+ All Categories
Home > Documents > Curs 10 Digestiv 3

Curs 10 Digestiv 3

Date post: 31-Dec-2015
Category:
Upload: bvtiu
View: 83 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
radiologie-aparatul digestiv
21
Transcript
Page 1: Curs 10 Digestiv 3
Page 2: Curs 10 Digestiv 3

DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL AFECŢIUNILOR COLONULUI

METODE DE EXAMINARE ALE COLONULUI Metodele principale utilizate pentru evaluarea diagnostică sunt : Radiografia abdominală simplă Rectosigmoidoscopia şi colonoscopia Explorarea prin clismă baritată simplă Explorarea în dublu contrast Explorarea prin administrarea bariului per os Explorarea cu SDC hidrosolubilă Defecografia Angiografia Scintigrafia CT - endo şi exoscopia virtuală Ultrasonografia IRM

ANATOMIA RADIOLOGICĂ A COLONULUI

Page 3: Curs 10 Digestiv 3
Page 4: Curs 10 Digestiv 3
Page 5: Curs 10 Digestiv 3

METODE DE EXAMINARE ALE COLONULUI Radiografia abdominală simplă Rectosigmoidoscopia şi colonoscopia Explorarea prin clismă baritată simplă Explorarea în dublu contrast Explorarea prin administrarea bariului per os Explorarea cu SDC hidrosolubilă Defecografia Angiografia Scintigrafia CT - endo şi exoscopia virtuală Ultrasonografia IRM

Page 6: Curs 10 Digestiv 3

RADIOGRAFIA ABDOMINALĂ SIMPLĂ -  aerocolia - prezenţa excesivă a aerului în colon -  nivelele hidroaerice dispuse periferic, largi -  corpi străini radioopaci - calculi, obiecte înghiţite, sau introduse intrarectal

accidental sau voluntar, iatrogene -  interpoziţia colonului între ficat şi diafragm (sindromul Chilaiditi). EXAMENUL PRIN CLISMĂ BARITATĂ -  bună pregătire a colonului - regim alimentar, purgative, clisme evacuatorii. Soluţiile saline: sulfatul de magneziu, citratul de Mg, sunt hiperosmolare şi produc exorbţie de lichide în lumenul intestinal. Necesită hidratare. Nu se administrează la bolnavii cu insuficienţă cardiacă. În ultimul timp, au fost introduse alte purgative: X Prep, Fortrans. Clisma evacuatorie: se face cu 2 litri de apă caldă. Primii 500 ml sunt administraţi în decubit lateral stâng, următorii 500-1000 ml în poziţie de procubit, iar restul în poziţie de decubit lateral drept. Sunt necesare 2 clisme: prima în seara dinaintea examinării, a doua, în ziua examinării cu 2-3 ore înainte.

Page 7: Curs 10 Digestiv 3

Există 2 metode examenul cu contrast simplu şi în dublu contrast.-

EXAMENUL ÎN DUBLU CONTRAST Se introduce canula cu dublu curent intrarectal şi se urmăreşte progresiunea bariului până la flexura stângă, se clampează tubul şi se insuflă aer. Când rectul s-a destins, pacientul se întoarce în decubit lateral stâng şi apoi în procubit, timp în care se insuflă continuu aer. Prin aceasta, cea mai mare parte a bariului este împinsă în colonul descendent. În poziţie de procubit, se drenează rectul punând punga pe jos. Se ridică masa în poziţie verticală şi se efectuează radiografii ale regiunii rectosigmoidiene în diferite incidenţe.

Când bariul ajunge la flexura hepatică, bolnavul se poziţionează în decubit lateral drept şi apoi în decubit dorsal. În felul acesta se realizează opacifierea întregului colon. Se ridică din nou în poziţie verticală şi se efectuează radiografii ale unghiului hepatic şi splenic. Se poziţionează din nou masa la orizontală şi se fac radiografii ale cecului si colonului ascendent. În final, se face o examinare de ansamblu fluoroscopică a colonului. Pentru insuflaţia aerică a colonului mai poate fi utilizat şi CO2.

Page 8: Curs 10 Digestiv 3

EXAMINAREA ÎN SIMPLU CONTRAST Se umplu succesiv porţiunile colonului până la cec forţând valvula ileocecală pentru a opacifia ileonul terminal. Înaintea examinării se administrează antispastice (glucagon). Se efectuează radiografii succesive în diferite incidenţe a tuturor segmentelor colice. Unghiurile colice trebuie bine desfăşurate. Sigmoidul trebuie radiografiat şi cu raza înclinată la 30 grade caudo-cranial, apoi bariul introdus se elimină efectuându-se o nouă radiografie de ansamblu. EXAMENUL COLONULUI PRIN ADMINISTRAREA BARIULUI PER OS

Se aplică bolnavilor la care clisma baritată este contraindicată (colite grave, incontinenţă anală, infecţii perianale severe) sau la care nu s-a putut evidenţia colonul drept.

!

Page 9: Curs 10 Digestiv 3

COMPUTER TOMOGRAFIA

Colonoscopia şi examenul cu bariu decelează leziunile mucoasei.

CT vizualizează leziunile parietale, dar mai ales extensia extramurală a procesului în spaţiile pericolice.

CT este utilă pentru stadializarea cancerului colorectal, decelarea recidivelor după rezecţie prin posibilitatea efectuării de biopsii ghidate.

CT decelează procesele inflamatorii extrinseci (abcesele apendiculare, abcesele din boala Crohn, diverticulita).

Drenajul abceselor pericolice se poate face prin puncţie ghidată CT.

Page 10: Curs 10 Digestiv 3

!

Segmentele colonului 1-cecul, 2 unghiul hepatic, 3-unghiul splenic, 4-colonul descendent, 5-sigmoidul, 6 ampula rectală, 7 apendicele

!

Relieful mucos al colonului

Page 11: Curs 10 Digestiv 3

MODIFICĂRI RADIOIMAGISTICE ÎN BOLILE COLONULUI

MALFORMAŢII CONGENITALE ABSENŢA ROTAŢIEI (MEZENTERUL COMUN) ROTAŢIA INCOMPLETĂ DUPLICAŢIA COLONULUI IMPERFORAŢIA ANALĂ ATREZIA ŞI STENOZA COLONULUI MEGACOLONUL CONGENITAL ( BOALA HIRSCHPRUNG) DIVERTICULII COLONULUIplus de substanţă baritată cu colet, au structură omogenă, sunt bine delimitaţi.Complicaţii: - hemoragia, inflamaţia - în acest caz conturul devine neregulat iar structura neomogenă.

Megacolonul congenital

Page 12: Curs 10 Digestiv 3

TUMORILE COLONULUI

TUMORILE BENIGNE POLIPII ADENOMATOŞI

" mai ales la nivelul rectosigmoidului, colonului descendent

" potenţial de malignizare direct proporţional cu mărimea polipului.

" Radiologic imagine lacunară bine delimitată cu pedicol mai larg sau mai îngust, mai lung sau mai scurt. Atunci când pedicolul este proiectat ortograd, imaginea lui se suprapune polipului realizând aspectul de „pălăria mexicană” sau cocardă.

" Polipii pot fi unici sau multipli. Nu există criterii precise radiologice de apreciere a malignizării. SINDROMUL PEUTZ - JEGHERS LIPOMUL lacună cu contur bine delimitat, neted, cu baza largă pe peretele colic. LEIOMIOMUL LIMFANGIOMUL HEMANGIOMUL ENDOMETRIOZA

Page 13: Curs 10 Digestiv 3

TUMORILE MALIGNE CARCINOMUL PRIMAR - forma vegetantă - forma anulară - forma ulcerativă - forma schiroasă

Factorii favorizanţi sunt: colita ulceroasă, boala Crohn, polipii, cancerul colic anterior, cancer în antecedentele heredocolaterale, carcinomul genital feminin, iradierea pelvisului, ureterosigmoidoneostomia, retinita pigmentară. Localizare: în aproximativ 50% din cazuri carcinomul se localizează la nivelul rectosigmoidului, 35% la nivelul cecului şi colonului ascendent, restul în celelalte segmente colice.

Page 14: Curs 10 Digestiv 3

Cancer colic vegetant

Cancer anular colic

Page 15: Curs 10 Digestiv 3

Modificările imagistice depind de forma anatomopatologică. -  Când vegetaţia are dimensiuni mari, lacuna are un contur neregulat,

prezintă semitonuri şi pinteni sau ulceraţii, ataşată unei margini a colonului.

-  Când formaţiunea se dezvoltă circumferenţial, se produce o stenoză excentrică cu contururi neregulate, pliuri întrerupte, realizându-se o imaginea în „cotor de măr”.

-  Tumora se poate invagina în porţiunea sănătoasă a colonului realizând imagine în „pantalon de golf”.

-  Tumorile mari ileocecale invaginează în porţiunea ascendentă evidenţiindu-se o imagine lacunară caracteristică.

-  Carcinoamele plate sunt rare - defect unilateral al conturului. -  Formele infiltrative - stenoză axială cu contur neregulat. Pliurile

mucoase sunt infiltrate, peretele intestinal rigid. -  Calcificări intratumorale - rar (adenocarcinoamele mucosecretante).

TUMORILE MALIGNE

COMPLICAŢIILE CANCERULUI COLORECTAL Ocluzia intestinală Perforaţii. Colitele asociate Invaginaţia colonului

Page 16: Curs 10 Digestiv 3

COLITA ULCEROASĂ

" afecţiune inflamatorie, recidivantă caracterizată prin diaree şi rectoragie, vârstele decadei a 2-a şi a 4-a.

" lezează mai ales mucoasa, mai rar straturile profunde. " Se localizează iniţial la nivelul rectului, apoi se extinde retrograd

afectând colonul, care se îngroaşă şi se scurtează. Ulceraţiile sunt superficiale, mucoasa este hemoragică, granulară şi friabilă şi de multe ori se formează polipi inflamatori.

" După vindecare, ulceraţiile dispar, suprafaţa mucoasei rămâne granulară sau devine atrofică. Valva ileocecală este edemaţiată, mărită în dimensiuni, incontinentă. Ileonul terminal este afectat în 10% din cazuri (ileita back wash).

" Riscul displaziei şi a malignizării este mare în colita ulcerativă. Porţiunea terminală a colonului se dilată, peretele colonic este subţire, papiraceu realizând megacolonul toxic. Ulceraţiile alternează cu insule de mucoasa normală. Riscul perforaţiei este mare.

Page 17: Curs 10 Digestiv 3

MODIFICĂRILE RADIOIMAGISTICE ALE COLITEI ULCEROASE

Sigmoidoscopia şi colonoscopia Radiografia simplă poate evidenţia: - un contur neregulat determinat de hipertrofia pliurilor mucoase - contur spiculat produs de existenţa ulceraţiei - pierderea haustrelor şi a falturilor interhaustrale - peretele intestinal este îngroşat în colitele fulminante datorită edemului din submucoasă - calibrul colonului transvers creşte peste 8,5 cm (N=5,5) - aerocolie localizată pe transvers

COLITA ULCEROASĂ

Page 18: Curs 10 Digestiv 3

Radiografia simplă trebuie repetată de mai multe ori într-o zi deoarece dilatarea toxică a colonului poate să se dezvolte foarte rapid.

- pneumoperitoneul indică perforaţia - absenţa conţinutului stercoral în colon

Examenul radioimagistic prin clismă baritată în dublu contrast: - modificări ale mucoasei; aspect granular fin sau grosolan

care este evident numai pe radiografia de faţă, este format din puncte fine şi inele care corespund ulceraţiilor superficiale şi insulelor de edem al mucoasei.

- dispariţia lizereului de siguranţă. - conturul poate fi întrerupt de ondulaţii neregulate ori de

mici plusuri - dublul contur prin infiltrarea bariului între mucoasă şi submucoasă - modificări de tip polipoid determinate de inflamaţia

mucoasei dintre zonele ulcerate şi de hipertrofia foliculilor limfatici.

Page 19: Curs 10 Digestiv 3

În fazele tardive se produc: Modificări de formă (configuraţie) a

colonului care sunt determinate de: " dispariţia haustrelor " dispariţia falturilor dintre haustre " lărgirea spaţiului presacrat " îngustarea rectului " îngustarea şi scurtarea colonului " ştergerea unghiurilor colonice Polipii inflamatori sunt prezenţi în 15-20%,

apar atât în perioadele de evoluţie active ale bolii cât şi în perioadele de vindecare.

SCINTIGRAFIA

Scintigrafia efectuată cu leucocite marcate cu In(Indiu), în fazele active ale colitei ulceroase arată o captare a izotopului la nivelul intestinal. De asemenea este posibilă măsurarea eliminării leucocitelor marcate în scaun.

Aspectul imagistic în colita ulcero-hemoragică

Page 20: Curs 10 Digestiv 3

DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL AFECŢIUNILOR APENDICELUI

APENDICITA ACUTĂ Radiografia abdominală simplă evidenţiază: " fecaliţii calcificaţi - apendiculoliţi " nivele hidroaerice în ileonul terminal şi cec " apendice umplut cu aer " ştergerea marginii psoasului " opacitate în fosa iliacă dreaptă sau deformarea conţinutului gazos cecal " aerocolie - produsă de peritonită Examenul cu contrast simplu sau dublu este indicat în formele cronice.

El evidenţiază: " neregularităţi ale lumenului " neopacifierea, opacifierea imcompletă " deformarea cecului, indendaţie a peretelui intestinal, coil spring appearance sau o masă nodulară " mase inflamatorii care deformează faţa posterioară şi laterală a colonului " când vârful apendicelui se află în pelvis sigmoidul apare spastic

Page 21: Curs 10 Digestiv 3

ULTRASONOGRAFIA - este importantă în diagnosticul apendicitei acute - se evidenţiază o structură tubulară sau rotundă cu centrul lipsit de ecouri înconjurată de un strat ecogenic reprezentând mucoasa şi un strat lipsit de ecouri corespunzând peretelui edemaţiat, îngroşat. Abcesele periapendiculare apar ca zone transonice cu ecouri în interior localizate în fosa iliacă dreaptă. Se poate face drenajul lor echoghidat.

COMPUTER TOMOGRAFIA - evidenţiază abcesele periapendiculare şi pericecale - zone hipodense (sub 20 HU) cu bule de gaz - apreciază extinderea acestui abces; diferenţiază abcesul de flegmonul periapendicular (are conturul difuz)

NEOPLASMUL APENDICULAR Tumorile apendiculare pot fi tumori carcinoide, tumori epiteliale benigne, adenocarcinoame.


Recommended