+ All Categories
Home > Documents > Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Date post: 30-Jul-2015
Category:
Upload: dana-salajan
View: 149 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
28
Curs 10: Indicatori intituitivi de inegalitate, stratificare şi mobilitate socială mobilitate socială Lect. univ. dr. Cristina Raţ [email protected]
Transcript
Page 1: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Curs 10: Indicatori intituitivi de inegalitate, stratificare şi

mobilitate socialămobilitate socială

Lect. univ. dr. Cristina Raţ

[email protected]

Page 2: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Indicatorii cel mai frecvent utilizaţi ai inegalităţii sociale:1. raportul cvintilelor2. Coeficientul lui Gini

1. Raportul cvintilelor:

Raportul dintre venitul sau cheltuielile medii ale celor mai săraci 20% din populaţie şi venitul sau cheltuielile mai săraci 20% din populaţie şi venitul sau cheltuielile medii ale celor mai bogaţi 20%. De exemplu, dacă într-o întreprindere raportul cvintilelor de salar este 0.30, înseamnă că cei mai prost plătiţi 20% dintre angajaţi câştigă, în medie, 30% din câştigul mediu al celor mai bine plătiţi 20%.

Page 3: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

2. Curba lui Lorenz şi coeficientul lui Gini

100% din venitul populaţiei

% din venitul total al

populaţiei

Curba lui Lorenz

20% din venitul total

Ce ne spune curba lui Lorenz despre distribuţia resurselor (de ex. veniturilor) în societate?

100% din populaţie

Persoane în ordine crescătoare după venit Sursă: Satoshi Miyamura Introduction to

Economic Analysis. Department of Economics, SOAS, on-line: www.soas.ac.uk

40% din populaţie (cele două cvintile inferioare)

5% din venitul total

Cei mai avuţi 5% din populaţie

Page 4: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Coeficientul lui Gini

100% din venitul populaţiei

% din venitul total al

populaţiei

A

Curba lui Lorenz

Coef. Lui Gini = Aria cuprinsă între curba lui Lorenz şi diagonala principală (aria A), exprimat ca % din aria cuprinsă între diagonala principală şi axa orizontală (aria A+B).

100% din populaţie

Persoane în ordine crescătoare după venit

A

B

A+B).

Coef. lui Gini = A/(A+B)

10000

21

BG −=

Aria A+B = 0,5 x nr. total indivizi x suma resurselor

unde xi şi yi sunt frecvenţe cumulate pe axa Ox respectiv O.

Dacă frecvenţele cumulate sunt exprimate procentual (xk=100 şi yk=100)aria A+B =0,5 x100x100 iar coeficientul lui Gini se poate calcula:

Sursă: Satoshi Miyamura Introduction to Economic Analysis. Department of Economics, SOAS, on-line: www.soas.ac.uk

Page 5: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Coeficientul lui Gini

100% din venitul populaţiei

% din venitul total al

populaţiei

A

Curba lui Lorenz

Dacă venitul se distribuie egal în populaţie, atunci venitul cumulat creşte proporţional cu numărul de persoane: curba lui Lorenz devine o dreaptă ce se suprapune peste diagonala principală. Coef lui Gini va lua valoarea 0 (zero).

100% din populaţie

Persoane în ordine crescătoare după venit

A

B

lua valoarea 0 (zero).

Dacă inegalitatea este maximă (un singur individ ia tot venitul, iar restul nu au venit), atunci curba lui Lorenz se suprapune peste axa orizontală şi cea verticală (din dreapta).

Sursă: Satoshi Miyamura Introduction to Economic Analysis. Department of Economics, SOAS, on-line: www.soas.ac.uk

Page 6: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Sursă: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Aprilie 2009.

Page 7: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

RECAPITULARE:• În ce măsură există egalitate de şanse

între diferitele categorii sociale?• În ce măsură se datorează mobilitatea

socială observată schimbărilor în structura ocupaţională?

ÎNTREBĂRI NOI:ÎNTREBĂRI NOI:• În ce măsură diferă situaţia reală de

situaţia unei mobilităţi perfecte, în care statusul dobândit este independent de originea socială?

• Care este intensitatea reproducerii sociale?

Page 8: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Tabelul de mobilitate socială pentru cohorta tânără (25-35 ani) din România anului 2006.

Sursa datelor: European Social Survey - ESS 2006

• Pe baza codurilor ISCO-88 pentru respondenţi, am construit 3 clase: clasa de mijloc sus, clasa de mijloc şi clasa de jos. Am construit indicatori similari pentru poziţia socială a taţilor respondenţilor, atunci când aceştia aveau 14 ani.

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine Mijloc-sus Mijloc Jos TOTALOrigine socială(ocupaţia tatălui când respondentul avea 14 ani)

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 17 5 2 24

Mijloc 11 6 11 28

Jos 14 30 88 132

TOTAL 42 41 101 184

Page 9: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Indicatorul care este “independent” de distribuţiile marginale: odds ratio (raportul de şanse relative). Şansele relative de mobilitate sociale (relative rates) sunt cei mai utilizaţi indicatori ai mobilităţii sociale.

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine socială(ocupaţia tatălui când respond. avea 14 ani)

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 17 5 2 24

Mijloc 11 6 11 28

Jos 14 30 88 132

TOTAL 42 41 101 184

utilizaţi indicatori ai mobilităţii sociale.

Pentru cohorta 1971-81, odds ratio între clasa de mijloc-sus şi clasa de mijloc este:

(17*6) / (11*5) = 1.854

........................................ Odds ratio între clasa de mijloc şi clasa de jos:

(6*88) / (11*30) = 1.6

........................................ Odds ratio între clasa de mijloc-sus şi clasa de jos:

(17*88) / (14*2) = 53.42

PROBLEMA: Nu am putea surprinde printr-un singur indicator inegalitatea de şanse relative din această societate, pentru o anumită cohortă?

Page 10: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Câteva calcule:

Imobilitatea observată (sau efectivă, totală) = 17 + 6 + 88 = 111

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine socială(ocupaţia tatălui când respond. avea 14 ani)

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 17 5 2 24

Mijloc 11 6 11 28

Jos 14 30 88 132

TOTAL 42 41 101 184

Imobilitatea observată (sau efectivă, totală) = 17 + 6 + 88 = 111

Mobilitatea ascendentă = 11 + 30 + 14 = 55; Mobilitatea descendenta = 5 + 2 + 11=18

Mobilitatea totală (Mtot) = 55 + 18 = 73 (sau mobilitatea efectivă)

Mobilitatea structurală (Mstruct) = 0.5*(|24-42|+|28-41|+|132-101|) = 31

Mobilitatea netă=Mtot-Mstruct = 73 – 31 = 42

Mobilitatea efectivă se compune din: - mobilitate structurală 42.4% şi - mobilitate netă 57.6%

Page 11: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Imobilitatea efectivă = 111 à Procentul de “imobili” : 111/ 184 = 0.603 = 60.3%

Mobilitatea totală = 73 à Procentul celor “mobili”: 73/184 = 0.397=39.7%

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine socială(ocupaţia tatălui când respond. avea 14 ani)

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 17 5 2 24

Mijloc 11 6 11 28

Jos 14 30 88 132

TOTAL 42 41 101 184

Mobilitatea totală = 73 à Procentul celor “mobili”: 73/184 = 0.397=39.7%

Mobilitatea structurală (Mstruct) = 31

Mobilitatea netă=Mtot-Mstruct = 73 – 31 = 42 (sau mobilitatea relativă)

à Procentul de mobilitate netă (% din populaţie): 42/184 = 0.228=22.8%

Mobilitatea netă indică intensitatea proceselor de mobilitate socială ce se petrec în plus faţă de mobilitatea minimă (sau structurală). Mobilitatea structurală măsoară discrepanţa dintre distribuţia subiecţilor în funcţie de poziţia socială dobândită şi originea socială (indicator de disparitate), indusă de schimbările în structura socială.

PROBLEMA: Cum decidem dacă acest nivel de mobilitate netă este scăzut sau PROBLEMA: Cum decidem dacă acest nivel de mobilitate netă este scăzut sau ridicat? ridicat?

Page 12: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

I. Indicele de mobilitate socială a lui Yasuda• Ideea: Să comparăm mobilitatea

efectivă cu mobilitatea perfectă, obţinută în tabelul de contingenţă – adică distribuţia teoretică corespunzătoare independenţei statistice dintre originea socială şi statusul dobândit.

• Metoda: se construieşte tabelul

Jos Mij Sus Total

Jos m11 m12 m13 m1.

Mij m21 m22 m23 m2.

Sus m31 m32 m33 m3.• Metoda: se construieşte tabelul

de contingenţă, păstrând distribuţiile marginale (structura socială) şi înlocuind frecvenţele interioare cu frecvenţele teoretice mkj=(mk.*m.j)/N

Unde:• mkj - frecvenţa interioară teoretică din

rândul k şi coloana j• mk. – frecvenţa marginală a rândului k• m.j – frecvenţa marginală a coloanei j

Sus m31 m32 m33 m3.

Total m.1 m.2 m.3 N

Page 13: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

I. Indicele de mobilitate socială a lui Yasuda• Se calculează mobilitatea totală din

tabelul de contingenţă, pe care o putem considera mobilitate perfectă, corespunzătoare independenţei statistice dintre origine socială şi status dobândit

• Comparăm mobilitatea observată cu mobilitatea perfectă, ţinând cont de mărimea mobilităţii structurale

• Formula:

Jos Mij Sus Total

Jos m11 m12 m13 m1.

Mij m21 m22 m23 m2.

Sus m31 m32 m33 m3.• Formula: MYasuda=Mnetă/(Mperf-Mstruct)

Interpretare: Indicele arată ce proporţie dintre cei care ar fi putut fi mobili în situaţia mobilităţii perfecte, păstrând aceleaşi constrângeri structurale, au fost mobili în realitate.

Sus m31 m32 m33 m3.

Total m.1 m.2 m.3 N

Page 14: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine socială

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 17 5 2 24

Mijloc 11 6 11 28

Jos 14 30 88 132

TOTAL 42 41 101 184

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Distribuţia observată

Distribuţia teoretică din tabelul de contingenţă

! Atenţie ! În tabelul de Origine

socialăMijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 6 5 13 24

Mijloc 6 6 16 28

Jos 30 30 72 132

TOTAL 42 41 101 184

În tabelul cu distribuţia teoretică, avem mobilitatea socială perfectă, adică mobilitatea din situaţia ideală în care poziţia socială dobândită este STATISTIC independentă de originea socială.

tabelul de contigenţă cifrele se rotunjesc, nu se utilizează zecimale –sunt totuşi oameni...

Page 15: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine socială

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 17 5 2 24

Mijloc 11 6 11 28

Jos 14 30 88 132

TOTAL 42 41 101 184

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Distribuţia observată

Distribuţia teoretică din tabelul de contingenţă

Origine socială

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 6 5 13 24

Mijloc 6 6 16 28

Jos 30 30 72 132

TOTAL 42 41 101 184

Imobilitatea teoretică din tabelul de independenţă: 6 + 6 + 72 = 84.

Mobilitatea totală perfectă: 184 – 84 = 100.Indicele de mobilitate a lui Yasuda:MYasuda = 42/(100-31)=0.608 adică 60.8% dintre cei care, în condiţiile aceloraşi constrângeri structurale, ar fi putut să fie mobili în situaţia unei mobilităţi perfecte, au fost mobili efectiv, în realitate.

Page 16: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

II. Indicele de mobilitate şi de imobilitate maximă – R. Boudon

Ideea: Să comparăm mobilitatea efectivă cu mobilitatea maximă posibilă, respectiv imobilitatea efectivă cu imobilitatea maximă.

Metoda: Se construieşte tabelul în care mobilitatea este maximă, încercând să reducem la zero sau cât mai aproape de zero suma frecvenţelor interioare pe diagonala principală. În unele situaţii imobilitatea minimă teoretică este zero (putem obţine un şir de “0” pe diagonala principală), dar de cele mai multe ori este diferită de zero.

Formula: MB =Mnetă/(Mmax-Mstruct)

IB =(Ief-Imin)/(Imax-Imin)

MB+IB=1

Page 17: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine socială

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 17 5 2 24

Mijloc 11 6 11 28

Jos 14 30 88 132

TOTAL 42 41 101 184

Distribuţia observată

Distribuţia teoretică în care mobilitatea este maximă (reproducerea socială este minimă)

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine socială

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 0 0 24 24

Mijloc 0 0 28 28

Jos 42 41 49 132

TOTAL 42 41 101 184

Imobilitatea minimă: 49.

Mobilitatea maximă: 184 – 49 = 135.

Page 18: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine socială

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 17 5 2 24

Mijloc 11 6 11 28

Jos 14 30 88 132

TOTAL 42 41 101 184

Distribuţia observată

Distribuţia teoretică în care imobilitatea (reproducerea socială) este maximă (mobilitatea socială este minimă)

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine socială

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 24 0 0 24

Mijloc 0 28 0 28

Jos 18 13 101 132

TOTAL 42 41 101 184

Imobilitatea maximă: 24 + 28 + 101 = 153.

Mobilitatea minima: 18 + 13 = 31.

ATENŢIE! Mobilitatea minimă este mobilitatea structurală!

Page 19: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

II. Indicele de mobilitate şi de imobilitate maximă – R. Boudon

În cazul nostru:Imin=0 + 0 + 49 = 49Mmax=N-IminMmax=184 - 49=135

Imax= 24 + 28 + 101 = 153. Imax=N-MstructImax=184 – 31 =153

Interpretare:

MB=0.404

40% dintre cei care, date fiind aceleaşi constrângeri structrale, ar fi putut fi mobili în situaţia de mobilitate maximă, au fost mobili în realitate.

IB=0.596

Formula: MB =Mnetă/(Mmax-Mstruct)

IB =(Ief-Imin)/(Imax-Imin)

MB= 42/(135-31)=0.404

IB=(111-49)/(153-49)=0.596

MB+IB=0.404+0.569=1

60% dintre cei care, în aceleaşi constrângeri structurale, şi-ar fi putut menţine (reproduce) poziţia socială, au realizat acest lucru. Acest indice se mai numeşte şi indicele de reproducere socială a lui Boudon şi are o interpretare intuitivă mai utilă decât cel al mobilităţii maxime.

Page 20: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Pentru a analiza un tabel de mobilitate socială, putem construi indicatorii intuitivi ai intensităţii proceselor de mobilitate şi, respectiv, de reproducere socială (imobilitate) bazaţi pe comparaţia cu situaţii ideale, ipotetice:

Cohorta 1971-81 Poziţie socială respondenţi

Origine socială(ocupaţia tatălui când respond. avea 14 ani)

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTAL

Mijloc-sus 17 5 2 24

Mijloc 11 6 11 28

Jos 14 30 88 132

TOTAL 42 41 101 184

bazaţi pe comparaţia cu situaţii ideale, ipotetice:

1. situţia de independenţă statistică dintre origine socială şi status dobândit (sau situaţia de mobilitate “perfectă”) – indicatorul de mobilitate al lui Yasuda

2. situaţia de rigiditate maximă (imobilitate maxim posibilă, în condiţiile distribuţiilor marginale date) – indicatorul de reproducere socială a lui Boudon

PROBLEMA: Valorile acestor indicatori sunt influenţate de distribuţiile marginale, adică de condiţiile istorice şi regionale particulare care determină o anumită mobilitate şi imobilitate “minimă”, “forţată” sau “structurală”.

DAR: miza cercetărilor de mobilitate socială este adesea tocmai evaluarea gradului de “deschidere socială”, adică a felului în care poziţiile sociale sunt accesibile în mod egal indivizilor, indiferent de originea lor socială. Cu alte cuvinte, ei au şanse relative egale de mobilitate şi reproducere socială.

Page 21: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Exerciţiu:• Analizaţi intensitatea proceselor de mobilitate şi reproducere

socială în cazul cohortei născute în perioada 1950-1960, utilizând datele European Social Survey 2006.

Cohorta născută în perioada 1950-1960

Poziţie socială respondenţi

Origine socială

Mijloc-sus Mijloc Jos TOTALsocială

Mijloc-sus 4 1 3 8

Mijloc 7 18 11 36

Jos 28 42 153 223

TOTAL 39 61 167 267

Page 22: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Stratificare şi mobilitate socială în România contemporană. Un exerciţiu de analiză

• Baza de date utilizată: European Social Survey, 3rd Round, 2006 şi 4th Round, 2008

• Sursă: www.europeansocialsurvey.org• (bazele de date se pot descărca gratuit, este necesară

doar înregistrarea ca utilizator)doar înregistrarea ca utilizator)• Variabile:

• Cohorta (anul naşterii – intervale de 10 ani)• ocupaţia respondentului indicată prin scoruri

ISCO-88, recodată în trei categorii hierarhizate• ocupaţia tatălui când respondentul avea 14 ani,

recodată în trei categorii hierarhizate

Page 23: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

COR – corespondentul aproximativ al ISCO-88. Grupa de bază (prima cifră)

• 1. Membri ai corpului legislativ ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori din unitatile economico-sociale si politiceNivelul de instruire: - (nedefinit; superior dar nu neaparat)

• 2. Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintificeNivelul de instruire: 4 (studii superioare)

• 3. Tehnicieni, maistri si asimilatiNivelul de instruire: 3 (studii medii sau postliceale)

• 4. Functionari administrativiNivelul de instruire: 2 (studii medii)

• 5. Lucratori operativi in servicii, comert si asimilatiNivelul de instruire: 2 (studii medii)

• 6. Agricultori si lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit• 6. Agricultori si lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuitNivelul de instruire: 2 (studii medii)

• 7. Mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilorNivelul de instruire: 2 (studii medii)

• 8. Operatori la instalatii si masini si asamblori de masini, echipamente si alte produseNivelul de instruire: 2 (studii medii)

• 9. Muncitori necalificatiNivelul de instruire: 1 (studii generale)

• 0. Fortele armateNivelul de instruire: 0 (nedefinit)

Page 24: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Recodarea variabilelor-cheie pe baza scorurilor ISCO-88

• RECODE• iscoco iscocop • (1000 thru 2999=1) (3000 thru 4999=2) (5000 thru 9400=3) (ELSE=SYSMIS)• INTO resp part.• VARIABLE LABELS resp "Respondent's social position" / part "Partner's social"+• " position" • EXECUTE .

(PENTRU ESS 3rd Round 2006)• RECODE• occf14a occm14a• (1=1) (2=1) (4=1) (5=3) (3=2) (8=2) (6=3) (7=3) (ELSE=SYSMIS)• INTO pos_f pos_m.• VARIABLE LABELS pos_f "Father's social position when respondent was 14" /pos_m• "Mother's social position when respondent was 14".• EXECUTE .

Page 25: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Father's social position when respondent was 14

Cohorta (anul naşterii)

1918-44 1945-60 1961-70

Upper and middle upper 5.2% 3.1% 9.0%

Middle class 4.9% 11.2% 13.6%

Lower class 89.9% 85.7% 77.4%

TOTAL 100% 100% 100%

Date din ESS 3rd Round - 2006

Respondent’s social position (2006)Cohorta (anul naşterii)

1918-44 1945-60 1961-70

Upper and middle upper 9.4% 16.1% 16.7%

Middle class 17.1% 22.4% 24.5%

Lower class 73.5% 61.6% 58.8%

TOTAL 100% 100% 100%

Page 26: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Traseul mobilităţii socialeCohorta

1918-44 1945-60 1961-70

Mobilitate ascendentă 20.2% 32.7% 30.2%

Imobil (reproducere soc) 74.2% 62.4% 61.5%

Mobilitate descendentă

Am construit o variabilă nouă, care indică traseul de mobilitate sau Am construit o variabilă nouă, care indică traseul de mobilitate sau reproducere socială.reproducere socială.

Schimbări în traseele de mobilitate socială

Mobilitate descendentă 5.6% 4.9% 8.3%

TOTAL 100% 100% 100%

Exemple de întrebări de cercetare:

S-au schimbat traseele de mobilitate socială caracteristice unei anumite poziţii sociale de origine?

S-au schimbat traseele de mobilitate socială caracteristice pentru ocuparea unei anumite poziţii sociale? (problema recrutării “claselor”)

Page 27: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Partner's social position * Respondent's social position Crosstabulationa

% within Respondent's social position

62.8% 24.3% 9.3% 26.5%30.2% 21.6% 16.3% 21.1%7.0% 54.1% 74.4% 52.4%

100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Upper classMiddle classLower class

Partner'ssocial position

Total

Upper class Middle class Lower classRespondent's social position

Total

Cohort = 1945-60a. PHI=0.594, sig.=0.000

Partner's social position * Respondent's social position Crosstabulationa

% within Respondent's social position

58.8% 24.2% 9.0% 23.6%19.1% 25.3% 14.4% 18.4%22.1% 50.5% 76.6% 58.0%

100.0% 100.0% 100.0% 100.0%

Upper classMiddle classLower class

Partner'ssocial position

Total

Upper class Middle class Lower classRespondent's social position

Total

Cohort = 1961-70a.

PHI=0.498, sig.=0.000

Page 28: Curs 10 Indicatori de Stratificare Si Mobilitate Sociala 2011

Lecturi:• Miller, Robert (1998): “The Limited Concerns of Social Mobility

Research” in Current Sociology, Vol. 46, no. 4, pp. 145-163.• Tomescu-Dubrow, I. (2006): “Intergenerational Social Mobility

in Romania: Changes in the Patterns of Flows and Relationships in the Postcommunist Era,” International Journal of Sociology, 36(1) 46-68.

• Ganzeboom, Harry and Treiman, Donald (2003): “Three Internationally Standardized Measures for Comparative Research Internationally Standardized Measures for Comparative Research on Occupational Status” in J. Hoffmeyer-Zlotnik and C. Worlf (eds.) Advances in Cross-National Comparison. London: Kluwer Academic Publishers, pp. 159-193.

• Slomczynski, K. and Shabad, G. (2000) „Structural Determinants of Political Experience: A Refutation of the Death of Class Thesis” in Slomczynski, K. (ed.): Social Patterns of Being Political. Warsaw IFIS Pan, pp. 187-211. (p1 si p2)


Recommended