de profilaxie antimalarică• 1902 premiul NobelCHARLES NICOLLE (1857 –1936)• Cercetează tifosul exantematic• Descoperă metoda de prevenire• 1928 premiul NobelJULES BORDET (1870 – 1961)• Studiază numeroase infectii• Descoperă agentul tusei convulsive• 1919 premiul Nobel

04/19/23 36

IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DEMICROBIOLOGIE

• VICTOR BABES (1854 – 1926)• Medic• Fondatorul microbiologiei românesti• Studii: Budapesta, Viena• Profesor de anatomie patologică la Budapesta• Elev al lui Koch (Berlin); Pasteur (Paris)• 1887 – profesor la Catedra de Anatomie

patologică si Bacteriologie a Facultătii de Medicină, Bucuresti

04/19/23 37


• Studii asupra structurii celulei bacteriene• Descoperă peste 40 noi specii microbiene –(Babesiide)• Studiază lepra, tuberculoza, holera, febra tifoidă, turbarea, pelagra etc.• Introduce vaccinarea antirabică• Introduce seroterapia antidifterică• Studiază variabilitatea bacteriilor• Înfiintează primul institut de cercetare medicală – Institutul “V.Babes”, Bucuresti 1887

04/19/23 38


• Scrie primul tratat de bacteriologie din lumeîmpreună cu Victor Cornil:“Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie,l’anatomie et l’histologie pathologiques desmaladies infectieuses (1885)• Publică peste 1.000 lucrări stiintifice si 25

monografii din domeniul microbiologiei si anatomiei patologice

04/19/23 39


ION CANTACUZINO(1863 – 1934)– biolog, medic, literat– urmează la Paris literele, stiintele naturale,

medicina– lucrează la Institutul Pasteur cu Metchinikoff– 1901 – profesor de medicină experimentală la

Facultatea de Medicină, Bucuresti– Întreaga activitate dedicată:• organizării scolii românesti de microbiologie• dezvoltării medicinii preventive românesti

04/19/23 40


• studiază scarlatina – etiopatogenia• studii asupra imunitătii• studiază infectia tuberculoasă – introduce vaccinareaBCG (a 2-a tară din lume)• studiază etiopatogenia leprei, morvei• 1908 – 1910 director general al Directiei Sanitare→1910

legea “Cantacuzino”• asigurarea igienei muncii si colectivitătilor• asistentă medicală la sate• educatia sanitară• înfiintarea laboratoarelor de igienă• înfiintarea spitalelor de boli contagioase

04/19/23 41


• cercetează holera– patogenie– vaccinuri• – vaccinare (război balcanic 1913) – “marea experientă

română”• Înfiintează Institutul de seruri si vaccinuri “I.Cantacuzino”,

Bucuresti, 1921- aici a preparat:• ser antistreptococic, antidizenteric• vaccin antitifo-paratific, antiholeric, anticărbunos etc.

04/19/23 42


• D. Ionescu-Mihăesti

• M. Ciucă

• Al. Slătineanu

• P. Condrea

• D. Combiescu

• M. Nasta

• M. Negut

04/19/23 43

TAXONOMIA BACTERIANA

04/19/23 44

Taxonomia

• Definitie: Taxonomia (taxis=aranjare, nomos= regula, lege) constituie stiinta clasificarii organismelor.

• Clasificare:

1. Artificiala

2. Filogenetica

04/19/23 45

Taxonomia

• Categoriile taxonomice principale:

- specia

- genul

- familia

- ordinul

- clasa

04/19/23 46

Taxonomia

Microorganism= 2 cuvinte latinizatePrimul cuvant reprezinta genul.- genul= o trasatura morfologica:Ex. Bacillus pt. bacil; Micrococcus pt.graunte

mic; Lactobacillus pt. bacil mic din lapte- genul= un nume de om de stiinta:Ex. Escherichia de la Escherich; Pasteurella

de la Pasteur.

04/19/23 47

Taxonomia

Al doilea cuvant este descriptiv.

- culoarea –ex. Staphylococcus aureus sau Streptococcus viridans

- boala produsa- ex. Streptococcus pneumoniae

- sursa

04/19/23 48

Taxonomia

• Manualul de Sistematica Bacteriana Bergey

,, Manual of Systematic Bacteriology 1984”

04/19/23 49

Taxonomia

• Clasificarea taxonomica pe computer (clasificarea numerica Adansoniana)

Genuri cu importanta medicala

1. Celule flexibile, mobile prin endoflageli (Spirochete)

-Treponema-Borrelia-Leptospira

04/19/23 50

Taxonomia2. Celule rigide, mobile

prin flageli sau imobili:

A. Miceliale

B. Unicelulare simple

-Mycobacterium-Actinomyces-Nocardia-Streptomyces

04/19/23 51

Taxonomia1. Paraziti obligatoriu

intracelulari

1. Celule libere

a) Gram-pozitivi

- coci

- bacili nesporulati

-Rickettsia-Coxiella-Chlamydia

-Streptococcus-Staphylococcus-Corynebacterium-Listeria- Erysipelothrix

04/19/23 52

Taxonomia -bacili sporulati•Aerobi obligatorii•Anaerobi obligatorii

b) Gram- negativi

- coci

- bacili neenterici• forme spiralate• Bacili drepti

-Bacillus

-Clostridium

-Neisseria

-Spirillum-Pasteurella-Brucella-Yersinia

04/19/23 53

Taxonomia

-bacili enterici

-Francisella

-Haemophillus

-Bordetella

-Legionella

-Escherichia si bacterii inrudite

-Salmonella

-Shigella

04/19/23 54

Taxonomia

-aerobi obligatorii

-anaerobi obligatorii

-Klebsiella-Proteus-Vibio

-Pseudomonas

-Bacteroides

-Fusobacterium

3. Fara perete celular -Mycoplasma

04/19/23 55

Morfologia bacterianaPrincipalele modele

structurale ale microorganismelor.

04/19/23 56

Morfologia bacteriana

• Bacteriile sunt organisme procariote

• nu au membrană nucleară proprie

• prezintă un singur cromozom

• forma bacteriilor e controlată genetic

• important criteriu taxonomic

04/19/23 57

1.forma sferică- coci2.forma cilindrică - bacili3.forma spiralată (încurbată) - vibrioni - spirili - spirochete

04/19/23 58

•Cocii-forma diametre egale: Staphylococcus spp. Reniformi: Neisseria spp. Lanceolati: Streptococcus pn. Ovalari: Enterococcus faecalis

04/19/23 59

Cocii – dispozitia spatială

• Ciorchine: Staphylococcus spp.• Diplo: Neisseria spp.• Diplo: Streptococcus pneumoniae• Tetrade: Micrococcus tetragenus• Câte opt: Sarcina spp.• Izolati: Micrococi

• Lanturi: Streptococcus sp

04/19/23 60

Bacilii - forma

• Drepti, capete retezate: Bacillus anthracis

• Usor încurbati, capete umflate:

Corynebacterium diphtheriae

• Deformati de spor: Clostridium spp.

• Drepti, capete rotunjite: Enterobacterii

• Usor încurbate, capete ascutite: Fusobacterii

04/19/23 61

Bacili dispozitie spatiala

• Diplobacili: Klebsiella pneumoniae

• Streptobacili: Bacillus anthracis

• Aspect litere, chibrituri, palisade:

Corynebacterium diphtheriae• Dispozitie neregulată:

Enterobacterii

04/19/23 62

Forme spiralate

CORP ÎNCURBAT ÎNTR-UN SINGUR PLAN

• VIBRIONI – formă de virgulăCORP ÎNCURBAT ÎN MAI

MULTE PLANURI• SPIRILI- spirală cu spire

rigide• SPIROCHETE – spire fine,

flexibile- Treponema- Leptospira- Borrelia

04/19/23 63

Dimensiunile bacteriilorMicrometri

1mm = 1.000 micrometri (microni) μm

Coci: 0,5 – 2 μm Bacili: lungime 0,5 – 10 μm / lătime 0,3 – 2 μm Vibrioni: lungime 1,5 – 3 μm / grosime 0,5 μm Spirochete: lungime 6 – 20 μm / grosime 0,15 –0,5 μm

04/19/23 6464

CELULA BACTERIANA

04/19/23 65

STRUCTURA CELULEI BACTERIENE

04/19/23 66

REGN CARACTERISTICI EXEMPLE

Monera Prokaryocyte BacteriiActinomicete

Protista Eukaryocyte Protozoare

Fungi Eukaryocyte * Fungi

Plants Eukaryocyte PlanteMuschi

Animals Eukaryocyte * ArtropodeMamifere

Omul

04/19/23 6767

PROKARIOTEPROKARIOTE

BACTERIABACTERIA ARCHAEAARCHAEA

EUKARIOTEEUKARIOTE

04/19/23 68

Principalele diferenţe intre celulele procariote şi eucariote

Procariote Eucariote

Tipul de organisme bacteriiProtozoare,

fungi,animale,plantemale

Dimensiuni ~ 1-10 µm ~ 10-100 µm

Tip de nucleucleu nucleoid; nu un nucleu veritabilnucleu adevărat cu dublă

membrană

ADN circular Mai multi cromozomi

Ribozomi 70 S 80 S

Structura citoplasmatică structură simplăstructură complexă cu

membrane intracitoplasmatice citoschelet

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regnum_animalia&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nucleu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Citoschelet

04/19/23 69

Principalele diferenţe intre celulele procariote şi eucariote

Procariote Eucariote

Metabolism anaerob de obicei aerob

Mitocondrii nu au de la una până la numeroase

cloroplaste nu au la alge şi la plante

Organizarede obicei celule izolate, dar pot

forma şi colonii

celule izolate, colonii, organisme evoluate cu celule

specializate

Diviziunea celulelor diviziune simplăMitoza (pentru celulele)

Meioza (la formarea gametilor)

04/19/23 7070

Celula Eukariota Celula Prokariota

Gram +

Gram -

Perete celular

Reticul endoplasmic rugos

Mitocondria

(ex. animala)

Nucleoid

Nucleu

Membrana celulara

Citoplasm

Flagel

Membrana interna Membrana externa

Ribosomi

Granule

Perete celular

Capsula

Pili

04/19/23 71

Elemente obligatorii

• perete bacterian

• membrana citoplasmatică

• citoplasma bacteriană

• material nuclear

04/19/23 72

Elemente facultative

• capsula bacteriană

• cilii (flagelii)

• fimbriile (pilii)

• sporul

04/19/23 73

Peretele bacterian

04/19/23 74

Peretele bacterian• Grosime 15 – 35 nm; alcătuit din proteine, lipide, hidraţi

de carbon• Format din:- strat bazal= mucopeptid = mucocomplex = peptidoglican

= mureinăAcesta este format dintr-o reţea de macromolecule lungi

polizaharidice asezate paralel: Acid N-acetilmuramic si N-acetilglucozamina (! Lizozim) legate prin punţi

polipeptidice:• Tetrapeptid – D si L-aminoacizi – atasat la acidul N-

acetilmuramic; • Pentapeptid – punţi între tetrapeptide (!penicilina)

04/19/23 75

Perete bacterian

Stratul structurilor speciale:• bacterii Gram-pozitive (20%) – polizaharide, acizi

teichoici, MPZ• bacterii Gram-negative(80%) – lipopolizaharide =

endotoxine + lipoproteine (complex glucido-lipido-polipeptidic)

• bacterii acido-alcoolo-rezistente: acid micolic, ceruri, proteine GM mică

04/19/23 76

Rolul peretelui bacterian• susţine mecanic celula bacteriană• menţine forma bacteriei• asigură protecţia celulei bacteriene• intervine în procesele de osmoză si difuziune• este sediul

- unor antigene somatice- receptorilor specifici pentru bacteriofagi

• participă la diviziunea bacteriei• imprimă caracterele de tinctorialitate ale celulei

bacteriene

04/19/23 77

Bacterii cu perete celular alterat

Cauze:• alterarea structurii peretelui• inhibarea sintezei peretelui• variaţii genetice• variaţii fenotipice:• carenţe nutritive• substanţe cu rol litic• interferare metabolică

04/19/23 78

Bacterii cu perete celular alterat

Efect:• moartea celulei bacteriene• apar forme de involuţie (forme “L”): protoplasti,

sferoplasti• PROTOPLAST: bacteria Gram-pozitivă fără perete

bacterian; are nucleu, citoplasmă, membrană citoplsmatică; în general neviabili; foarte greu adaptabili la dezvoltare chiar în medii sintetice bine tamponate

• SFEROPLAST: bacteria cu perete defectuos sau incomplet sintetizat, parţial degradat; forme mai rezistente; usor reversibile în medii optime

04/19/23 7979

Anvelopa celularaAnvelopa celulara

Gram PositiveGram Positive Gram NegativeGram Negative

04/19/23 8080

GRAM POSITIVIGRAM POSITIVI

GRAM NEGATIVIGRAM NEGATIVI

CitoplasmaCitoplasma


Acid lipoteichoic Peptidoglican-acid teichoic

Membrana citoplasmatica

Membrana interna

Membrana externa

LipopolizaharidePor

Spa

tiul

per

ipla

smic

04/19/23 8181

Membrana externaMembrana externa

bacterii bacterii Gram negativeGram negative • Cea mai importanta bariera Cea mai importanta bariera • Exista un spatiu intre membranele externa si Exista un spatiu intre membranele externa si

internainterna– Spatiul periplasmicSpatiul periplasmic

Stocheaza enzime Stocheaza enzime

Bacterii Gram positiveBacterii Gram positive• Nu au spatiu periplasmicNu au spatiu periplasmic

04/19/23 8282

GRAM NEGATIVI GRAM NEGATIVI ANVELOPA CELULARA ANVELOPA CELULARA


Membrana interna (citoplasmatica)

Membrana externa

LipopolizaharidePorul

lipoproteine

Spatiul periplasmic Enzime degradative

Proteine de legare plasmaticaPermeaze

04/19/23 8383CitoplasmCitoplasm

Acid lipoteichoic Peptidoglican- acid lipoteichoic

Membrana citoplasmatica

GRAM POSITIVI GRAM POSITIVI Anvelopa celulara Anvelopa celulara

Enzime degradative

04/19/23 84

MEMBRANA CITOPLASMATICĂ

04/19/23 85


-Grosime 5 – 10 nm

- Alcătuită după modelul mozaicului fluid: două straturi de molecule fosfolipidice cu extremitătile hidrofobe spre interior si cu cele hidrofile spre exterior

- între moleculele de fosfolipide se găsesc proteine

- Invaginare - mezozomi: sistem membranos intracelular cu rol în respiratie, diviziune etc.

04/19/23 86


Rolul membranei citoplasmatice:• Reglează presiunea osmotică• Controlează procesele de difuzie pasivă• Controlează procesele de difuzie catalizate

enzimatic• Contine enzime ale metabolismului respirator• Intervine în cresterea si diviziunea bacteriei• Este locul de sinteză al endotoxinelor

04/19/23 87

CITOPLASMA

04/19/23 88

CITOPLASMA

• Sistem coloidal complex: proteine, glucide, lipide, apă,minerale• Structură granulară:

- Ribozomi – 15 nm; izolati sau ca reticul endoplasmatic; rol esential în biosinteza proteinelor celulare

- Granulatii de volutină (corpusculi Babes-Ernst,granulatii metacromatice) – polimetafosfati

- Granulatii (incluzii) de glicogen, amidon, lipide etc.- Vacuole – contin diferite substante în solutii învelite

de membrană lipoproteică = tonoplast• Contine mari cantităti de ARN – citoplasma intens bazofilă

04/19/23 89

Materialul nuclear

04/19/23 90

Materialul nuclear

• Nu este delimitat de o membrană diferentiată• Alcătuit dintr-un unic cromozom haploid• Format dintr-o unică moleculă de ADN dubluhelicată, închisă• Diviziunea nucleului precede diviziunea

citoplasmei si a peretelui - bacterii cu 2-4 nuclei ce apar ca gheme (sculuri) de forme diferite ocupând cam 1/10 din volumul bacteriei = bacterii pe cale de diviziune

04/19/23 91

CAPSULA BACTERIANĂ

• capsulă– substantă gelatinoasă, mucoidă la exteriorul celulei bacteriene, bine delimitată, vizibilă la microscop

• microcapsulă (slime layer; glycocalix)

– substantă gelatinoasă, mucoidă la exteriorul

celulei bacteriene, în strat subtire, evidentiabilă doar prin metode chimice

04/19/23 92

CAPSULA BACTERIANĂ

• grosime 1 – 3 mm• se formează – în organismul gazdă – pe medii în conditii optime – colonii “M” – lucioase, mucoase, confluente• compozitie în functie de specie – în general polizaharide – polipeptide – Bacillus anthracis• substante capsulare diferite chimic la aceeasi specie →

tulpini diferite→diferentiere serologica

04/19/23 93

CAPSULA BACTERIANĂ

• ROL:• – asociată cu patogenitatea tulpinii - factor al

virulentei• – protector fată de factori nocivi (fagocitoza,

desicatia)• – de adezină (permite aderarea unor bacterii)• – barieră protectoare fată de bacteriofagi• – contine substante cu specificitate antigenică

04/19/23 94

CAPSULA BACTERIANĂ

• EVIDENTIERE:

• – coloratie negativă cu tus de China, colargol

• – coloratii speciale (Hiss)

• – reactia de umflare a capsulei (Neufeld) cu seruri polivalente si monovalente anticapsulare

04/19/23 95

04/19/23 96

04/19/23 97

04/19/23 98

04/19/23 99

04/19/23 100

CILII SAU FLAGELII

• organe de locomotie• subtiri (0,02 μm), fine, alungite (5–15–

75μm), neramificate, flexibile, sinuoase• alcătuiti din flagelină – proteină complexăsimilară cu miozina musculară• reprezintă antigenul flagelar “H”• pornesc din citoplasma bacteriei, din

corpusculul bazal

04/19/23 101

CILII SAU FLAGELII

1. Corpuscul bazal– situat în citoplasmă, imediat sub membrana citoplasmatică

- alcătuit din 2 discuri M si P la bacterii Gram-pozitive

- 4 discuri M, S, P, L la bacterii Gram-negative

2. Cârlig3. Filament flagelar

04/19/23 102102

• Flagelul

– Flagelina (protein) Flagelina (protein)

04/19/23 103

CILII SI FLAGELIIAtriche, Monotriche, Lofotriche, Amfitriche,Peritriche

04/19/23 104

04/19/23 105

04/19/23 106

04/19/23 107

Fimbrii sau pili

• Formatiuni filamentoase, rigide, pericelular• Prezente la unele bacterii gram-negative,exceptional la bacterii gram-pozitive(Streptococcus mutans)• Mai scurte si mai subtiri decât cilii: 0,2 – 20 μm/ 3 - 10 μm• Nu au rol în mobilitate• Originea în membrana citoplasmatică• Alcătuite din subunităti proteice - pilină

04/19/23 108

Fimbrii sau pili

• Pili de sex (de conjugare) – 0-4 bucăti / celulă; codificati de plasmide

• Fimbrii de adeziune – 10-30 bucăti / celulă;

codificate de gene de pe cromozom

• Fimbrii comune – 50-400 bucăti / celulă

04/19/23 109

Sporul bacterian

• forma de rezistentă si de conservare a

speciei

• nu se colorează cu coloratii obisnuite;

evidentiat prin metode speciale

• o bacterie formează un singur spor – un

spor dă nastere unei singure bacterii

• diferă ca formă, dimensiune, pozitie

04/19/23 110

Sporul bacterian

• Spor central, sferic, mai mic decât corpul bacterian

• Spor central, ovalar, mai mare decât corpul bacterian

• Spor subterminal, ovalar, mai mare decât corpul bacterian

• Spor terminal, sferic, mai mare decât corpul bacterian

Date post:	23-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	beezy
View:	148 times
Download:	6 times

CURS 1+2 Bacteriologie

Documents