Curs 10. Politica monetară, fiscală. Bugetul UE

POLITICA MONETARĂ

Definire• Uniunea economică şi monetară reprezintă o etapă

superioară a integrării multinaţionale, care presupune:– o strânsă coordonare a politicilor economice ale statelor

membre– o politică monetară comună– o monedă unică – un sistem instituţional care să coordoneze şi administreze

politica monetară– liberalizarea fluxurilor de capital

Politica monetară comună

• Tratatul de la Roma nu face referire în mod explicit la introducerea unei monede unice şi nici la un sistem de coordonare a politicilor monetare între statele membre, ci doar prin art. 107, la cursul de schimb considerat a fi „o problemă de interes comun”

Etapele formarii UEM• Prima etapă, (1 iulie 1990 şi 31 decembrie 1993) ale cărei elemente

centrale au fost stabilite înainte de Maastricht a reprezentat etapa consolidării pieţei si a marcat începutul perioadei de creare a structurilor economico-instituţionale proprii uniunii economice si monetare.

• Obiectivul central al acestei etape l-a constituit creşterea convergenţei politicilor economice şi a cooperării între băncile centrale în scopul încorporării practicilor monetare ale statelor membre în cadrul Sistemului Monetar European.

• În cadrul ei s-au realizat o serie de progrese legate de abolirea restricţiilor legate de mişcările de capital, consolidarea mecanismului ratei de schimb şi o întărire a cooperării între băncile centrale ale statelor membre. În cadrul acestei etape, în procesul de consolidare a pieţei Consiliul a stabilit un cadru de convergenţă al performanţelor economice din statele membre şi de monitorizare a progresului realizat, pe baza unor rapoarte periodice.

Etapele formarii UEM (cont.)

• Cea de-a doua etapă a început la 1 ianuarie 1994 şi s-a încheiat la 31 decembrie 1998. În timpul acestei etape, pornind de la prevederile Tratatului Uniunii Europene statele membre au fost constrânse la a evita deficitele bugetare excesive, şi de a iniţia paşi spre independenţa băncii centrale . În procesul de creştere a independenţei băncilor centrale, Tratatul le interzice acestora acordarea de facilităţi de creditare guvernamentale sau de achiziţii de instrumente privind datoria publică direct de la acestea.

Etapele formarii UEM (cont.)

• Etapa a treia, a început la 1 ianuarie 1999 cu stabilirea ratelor de schimb irevocabile între monedele statelor participante şi în raport cu euro. Ecu a fost înlocuit de către euro, şi acesta a devenit moneda oficială a statelor membre care participă în totalitate la politica monetară comună.

• Din acel moment, politicile monetare şi politica cursului de schimb sunt conduse in euro, iar utilizarea monedei euro pe piaţa internaţională şi emisiunile de titluri de stat sunt făcute în mod obligatoriu în euro, Statele membre participante au o singură monedă (euro) şi o singură politică monetară.

Criteriile de la Maastricht CRITERII DE CONVERGENTA NOMINALA• o rată scăzută a inflaţiei, care să nu depăşească cu mai

mult de 1,5 % cele mai bune performanţe ale statelor membre participante în anul dinaintea examinării;

• dobânzi scăzute pentru creditele pe termen lung, care să nu depăşească cu mai mult de 2% dobânzile din cele mai performante state membre participante în anul dinaintea examinării;

• un deficit bugetar care să nu depăşească 3% din PIB • o datorie publică cumulată care să nu depăşească 60% din

PIB;• stabilitatea cursului de schimb, în sensul menţinerii

cursului naţional în limitele marjelor normale de fluctuaţie ale MRS2 pentru cel puţin doi ani înaintea intrării în zona euro (art. 121 din TEC) .

Criteriile de convergenţă reală privesc:

• gradul de deschidere a economiei, calculat ca pondere a schimburilor comerciale externe în PIB,

• ponderea comerţului bilateral că ţările membre ale Uniunii Europene în totalul comerţului exterior,

• structura economiei pe cele trei ramuri principale (industrie, agricultură şi servicii),

• PIB-ul pe cap de locuitor, calculat fie în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, fie la cursul nominal

Structura instituţională a Uniunii Economice şi Monetare

• este dată în principal de către Banca Centrală Europeană şi băncile centrale ale statelor membre care, împreună formează Sistemul European al Băncilor Centrale.

• Din acest sistem mai fac parte şi băncile centrale ale statelor membre care nu fac parte din zona Euro, şi care nu participă la luarea deciziilor cu privire la politica monetară unică pentru zona Euro.

Obiectivul declarat al SEBC îl constituie:• menţinerea stabilităţii preţurilor• definirea şi implementarea politicii monetare unice, • crearea şi deţinerea de rezerve valutare ale statelor

participante• asigurarea stabilităţii sistemului financiar.

POLITICA FISCALĂ EUROPEANĂ (I)

TENDINŢE LA NIVELUL UE - 25

Povara impozitelor şi taxelor 39,3 % din PIB în anul 2004 , mult mai mare ca în SUA şi Japonia (sub 30%);

Gradul de fiscalitate în UE a crescut de la 34,4% în 1970 la 39,7% în 1995 şi la 41,0% în 2000;

Contribuţiile pentru asigurări sociale au avut cel mai mare aport în creşterea gradului de fiscalitate;

Povara fiscală pe factorul forţa de muncă este cea mai mare;

Cel mai mare grad de fiscalitate este în Suedia (50,5%), cel mai mic în Letonia (28,4%), Lituania (28,6), Irlanda(30,2%).

POLITICA FISCALĂ - II

Tendinţe – UE 25; UE-15; UE – NSM 10POVARA FISCALĂ Procent din PIB

1995 2004UE-25 39,7 39,3UE-15 39,8 39,6UE-NSM 10 38,0 34,5Maxim - Suedia 49,0 50,5Minim - Cipru 26,9 27,7 - Letonia 28,4

POLITICA FISCALĂ - III

POVARA FISCALĂ - EXEMPLE PE ŢĂRI- procent dinPIB 1995 2004

Suedia 49,0 50,5Danemarca 48,8 48,8Germania 39,8 38,7Franţa 42,7 43,4Portugalia 31,9 34,5Spania 32,7 34,5Irlanda 33,1 30,2Polonia 38,5 32,9Ungaria 41,6 39,1Republica Cehia 36,2 36,6 Slovacia 40,5 30,3România 30,4 în 2005 32,3 2006 35,2 2007 37,7 2010

POLITICA FISCALĂ EUROPEANĂ (IV)

Impactul Uniunii Economice şi Monetare asupra Politicii Fiscale

Politică monetară unică – politici fiscale naţionale = probleme potenţiale pentru stabilitatea economică, a monedei

Reducerea acestui risc prin: - pactul de stabilitate şi creştere şi supravegherea disciplinei bugetare; - supravegherea şi coordonarea multilaterală a politicilor economice, inclusiv a celor fiscale; - sancţiuni pentru deficite bugetare excesive.

Programe de stabilitate sau de convergenţă după caz pentru statele membre care nu sunt în zona euro.

COORDONAREA FISCALĂ ÎN UE ESTE NECESARĂ- asumarea unor poziţii comune în raport cu anumite politici

fiscale - Politicile fiscale ale statelor membre trebuie să:

permită fimelor şi persoanelor să beneficieze din plin de avantajele pieţei unice şi ale uniunii economice şi monetare;

sprijine obiectivele generale ale politicii UE (Lisabona, martie 2000);

fie în concordanţă cu celelalte politici ale UE (locuri de muncă, protecţia consumatorilor, energia, mediul, etc)

De asemenea, competiţia fiscală dăunătoare trebuie prevenită

COORDONAREA FISCALĂ – PRINCIPII ŞI CĂI DE REALIZARE

Coordonarea fiscală se realizează prin:

armonizare fiscală; - 15 reguli naţionale diferite înlocuite cu o singură regulă

identificarea obstacolelor fiscale în circulaţia liberă a produselor, serviciilor, forţei de muncă şi a capitalului şi înlăturarea lor prin cooperare fiscală;

Principiile coordonării fiscale:

acceptarea politicilor fiscale naţionale (dacă nu contravin sau sunt discriminatorii) subsidiaritatea

CONCLUZII PRIVIND POLITICA FISCALĂ A STATELOR MEMBRE (I)

Politica fiscală – zonă de autonomie naţională;

Gradul de libertate în politica fiscală este restrâns datorită parametrilor privind deficitele;

Fiecare stat membru devine responsabil pentru stabilitatea economică a UE (identificarea posibilelor dezechilibre viitoare);

UE este responsabilă pentru ca fiecare stat membru să aplice o politică fiscală sănătoasă;

Diferenţele între regimurile fiscale ale statelor membre apar mult mai mult în evidenţă în condiţiile monedei unice;

Cerinţele de co-finanţare cu surse proprii a programelor de investiţii finanţate cu fonduri UE impun priorităţi în alocarea resurselor bugetelor naţionale.

CONCLUZII PRIVIND POLITICA FISCALĂ (II)1. Coordonarea fiscală în domeniul impozitelor este necesară, dar cu intensităţi

diferite

■ impozite indirecte – armonizare fiscală ■ impozite directe – coordonare

2. Coordonarea fiscală în domeniul alocării resurselor prin bugetele naţionale nu este necesară, cu două excepţii:

■ cheltuielile pentru bunurile publice ale căror beneficii pot fi supranaţionale prin natura lor – proiecte comune UE

■ ajutorul de stat acordat firmelor – supus regulilor UE

3. Coordonarea fiscală în politicile de redistribuire este limitată ■ redistribuirea interpersonală – atributul fiecărui stat membru ■ redistribuirea interregională pentru creşterea gradului de coeziune – există

un rol pentru coordonare fiscală (fonduri structurale)

4. Progresul UE în armonizarea politicilor fiscale este lent (vot unanim) - noi mecanisme (peer pressure; cooperare extinsă; Curtea de Justiţie)

Bugetul Uniunii Europene• NU reprezinta suma bugetelor statelor membre, ci un

instrument de sine statator • Incepand cu anul 1988, bugetul UE este planificat

multianual, iar componenta de cheltuieli se regaseste detaliata in cadrul “perspectivelor financiare”

• ultima perspectiva financiara - 2007-2013 pentru o Uniune Europeana cu 13 noi state membre

• Provocarile legate de Agenda Lisabona• Constrangerile date de Pactul de Crestere si

Stabilitate

PRINCIPIILE BUGETULUI

1. Unitatea bugetului2. Universalitatea bugetului

neafectarea veniturilor înscrierea veniturilor şi a cheltuielilor în sume totale (forma

brută) excepţii: donaţii ale unor ţări pentru programe speciale.3. Specializarea bugetară4. Anualitatea bugetului

perspectiva financiară concepte de cheltuieli: limita de angajare; limita de plăţi

5. Echilibrul bugetar Strict respectat: cheltuielile pot fi mai mici sau cel mult egale cu

veniturile;6. Transparenţa bugetului7. Buna gestionare financiară ( effectiveness; efficency)

PROCESUL BUGETAR AL UE

1. Elaborarea şi adoptarea bugetului UE

proiectul de buget (1 iunie Comisia primeşte propruneri; 1 septembrie, Comisia trimite proiectul de buget la PE şi CM)

trialogul Parlament, Consiliu de Miniştrii, Comisie

2. Execuţia bugetului UE

baza legală;

ofiţeri de autorizare, ofiţeri de contabilitate, controlori financiari

efectuarea unor cheltuieli: angajarea; validarea; autorizarea; plata

3. Controlul execuţiei bugetare şi descărcarea de gestiune.

Componenta bugetului (I)

• Venituri:1. taxe vamale2. prelevările variabile aplicate importurilor de

produse agricole dinspre non-membri, care reprezintă 20-30% din veniturile bugetare

3. TVA4. un procent din suma PNB-ului statelor membre

(ulterior transformat in Venit National Brut- GNI) calculat la pretul pietei

Venituri bugetare- 2007

1%

10%

14%1%

74% taxe vamale dinagric.taxe vamale

TVA

altele

contributiiWELFAR

VENITURILE BUGETULUI UE

1992mld ecu

% 2006 pr.mld euro

%

1. Total venituri(2+3) din care:

59,7 112,1

2. Venituri proprii din acestea:

56,3 100 108,4 100

- venituri proprii tradiţionale 13,3 23,6 13,7 12,6 - TVA 34,8 61,8 15,9

14,7

- cota din VNB 8,2 14,6 78,3 72,2

3. Alte venituri 3,4 3,7

Ponderea veniturilorProprii în VNB al UE %

0,96 1,01

Componenta bugetului (II)

• Cheltuieli:1. Cheltuieli obligatorii: cele prevazute in tratate

(subventionarea preturilor produselor agricole, ajutor acordat statelor slab dezvoltate, etc)

2. Cheltuieli ne-obligatorii –legate de functionarea institutiilor sau de actiunile structurale- aprobate de Parlament

Cheltuieli bugetare 2007

43%

4%

4%

36%

5%

8%

CAP

politici externe

cercetaredezvoltarefonduristructuraleadministratie

altele

Total buget €115 billion = 1,1% din PIB

STRUCTURA ŞI EVOLUŢIACHELTUIELILOR DIN BUGETUL UE

1992 % 2006 %Cheltuieli total angajare 58,6 100 121,2

100- Agricultură 31,2 53,2 51,0

42,1- Operaţiuni structurale 17,7 30,3 44,5

36,7- Politici interne 4,0 6,8 9,4 7,7- Politici externe 1,9 3,2 5,5 4,5- Administraţie 2,9 5,0 6,7 5,5- Ajutor preaderare 0,9 1,5 2,5 2,1- Compensare pentru 10 noi SM 1,1 0,9- Rezerve 0,5 0,4Plafon plăţi 58,6 120,0Pondere plafon plăţi în VNB 1,0 1,01

Bugetul european

• Bugetul anual al Uniunii Europene se ridică la peste 140 miliarde de euro. Deşi este o sumă importantă, ea nu reprezintă decât aproximativ 1% din veniturile generate de statele membre în fiecare an, sau 280 de euro pe cap de locuitor. În mare parte, bugetul european este consacrat măsurilor menite să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor şi comunităţilor din UE. Se au în vedere, în special, regiunile mai puţin dezvoltate şi grupurile sociale defavorizate, dar şi măsurile destinate să creeze mai multe locuri de muncă şi să genereze creştere economică în UE

EU budget 2011

The budget 2011 foresees €126.5 billion in payments, which amounts to a 2.9% increase on 2010

Evolutia bugetului comunitar- % din PIB

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010

agricultura fonduri structuralepolitici interne politica externaadministratie

Bugetul UE- ca procent din PIB- 2007-2013

UE

State membre

Bugetul UE/persoana: €255 pe an

Perspectivele financiare 2007-2013

• Din punct de vedere politic:1. Mecanismul numit UE functioneaza pe baza bugetului2. UE are o serie de angajamente asumate care trebuie sa aiba

acoperire financiara;

• Din punct de vedere bugetar:1. Fara buget, perspectivele financiare si planificarea multianuala

este imposibila;2. Cele mai multe din programele curente expira in 2006;

Cheltuieli bugetare care pot/nu pot fi implementate

agricultura37%

actiuni externe(ex.ajutor alimentar)

3%actiuni externe(ex. Democratie & drepturile omului)

1%

dezvoltare rurala6%

fonduri structurale37%

alteler3%

Politici interne(ex. vamile)

1,5%Politici interne(ex

cercetare, Erasmus)

6%

pot fi implementate dificl de implementat

e

administratie 5,5,%

p

Propuneri pentru perspectivele financiare 2007-2013

TITLURILE BUGETARE PENTRU

2007-2013 (in MILIOANE DE EUR, LA PRETURILE DIN 2004 )

Propunerea comisiei

Rezolutia Parlament

ului European

Luxembourg Negotiating

Box

Change LU/

COM

1a. Competitivitate pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca

121.687 110.600 72.010 - 40,8%

1b. Coeziune pentru pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca

336.308 336.330 309.594 - 7,9%

2.Prezervarea si managementul resurselor naturale

400.294 392.306 377.800 - 5,6%

3. Cetatenie, libertati, securitate si justitie (excl. EUSF)

14.724 16.053 11.000 - 25,3%

3a. Libertati, securitate si justitie 9.210 9.321 6.630 - 28,0%

3b. cetatenie 5.514 6.732 4.370 - 20,7%

4. The EU as a global partner (excl. EDF)

62.770 63.983 50.010 - 20,3%

5. Total cheltuieli administrative 57.670 54.765 50.300 - 12,8%

6. Compensatiii BG/RO 800 800 800 0,0%

Total angajamente 994.253 974.837 871.514 - 12,3%

In % EU-27 din GNI 1,21% 1,18% 1.06%

PERSPECTIVA FINANCIARĂ ŞI BUGETUL UE

PERSPECTIVA FINANCIARĂ A UE- Acoperă o perioadă de 7 ani : 2000-2006; 2007-2013 - Reflectă viziunea (scopuri) şi mijloacele pentru a le transforma în

realitate prin politici, programe , acţiuni şi resurse ( “political goal” şi “policy”);

- Priorităţile UE se regăsesc în titlurile principalelor categorii de cheltuieli din perspectiva financiară şi în nivelul resurselor (cheltuielilor) alocate;

BUGETUL UE- anual;- Veniturile şi cheltuielile încadrate în parametrii stabiliţi prin

perspectiva financiară, cu actualizarea influenţelor din mişcarea preţurilor şi eventual schimbări în priorităţile UE.

PERSPECTIVA FINANCIARĂ 2000-2006 mld.euro %Cheltuieli – total limită angajare 749,2 100 - agricultură 332,5 44 - operaţiuni structurale 260,1 35- politici interne 52,5 7,1- politici externe 34,5 4,6- administraţie 38,2 5,1- ajutor preaderare 23,5 3,1- Compensaţii pentru noile state membre 3,7 0,5- Rezerve 4,2 0,6Cheltuieli- total limită de plăţi 730,9Procent din VNB al SM 1,09 (plafon maxim 1,24)

Perspectiva financiară 2000 - 2006

Rezerve(EUR 4,2 M)

0,6%

Ajutor pre-aderare(EUR 23,5 M)

3,1%

Administraţie(EUR 38,2 M)

5,1%

Acţiuni externe

(EUR 34,5 M)4,6%

Politici interne (EUR 52,5 M)

7,0%

Operaţiuni structurale

(EUR 260,1 M)34,7%

Agricultură(EUR 332,5 M)

44,4%

Total749,2

PERSPECTIVA FINANCIARĂ 2007-2013 mld.euro %

Cheltuieli totale- limită de angajare 864,3 100 1) creştere economică şi locuri de muncă 382,1 44,2

- competitivitate 74,1- coeziune 308,0

2) preservarea şi managementul resurselor naturale 371,3 43,0- agricultură 293,1

3) cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie 10,8 1,2 4) UE ca partener global 49,5 5,7 5) administraţie 49,8 5,8 6) compensaţii 0,8 0,1

Cheltuieli totale – limită de plăţi 820,8 Procent limită de plăţi din VNB al SM 1,00 (plafon maxim 1,24)

Perspectiva financiara 2007-2013

Administrare, 49.8

5,8%

UE- partener global, 49.5,

5,7%Cetatenie, libertate,

securitate si justitie, 10.8,

1,3%

Prezervarea si managementul

resurselor naturale 371.3 43,0%

Crestere economica si

creare de locuri de munca,

382.144,2%

Total864,3

Dezechilibrul bugetar la nivelul statelor membre şi compensaţia bugetară pentru Marea Britanie în anul 1997 - în miliarde ecu -

Sume primite de la

UE (1)

Venituri transferate la UE

(2)

Sold

(3=1-2)

Compensarea bugetară

(4)

Sold compensat

(5 =3-4)

Austria 1,4 2,0 - 0,6 0,1 - 0,7

GermaniaOlanda

10,32,6

20,74,7

-10,4-2,1

0,10,5

-0,7-10,9

Suedia 1,2 2,2 -1 0,1 -2,2

Marea Britanie

7,1 11,4 -4,3 -2,5 -1,8

FranţaItalia

12,48,6

12,68,2

-0,20,4

0,60,5

-0,8-0,1

BelgiaDanemarca

4,11,6

2,91,4

1,20,2

0,10,1

1,11,1

LuxemburgFinlanda

0,91,1

0,21

0,70,1

-0,1

0,7-

SpaniaGrecia

11,35,6

5,11,1

6,24,5

0,20,1

64,4

IrlandaPortugalia

3,43,8

0,71

2,72,8

-0,1

2,72,7

FONDURILE UE PENTRU STATELE MEMBRE2005—total buget UE 118,6 mld. euro

1. Fondul european de orientare şi garanţie agricolă – secţiunea de garanţii (agricultură + dezvoltare rurală) 50,7

2. Fondul european de dezvoltare regională 21,3Fonduri

3. Fondul european social 11,3 pentruoperaţiuni

4. Fondul european de orientare şi garanţie agricolă 3,9 structurale - secţiunea de orientare

5. Instrumentul financiar de orientare a pescuitului 0,7 42,3 mld euro

6. Fondul de coeziune 5,1

Total cheltuieli prin fondurile 1 la 6 = 93,0 78,4% din total buget UE

The Funds 2007-2013• EU regional policy is financed by three main funds, which can be

used under some or all of the regional policy objectives:• European Regional Development Fund• European Social Fund• Cohesion Fund• Four new financial instruments were set up in 2007 to provide

technical assistance (Jaspers & Jasmine), improve access of SMEs to microfinance (Jeremie) and support urban development (Jessica).

• The European Union Solidarity Fund (EUSF) provides assistance in case of major natural disasters.

• Support for EU candidate and potential candidate countries is available via the Instrument for Pre-Accession Assistance (IPA).

Three objectives

For 2007-13, cohesion policy focuses on three main objectives:• Convergence – solidarity among regions• Regional Competitiveness and

Employment• European territorial cooperation

Objectives, Structural Funds and instruments 2007-2013

Cohesion policy: Strategic report 2012-2013 on the implementation of the current round of programs 2007-2013

• What outputs and results are Member States and the regions

delivering under the agreed objectives, including high level EU objectives?

• How is cohesion policy contributing to reducing economic and social disparities across Europe while contributing to Europe 2020?

• What has been the impact of the economic crisis on implementation and how are the programmes responding?

• Are there difference in delivery across the different themes and how do the Member States perform against the EU average?

EU cohesion fundingAvailable budget:

Funding for regional and cohesion policy in 2007-13 amounts to €347bn - 35.7% of the total EU budget for that period – or just over €49 billion a year. All cohesion policy programes are co-financed by the member countries, bringing total available funding to almost €700bn.

Amount per fund• European Fund for Regional Development (ERDF) - €201bn• European Social Fund (ESF) - €76bn• Cohesion Fund (CF) - €70bnAmount per objective• Convergence Objective €283 billion• Competitiveness and Employment Objective €55 billion• European territorial cooperation €9 billion

Bugetul UE 2012

Multiannual financial framework. EU 28