Curs 11: Curs 11: România în perioada România în perioada socialismului de stat şi în tranziţia socialismului de stat şi în tranziţia postsocialistă postsocialistă Motto: Toate animalele sunt egale. Dar unele Motto: Toate animalele sunt egale. Dar unele animale sunt mai egale decât celelalte. animale sunt mai egale decât celelalte. Material didactic elaborat de lect. dr. Cristina Raţ Material didactic elaborat de lect. dr. Cristina Raţ crat [email protected]@socasis.ubbcluj.ro
Transcript
Curs 11: Curs 11: România în perioada România în perioada socialismului de stat şi în tranziţia socialismului de stat şi în tranziţia
Motto: Toate animalele sunt egale. Dar unele Motto: Toate animalele sunt egale. Dar unele animale sunt mai egale decât celelalte. animale sunt mai egale decât celelalte.
Material didactic elaborat de lect. dr. Cristina RaţMaterial didactic elaborat de lect. dr. Cristina Raţ[email protected]@socasis.ubbcluj.ro
Percepţia publică asupra regimului comunist din Percepţia publică asupra regimului comunist din România România –– sondajul realizat de IICCMER în sondajul realizat de IICCMER în
colaborare cu CSOP în august şi decembrie 2010colaborare cu CSOP în august şi decembrie 2010nn 44%44% dintre cei intervievaţi afirmă despre comunism că dintre cei intervievaţi afirmă despre comunism că a fost o idee bună, dar prost aplicatăa fost o idee bună, dar prost aplicată, , în în
vreme ce în luna august 47% afirmau acelaşi lucru. vreme ce în luna august 47% afirmau acelaşi lucru. nn 12%12% consideră consideră comunismul o idee bună care a fost şi bine aplicatăcomunismul o idee bună care a fost şi bine aplicată. . nn Puţin Puţin sub 30%sub 30% afirmă că afirmă că a fost o idee greşită.a fost o idee greşită.
nn Aproape 3 din 4 români (72%)Aproape 3 din 4 români (72%) consideră că consideră că statul ar trebui să asigure locuri de muncăstatul ar trebui să asigure locuri de muncă;;nn 1 din 2 crede că statul ar trebui să se ocupe de planificarea economică1 din 2 crede că statul ar trebui să se ocupe de planificarea economică; ; nn 44% că ar trebui să repartizeze locuinţe.44% că ar trebui să repartizeze locuinţe.
Referitor la Referitor la rolul hotărâtor în instalarea regimului comunist în Româniarolul hotărâtor în instalarea regimului comunist în România, 1 din 2 români , 1 din 2 români (48%) crede că acest rol a aparţinut Uniunii Sovietice, în vreme ce doar 17% sunt de părere că acest (48%) crede că acest rol a aparţinut Uniunii Sovietice, în vreme ce doar 17% sunt de părere că acest (48%) crede că acest rol a aparţinut Uniunii Sovietice, în vreme ce doar 17% sunt de părere că acest (48%) crede că acest rol a aparţinut Uniunii Sovietice, în vreme ce doar 17% sunt de părere că acest rol a fost al Partidului Comunist din România.rol a fost al Partidului Comunist din România.
Instituţiile implicate în Instituţiile implicate în represiunea politicărepresiunea politică din timpul regimului comunist au fost indicate ca fiind din timpul regimului comunist au fost indicate ca fiind Securitatea (63%), Miliţia (37%) şi Partidul Comunist (35%)Securitatea (63%), Miliţia (37%) şi Partidul Comunist (35%). .
nnRezultatele prezentului studiu confirma în mare măsura rezultatele cercetării desfăşurate în luna Rezultatele prezentului studiu confirma în mare măsura rezultatele cercetării desfăşurate în luna august 2010.august 2010.
Eşantionul a fost unul naţional reprezentativ pentru populaţia în vârstă de 15 ani şi peste. Au fost Eşantionul a fost unul naţional reprezentativ pentru populaţia în vârstă de 15 ani şi peste. Au fost intervievate 1.123 persoane. Eroarea de reprezentativitate este de 2,9%, cu o probabilitate de 0,95. intervievate 1.123 persoane. Eroarea de reprezentativitate este de 2,9%, cu o probabilitate de 0,95. Datele au fost culese în cadrul omnibusului CSOP în perioada 22 octombrie Datele au fost culese în cadrul omnibusului CSOP în perioada 22 octombrie –– 1 noiembrie 2010. 1 noiembrie 2010. Sondajul realizat de CSOP în colaborare cu IICCMER este gratuit. Sondajul realizat de CSOP în colaborare cu IICCMER este gratuit.
nn SursăSursă: Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc : Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Comunicat de Presă din 9 Decembrie 2010, (IICCMER), Comunicat de Presă din 9 Decembrie 2010, http://www.crimelecomunismului.ro/ro/presa/comunicate/comunicate_de_presa_2010/iiccmer_prezinhttp://www.crimelecomunismului.ro/ro/presa/comunicate/comunicate_de_presa_2010/iiccmer_prezinta_perceptiile_romanilor/ta_perceptiile_romanilor/ (Ianuarie 2011). (Ianuarie 2011).
LecturiLecturi despre Rodespre România în perioada socialismului de stat:mânia în perioada socialismului de stat:
* * Verdery, Katherine (2003): Verdery, Katherine (2003): Socialismul. Ce a fost şi ce urmează, Socialismul. Ce a fost şi ce urmează, Ed. Institutului European, Ed. Institutului European, Bucureşti (selecţii).Bucureşti (selecţii).
* Kligman, G* Kligman, Gailail (2000): (2000): Politica duplicităţii. Controlul reproducerii în România lui Ceauşescu. Politica duplicităţii. Controlul reproducerii în România lui Ceauşescu. Bucureşti: Humanitas, pp. 9Bucureşti: Humanitas, pp. 9--52.52.
* * Popescu, Livia (2004) Popescu, Livia (2004) Politicile sociale estPoliticile sociale est--europene între paternalism de stat şi europene între paternalism de stat şi responsabilitate individualăresponsabilitate individuală, Cluj: Presa Universitară Clujeană. Cap. 1 „Socialismul de , Cluj: Presa Universitară Clujeană. Cap. 1 „Socialismul de stat”stat”
Lungu, Dan (2004): „Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietic” în Neculau, A. (2004): Lungu, Dan (2004): „Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietic” în Neculau, A. (2004): Viaţa cotidiană în Viaţa cotidiană în comunism. comunism. Iaşi: Polirom, pp. 175Iaşi: Polirom, pp. 175--190190
Cernat, Paul (2004): „Cozi şi oameni de rând în anii ‘80” în Neculau, A. (2004): Cernat, Paul (2004): „Cozi şi oameni de rând în anii ‘80” în Neculau, A. (2004): Viaţa cotidiană în comunism. Viaţa cotidiană în comunism. Iaşi: Polirom, pp. 191Iaşi: Polirom, pp. 191--200200
Chelcea, Liviu, Lăţea, P. (2004): „Cultura penuriei: bunuri, strategii şi practici de consum în România anilor Chelcea, Liviu, Lăţea, P. (2004): „Cultura penuriei: bunuri, strategii şi practici de consum în România anilor ‘80” în Neculau, A. (2004): ‘80” în Neculau, A. (2004): Viaţa cotidiană în comunism. Viaţa cotidiană în comunism. Iaşi: Polirom, pp. 152Iaşi: Polirom, pp. 152--174.174.
Chelcea, Liviu (2002): The Culture of Shortage during State Socialism: Consumption Practices in a Chelcea, Liviu (2002): The Culture of Shortage during State Socialism: Consumption Practices in a Romanian Village in the 1980s. Romanian Village in the 1980s. Cultural Studies. Cultural Studies. Vol. 16(1): 16Vol. 16(1): 16--43. 43. Romanian Village in the 1980s. Romanian Village in the 1980s. Cultural Studies. Cultural Studies. Vol. 16(1): 16Vol. 16(1): 16--43. 43.
Chirot, Daniel (1978): Social Change in Communist Romania. Chirot, Daniel (1978): Social Change in Communist Romania. Social Forces. Social Forces. Vol. 57(2): 457Vol. 57(2): 457--499. 499. DoboDoboş, Corinaş, Corina (2010): (2010): Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. O perspectivă comparativăPolitica pronatalistă a regimului Ceauşescu. O perspectivă comparativă ((autori: autori:
Recomand două capitole: Recomand două capitole: Roske, Octavian:Roske, Octavian: Radiografia unui esec. Colectivizarea agriculturii in RomaniaRadiografia unui esec. Colectivizarea agriculturii in Romania,, pp. 76pp. 76--107 107 PPălăşan, Corina: Caracterul restrictiv al politicii pronataliste in România comunistă ( 1966ălăşan, Corina: Caracterul restrictiv al politicii pronataliste in România comunistă ( 1966--1989), pp. 1989), pp. 148148--174. 174.
Lecturi despre perioada de tranziţie postLecturi despre perioada de tranziţie post--socialistă:socialistă:* Popescu, L. (2004) * Popescu, L. (2004) Politicile sociale estPoliticile sociale est--europene între paternalism de stat şi europene între paternalism de stat şi
* Mateescu, O. (2004): „Furt, vânzare sau dar: bucuriile privatizării într* Mateescu, O. (2004): „Furt, vânzare sau dar: bucuriile privatizării într--un sat din un sat din Oltenia” în Chelcea, L. , Mateescu, O. (eds.) Oltenia” în Chelcea, L. , Mateescu, O. (eds.) Economia informală în RomâniaEconomia informală în România, , Bucureşti: Ed. Paideea.Bucureşti: Ed. Paideea.
Berevoescu, I., Chiribucă, D., Comşa, M., Grigorescu, N., Lăzăroiu, A., Lăzăroiu, S., Pană, M., Berevoescu, I., Chiribucă, D., Comşa, M., Grigorescu, N., Lăzăroiu, A., Lăzăroiu, S., Pană, M., Pop., L. Stănculescu, S. M. (1999): Pop., L. Stănculescu, S. M. (1999): Feţele Schimbării, Feţele Schimbării, Bucureşti: Nemira, pp. 218Bucureşti: Nemira, pp. 218--334. 334.
Bradatan, Cristina and Firebaugh, Glenn (2007): History, Population Policies, and Fertility Bradatan, Cristina and Firebaugh, Glenn (2007): History, Population Policies, and Fertility Decline in Eastern Europe. Decline in Eastern Europe. Journal of Family History. Journal of Family History. Vol. 32 (2): 179Vol. 32 (2): 179--192.192.
Comşa, M. (2006): Comşa, M. (2006): Stiluri de viaţă în România după 1989Stiluri de viaţă în România după 1989. Cluj: Presa Universitară Clujeană, . Cluj: Presa Universitară Clujeană, pp. 55pp. 55--71, 16171, 161--233233
Culic, I. (2002): Culic, I. (2002): CâştigătoriiCâştigătorii, Cluj, Cluj--Napoca: Ed. Napoca: Ed. Limes (selecţii). Limes (selecţii). Culic, I. (2002): Culic, I. (2002): CâştigătoriiCâştigătorii, Cluj, Cluj--Napoca: Ed. Napoca: Ed. Limes (selecţii). Limes (selecţii). Kideckel, D. (2002): “The Unmaking of an EastKideckel, D. (2002): “The Unmaking of an East--Central European Working Class”, in C. Hann Central European Working Class”, in C. Hann
(ed.)(ed.) PostsocialismPostsocialism, pp. 114, pp. 114––32. London: Routledge.32. London: Routledge.Kideckel, D. (2004): “Miners and Wives in Romania’s Jiu Valley: Perspectives on Postsocialist Kideckel, D. (2004): “Miners and Wives in Romania’s Jiu Valley: Perspectives on Postsocialist
Class, Gender, and Social Change”, Class, Gender, and Social Change”, Identities Identities 11: 3911: 39––63.63.Kideckel, David (2008): Getting by in Postsocialist Romania. Labor, Body, and WorkingKideckel, David (2008): Getting by in Postsocialist Romania. Labor, Body, and Working--Class Class
Culture. Bloomington: Indiana University Press. Culture. Bloomington: Indiana University Press. Crăciun, M., Grecu, M., Stan, R. (2003) Crăciun, M., Grecu, M., Stan, R. (2003) Lumea Văii. Lumea Văii. Bucureşti: Paideia (selecţii).Bucureşti: Paideia (selecţii).Morrison, Lynn (2004): Ceausescu’s Legacy: Family Struggles and Institutionalization of Morrison, Lynn (2004): Ceausescu’s Legacy: Family Struggles and Institutionalization of
Children in Romania. Children in Romania. Journal of Family History. Journal of Family History. Vol. 29(2): 168Vol. 29(2): 168--182. 182. Burawoy, Michael and Verdery, Katherine (eds.) (1999): Uncertain transition. Ethnographies of Burawoy, Michael and Verdery, Katherine (eds.) (1999): Uncertain transition. Ethnographies of
Change in the Postsocialist World. Lanham: Rowman Change in the Postsocialist World. Lanham: Rowman & Littlefield Publishers. & Littlefield Publishers.
nn Putem spune că, în perioada Putem spune că, în perioada socialismului de stat, societatea era socialismului de stat, societatea era “fără clase”?“fără clase”?
nn Marx şi Engels în Marx şi Engels în Manifestul Partidului Manifestul Partidului Comunist Comunist pledau pentru pledau pentru administrarea resurselor societăţii administrarea resurselor societăţii după principiului “de la fiecare după după principiului “de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi”. În capacităţi, fiecăruia după nevoi”. În ce măsură a fost îndeplinit acest ce măsură a fost îndeplinit acest deziderat? deziderat? deziderat? deziderat?
nn Ce mecanisme de exercitare a puterii Ce mecanisme de exercitare a puterii a folosit nomenclatura comunistă a folosit nomenclatura comunistă pentru a controla sfera civilă şi viaţa pentru a controla sfera civilă şi viaţa de familie?de familie?
nn Cum funcţiona producţia economică Cum funcţiona producţia economică planificată central? Care au fost planificată central? Care au fost motivele colapsului economic din motivele colapsului economic din România anilor 1980?România anilor 1980?
Câteva repere privind viaţa politică: 1947Câteva repere privind viaţa politică: 1947--19741974
nn 1947 1947 –– Proclamarea Republicii Populare RomâneProclamarea Republicii Populare Românenn 1948 1948 –– Este adoptată noua Constituţie a RPR, care este apoi revizuită şi definitivată în Este adoptată noua Constituţie a RPR, care este apoi revizuită şi definitivată în
1952. 1952. nn 1948 1948 –– Marea Adunare NaţionalăMarea Adunare Naţională votează legea privind naţionalizarea principalelor votează legea privind naţionalizarea principalelor
întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări şi transporturi. Începutul întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări şi transporturi. Începutul economiei naţionale de stat, centralizată, planificată politiceconomiei naţionale de stat, centralizată, planificată politic
nn 1951 1951 –– Încep deportările masive ale celor consideraţi “duşmani ai regimului”, arestări şi Încep deportările masive ale celor consideraţi “duşmani ai regimului”, arestări şi întemniţări motivate politic. În 1962 deportaţii sunt lăsaţi să plece, dar arestările pe întemniţări motivate politic. În 1962 deportaţii sunt lăsaţi să plece, dar arestările pe motive politice au continuat pe tot parcursul regimului. motive politice au continuat pe tot parcursul regimului.
nn 1965 1965 –– Nicolae Ceauşescu este ales primNicolae Ceauşescu este ales prim--secretar al Comitetului Central al Partidului secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. În acelaşi an, la iniţiativa lui, partidului se redenumeşte Muncitoresc Român. În acelaşi an, la iniţiativa lui, partidului se redenumeşte Partidul Partidul Comunist Român (PCR)Comunist Român (PCR). Este adoptată o nouă Constituţie, care proclamă . Este adoptată o nouă Constituţie, care proclamă Republica Republica Socialistă RomâniaSocialistă România ca un stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, ca un stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, Socialistă RomâniaSocialistă România ca un stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, ca un stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar; PCR are rolul conducător în viaţa întregii societăţi. independent şi unitar; PCR are rolul conducător în viaţa întregii societăţi.
nn 1968 1968 –– R.S.România semnează un tratat de prietenie cu Cehoslovacia şi refuză să trimită R.S.România semnează un tratat de prietenie cu Cehoslovacia şi refuză să trimită trupe armate pentru represaliile demonstranţilor antitrupe armate pentru represaliile demonstranţilor anti--comunişti din Cehoslovacia, comunişti din Cehoslovacia, apelând la principiul nonapelând la principiul non--intervenţiei în “treburile interne ale poporului cehoslovac”. intervenţiei în “treburile interne ale poporului cehoslovac”.
nn 1969 1969 –– Marea Adunare Naţională (M.A.N.) îl alege pe Ceauşescu ca preşedinte Marea Adunare Naţională (M.A.N.) îl alege pe Ceauşescu ca preşedinte al Consiliului de Stat.al Consiliului de Stat. În acelaşi an, funcţia sa de “primÎn acelaşi an, funcţia sa de “prim--secretar” al PCR este secretar” al PCR este transformată în “secretar general”, o schimbare simbolică ce a indicat începutul cultului transformată în “secretar general”, o schimbare simbolică ce a indicat începutul cultului personalităţii.personalităţii.
nn 1972 1972 –– Conferinţa Mondială de Cercetare a Viitorului Conferinţa Mondială de Cercetare a Viitorului –– A IIIA III--a Conferinţă, care a avut loc a Conferinţă, care a avut loc la Bucureşti. la Bucureşti. Revista Revista de sociologie şi ştiinţe politicede sociologie şi ştiinţe politiceViitorul social Viitorul social îşi începe activitatea în îşi începe activitatea în acelaşi anacelaşi an.. A fost prezent şi Kurt Waldheim, secretarul general al ONU. A fost prezent şi Kurt Waldheim, secretarul general al ONU. Cu toate acestea, Cu toate acestea, învăţământul superior NU a cuprins secţii de sociologie sau asistenţă socială, iar aceste învăţământul superior NU a cuprins secţii de sociologie sau asistenţă socială, iar aceste discipline puteau fi studiate doar secundar, în cadrul facultăţilor de filozofie. discipline puteau fi studiate doar secundar, în cadrul facultăţilor de filozofie.
Extrase din Constituţiile din 1948, 1952 şi 1965Extrase din Constituţiile din 1948, 1952 şi 1965nn Constituţia din 1948:Constituţia din 1948:nn Art. 1. Art. 1.
Republica Populara Romana este un Stat popular, unitar, independent si suveran. Republica Populara Romana este un Stat popular, unitar, independent si suveran.
Art. 2. Art. 2. Republica Populara Romana a luat fiinta prin lupta dusa de popor, in frunte cu clasa Republica Populara Romana a luat fiinta prin lupta dusa de popor, in frunte cu clasa muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului. muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului.
Art. 3. Art. 3. In Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor si apartine In Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului.Poporul isi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot poporului.Poporul isi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct si secret. universal, egal, direct si secret.
(...) (...) Art. 12. Art. 12. Munca este factorul de baza al vietii economice a Statului. Ea este o datorie a fiecarui Munca este factorul de baza al vietii economice a Statului. Ea este o datorie a fiecarui cetatean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru acetatean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a--i apara impotriva i apara impotriva exploatarii si a ridica nivelul lor de trai.exploatarii si a ridica nivelul lor de trai.
nn Constituţia din 1952:Constituţia din 1952:nn Art. 1. Art. 1.
Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de la orase si sate. Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de la orase si sate.
Art. 2. Art. 2. Baza puterii populare in Republica Populara Romana este alianta clasei muncitoare cu Baza puterii populare in Republica Populara Romana este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, in care rolul conducator apartine clasei muncitoare.taranimea muncitoare, in care rolul conducator apartine clasei muncitoare.
Extrase din Constituţia din 1965Extrase din Constituţia din 1965Art. 1. Art. 1. Romania este republica socialista. Republica Socialista Romania este stat al oamenilor muncii de Romania este republica socialista. Republica Socialista Romania este stat al oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si unitar. Teritoriul sau este inalienabil si indivizibil. la orase si sate, suveran, independent si unitar. Teritoriul sau este inalienabil si indivizibil.
Art. 2. Art. 2. Intreaga putere in Republica Socialista Romania apartine poporului, liber si stapin pe soarta sa. Intreaga putere in Republica Socialista Romania apartine poporului, liber si stapin pe soarta sa. Puterea poporului se intemeiaza pe alianta muncitoreascaPuterea poporului se intemeiaza pe alianta muncitoreasca--taraneasca. In strinsa unire, clasa taraneasca. In strinsa unire, clasa muncitoare muncitoare -- clasa conducatoare in societate clasa conducatoare in societate --, taranimea, intelectualitatea, celelalte categorii de , taranimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fara deosebire de nationalitate, construiesc orinduirea socialista, creind oameni ai muncii, fara deosebire de nationalitate, construiesc orinduirea socialista, creind conditiile trecerii la comunism. conditiile trecerii la comunism.
Art. 3. Art. 3. In Republica Socialista Romania forta politica conducatoare a intregii societati este Partidul In Republica Socialista Romania forta politica conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist Roman.Comunist Roman.
Art. 4. Art. 4. Detinator suveran al puterii, poporul o exercita prin Marea Adunare Nationala si prin consiliile Detinator suveran al puterii, poporul o exercita prin Marea Adunare Nationala si prin consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct si secret. populare, organe alese prin vot universal, egal, direct si secret. Marea Adunare Nationala si consiliile populare constituie baza intregului sistem de organe ale Marea Adunare Nationala si consiliile populare constituie baza intregului sistem de organe ale statului. statului. Marea Adunare Nationala este organul suprem al puterii de stat, sub conducerea si controlul Marea Adunare Nationala este organul suprem al puterii de stat, sub conducerea si controlul caruia isi desfasoara activitatea toate celelalte organe ale statului. caruia isi desfasoara activitatea toate celelalte organe ale statului.
Art. 5. Art. 5. Economia nationala a Romaniei este o economie socialista, bazata pe proprietatea socialista Economia nationala a Romaniei este o economie socialista, bazata pe proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie. asupra mijloacelor de productie. In Republica Socialista Romania, exploatarea omului de catre om este pentru totdeauna In Republica Socialista Romania, exploatarea omului de catre om este pentru totdeauna desfiintata si se infaptuieste principiul socialist al repartitiei dupa cantitatea si calitatea muncii. desfiintata si se infaptuieste principiul socialist al repartitiei dupa cantitatea si calitatea muncii. Munca este o indatorire de onoare pentru fiecare cetatean al tarii.Munca este o indatorire de onoare pentru fiecare cetatean al tarii.
Câteva repere privind viaţa politică: 1974 Câteva repere privind viaţa politică: 1974 -- 19891989
nn 1974 1974 –– Marea Adunare Naţională adoptă legea privind modificarea Constituţiei: se Marea Adunare Naţională adoptă legea privind modificarea Constituţiei: se instituie funcţia de instituie funcţia de preşedinte preşedinte al republicii, care este şi şeful statului. Deşi deţinea al republicii, care este şi şeful statului. Deşi deţinea funcţia de secretar general al PCR, iar legile în vigoare interzicea cumularea unei funcţii funcţia de secretar general al PCR, iar legile în vigoare interzicea cumularea unei funcţii de conducere din PCR cu o funcţie de conducere în stat, Ceauşescu este ales de conducere din PCR cu o funcţie de conducere în stat, Ceauşescu este ales preşendinte. Pentru a soluţiona inconsistenţa legală, Ceauşescu instituie preşendinte. Pentru a soluţiona inconsistenţa legală, Ceauşescu instituie cumularea cumularea funcţiilor de partid cu funcţiile de stat la toate nivelurie: astfel, secretarii judeţeni sau funcţiilor de partid cu funcţiile de stat la toate nivelurie: astfel, secretarii judeţeni sau locali ai PCR devin prefecţi sau primari. locali ai PCR devin prefecţi sau primari.
nn 1977 1977 –– Se aprobă noul imn al României, pe un text declarat ca fiind scris de Se aprobă noul imn al României, pe un text declarat ca fiind scris de Ceauşescu: Ceauşescu: Trei culor cunosc pe lume. Trei culor cunosc pe lume. Se instituie obligativitatea adresării folosind Se instituie obligativitatea adresării folosind cuvintele de “tovarăş(ă)” sau “cetăţean(că)”. cuvintele de “tovarăş(ă)” sau “cetăţean(că)”.
nn 1979 1979 –– Înfiinţarea Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii, care a strâns cca 2000 de Înfiinţarea Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii, care a strâns cca 2000 de membri. Iniţiatorii sunt arestaţi şi întemnitaţi iar sindicatul dispare. membri. Iniţiatorii sunt arestaţi şi întemnitaţi iar sindicatul dispare. membri. Iniţiatorii sunt arestaţi şi întemnitaţi iar sindicatul dispare. membri. Iniţiatorii sunt arestaţi şi întemnitaţi iar sindicatul dispare.
nn 1980 1980 –– Marea Adunare Naţională îl reMarea Adunare Naţională îl re--alege a treia oară ce Ceauşescu în funcţia de alege a treia oară ce Ceauşescu în funcţia de preşedinte. Elena Ceauşescu este viceprimpreşedinte. Elena Ceauşescu este viceprim--ministru iar Nicu Ceauşescu (fiul lor) devine ministru iar Nicu Ceauşescu (fiul lor) devine secretar al M.A.N.secretar al M.A.N.
nn 1981 1981 –– Fondul Monetar Internaţional acordă un împrumut de 1.3 milioane USD pentru Fondul Monetar Internaţional acordă un împrumut de 1.3 milioane USD pentru o perioadă de trei ani; o perioadă de trei ani;
nn 1987 1987 –– Revolta muncitorilor de la fabrica de autocamioane şi tractoare Braşov. Este Revolta muncitorilor de la fabrica de autocamioane şi tractoare Braşov. Este rapid şi violent anihilată, conducătorii întemniţaţi. rapid şi violent anihilată, conducătorii întemniţaţi.
nn 1989 1989 –– La Plenara C.C. al P.C.R., Ceauşescu afirmă că datoria externă a fost plătită La Plenara C.C. al P.C.R., Ceauşescu afirmă că datoria externă a fost plătită integral. integral.
nn 1989 1989 –– 20 decembrie. Încep manifestările din Timişoare şi apoi în Bucureşti. Regimul 20 decembrie. Încep manifestările din Timişoare şi apoi în Bucureşti. Regimul politic cade în 22 decembrie 1989. politic cade în 22 decembrie 1989.
Schimbări în structura economică: industrializare şi Schimbări în structura economică: industrializare şi urbanizareurbanizare
AnulAnul Industrie şi Industrie şi construcţiiconstrucţii
Transport şi Transport şi comunicaţiicomunicaţii
Agricultură şi Agricultură şi silviculturăsilvicultură
ComerţComerţ Servicii cu Servicii cu calificare calificare redusă redusă (lower(lower--grade)grade)
Servicii cu Servicii cu calificare calificare superioarăsuperioară(higher(higher--grade grade services)services)
Sursa: Tabele reproduse (tradus) din Chirot, 1978: 473-4. Sursa Datelor: Anuarul Statistic al Republicii Socialiste România.
Procentul populaţiei urbane:
1930 – 21.4%
1948 – 23.4%
1966 – 38.2%
1974 – 42.7%
SPRE COMPARAŢIE: Structura populaţiei ocupate după sectorul economic de activitate în perioada 2002-2007
Sursă: Anuarul Statistic al României, 2008. Cap 3: Forţa de Muncă, p. 3
Producţie economică în perioada Producţie economică în perioada socialismului de statsocialismului de stat
- Controlul birocratic asupra mijloacelor de producţie naţionalizate: elita tehnocrată (experţii), elita birocratică (administrativă, managerii) şi nomenclatura Partidului Comunist;
- Economia de penurie (economies of shortage):
- planificarea centrală nu era nici bine planificată, nici strict controlabilă de la centru; - planificarea centrală nu era nici bine planificată, nici strict controlabilă de la centru;
- întreprinderile supraestimau deliberat costurile de producţie (necesarul de materii prime, mijloace de producţie şi forţă de muncă) pentru a asigura satisfacerea normei planificate (planul de producţie);
- scopul întreprinderii este de produce (de a efectua sau depăşi norma stabilită), nu de a vinde (marketiza) produsele; prin urmare, preocuparea managerială vizează asigurarea producţiei şi nu a comercializării profitabile a produselor;
- pentru că produsele sunt rare, competiţia este între cumpărători şi nu între producători sau vânzători;
Sursă: Verdery, 1996.
Proprietate şi control asupra mijloacelor de Proprietate şi control asupra mijloacelor de producţiei (resurselor productive)producţiei (resurselor productive)
nn Alec Nove (1975): Alec Nove (1975): privilegiile elitei politice (conducătorilor de privilegiile elitei politice (conducătorilor de partid) sunt obţinute prin însuşirea surplusului produs de muncitori. partid) sunt obţinute prin însuşirea surplusului produs de muncitori. DAR: această însuşire (apropriere) are loc prin mecanismele DAR: această însuşire (apropriere) are loc prin mecanismele exercitării puterii politice, şi nu prin mecanismele economice de exercitării puterii politice, şi nu prin mecanismele economice de acaparare a plusvalorii (ca în cazul societăţii burgheze). acaparare a plusvalorii (ca în cazul societăţii burgheze). Sursă:Sursă: Nove, A. (1974): “Is there a ruling class in the USSR?”, Nove, A. (1974): “Is there a ruling class in the USSR?”, Soviet Studies, Soviet Studies, 27(4): 61527(4): 615--635. 635.
nn Puterea politică Puterea politică devine manifestă prin devine manifestă prin alocarea birocratică a alocarea birocratică a nn Puterea politică Puterea politică devine manifestă prin devine manifestă prin alocarea birocratică a alocarea birocratică a resurselorresurselor şi controlul asupra populaţiei şi controlul asupra populaţiei (Verdery, 1996). (Verdery, 1996).
nn Industrializarea şi urbanizarea forţată;Industrializarea şi urbanizarea forţată;nn “Sistematizarea” satelor;“Sistematizarea” satelor;nn Restructurarea peisajului urban: Restructurarea peisajului urban: distrugerea centrului distrugerea centrului
“burghez”, impunerea unei arhitecturi a “puterii” prin pieţe şi “burghez”, impunerea unei arhitecturi a “puterii” prin pieţe şi bulevarde largi, potrivite paradelor militare şi muncitoreşti;bulevarde largi, potrivite paradelor militare şi muncitoreşti;
nn Crearea de cartiere muncitoreşti. Crearea de cartiere muncitoreşti.
Bucureştiul vechi şi nou
Casa Poporului
Art. 83. din Constituţia din 1952:
Femeia in Republica Populara Romana are drepturi egale cu ale barbatului in toate domeniile vietii economice, politice, de stat si culturale. Femeia are drepturi egale cu ale barbatului la munca, salariu, odihna, asigurare sociala si invatamant. Statul ocroteste casatoria si familia si apara interesele mamei si copilului. Statul acorda ajutor mamelor cu multi copii si mamelor singure, concedii cu plata salariului femeilor insarcinate; organizeaza maternitati, crese si camine de copii.
Politica socialăPolitica socialănn Asigurarea unui loc de muncă. Mascarea şomajului prin concedii fără plată. Asigurarea unui loc de muncă. Mascarea şomajului prin concedii fără plată.
Şomajul neŞomajul ne--declarat. declarat. nn Subvenţionarea preţului produselor de bază, a energiei electrice şi gazului Subvenţionarea preţului produselor de bază, a energiei electrice şi gazului
metan. “Raţionalizarea” (limitarea) consumului. metan. “Raţionalizarea” (limitarea) consumului. nn Menţinerea sistemului de pensii, cu privilegii pentru anumite categorii (de Menţinerea sistemului de pensii, cu privilegii pentru anumite categorii (de
ex. magistraţii şi militarii). Lucrătorii C.A.P. şi agricultorii aveau un sistem ex. magistraţii şi militarii). Lucrătorii C.A.P. şi agricultorii aveau un sistem separat, cu pensii mult mai reduse. separat, cu pensii mult mai reduse.
nn Menţinerea serviciilor de sănătate universale, organizate după criteriul Menţinerea serviciilor de sănătate universale, organizate după criteriul rezidenţei (“medicul de circă”). rezidenţei (“medicul de circă”).
nn Alocaţie de stat pentru copiii celor angajaţi. Cuantumul alocaţiei era Alocaţie de stat pentru copiii celor angajaţi. Cuantumul alocaţiei era nn Alocaţie de stat pentru copiii celor angajaţi. Cuantumul alocaţiei era Alocaţie de stat pentru copiii celor angajaţi. Cuantumul alocaţiei era substanţială, în anii 1980 reprezentând cca 10% din salariul mediu. substanţială, în anii 1980 reprezentând cca 10% din salariul mediu.
nn Familiile cu cinci sau mai mulţi copii beneficiau de alocaţie suplimentară.Familiile cu cinci sau mai mulţi copii beneficiau de alocaţie suplimentară.nn Subvenţionarea serviciilor de îngrijire a copilului mic: creşe, grădinţe, Subvenţionarea serviciilor de îngrijire a copilului mic: creşe, grădinţe,
cămine. cămine. nn Limitarea concediului de maternitate la 120 de zile. În România, nu exista Limitarea concediului de maternitate la 120 de zile. În România, nu exista
concediu de creştere a copilului mic. Părinţii aveau dreptul la concediu concediu de creştere a copilului mic. Părinţii aveau dreptul la concediu medical plătit în cazul în care copilul mic (sub 3 ani) se îmbolnăvea. medical plătit în cazul în care copilul mic (sub 3 ani) se îmbolnăvea.
nn Nu existau ajutoare sociale pentru persoanele sărace, pentru că existenţa Nu existau ajutoare sociale pentru persoanele sărace, pentru că existenţa sărăciei era negată oficial. sărăciei era negată oficial.
Controlul vieţii de familieControlul vieţii de familie
nn Alocarea unui loc de muncă tinerilor Alocarea unui loc de muncă tinerilor absolvenţi de facultate, fără a ţine cont absolvenţi de facultate, fără a ţine cont de familia lor de origine;de familia lor de origine;
nn “Taxa de celibat” şi “taxa pentru cuplul “Taxa de celibat” şi “taxa pentru cuplul căsătorit fără copii”;căsătorit fără copii”;
nn Decretul 770/1966 Decretul 770/1966 –– interzicerea avortului interzicerea avortului şi limitarea accesului la contraceptive şi limitarea accesului la contraceptive (puteau fi achiziţionate doar pe piaţa (puteau fi achiziţionate doar pe piaţa neagră);neagră);
nn Acordarea unui concediu de maternitate Acordarea unui concediu de maternitate nn Acordarea unui concediu de maternitate Acordarea unui concediu de maternitate foarte scurt: doar 120 de zile, fără drept foarte scurt: doar 120 de zile, fără drept la concediu de creştere a copilului;la concediu de creştere a copilului;
nn Înregimentarea copiilor în organizaţii Înregimentarea copiilor în organizaţii după model miliar: Şoimii Patriei, Pionierii, după model miliar: Şoimii Patriei, Pionierii, Uniunea Tineretului Comunist (UTC)Uniunea Tineretului Comunist (UTC)
nn Întreruperile zilnice de furnizare a Întreruperile zilnice de furnizare a curentului electric, limitarea furnizării de curentului electric, limitarea furnizării de apă caldă la câteva ore pe zi (uneori chiar apă caldă la câteva ore pe zi (uneori chiar doar de câteva ori pe săptămână);doar de câteva ori pe săptămână);
nn Accesul la alimente pe bază de cartele, Accesul la alimente pe bază de cartele, coada de la alimentară care restructura coada de la alimentară care restructura gestionarea timpului vieţii de familie. gestionarea timpului vieţii de familie.
Rata de fertilitate (sursa: Comisia Nationala de Statistica)
1.5
2
2.5
3
3.5
4
0
0.5
1
19571958
19591960
19611962
19631964
19651966
19671968
19691970
71 72 73 74 75 76 77 78 79 80
Numărul copiilor în functie de statutul femeii (cercetare din 1973)
0 1 2 3 4 sau mulţi
Muncitoare calificate 19.0 37.0 29.0 9.2 5.8
Muncitoare necalificate 18.8 30.0 31.8 5.9 13.5
Cadre medii de specialitate 22.8 41.9 27.8 6.3 1.2
Sursă: Mesaroş, E. (1977): Condiţiile dimensiunilor familiei în actuala etapă de dezvoltare a României. Viitorul social. Vol. VI., Nr. 1, pp. 96-100.
Source: Sotiropoulus, D., Neamtu, I., Stoyanova, M. (2003) “The trajectory of Post-Communist Welfare State Development. The Cases of Bulgaria and Romania” in Social Policy and Administration, Vol. 37, No. 6, pp. 656-673.
Indicatori sociali şi economici în Indicatori sociali şi economici în ţările postţările post--socialiste socialiste
din Europa Centrală şi de Estdin Europa Centrală şi de Estdin Europa Centrală şi de Estdin Europa Centrală şi de Est
Femei: speranta medie de viata la nastere (life expectancy at birth)
74.0
76.0
78.0
80.0
82.0
Czech Republic
Hungary
Poland
Slovakia
Slovenia
66.0
68.0
70.0
72.0
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Slovenia
Bulgaria
Romania
Barbati: Speranta medie de viata la nastere (life expectancy at birth)
În perioada de tranziţie postÎn perioada de tranziţie post--socialistă, socialistă, inegalităţile sociale sinegalităţile sociale s--au accentuat. au accentuat.
Putem spune că au existat posibilităţi Putem spune că au existat posibilităţi diferite de “convertire” a formelor de diferite de “convertire” a formelor de capital (economic, social şi cultural) capital (economic, social şi cultural) deţinute de indivizi în perioada deţinute de indivizi în perioada socialistă?socialistă?
![O solu]ie cost-eficientã Biosimilarele - revista-hipocrate.rorevista-hipocrate.ro/pdf/editie-speciala-octombrie-2011.pdf · Revista Hipocrate România . Octombrie 2011. EDI}IE SPECIALÃ](https://static.documente.net/doc/80x56/5b3b855f7f8b9a213f8c7d39/o-soluie-cost-eficienta-biosimilarele-revista-revista-hipocrate-romania.jpg)
