Curs 11 MS 2014 AZ

MANAGEMENTUL SERVICIILOR

Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR,

Facultatea de Management,

ASE Bucureşti

Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014


PROBLEMATICĂ

Noţiuni generale privind transporturile. Criterii de delimitare

Caracteristicile sistemelor tehnice de transport

DE CE?

• să delimitaţi transporturile de celelalte ramuri ale economiei naţionale;

• să definiţi sistemul de transport;

• să descrieţi sistemele tehnice de transport şi elementele lor componente;

• să identificaţi tendinţele privind dezvoltarea sistemelor tehnice de transport;

• să explicaţi caracteristicile tehnice, energetice şi economice ale sistemelor tehnice de transport.

O

B

I

E

C

T

I

V

E


NOŢIUNI GENERALE PRIVIND TRANSPORTURILE. CRITERII DE

DELIMITARE


Cum au apărut transporturile ca ramură a economiei?

au apărut în urma procesului diviziunii muncii în general

s-au dezvoltat pe măsura amplificării schimburilor de mărfuri şi a creşterii numărului de călători


cu un anumit tip de vehicul (element de suprastructură) care se deplasează pe o anumită cale (element de infrastructură)

Cum se realizează transportul?


Ce este

diviziunea muncii în general?


Diviziunea socială a muncii

proces propriu tuturor orânduirilor sociale

trei forme:

– diviziunea muncii în general, care determină împărţirea producţiei sociale pe genurile ei mari: industrie, construcţii, transporturi, agricultură etc.

– diviziunea muncii în particular, care determină separarea unei ramuri pe grupe şi/sau subramuri;

– diviziunea muncii în detaliu, care se caracterizează prin separarea activităţilor la nivel de unitate economică pe secţii, sectoare, locuri de muncă etc.


Sistemul de transport

ansamblu de agenţi economici prestatori de servicii în cadrul cărora deplasarea mărfurilor sau călătorilor se face cu un anumit tip de vehicul pe un anumit gen de reţea (cale) şi în care lucrează salariaţi de o anumită structură profesională şi calificare (Raţiu-Suciu et al., 1996: 63; Plumb et al., 2001: 49).


Sisteme tehnice de transport

– rutier;

– feroviar;

– fluvial;

– maritim;

– aerian;

– prin conducte.

Sursa: http://chinadigitaltimes.net/2007/03/a-glimpse-of-beijing-highways/, accesat la data de 11.12.2013.

Sistemul de transport rutier

http://chinadigitaltimes.net/2007/03/a-glimpse-of-beijing-highways/










Elemente

Vehicule

Reţea de drumuri

• Autoturisme

• Autocamioane

• Autofrigorifice

• Autobasculante

• Troleibuze

• Autobuze etc.

• Autostrăzi

• Drumuri expres

• Drumuri naţionale (DN europene, DN principale, DN secundare)

• Drumuri judeţene

• Drumuri locale

• Străzi din cadrul oraşelor


Corelaţii de interdependenţă între elementele sistemului rutier

– corelaţia dintre gabaritul vehiculului şi lăţimea benzilor de circulaţie;

– corelaţia dintre sarcina pe osie a vehiculului şi modulul de deformare a drumului;

– corelaţia dintre viteza de circulaţie şi geometria drumului.

Infrastructura rutieră publică a României

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, în Consiliul Concurenţei, 2013: 20.

Schema administratorilor reţelei de

drumuri publice din România

Sursa: Consiliul Concurenţei, 2013: 61.


Autostrada

şosea modernă rezervată exclusiv circulaţiei autovehiculelor astfel încât să permită un trafic intens şi viteze mari de circulaţie.


Caracteristici ale autostrăzii

– există mai multe benzi de circulaţie şi o bandă de rezervă pentru retragere în caz de avarie;

– canalizare perfectă;

– bare de protecţie pe laterale şi între sensurile de mers;

– marcaje rutiere vizibile de la mare distanţă;

– cabine telefonice;

– staţii de benzină;

– locuri de odihnă.


Drumurile naţionale

şosele modernizate care permit rularea în siguranţă a autovehiculelor

sunt prevăzute cu fundaţii (elemente de legătură ale drumului cu terenul) tratate la suprafaţă


Din punctul de vedere al

comportamentului fundaţiilor

drumuri elastice (suple, nerigide) – construite pe principiul deformării lor sub

presiunea sarcinii pe osie a autovehiculului şi revenirea la forma iniţială după trecerea lui

– au în structura lor pietriş, nisip, balast, criblură, asfalt

drumuri rigide – construite pe principiul neadmiterii deformării

– au în alcătuirea lor unul sau mai multe straturi din beton sau macadam cimentat pe o fundaţie din materiale granulare.

Autostrăzi - decembrie 2013

Sursa: Guvernul României, 2013: 5.


Surse de finanţare


Proiecte finanţate 2007-2013


Noi tronsoane finanţate din fonduri europene (3 mld. eur)


Noi tronsoane finanţate din fonduri de dezvoltare

regională (1,8 mld. eur)


Noi tronsoane finanţate în regim de

concesiune sau PPP


Noi tronsoane finanţate din bugetul de stat din 2015

(750 mil. eur/an)



Beneficii ale noilor proiecte


Sistemul de transport feroviar

Sursa: http://www.topchinatravel.com/china-activities/take-a-seat-in-shanghai-maglev-train.htm, accesat la data de 11.12.2013.

http://www.topchinatravel.com/china-activities/take-a-seat-in-shanghai-maglev-train.htm















Trenuri de mare viteză

Sursa: Davies, 2012.

Harmony CRH380A - China

Transrapid TR-09 - Germania

Shinkansen


Structura sistemului feroviar

– locomotive;

– vagoane;

– staţii de cale ferată;

– reţea de linii;

– instalaţii electrice şi de semnalizare.


Relaţii de intercondiţionare reciprocă

corelaţia dintre solicitarea liniei ferate şi viteza, masa şi forma osiilor locomotivelor şi vagoanelor


Infrastructura feroviară

elementele necesare circulaţiei şi manevrei materialului rulant

clădirile staţiilor de cale ferată

celelalte clădiri şi facilităţi destinate desfăşurării transportului feroviar


Infrastructura feroviară publică

– liniile ferate de circulaţie, terenul pe care sunt construite, precum şi terenurile situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, care constituie zona de siguranţă a infrastructurii feroviare;

– podurile, tunelurile, viaductele şi alte lucrări de artă, care au legătură cu liniile ferate deschise circulaţiei publice, precum şi terenurile aferente acestora;

– lucrările geotehnice de protecţie şi de consolidare, plantaţiile de protecţie a liniilor ferate şi terenurile pe care sunt amplasate;

– instalaţiile fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare;

– triajele de reţea ale căii ferate şi terenurile aferente acestora;

– alte instalaţii şi clădiri aferente infrastructurii feroviare.


Infrastructura feroviară publică

aparţine statului

atribuită în concesiune Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” S.A.


Infrastructura feroviară privată

elemente ale ansamblului infrastructurii feroviare aflate în proprietatea privată a companiei care administrează infrastructura feroviară publică sau a societăţilor naţionale şi a societăţilor comerciale


Infrastructura CFR

20.730 km =13.807 km + 6.923 km de linii existente în staţii

– 17.535 km infrastructură publică

– 3.195 km infrastructură privată


Infrastructura feroviară interoperabilă

partea infrastructurii feroviare publice sau private a statului aferentă traficului naţional şi internaţional, administrată în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind liberul acces al operatorilor de transport feroviar şi care se dezvoltă în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan european şi preluate în legislaţia din România


Infrastructura feroviară neinteroperabilă

partea infrastructurii feroviare publice sau private a statului aferentă traficului local, conectată sau nu la infrastructura feroviară interoperabilă şi care este administrată şi se dezvoltă pe bază de reglementări specifice interne


Locomotivele

vehicule cu motoare de mare putere

din punct de vedere al sursei de energie folosite pentru alimentarea motoarelor

– locomotive electrice

– locomotive diesel


Vagoanele

vehicule care se deplasează pe şine metalice şi servesc pentru transportul mărfurilor şi călătorilor


Vagoanele de mărfuri

– vagoane platformă pentru transportul containerelor şi al mărfurilor neperisabile sau care nu necesită protecţie specială;

– vagoane acoperite folosite pentru transportul mărfurilor care necesită protecţie de intemperii;

– vagoane cisternă folosite pentru transportul lichidelor (ţiţei şi produse petroliere);

– vagoane speciale, adaptate specificului unor mărfuri (autoturisme, ciment, cereale etc.).


Vagoanele de călători

pentru parcurs

– lung

– scurt

pe două clase de confort


Trenurile de călători

pot fi constituite nu numai din vagoane remorcate de locomotive, ci şi din vagoane motorizate (ex. METROU)

unitatea de tracţiune a metroului este rama electrică (compusă din vagoane unite prin burduf), formată din două ramuri legate permanent

având în vedere distanţele mici dintre liniile de metrou (0,8 – 2 km) pentru dezvoltarea vitezelor mari (peste 40-45 km/h) se motorizează toate osiile, realizându-se în acest fel acceleraţii la pornire şi deceleraţii la oprire mari


Noi trenuri de metrou în Bucureşti

2011 - Metrorex a semnat un contract (în valoare de 97 mil. euro fără TVA) cu firma spaniolă Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles SA (CAF) pentru livrarea şi punerea în funcţiune (în 2014) a 16 trenuri noi de metrou


Caracteristici ale noilor trenuri de metrou

– sunt alcătuite din câte şase vagoane unite prin burduf, cu o lungime totală de 114 m;

– patru motoare care pot dezvolta o viteză de 80 km/h; – capacitate de 1.202 pasageri; – sistem de tracţiune şi de frânare controlat cu microprocesor; – caroserie realizată din oţel inoxidabil; – sistem îmbunătăţit de bare de sprijin pentru călători; – uşi culisante cu autoblocare şi protecţie la prinderea persoanelor între uşi; – sistem performant de informare a publicului călător (indicatoare frontale şi

laterale pentru vizualizarea direcţiei de mers a trenului); – semnalizări suplimentare acustice şi video pentru accesul în/din trenuri; – locuri special amenajate pentru transportul bicicletelor cu metroul în

interiorul vagoanelor; – ventilaţie forţată în vagoanele de pasageri; – geamuri rabatabile; – câte două locuri special amenajate pentru persoanele cu mobilitate redusă.


Sursa: Bălăbăneanu, 2013b.

Trenul de metrou CAF Dunărea 1301-2301

a ajuns la Bucureşti la data de 12 decembrie 2013, cu o întârziere de trei luni faţă de ultimul termen vehiculat


Reţeaua de cale ferată

magistrale - au căi duble, sunt electrificate, au o lungime mare şi reprezintă principalele artere feroviare din România

– principale

– secundare

linii

Magistrale feroviare în România

Sursa: http://hartiromania.blogspot.ro/2011/03/harta-cfr.html, accesat 11.12.2013.

http://hartiromania.blogspot.ro/2011/03/harta-cfr.html




Magistrale

200: Braşov – Sibiu – Arad – Curtici, 470km; 300: Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Cluj-Napoca – Oradea - Episcopie

Bihor, 647km; 400: Braşov – Ciceu – Dej – Baia Mare – Satu Mare, 560km; 500: Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Bacău – Suceava – Vicşani,

488km; 600: Făurei – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iaşi – Ungheni, 395km; 700: Bucureşti – Urziceni – Făurei – Brăila – Galaţi, 229km; 800: Bucureşti – Ciulniţa – Feteşti – Cernavodă – Constanţa –

Mangalia, 225km; 900: Bucureşti – Roşiori – Craiova – Caransebeş – Timişoara, 533km; 1000: Bucureşti – Ploieşti, 59km.


Staţiile de cale ferată

puncte de oprire amplasate de-a lungul liniilor şi magistralelor feroviare, special amenajate pentru încărcarea-descărcarea mărfurilor şi pasagerilor şi pentru încrucişarea trenurilor


Staţiile de cale ferată

comerciale

de triaj (pentru descompunerea şi recompunerea trenurilor în principalele noduri)


Nodurile feroviare

staţiile cu mai mult de două direcţii de mers sau racordările (ramificaţiile feroviare) din linia curentă


Ecartamentul reţelei feroviare CFR

este cel european (normal) de 1435 mm

există şi unele porţiuni scurte la frontiere feroviare cu Ucraina şi Republica Moldova la care, pe distanţa de la staţia CFR de frontieră spre administraţia feroviară vecină, linia de ecartament normal este dublată de linie cu ecartament larg de 1520 mm – tipic rusesc

căi ferate istorice, cu ecartament îngust – Mocăniţa, 760 mm


Ecartamentul reţelei feroviare CFR

Pentru asigurarea continuităţii transportului feroviar internaţional de la ecartamentul normal la cel larg, la frontierele României cu Ucraina şi Republica Moldova există staţii de transbordare şi staţii de transpunere.

Staţiile de transbordare asigură transbordarea (mutarea) mărfurilor din vagoanele de cale normală în vagoanele de cale largă şi invers.

Staţiile de transpunere asigură transpunerea vagoanelor (schimbarea osiilor/boghiurilor) de cale normală cu cele de cale largă şi invers


Mocăniţa - Vişeu de Sus

Sursa: http://www.cffviseu.ro/content/ro/, accesat la 11.12.2013.

Calea Ferată Forestieră Vişeu de Sus funcţionează aproape fără întrerupere din 1932 şi este singura din Europa care încă mai este folosită pentru transportul lemnului. Trenurile de producţie transportă buşteni de pe Valea Vaserului la fabricile de prelucrare a lemnului din Vişeu de Sus

http://www.cffviseu.ro/content/ro/

Harta coridoarelor reţelei centrale de transport TEN-T

Sursa: Comisia Europeană, 2013b.


Reţeaua centrală TEN-T

se va realiza până în 2030

Comisia Europeană a decis triplarea finanţării pentru infrastructura de transport

Comisia Europeană a alocat 26 mld. euro pentru perioada 2014-2020


Avantajele reţelei centrale TEN-T

va transforma conexiunile est–vest

va înlătura blocajele

va moderniza infrastructura

va eficientiza operaţiunile transfrontaliere de transport pentru călători şi pentru companii în întreaga UE

va îmbunătăţi conexiunile dintre diferitele moduri de transport

va contribui la obiectivele UE privind schimbările climatice.

Coridoare TEN-T ce vor tranzita România

Sursa: Comisia Europeană, 2013b.

coridorul Rin-Dunăre: Nădlac – Arad – Timişoara – Deva – Sibiu – Braşov – Bucureşti – Constanţa

coridorul Orient (Est-mediteranean): Arad – Timişoara – Craiova

Sursa: http://www.ccib.ro/afacerea/Stire-4979-.htm , accesat la data de 11.12.2013.

Sistemul de transport fluvial

http://www.ccib.ro/afacerea/Stire-4979-.htm






Elemente

flotă fluvială;

reţea de navigaţie fluvială;

porturi.


Corelaţii

corelaţia dintre adâncimea şenalului navigabil şi pescajul navei;

corelaţia dintre viteza cursului de apă şi puterea motorului.


Flota fluvială

flotă comercială – remorchere

– împingătoare

– şlepuri

– barje

flotă tehnică – remorchere de manevră

– drăgi

– spărgătoare de gheaţă

– nave contra incendiilor

– macarale plutitoare


Remorchere şi împingătoare

nave propulsoare cu motoare puternice care servesc pentru deplasarea navelor fluviale ce nu au sistem propriu de propulsie


Convoaie de şlepuri trase de remorcher

Sursa: http://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2011/08/remorcherul-galati-3.jpg?w=590&h=443, accesat la 11.12.2013 .

• şlepurile sunt legate între ele, distanţate

• trebuie să existe cel puţin un marinar pe fiecare şlep pentru supraveghere şi comandă

http://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2011/08/remorcherul-galati-3.jpg?w=590&h=443






Convoaie de barje împinse (de împingător)

Sursa: http://observator.ro/cdn/images/2008/noiembrie/Canalul_Dunare_Marea_Neagra.jpg, accesat la 11.12.2013.

• împingătorul şi barjele formează un corp comun

• nu este necesară prezenţa unui marinar pe fiecare barjă

• sistemul are eficienţă mai mare şi ca urmare, creşte ponderea mărfurilor transportate cu ajutorul convoaielor de barje împinse.

http://observator.ro/cdn/images/2008/noiembrie/Canalul_Dunare_Marea_Neagra.jpg


Reţeaua de navigaţie fluvială

totalitatea râurilor, fluviilor, canalelor care îndeplinesc condiţiile pentru ca navigaţia să se desfăşoare fără pericol.


Sistemul maritim

structură asemănătoare cu cel fluvial: porturi, mare, flotă maritimă.

relaţia de intercondiţionare reciprocă se stabileşte numai între porturi şi flotă, întrucât mării nu i se poate impune nicio restricţie.

flota maritimă este comercială şi tehnică.


Nave comerciale

au încăperi special amenajate pentru depunerea mărfurilor

natura mărfurilor – cargouri (cargoboturi) - nave destinate

transportului de mărfuri uscate în vrac sau de mărfuri ambalate sau neambalate;

– petroliere - nave specializate destinate transportului de ţiţei şi produse petroliere;

– mineraliere - nave specializate destinate transportului de minereuri

– vrachiere – nave destinate transportului de mărfuri în vrac (cereale, minereuri, produse chimice, uleiuri vegetale, gaze lichefiate).


Portul

complex tehnic amenajat pe litoralul maritim, la gura de vărsare a râurilor şi fluviilor etc., dotat cu instalaţii speciale pentru acostarea, aprovizionarea, repararea şi întreţinerea navelor

Sursa: http://ro.gdefon.com/download/Airbus_A380_aviaiei-civile/247089/1600x1060, accesat la data de 11.12.2013.

Sistemul de transport aerian

http://ro.gdefon.com/download/Airbus_A380_aviaiei-civile/247089/1600x1060




Elemente

aeroport – ansamblu de construcţii şi amenajări echipat cu diverse

instalaţii (aerogara, aerodromul, turnul de control, hangare etc.).

atmosferă

flotă aeriană – avioane de călători şi mărfuri, sanitare, utilitare, militare

există corelaţii între parametrii pistei şi cei ai aeronavelor

Sursa: http://www.ccib.ro/afacerea/Stire-3480-.htm, accesat la data de 11.12.2013.

Sistemul de transport prin conducte







Elemente

reţea de conducte

staţii de pompare

rezervoare


Elemente

Se transportă lichide tehnice (gaz, petrol, abur etc.) când volumul de activitate asigură funcţionarea lui pe o perioadă de timp mai mare de un an (cantităţi mari pe distanţe mari).

Se stabilesc corelaţii – între diametrul conductei şi capacitatea

rezervorului

– între numărul staţiilor de pompare şi capacitatea rezervorului


CARACTERISTICILE SISTEMELOR TEHNICE DE TRANSPORT


Caracteristici

tehnice;

energetice;

economice.


Caracteristici tehnice

capacitatea de uz obişnuit a mijloacelor de transport

– indicatori

mărfuri expediate;

parcursul mărfurilor

viteza comercială


Mărfuri transportate în 2012 (%)

Surse: Prelucrări proprii după Ministerul Transporturilor, 2013a, 2013b, 2013c, 2013d, 2013e, 2013f.

Fluvial; 9,0Maritim; 12,7

Feroviar; 17,9 Rutier; 60,5


Parcursul mărfurilor în 2012 (%)

Surse: Prelucrări proprii după Ministerul Transporturilor, 2013a, 2013b, 2013c, 2013d, 2013e, 2013f.

Fluvial; 22,5

Feroviar; 24,2 Rutier; 53,3


Caracteristici energetice

randamentul motoarelor de propulsie cu care sunt echipate mijloacele de transport – raportul dintre lucrul mecanic util (produs) şi

lucrul mecanic consumat pentru a produce acel lucru mecanic

consumurile specifice depind de – factori tehnici (randamentul motoarelor,

sistemele de transmisie şi propulsie, aerodinamică etc.)

– factori tehnico-organizatorici (care au în vedere utilizarea la capacitate a mijloacelor de transport, evitarea curselor în gol, alegerea celor mai scurte itinerarii)


Caracteristici economice

productivitatea muncii depinde de – productivitatea mijloacelor de transport ce

determină productivitatea personalului de bord;

– personalul angajat în efectuarea celorlalte activităţi, altele decât cele ale personalului de bord.

amortisment anual

valoarea activelor fixe / t km transportate – raport între valoarea activelor fixe şi parcursul

mărfurilor


SĂ NE GÂNDIM…

Explicaţi eficienţa diferitelor sisteme tehnice de transport prin prisma caracteristicilor tehnice, energetice şi economice ale acestora.

Date post:	16-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	christa-aecribs
View:	226 times
Download:	0 times

Curs 11 MS 2014 AZ

Documents